(1)

Regulamentul (UE) 2020/852 instituie cadrul general pentru a determina dacă o activitate economică se califică drept durabilă din punctul de vedere al mediului în scopul stabilirii gradului în care o investiție este durabilă din punctul de vedere al mediului. Regulamentul respectiv se aplică măsurilor adoptate de Uniune sau de statele membre care stabilesc cerințe pentru participanții la piața financiară sau emitenți în ceea ce privește produsele financiare sau obligațiunile corporative care sunt oferite ca fiind durabile din punctul de vedere al mediului, participanților la piața financiară care propun produse financiare, precum și întreprinderilor vizate de obligația de a publica o declarație nefinanciară în temeiul articolului 19a din Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului (2) sau o declarație nefinanciară consolidată în temeiul articolului 29a din directiva respectivă. Operatorii economici sau autoritățile publice care nu intră sub incidența Regulamentului (UE) 2020/852 pot aplica, de asemenea, regulamentul respectiv în mod voluntar.

(2)

Articolul 10 alineatul (3) și articolul 11 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2020/852 prevăd obligația Comisiei de a adopta acte delegate de stabilire a criteriilor tehnice de examinare pentru a determina condițiile în care o anumită activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau, respectiv, la adaptarea la schimbările climatice și pentru a stabili, pentru fiecare obiectiv de mediu relevant prevăzut la articolul 9 din regulamentul respectiv, criterii tehnice de examinare pentru a determina dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative unuia sau mai multora dintre obiectivele de mediu în cauză.

(3)

În temeiul articolului 19 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul (UE) 2020/852, criteriile tehnice de examinare trebuie să țină seama de natura și amploarea activității economice și de sectorul la care se referă, inclusiv dacă activitatea economică este o activitate economică de tranziție, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, sau o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 16 din regulamentul respectiv. Pentru a îndeplini cerințele de la articolul 19 din Regulamentul (UE) 2020/852 într-un mod eficace și echilibrat, criteriile tehnice de examinare ar trebui să fie stabilite sub formă de prag cantitativ sau de cerință minimă, de îmbunătățire relativă, de set de cerințe privind performanța calitativă, de cerințe bazate pe proces sau pe practici sau de descriere precisă a naturii activității economice în sine, dacă activitatea respectivă, prin natura sa, poate contribui în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice.

(4)

Criteriile tehnice de examinare pentru a determina dacă o activitate economică contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la acestea ar trebui să asigure faptul că activitatea economică are un impact pozitiv asupra obiectivului climatic sau reduce impactul negativ asupra obiectivului climatic. Prin urmare, criteriile tehnice de examinare respective ar trebui să se refere la pragurile sau la nivelurile de performanță pe care activitatea economică ar trebui să le atingă pentru a se califica drept activitate care contribuie în mod substanțial la unul dintre obiectivele climatice respective. Criteriile tehnice de examinare aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” ar trebui să asigure faptul că activitatea economică nu are un impact negativ semnificativ asupra mediului. În consecință, criteriile tehnice de examinare respective ar trebui să specifice cerințele minime pe care activitatea economică ar trebui să le îndeplinească pentru a se califica drept activitate durabilă din punctul de vedere al mediului.

(5)

Criteriile tehnice de examinare pentru a determina dacă o activitate economică contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la acestea și pentru a determina dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre obiectivele de mediu ar trebui să se bazeze, după caz, pe legislația, bunele practici, standardele și metodologiile existente în Uniunea Europeană, precum și pe standarde, practici și metodologii bine stabilite, elaborate de entități publice recunoscute la nivel internațional. În cazul în care, din punct de vedere obiectiv, nu există alternative viabile pentru un anumit domeniu de politică, criteriile tehnice de examinare s-ar putea baza, de asemenea, pe standarde bine stabilite, elaborate de organisme private recunoscute la nivel internațional.

