(1)

Cooperarea transfrontalieră în materie de asigurare a respectării legii este esențială pentru a face față amenințărilor de securitate și pentru a asigura buna funcționare a spațiului Schengen. Este esențial ca persoanele să fie împiedicate să se sustragă autorităților de aplicare a legii prin simpla deplasare dintr-un stat membru în altul. O cooperare transfrontalieră consolidată în materie de asigurare a respectării legii între toate autoritățile de aplicare a legii din statele membre va contribui la îmbunătățirea prevenirii, a depistării și anchetării infracțiunilor în Uniune. O astfel de cooperare consolidată include acțiuni transfrontaliere între două sau mai multe state membre, cum ar fi urmăririle transfrontaliere și supravegherea transfrontalieră, precum și acțiuni transnaționale, cum ar fi operațiunile comune, care implică detașarea de agenți de aplicare a legii în alte state membre.

(2)

Urmăririle transfrontaliere și supravegherea transfrontalieră sunt instrumente indispensabile de cooperare în materie de asigurare a respectării legii, fără de care persoanele se pot sustrage autorităților de aplicare a legii prin trecerea frontierei, profitând de schimbarea jurisdicției și de absența continuității acțiunii de asigurare a respectării legii. Ar trebui să se recomande ca statelor membre să abordeze limitările actuale pe care unele state membre le-au instituit, deoarece acestea creează obstacole care împiedică desfășurarea unor astfel de acțiuni pe teritoriul lor. Este de asemenea necesar, cu respectarea competențelor autorităților judiciare ale fiecărui stat membru, să se adapteze anumite reguli de angajare în operațiuni transfrontaliere de asigurare a respectării legii pentru a monitoriza și a reține persoane în cadrul supravegherii transfrontaliere, al urmăririlor transfrontaliere și în cursul operațiunilor comune.

(3)

Este necesară constituirea unor patrule comune permanente și a altor capacități ale operațiunii comune pentru a face față activităților infracționale și provocărilor pe care mobilitatea permanentă și în creștere a persoanelor, a bunurilor și a serviciilor în interiorul Uniunii le implică pentru cooperarea operativă în materie de asigurare a respectării legii. Prin schimbul lor de informații, structurilor actuale, cum ar fi centrele de cooperare polițienească și vamală (CCPV), le revine un rol major în lupta împotriva criminalității transfrontaliere. După caz, CCPV-urile ar trebui să poată sprijini patrulele comune și alte operațiuni comune pe baza unei analize de risc comune și a unei evaluări a necesităților, în conformitate cu cerințele legale aplicabile, pentru a preveni și depista infracțiunile transfrontaliere desfășurate în zonele de frontieră interne ale Uniunii și pentru a sprijini anchetele privind infracțiunile transfrontaliere respective.

(4)

Pentru ca statele membre, Consiliul și Comisia să obțină o imagine cantitativă exactă a stadiului în care se află punerea în aplicare a activităților de cooperare transfrontalieră în materie de asigurare a respectării legii în Uniune, ar trebui să se recomande statelor membre să culeagă și să raporteze anual date și să compileze și să raporteze anual statistici privind cooperarea operativă în materie de asigurare a respectării legii. Astfel de statistici ar putea asigura o cunoaștere detaliată și o înțelegere mai profundă a nevoilor statelor membre și a oricăror probleme potențiale care trebuie soluționate la nivelul Uniunii.

(5)

Rețelele infracționale profită de lipsa controalelor la frontierele interne ale Uniunii pentru a-și desfășura activitățile infracționale. Patrulele comune și alte operațiuni comune sunt instrumente prețioase de combatere a tuturor tipurilor de infracțiuni transfrontaliere.