(6)

Pentru a asigura condiții de concurență echitabile, aceleași categorii de activități economice ar trebui să facă obiectul acelorași criterii tehnice de examinare pentru fiecare obiectiv climatic. Prin urmare, este necesar ca, atunci când este posibil, criteriile tehnice de examinare să urmeze clasificarea activităților economice stabilită în sistemul de clasificare a activităților economice NACE Rev. 2 instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (3). Pentru a facilita identificarea de către întreprinderi și participanții la piața financiară a activităților economice relevante pentru care ar trebui stabilite criterii tehnice de examinare, descrierea specifică a unei activități economice ar trebui să includă, de asemenea, trimiterile la codurile NACE care pot fi asociate cu activitatea în cauză. Trimiterile respective ar trebui înțelese ca fiind orientative și nu ar trebui să prevaleze asupra definiției specifice a activității furnizate în descrierea sa.

(7)

Criteriile tehnice de examinare pentru a determina în ce condiții o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice ar trebui să reflecte necesitatea de a evita producerea de emisii de gaze cu efect de seră, de a reduce aceste emisii sau de a spori absorbțiile de gaze cu efect de seră și stocarea pe termen lung a carbonului. Prin urmare, este oportun să se pună accentul în primul rând pe acele activități și sectoare economice care au cel mai mare potențial de a atinge aceste obiective. Alegerea acestor activități și sectoare economice ar trebui să se bazeze pe cota pe care o dețin din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră și pe dovezi privind potențialul lor de a contribui la evitarea producerii de emisii de gaze cu efect de seră și la reducerea acestor emisii sau de a contribui la absorbția gazelor cu efect de seră ori de a permite o astfel de evitare, reducere, eliminare sau stocare pe termen lung pentru alte activități.

(8)

Metodologia de calculare a emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață ar trebui să fie solidă și aplicabilă pe scară largă și, prin urmare, ar trebui să promoveze comparabilitatea calculelor emisiilor de gaze cu efect de seră în cadrul fiecărui sector și între sectoare. Prin urmare, este oportun să se impună utilizarea aceleiași metodologii de calcul pentru toate activitățile, atunci când acest calcul este necesar, oferind totodată suficientă flexibilitate entităților care aplică Regulamentul (UE) 2020/852. În consecință, Recomandarea 2013/179/UE a Comisiei este utilă pentru calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață, cu posibilitatea de a utiliza, ca alternativă, standardele ISO 14067 sau ISO 14064-1. În cazul în care alte instrumente sau standarde bine stabilite sunt în mod special adecvate pentru a furniza informații exacte și comparabile privind calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață pentru un anumit sector, cum ar fi instrumentul G-res pentru sectorul energiei hidroelectrice și standardul ES 203 199 al ETSI pentru sectorul informației și comunicațiilor, este oportun să se includă astfel de instrumente sau standarde ca alternative suplimentare pentru sectorul respectiv.

(9)

Metodologia de calculare a emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață pentru activitățile din sectorul energiei hidroelectrice ar trebui să reflecte particularitățile sectorului respectiv, inclusiv noile metodologii de modelare, cunoștințele științifice și măsurătorile empirice provenite de la rezervoare din întreaga lume. Prin urmare, pentru a permite o raportare exactă cu privire la impactul net asupra emisiilor de gaze cu efect de seră pentru sectorul energiei hidroelectrice, este oportun să se permită utilizarea instrumentului G-res, care este disponibil gratuit pentru publicul larg și care a fost conceput de Asociația Internațională a Hidroenergiei (International Hydropower Association) în colaborare cu Catedra UNESCO pentru schimbările de mediu la nivel mondial.

(10)

Metodologia de calculare a emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață pentru activitățile din sectorul informației și comunicațiilor ar trebui să reflecte particularitățile sectorului respectiv, în special lucrările și orientările specializate care au fost furnizate de Institutul European de Standardizare în Telecomunicații (ETSI) pentru efectuarea evaluărilor ciclului de viață în sectorul informației și comunicațiilor. Prin urmare, este oportun să se permită utilizarea standardului ES 203 199 al ETSI ca metodologie de calculare cu precizie a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru sectorul respectiv.

(11)

Criteriile tehnice de examinare pentru anumite activități se bazează pe elemente cu o complexitate tehnică considerabilă, iar pentru evaluarea respectării criteriilor respective pot fi necesare cunoștințe de specialitate, evaluarea nefiind neapărat fezabilă pentru investitori. Pentru a facilita această evaluare, respectarea criteriilor tehnice de examinare pentru astfel de activități ar trebui să fie verificată de o parte terță independentă.

(12)

Activitățile economice de facilitare menționate la articolul 10 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (UE) 2020/852 nu contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice prin propria lor performanță. Astfel de activități joacă un rol esențial în decarbonizarea economiei, facilitând în mod direct desfășurarea altor activități la un nivel de performanță de mediu cu emisii reduse de dioxid de carbon. Prin urmare, ar trebui stabilite criterii tehnice de examinare pentru acele activități economice care joacă un rol esențial prin faptul că facilitează reducerea emisiilor de dioxid de carbon ale activităților vizate sau conduc la reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră. Aceste criterii tehnice de examinare ar trebui să asigure faptul că o activitate care le îndeplinește respectă garanțiile prevăzute la articolul 16 din Regulamentul (UE) 2020/852, în special faptul că activitatea respectivă nu conduce la un blocaj al activelor și că are un impact pozitiv substanțial asupra mediului.

(13)

Activitățile economice de tranziție menționate la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852 nu pot fi încă înlocuite cu alternative cu emisii scăzute de dioxid de carbon fezabile din punct de vedere tehnologic și economic, însă sprijină tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic. Aceste activități pot juca un rol esențial în atenuarea schimbărilor climatice reducându-și substanțial amprenta de carbon, care în prezent este mare, inclusiv contribuind la eliminarea treptată a dependenței de combustibilii fosili. Prin urmare, ar trebui stabilite criterii tehnice de examinare pentru acele activități economice în care soluțiile cu emisii de dioxid de carbon aproape de zero nu sunt încă viabile sau în care există activități cu emisii de dioxid de carbon aproape de zero, dar care nu sunt încă realizabile la scară largă și care au cel mai mare potențial de a reduce semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră. Aceste criterii tehnice de examinare ar trebui să asigure faptul că o activitate care le îndeplinește respectă garanțiile prevăzute la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, în special faptul că activitatea respectivă are emisii de gaze cu efect de seră corespunzătoare celor mai bune performanțe din sector sau din industrie, nu împiedică dezvoltarea și implementarea de alternative cu emisii scăzute de dioxid de carbon și nu conduce la un blocaj al activelor cu emisii ridicate de dioxid de carbon.

(14)

Având în vedere negocierile în curs privind politica agricolă comună (PAC) și pentru a asigura o mai mare coerență între diferitele instrumente în scopul realizării ambițiilor Pactului verde în materie de mediu și climă, stabilirea criteriilor tehnice de examinare pentru agricultură ar trebui amânată.

(15)

Pădurile sunt supuse unei presiuni din ce în ce mai mari ca urmare a schimbărilor climatice, ceea ce agravează alți factori-cheie ai presiunilor, cum ar fi dăunătorii, bolile, fenomenele meteorologice extreme și incendiile forestiere. La acestea se adaugă presiunile provenite din abandonarea zonelor rurale, absența gestionării și fragmentarea cauzată de schimbarea destinației terenurilor, exploatarea tot mai intensivă ca urmare a creșterii cererii de lemn, produse forestiere și energie, dezvoltarea infrastructurii, urbanizarea și ocuparea terenurilor. În același timp, pădurile joacă un rol esențial în atingerea obiectivelor Uniunii care urmărește să inverseze declinul biodiversității și să sporească nivelul de ambiție în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, să reducă și să controleze riscul de dezastre cauzate în special de inundații, secete sau incendii forestiere și să promoveze o bioeconomie circulară. Pentru a atinge neutralitatea climatică și a avea un mediu înconjurător sănătos, este necesar să se sporească atât calitatea, cât și suprafața zonelor forestiere, care reprezintă cel mai mare absorbant de carbon din sectorul exploatării terenurilor, al schimbării destinației terenurilor și al silviculturii (LULUCF). Activitățile legate de păduri pot contribui la atenuarea schimbărilor climatice prin sporirea absorbțiilor nete de dioxid de carbon, prin conservarea stocurilor de carbon și prin furnizarea de materiale și de energie din surse regenerabile, generând beneficii conexe pentru adaptarea la schimbările climatice, biodiversitate, economia circulară, utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și marine, precum și pentru prevenirea și controlul poluării. Prin urmare, ar trebui stabilite criterii tehnice de examinare pentru activitățile de împădurire, de refacere a pădurilor, de gestionare a pădurilor și de conservare a pădurilor. Aceste criterii tehnice de examinare ar trebui să fie pe deplin conforme cu obiectivele Uniunii privind adaptarea la schimbările climatice, biodiversitatea și economia circulară.