(6)

Atunci când este relevant și adecvat, statele membre ar trebui să poată pune în aplicare recomandările privind cooperarea operativă transfrontalieră în materie de asigurare a respectării legii în contextul Platformei multidisciplinare europene împotriva amenințărilor infracționale (EMPACT) pentru a combate amenințările prioritare identificate pe care le reprezintă criminalitatea internațională gravă și organizată. De exemplu, patrulele comune specifice reprezintă un instrument flexibil întemeiat pe activități polițienești bazate pe informații, care poate fi inițiat de autoritățile relevante de aplicare a legii. Statele membre ar putea de asemenea utiliza patrule comune specifice alături de alte acțiuni operative în planurile de acțiune operaționale (PAO) ale EMPACT pentru a aborda domenii specifice prioritare ale criminalității.

(7)

Disponibilitatea limitată a agenților de aplicare a legii pe care statele membre îi pot desfășura în străinătate și lipsa unei desfășurări coordonate bazate pe o analiză comună prealabilă pot conduce la ineficacitatea desfășurării de forțe de aplicare a legii în alte state membre. Pentru a simplifica gestionarea administrativă și logistică a patrulelor comune și a altor operațiuni comune, ar trebui să se recomande crearea unei platforme de sprijin cu dimensiune paneuropeană. Prin intermediul unei astfel de platforme de sprijin, statele membre ar putea face schimb de informații cu privire la nevoile lor și ar putea facilita desfășurarea efectivă și eficace a patrulelor comune și a altor operațiuni comune, pentru a menține și a consolida ordinea și siguranța publică, pentru a preveni infracțiunile și pentru a contribui la combaterea unor valuri specifice de criminalitate în locuri strategice, în momente și situații determinate. După caz, platforma de sprijin ar putea beneficia de finanțare din partea Uniunii și de sprijin administrativ și logistic din partea Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) înființate prin Regulamentul (UE) 2016/794 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

(8)

Comunicarea și accesul la informațiile disponibile sunt esențiale pentru succesul cooperării operative transfrontaliere în materie de asigurare a respectării legii. Ar trebui să se recomande statelor membre să permită agenților de aplicare a legii care acționează într-un alt stat membru să aibă acces în timp real la informațiile deținute în sistemele de informații ale Uniunii, prin intermediul portalului european de căutare (ESP), și la bazele lor de date naționale relevante prin soluții mobile, cum ar fi dispozitive portabile sau calculatoare ale autorităților de aplicare a legii montate în interiorul autovehiculelor, în conformitate cu drepturile de acces aplicabile și cu dreptul Uniunii și cu dreptul intern aplicabil. Ar trebui să se recomande ca informațiile furnizate de autoritățile de aplicare a legii într-un alt stat membru să se limiteze la informațiile solicitate de agenții de aplicare a legii pentru îndeplinirea sarcinilor lor în timpul cooperării transfrontaliere în materie de asigurare a respectării legii. Ar trebui să se recomande, de asemenea, echiparea agenților de aplicare a legii care acționează în alt stat membru cu mijloace de comunicare mobile fiabile și securizate, interconectabile în timp real, cum ar fi instrumentele de mesagerie instantanee, care să funcționeze la nivel transfrontalier, pentru a comunica direct cu autoritățile lor și cu autoritățile statului membru gazdă. Este necesar să se asigure interconectivitatea mijloacelor de comunicare securizate la nivel transfrontalier care pot, cel puțin, să permită utilizarea securizată a mijloacelor de comunicare mobile în timp real, precum și geolocalizarea vehiculelor lor de aplicare a legii utilizate de agenții de aplicare a legii, de exemplu prin urmărirea GPS sau prin drone, în timpul unei operațiuni transfrontaliere de asigurare a respectării legii.