(16)

Pentru a măsura evoluția reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră și a stocului de carbon din ecosistemele forestiere, este oportun ca proprietarii de păduri să efectueze o analiză a beneficiilor pentru climă. Pentru a asigura proporționalitatea și a reduce la minimum sarcina administrativă, în special pentru micii proprietari de păduri, exploatațiile forestiere cu o suprafață mai mică de 13 hectare nu ar trebui să fie obligate să efectueze o analiză a beneficiilor pentru climă. Pentru a reduce și mai mult costurile administrative, proprietarilor mai mici de păduri ar trebui să li se permită, pentru a-și certifica calculele, să efectueze o evaluare de grup împreună cu alte exploatații, o dată la 10 ani. Sunt disponibile instrumente gratuite adecvate, cum ar fi instrumentul furnizat de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), bazat pe datele furnizate de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) (4), pentru a estima amploarea costurilor și pentru a reduce la minimum costurile și sarcinile silvicultorilor la scară mică. În special, instrumentul poate fi adaptat la diferite niveluri de analiză, cum ar fi valorile specifice și calculul detaliat pentru exploatațiile mari, valorile implicite și calculul simplificat pentru proprietarii mai mici.

(17)

Pentru a da curs comunicărilor Comisiei din 11 decembrie 2019, „Pactul verde european” (5), din 20 mai 2020 privind „Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030” (6) și din 17 septembrie 2020, „Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030 – Investirea într-un viitor neutru din punct de vedere climatic, în interesul cetățenilor” (7), în conformitate cu ambițiile mai ample ale Uniunii în materie de biodiversitate și de neutralitate climatică, cu comunicarea Comisiei din 24 februarie 2021, „Construirea unei Europe reziliente la schimbările climatice – Noua Strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice” (8), și cu noile strategii privind pădurile planificate în 2021, criteriile tehnice de examinare pentru activitățile forestiere ar trebui completate, reexaminate și, după caz, revizuite în momentul adoptării actului delegat menționat la articolul 15 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852. Aceste criterii tehnice de examinare ar trebui reexaminate pentru a lua mai bine în considerare practicile în curs de elaborare care sunt favorabile biodiversității, cum ar fi silvicultura apropiată de natură.

(18)

Având în vedere importanța sa pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru consolidarea absorbanților de carbon aferenți terenurilor, refacerea zonelor umede are potențialul de a contribui în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice. Refacerea zonelor umede poate aduce, de asemenea, beneficii pentru adaptarea la schimbările climatice, inclusiv prin limitarea impactului schimbărilor climatice, și poate contribui la inversarea declinului biodiversității și la menținerea cantității și a calității apei. Pentru a asigura coerența cu „Pactul verde european”, cu comunicarea „Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030” și cu Strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2030, criteriile tehnice de examinare ar trebui să acopere, de asemenea, refacerea zonelor umede.

(19)

Sectorul de producție emite aproximativ 21 % din emisiile directe de gaze cu efect de seră din Uniune (9). Acesta este a treia cea mai mare sursă de emisii de gaze cu efect de seră din Uniune și, prin urmare, poate juca un rol esențial în atenuarea schimbărilor climatice. În același timp, acesta poate fi un sector-cheie pentru evitarea și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în alte sectoare ale economiei, prin fabricarea produselor și a tehnologiilor de care aceste sectoare au nevoie pentru a deveni sau a rămâne sectoare cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Prin urmare, ar trebui să se stabilească criterii tehnice de examinare pentru sectorul de producție, atât pentru activitățile de producție asociate celor mai ridicate niveluri de emisii de gaze cu efect de seră, cât și pentru fabricarea de produse și tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon.

(20)

Activitățile de producție pentru care nu există alternative cu emisii scăzute de dioxid de carbon viabile din punct de vedere tehnologic și economic, dar care sprijină tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, ar trebui să fie considerate activități economice de tranziție, astfel cum sunt descrise la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852. Pentru a încuraja reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, pragurile criteriilor tehnice de examinare pentru activitățile respective ar trebui să fie stabilite la un nivel care să poată fi atins numai de către întreprinderile cu cele mai bune performanțe din fiecare sector, în majoritatea cazurilor pe baza emisiilor de gaze cu efect de seră pe unitate de producție produsă.

(21)

Pentru a se asigura faptul că activitățile de producție de tranziție, astfel cum sunt menționate la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, rămân pe o traiectorie credibilă către decarbonizare și respectă prevederile articolului 19 alineatul (5) din regulamentul menționat, criteriile tehnice de examinare pentru activitățile economice respective ar trebui să fie reexaminate cel puțin o dată la trei ani. Această reexaminare ar trebui să includă o analiză care să stabilească dacă criteriile tehnice de examinare se bazează pe cele mai relevante standarde și dacă emisiile pe durata ciclului de viață generate de aceste activități sunt luate în considerare într-o măsură suficientă. Reexaminarea ar trebui să evalueze, de asemenea, utilizarea potențială a carbonului captat, având în vedere evoluțiile tehnologice. În ceea ce privește fabricarea fierului și oțelului, ar trebui studiate în continuare datele și dovezile noi, obținute în urma unor procese pilot de producție a oțelului care utilizează hidrogen și au emisii scăzute de dioxid de carbon, și ar trebui să se evalueze în continuare utilizarea, în cadrul criteriilor tehnice de examinare, a sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii și a altor criterii de referință posibile.

(22)

Pentru activitățile de producție care trebuie considerate drept activități de facilitare, astfel cum sunt menționate la articolul 10 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (UE) 2020/852, criteriile tehnice de examinare ar trebui să se bazeze în principal pe natura produselor fabricate, și ar trebui să fie combinate, după caz, cu praguri cantitative suplimentare, pentru a asigura faptul că produsele respective pot contribui în mod substanțial la evitarea sau reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în alte sectoare. Pentru a reflecta faptul că se acordă prioritate activităților care au cel mai mare potențial de a evita producerea de emisii de gaze cu efect de seră, de a reduce astfel de emisii sau de a spori absorbțiile de gaze cu efect de seră și stocarea pe termen lung a carbonului, activitățile de producție de facilitare ar trebui să se concentreze pe fabricarea de produse care sunt necesare pentru desfășurarea respectivelor activități economice.

(23)

Fabricarea de echipamente electrice pentru energia electrică joacă un rol important pentru modernizarea, adoptarea și compensarea fluctuațiilor energiei electrice furnizate de surse regenerabile de energie în rețelele electrice din Uniune, pentru reîncărcarea vehiculelor cu emisii zero și pentru implementarea aplicațiilor ecologice inteligente. În același timp, fabricarea de echipamente electrice pentru energia electrică ar putea permite dezvoltarea conceptului de locuințe inteligente, cu obiectivul de a promova în continuare utilizarea surselor regenerabile de energie și buna gestionare a echipamentelor casnice. Prin urmare, ar putea fi necesar să se completeze criteriile tehnice de examinare în sectorul de producție și să se evalueze potențialul fabricării de echipamente electrice de a aduce o contribuție substanțială la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea.