Prin urmare, ar trebui să se recomande statelor membre să utilizeze, în funcție de nevoile lor specifice, soluțiile tehnice furnizate, de exemplu, de Europol, în special la recomandarea laboratorului său de inovare, precum și pe baza lucrărilor și proiectelor relevante ale centrului european de inovare pentru securitate internă, de grupuri de experți specializate, cum ar fi Grupul central pentru comunicații securizate și Rețeaua europeană de servicii tehnologice de aplicare a legii (ENLETS), precum și de proiecte precum proiectul BroadWay. Statele membre pot, de asemenea, să asigure o astfel de interconectivitate prin interconectarea sistemelor existente cu statele membre învecinate.

(9)

Pentru o cooperare operativă transfrontalieră eficace în materie de asigurare a respectării legii este nevoie să se treacă la o cultură comună a activității de asigurare a respectării legii la nivelul Uniunii. Este esențial, pentru consolidarea competențelor, a cunoștințelor și a încrederii, să se instituie cursuri comune de formare inițială, de tipul celor instituite de Spania și Franța la Valdemoro, programe comune de schimb pentru studenții în domeniul de asigurare a respectării legii cu privire la aspecte legate de o astfel de cooperare, precum și cursuri de dezvoltare continuă cu privire la aceste aspecte pentru agenții de aplicare a legii și pentru anchetatorii infracțiunilor. Este important ca statele membre să includă, în cursurile de formarea inițială națională pentru studenții în domeniul de asigurare a respectării legii, eventual un curs referitor la cooperarea operativă transfrontalieră în materie de asigurare a respectării legii. Este important, de asemenea, ca statele membre să încerce să conceapă sau să adapteze, în cooperare cu Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL), înființată prin Regulamentul (UE) 2015/2219 al Parlamentului European și al Consiliului (2), cursuri privind cooperarea operațională transfrontalieră în materie de asigurare a respectării legii și ca statele membre să ofere cursuri de limbă în cadrul formării continue la nivel național a agenților.

Ar putea fi prevăzute parcursuri profesionale pentru studenții în domeniul de asigurare a respectării legii și agenții de aplicare a legii care finalizează astfel de cursuri de formare. Ar trebui să se recomande statelor membre să recurgă în mod optim la CEPOL, comunicându-i CEPOL nevoile lor de formare, sprijinind activitățile CEPOL și contribuind la alinierea portofoliului lor de formare la prioritățile legate de cooperarea transfrontalieră în materie de asigurare a respectării legii stabilite în evaluările nevoilor strategice de formare ale UE (UE-STNA). Ar trebui să se recomande statelor membre să reflecteze la posibilitatea de a crea programe comune paneuropene de formare și de schimb la scară largă și pe termen lung pentru studenții în domeniul de asigurare a respectării legii și pentru agenții de aplicare a legii în ceea ce privește cooperarea operativă transfrontalieră în materie de asigurare a respectării legii.

(10)

Având în vedere importanța coordonării și a cooperării în ceea ce privește aspectele abordate în prezenta recomandare și, în special, punerea sa în aplicare, ar trebui să existe un punct de discuție permanent privind cooperarea operativă transfrontalieră în materie de asigurare a respectării legii în cadrul grupului de lucru relevant al Consiliului. Grupul de lucru respectiv ar putea să servească drept forum permanent pentru ca statele membre să discute astfel de aspecte, inclusiv convergența normelor și a acordurilor lor, alte măsuri de eliminare a obstacolelor din calea eficacității și a eficienței operațiunilor de cooperare transfrontalieră în materie de respectare a aplicării legii, raportarea cu privire la progresele înregistrate, precum și aspecte legate de orientările și bunele practici necesare.

(11)

Ar trebui să se recomande ca prezenta recomandare să fie pusă în aplicare într-un interval de timp rezonabil. Ar trebui să se recomande, de asemenea, statelor membre să inițieze, de îndată ce va fi posibil în mod rezonabil, un proces de examinare, după caz și în funcție de relevanță, a normelor naționale și a acordurilor bilaterale și multilaterale cu alte state membre, pentru a pune în aplicare prezenta recomandare.