(24)

Măsurile de eficiență energetică și alte măsuri de atenuare a schimbărilor climatice, cum ar fi implementarea la fața locului a tehnologiilor în domeniul energiei din surse regenerabile, precum și tehnologiile de ultimă generație existente pot conduce la reduceri semnificative ale emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul de producție. Prin urmare, măsurile respective pot juca un rol important, contribuind la atingerea, de către activitățile economice din sectorul de producție pentru care ar trebui stabilite criterii tehnice de examinare, a standardelor de performanță care le corespund și a pragurilor necesare pentru ca aceste activități să aibă o contribuție substanțială la atenuarea schimbărilor climatice.

(25)

Sectorul energetic este responsabil pentru aproximativ 22 % din emisiile directe de gaze cu efect de seră din Uniune, acest procent fiind de aproximativ 75 % dacă se ține seama de energia utilizată în alte sectoare. Prin urmare, acest sector joacă un rol esențial în atenuarea schimbărilor climatice. Sectorul energetic are un potențial semnificativ de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, mai multe activități din acest sector fiind considerate activități de facilitare care înlesnesc tranziția sectorului energetic către energia electrică sau termică din surse regenerabile sau cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Prin urmare, este oportun să se stabilească criterii tehnice de examinare pentru o gamă largă de activități legate de lanțul de aprovizionare cu energie, care merg de la producerea de energie electrică sau termică din diferite surse la rețelele de transport și distribuție și la stocare, incluzând, de asemenea, pompele de căldură și fabricarea biogazului și a biocombustibililor.

(26)

Criteriile tehnice de examinare cu scopul de a determina dacă activitățile de generare a energiei electrice sau termice, inclusiv activitățile de cogenerare, contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice, ar trebui să asigure reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră sau evitarea generării de astfel de emisii. Criteriile tehnice de examinare bazate pe emisiile de gaze cu efect de seră ar trebui să indice traiectoria de decarbonizare pentru activitățile respective. Criteriile tehnice de examinare pentru activitățile de facilitare care înlesnesc decarbonizarea pe termen lung ar trebui să se bazeze în principal pe natura activității sau pe cele mai bune tehnologii disponibile.

(27)

Regulamentul (UE) 2020/852 recunoaște importanța „energiei neutre din punct de vedere climatic” și solicită Comisiei să evalueze contribuția potențială și fezabilitatea tuturor tehnologiilor relevante existente. În ceea ce privește energia nucleară, această evaluare este încă în curs și, de îndată ce procesul specific de evaluare va fi finalizat, Comisia va adopta măsurile de urmărire necesare, pe baza rezultatelor evaluării, în contextul prezentului regulament.

(28)

Limitele juridice pentru activitățile de tranziție prevăzute la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852 prevăd constrângeri în ceea ce privește activitățile cu emisii ridicate de gaze cu efect de seră dar care au un potențial ridicat de reducere a acestor emisii. Astfel de activități de tranziție ar trebui să aducă o contribuție substanțială la atenuarea schimbărilor climatice în cazul în care nu există alternative viabile din punct de vedere tehnologic și economic cu un nivel scăzut de emisii de dioxid de carbon, cu condiția ca aceste activități să fie compatibile cu o traiectorie de limitare a creșterii temperaturii la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale, să reflecte cele mai bune performanțe din sector sau industrie, să nu împiedice dezvoltarea și implementarea alternativelor cu emisii scăzute de dioxid de carbon și să nu conducă la o blocare a activelor cu emisii ridicate de dioxid de carbon. În plus, articolul 19 din același regulament prevede, în special, că criteriile tehnice de examinare ar trebui să se bazeze pe dovezi științifice concludente. În cazurile în care activități din sectorul gazelor naturale îndeplinesc aceste cerințe, acestea vor fi incluse într-un viitor act delegat. Pentru aceste activități, criteriile tehnice de examinare cu scopul de a evalua contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice și respectarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” altor obiective de mediu vor fi specificate în respectivul viitor act delegat. Activitățile care nu îndeplinesc aceste cerințe nu pot fi recunoscute în temeiul Regulamentului (UE) 2020/852. În scopul recunoașterii rolului gazelor naturale ca tehnologie importantă în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, Comisia va avea în vedere o legislație specifică, pentru a se asigura că activitățile care contribuie la reducerea emisiilor vor beneficia de o finanțare adecvată.

(29)

Criteriile tehnice de examinare pentru activitățile de generare a energiei electrice sau termice, precum și pentru rețelele de transport și distribuție, ar trebui să asigure coerența cu Comunicarea Comisiei din 14 octombrie 2020 privind o strategie a UE de reducere a emisiilor de metan (10). Prin urmare, poate fi necesar să se reexamineze, să se completeze și, după caz, să se revizuiască respectivele criterii tehnice de examinare, pentru a reflecta indicatorii și cerințele viitoare stabilite pentru punerea în aplicare a strategiei menționate.

(30)

Criteriile tehnice de examinare pentru trigenerare (încălzire, răcire și electricitate) din bioenergie și pentru producția de biocombustibili și de biogaz pentru transport ar trebui să respecte cadrul cuprinzător în materie de durabilitate pentru sectoarele respective, prevăzut în Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului (11), care stabilește cerințe privind recoltarea durabilă, contabilizarea carbonului și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

(31)

Ca urmare a Pactului verde european, a propunerii privind Legea europeană a climei (12) și a Strategiei UE în domeniul biodiversității pentru 2030, precum și în conformitate cu ambițiile Uniunii în materie de biodiversitate și neutralitate climatică, criteriile tehnice de examinare pentru activitățile din domeniul bioenergiei ar trebui completate, reexaminate și, dacă este necesar, adaptate, pentru a ține seama de cele mai recente dovezi și de evoluțiile în materie de politici de la momentul adoptării actului delegat menționat la articolul 15 alineatul (2) din Regulamentul 2020/852, luând în considerare, totodată, dreptul relevant al Uniunii, inclusiv Directiva (UE) 2018/2001 și viitoarele revizuiri ale acesteia.

(32)

În Uniune, emisiile de gaze cu efect de seră provenite din sectorul apei, al lucrărilor de canalizare, al deșeurilor și al depoluării sunt relativ mici. Totuși, acest sector are un mare potențial de a contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în alte sectoare, în special prin furnizarea de materii prime secundare menite să înlocuiască materiile prime virgine, prin înlocuirea produselor, a îngrășămintelor și a energiei bazate pe combustibili fosili, precum și prin transportul și stocarea permanentă a dioxidului de carbon captat. În plus, activitățile ce implică digestia anaerobă și compostarea biodeșeurilor colectate separat, care evită depozitarea deșeurilor biologice, sunt deosebit de importante pentru reducerea emisiilor de metan. Prin urmare, criteriile tehnice de examinare pentru activitățile legate de deșeuri ar trebui să recunoască faptul că aceste activități contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice, cu condiția ca activitățile respective să aplice anumite bune practici pentru sectorul în cauză. Criteriile tehnice de examinare ar trebui, de asemenea, să asigure faptul că opțiunile de tratare a deșeurilor sunt conforme cu nivelurile superioare ale ierarhiei deșeurilor. Criteriile tehnice de examinare ar trebui să recunoască drept activități care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice activitățile care prelucrează o cotă minimă stabilită uniform de deșeuri nepericuloase colectate separat pentru a le transforma în materii prime secundare. Cu toate acestea, în această etapă, criteriile tehnice de examinare bazate pe un obiectiv stabilit în mod uniform pentru valorificarea deșeurilor nu pot aborda pe deplin potențialul de atenuare a schimbărilor climatice al fluxurilor individuale de materiale. Prin urmare, poate fi necesar ca aceste criterii să fie evaluate și revizuite în continuare. Obiectivul stabilit în mod uniform nu ar trebui să aducă atingere obiectivelor de gestionare a deșeurilor stabilite pentru statele membre în legislația Uniunii privind deșeurile. În cazul activităților legate de colectarea, tratarea și furnizarea apei, precum și al sistemelor centralizate de tratare a apelor reziduale, criteriile tehnice de examinare ar trebui să țină seama de obiectivele de îmbunătățire a performanței absolute și relative în ceea ce privește consumul de energie și indicatorii alternativi, după caz, cum ar fi nivelurile pierderilor din sistemele de alimentare cu apă.