(12)

Prezenta recomandare nu aduce atingere normelor privind portul și utilizarea armelor de serviciu, inclusiv în situații de apărare a altor persoane, utilizarea privilegiilor de circulație rutieră, utilizarea mijloacelor tehnice pentru desfășurarea de operațiuni de supraveghere transfrontalieră sau efectuarea controalelor de identitate și reținerea persoanelor care încearcă să evite astfel de controale. În mod similar, nu ar trebui să fie, de asemenea, afectate normele care stabilesc ceea ce intră în domeniul de aplicare al cooperării judiciare sau ceea ce necesită autorizarea de către o autoritate judiciară.

(13)

Pentru a asigura coerența, definițiile și garanțiile cuprinse în prezenta recomandare ar trebui, după caz, să aibă la bază și să fie interpretate în conformitate cu dreptul Uniunii aplicabil, în special Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 între guvernele statelor din Uniunea Economică Benelux, Republicii Federale Germania și Republicii Franceze privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune (3) (CAAS), în special articolele 39-46 din aceasta și Deciziile 2008/615/JAI (4) și 2008/616/JAI (5) ale Consiliului (denumite în continuare „Deciziile Prüm”), în special articolele 17-19 din Decizia 2008/615/JAI. Același lucru este valabil și pentru referirile la necesitatea de a respecta dreptul intern în cazul în care dreptul Uniunii face deja trimitere la standardele naționale.

(14)

Progresele înregistrate în punerea în aplicare a prezentei recomandări ar trebui reexaminate după o anumită perioadă. Prin urmare, cel târziu la doi ani de la adoptarea prezentei decizii, Comisia ar trebui să evalueze progresele realizate și să prezinte un raport, după ce s-a consultat cu statele membre. Raportul respectiv ar trebui să fie discutat în cadrul Consiliului, astfel încât, printre altele, Comisia să propună acte juridice obligatorii ale dreptului Uniunii dacă sunt necesare astfel de acte în domeniul cooperării operative transfrontaliere în materie de asigurare a respectării legii.

(15)

În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Danemarca nu participă la adoptarea prezentei recomandări, aceasta nu este obligatorie pentru respectivul stat membru și nu i se aplică. Deoarece prezenta recomandare constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen, Danemarca ar trebui să decidă, în conformitate cu articolul 4 din protocolul respectiv, în termen de șase luni de la data la care Consiliul decide cu privire la prezenta recomandare, dacă o va pune în aplicare în dreptul intern.

(16)

Cu excepția secțiunilor 2.1, 2.2 și 2.3, prezenta recomandare constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda participă, în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din protocolul nr. 19 privind integrarea acquis-ului Schengen în cadrul Uniunii Europene, anexat la TUE și la TFUE, și cu articolul 6 alineatul (2) din Decizia 2002/192/CE a Consiliului (6); prin urmare, Irlanda participă la adoptarea prezentei recomandări.

(17)

În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezenta recomandare constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind asocierea acestora din urmă la implementarea, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (7), care intră sub incidența articolului 1 punctul H din Decizia 1999/437/CE a Consiliului (8).

(18)

În ceea ce privește Elveția, prezenta recomandare constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Acordului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (9), care intră sub incidența articolului 1 punctul H din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/146/CE (10) a Consiliului și cu articolul 3 din Decizia 2008/149/JAI a Consiliului (11).

(19)

În ceea ce privește Liechtensteinul, prezenta recomandare constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Protocolului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în practică, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (12), care intră sub incidența articolului 1 punctul H din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2011/350/UE a Consiliului (13) și cu articolul 3 din Decizia 2011/349/UE a Consiliului (14).

(20)

În ceea ce privește Ciprul, punctele 2.1 și 2.2 din prezenta recomandare constituie un act care se întemeiază pe acquis-ul Schengen sau care se raportează la acesta în înțelesul articolului 3 alineatul (2) din Actul de aderare din 2003.

(21)

În ceea ce privește Bulgaria și România, punctele 2.1 și 2.2 din prezenta recomandare constituie un act care se întemeiază pe acquis-ul Schengen sau care se raportează la acesta în înțelesul articolului 4 alineatul (2) din Actul de aderare din 2005.

(22)

În ceea ce privește Croația, punctele 2.1 și 2.2 din prezenta recomandare constituie un act care se întemeiază pe acquis-ul Schengen sau care se raportează la acesta în înțelesul articolului 4 alineatul (2) din Actul de aderare din 2011,

(a)

Ținând seama că prezenta recomandare nu are forță juridică obligatorie, se recomandă statelor membre să pună în aplicare măsurile prevăzute în aceasta, în conformitate cu dreptul Uniunii aplicabil, în special cu cel care are caracter obligatoriu.

(b)

Nu ar trebui să se înțeleagă că prezenta recomandare urmărește să aducă atingere normelor naționale care prevăd prerogative, roluri, competențe, limitări, garanții sau condiții care nu sunt abordate în mod specific în prezenta recomandare și care se aplică activităților relevante de cooperare operativă transfrontalieră în materie de asigurare a respectării legii în temeiul actelor legislative cu caracter obligatoriu ale Uniunii, inclusiv al CAAS, al Deciziilor Prüm și al dreptului intern în conformitate cu dreptul Uniunii.

(c)

Prezenta recomandare este conformă cu obligația de a respecta drepturile fundamentale și principiile juridice consacrate la articolul 6 din TUE, inclusiv dreptul la o cale de atac efectivă și dreptul la un proces echitabil, precum și standardele înalte de protecție a datelor prevăzute în dreptul Uniunii, în special în Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului (15).

(d)

Statele membre pot menține în vigoare sau pot adopta norme și încheia acorduri care prevăd o cooperare mai strânsă decât măsurile prevăzute în prezenta recomandare.

(e)

Se recomandă statelor membre să pună în aplicare prezenta recomandare fără să aducă atingere Convenției cu privire la asistența reciprocă și cooperarea între administrațiile vamale (16) (Napoli II), elaborată în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

(a)

„autoritate de aplicare a legii” înseamnă autoritatea competentă în înțelesul articolului 87 alineatul (1) din TFUE;

(b)

„urmărire transfrontalieră” înseamnă o operațiune de asigurare a respectării legii în cadrul căreia agenții unei autorități competente de aplicare a legii a unui stat membru urmăresc în statul membru respectiv una sau mai multe persoane și, în cursul urmăririi respective, traversează o frontieră cu un alt stat membru și continuă urmărirea pe teritoriul celuilalt stat membru;

(c)

„supraveghere transfrontalieră” înseamnă o operațiune de asigurare a respectării legii în care agenții unei autorități de aplicare a legii dintr-un stat membru supraveghează, în cadrul unei anchete penale desfășurate în statul membru respectiv, una sau mai multe persoane și continuă supravegherea respectivă pe teritoriul unei sau mai multor alte state membre, după ce persoana sau persoanele au trecut frontiera acestora;

(d)

„operațiuni comune” înseamnă operațiuni de asigurare a respectării legii, inclusiv patrule comune și alte operațiuni comune în domeniul ordinii publice, al siguranței publice și al prevenirii criminalității, desfășurate în comun de agenți ai autorităților de aplicare a legii din două sau mai multe state membre, în care agenții dintr-un stat membru acționează pe teritoriul altui stat membru;

(e)

„punct unic de contact” înseamnă organismul național central desemnat pentru cooperarea internațională în materie de asigurare a respectării legii în conformitate cu secțiunea „Cadru general” din prezenta recomandare;

(f)

„centru de cooperare polițienească și vamală” sau „CCPV” înseamnă o structură comună de asigurare a respectării legii care vizează schimbul de informații și furnizează sprijin pentru alte activități de asigurare a respectării legii în zonele de frontieră interne ale Uniunii, care a fost înființată de un stat membru pe baza unui acord bilateral sau multilateral cu unul sau mai multe state membre învecinate și care se află în imediata vecinătate a frontierelor dintre statele membre în cauză;

(g)

„statistici” se referă la datele fără caracter personal culese de statele membre și raportate Consiliului și Comisiei în legătură cu operațiunile de cooperare transfrontalieră în materie de asigurare a respectării legii, prevăzute în secțiunea 2.

(a)

Se recomandă statelor membre:

(b)

Se recomandă statelor membre să permită agenților autorității de aplicare a legii dintr-un alt stat membru care desfășoară urmăriri transfrontaliere pe teritoriul lor:

(c)

Se recomandă statelor membre să ia în considerare posibilitatea de a le permite agenților autorității competente de aplicare a legii dintr-un alt stat membru care efectuează urmăriri transfrontaliere pe teritoriul lor să oprească și să rețină provizoriu o persoană urmărită în conformitate cu procedurile prevăzute în dreptul intern al statului membru gazdă, inclusiv prin constrângere și forță fizică, și cu dreptul de a efectua o percheziție de securitate, până la sosirea agenților autorității de aplicare a legii din statul membru gazdă.

(a)

Se recomandă statelor membre:

(b)

Se recomandă statelor membre să permită agenților autorității de aplicare a legii dintr-un alt stat membru care desfășoară supravegheri transfrontaliere pe teritoriul lor:

(a)

Se recomandă statelor membre să permită agenților autorității competente de aplicare a legii dintr-un alt stat membru care sunt implicați în desfășurarea unor operațiuni comune pe teritoriul lor să întreprindă cel puțin următoarele acțiuni, cu condiția ca atribuții și competențe similare să fie acordate agenților propriilor autorități de aplicare a legii:

(b)

Se recomandă statelor membre să coordoneze operațiunile comune atunci când se desfășoară mai multe operațiuni prin intermediul autorităților lor de aplicare a legii;

(c)

Se recomandă statelor membre să culeagă anual date și să elaboreze anual statistici privind patrulele și alte operațiunile comune desfășurate de autoritățile lor de aplicare a legii pe teritoriul celorlalte state membre și să le raporteze Consiliului și Comisiei; statisticile anuale respective includ:

(a)

Se recomandă statelor membre care găzduiesc un CCPV sau care participă la un CCPV să se asigure că, dincolo de accentul pe care îl pun pe schimbul de informații, CCPV-urile îndeplinesc următoarele sarcini:

(b)

Se recomandă statelor membre să consolideze cooperarea transfrontalieră în materie de asigurare a respectării legii și să adopte bune practici pentru o astfel de cooperare cu statele învecinate, pe bază bilaterală sau multilaterală, inclusiv prin intermediul secțiilor comune de poliție și al CCPV-urilor.

(a)

Se recomandă statelor membre să creeze o platformă de sprijin care să permită identificarea și centralizarea, fără transmiterea de date cu caracter personal, a nevoilor exprimate de fiecare stat membru pentru organizarea de patrule comune sau a altor operațiuni comune:

(b)

Se recomandă statelor membre:

(a)

Se recomandă statelor membre să se asigure că agenții autorității lor de aplicare a legii care sunt implicați în cooperarea operativă transfrontalieră în materie de aplicare a legii care intră sub incidența prezentei recomandări și care acționează pe teritoriul unui alt stat membru:

(b)

Se recomandă statelor membre să asigure comunicarea directă securizată și în timp real la nivel transfrontalier, fie prin utilizarea soluțiilor tehnice care trebuie furnizate, de exemplu, de Europol, de grupuri de experți specializate sau de proiecte finanțate de Uniune, fie prin interconectarea sistemelor existente în cazul statelor membre învecinate.

(a)

să includă eventual un curs privind cooperarea operativă transfrontalieră în materie de asigurare a respectării legii în cadrul cursurilor de formare inițială pentru a familiariza studenții în domeniul de asigurare a respectării legii cu cultura europeană a asigurării respectării legii;

(b)

în măsura în care se poate realiza în mod rezonabil în cadrul structurilor naționale, să instituie, împreună cu statele membre învecinate, cursuri comune de formare inițială și programe comune de schimb pentru studenții în domeniul de asigurare a respectării legii cu privire la cooperarea operativă transfrontalieră în materie de asigurare a respectării legii;

(c)

să urmărească să conceapă sau să adapteze, în cooperare cu CEPOL, la solicitarea statelor membre, cursuri naționale privind cooperarea operativă transfrontalieră în materie de asigurare a respectării legii, pentru a fi utilizate pentru formarea profesională continuă la nivel național a agenților de aplicare a legii;

(d)

să instituie cursuri și inițiative comune de dezvoltare profesională continuă pentru agenții de aplicare a legii pentru a dezvolta competențe și cunoștințe privind cooperarea operativă transfrontalieră în materie de asigurare a respectării legii, în special cu privire la dreptul, regulile de angajare, instrumentele, tehnicile, mecanismele, procedurile și bunele practici relevante;

(e)

să urmărească să conceapă și să ofere parcursuri profesionale pentru agenții absolvenți ai cursurilor comune de formare inițială, ai programelor comune de schimb sau ai cursurilor specifice de cooperare operativă transfrontalieră în materie de asigurare a respectării legii;

(f)

să asigure cursuri de limbi străine și cursuri de formare pentru agenții autorităților de aplicare a legii care ar putea fi implicați în activități de cooperare operativă transfrontalieră în materie de asigurare a respectării legii, privind procedurile operative, dreptul administrativ și penal, procedurile penale ale altor state membre și autoritățile de contactat în alte state membre;

(g)

ținând seama de nevoile statelor membre, să urmărească să își alinieze portofoliul de formare la prioritățile legate de cooperarea operativă transfrontalieră în materie de asigurare a respectării legii stabilite în UE-STNA;

(h)

să informeze CEPOL despre nevoile lor de formare în ceea ce privește cooperarea operativă transfrontalieră în materie de asigurare a respectării legii și să sprijine activitățile relevante ale CEPOL, astfel încât CEPOL să-și poată juca rolul în formarea agenților de aplicare a legii;

(i)

să ia în considerare posibilitatea de a crea programe comune paneuropene de formare și de schimb la scară largă și pe termen lung pentru studenții în domeniul de asigurare a respectării legii și pentru agenții de aplicare a legii în ceea ce privește cooperarea operativă transfrontalieră în materie de asigurare a respectării legii.

(a)

Se recomandă statelor membre să discute și să urmărească mai departe aspectele vizate de prezenta recomandare, în special aspectele legate de punerea în aplicare a acesteia;

(b)

Se recomandă statelor membre să utilizeze pe deplin sprijinul financiar pus la dispoziție prin intermediul instrumentului de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor instituit prin Regulamentul (UE) nr. 513/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (20) (Fondul pentru securitate internă – componenta de cooperare polițienească) pentru a îmbunătăți și a intensifica cooperarea operativă transfrontalieră;

(c)

Se recomandă statelor membre ca, la punerea în aplicare a prezentei recomandări, cât mai curând posibil în mod rezonabil după data adoptării prezentei recomandări și, după caz, să inițieze o reexaminare a normelor lor naționale și a acordurilor bilaterale și multilaterale privind cooperarea operativă în materie de asigurare a respectării legii cu alte state membre;

(d)

Se recomandă Comisiei să evalueze, cel târziu la doi ani de la data adoptării prezentei recomandări, punerea în aplicare a prezentei recomandări de către statele membre și, după ce s-a consultat cu statele membre, să publice un raport în acest sens și să îl prezinte Consiliului.