(33)

Operațiunile de transport consumă o treime din cantitatea totală de energie din Uniune și generează aproximativ 23 % din cantitatea totală de emisii de gaze cu efect de seră din Uniune. Decarbonizarea flotei și a infrastructurii de transport poate, prin urmare, să joace un rol central în atenuarea schimbărilor climatice. Criteriile tehnice de examinare pentru sectorul transporturilor ar trebui să se concentreze pe reducerea principalelor surse de emisii din acest sector, luând în considerare, totodată, necesitatea tranziției, în ceea ce privește transportul de persoane și bunuri, către moduri de transport cu emisii mai scăzute și a creării unei infrastructuri care să permită o mobilitate nepoluantă. Criteriile tehnice de examinare pentru sectorul transporturilor ar trebui, prin urmare, să se axeze pe performanța în cadrul unui singur mod de transport, ținând seama, în același timp, de performanța respectivului mod de transport în comparație cu alte moduri de transport.

(34)

Având în vedere potențialul lor de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și de a contribui astfel la înverzirea sectorului transporturilor, transportul maritim și aviația constituie moduri de transport importante pentru tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. În conformitate cu Comunicarea Comisiei din 9 decembrie 2020 – „Strategia pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă – înscrierea transporturilor europene pe calea viitorului” (13), se preconizează că până în 2030 vor fi pregătite pentru lansarea pe piață nave cu emisii zero. Conform acestei strategii, se preconizează că până în 2035 vor fi pregătite pentru lansarea pe piață aeronave mari cu emisii zero care să efectueze zboruri pe distanțe scurte, iar în cazul navelor care efectuează zboruri pe distanțe mai lungi, se preconizează că decarbonizarea se va baza pe combustibili din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon. De asemenea, au fost efectuate studii separate privind criteriile de finanțare durabilă pentru aceste sectoare. Prin urmare, transportul maritim ar trebui să fie considerat o activitate economică de tranziție, astfel cum este menționată la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852. Transportul maritim este unul dintre modurile de transport de marfă cu cea mai scăzută intensitate a emisiilor de dioxid de carbon. Pentru a asigura tratamentul egal al transportului maritim în comparație cu alte moduri de transport, ar trebui stabilite criterii tehnice de examinare pentru transportul maritim, care ar trebui să se aplice până la sfârșitul anului 2025. Cu toate acestea, va fi necesar să se evalueze în continuare transportul maritim și, după caz, să se stabilească criterii tehnice de examinare pentru transportul maritim, aplicabile începând cu 2026. De asemenea, va fi necesar să se evalueze în continuare sectorul aviației și, după caz, să se stabilească criterii tehnice de examinare relevante pentru acest sector. În plus, pentru anumite moduri de transport ar trebui să se stabilească criterii tehnice de examinare pentru infrastructura de transport cu emisii reduse de dioxid de carbon. Cu toate acestea, având în vedere potențialul infrastructurii de transport de a contribui la realizarea transferului modal, va fi necesar să se evalueze și, după caz, să se stabilească criterii tehnice relevante de examinare pentru întreaga infrastructură care este esențială pentru modurile de transport cu emisii reduse de dioxid de carbon, în special pentru căile navigabile interioare. În funcție de rezultatul evaluării tehnice, ar trebui să se stabilească, de asemenea, criterii tehnice de examinare relevante pentru activitățile economice menționate în prezentul considerent, la momentul adoptării actului delegat menționat la articolul 12 alineatul (2), la articolul 13 alineatul (2), la articolul 14 alineatul (2) și la articolul 15 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852.

(35)

Pentru a se asigura că activitățile de transport considerate durabile nu facilitează utilizarea combustibililor fosili, criteriile tehnice de examinare pentru activitățile relevante ar trebui să excludă activele, operațiunile și infrastructura dedicate transportului de combustibili fosili. Atunci când se aplică acest criteriu, este necesar să se recunoască utilizările multiple și diferitele tipuri de proprietate, modalități de utilizare și rate de amestecare a combustibililor, în conformitate cu practicile de piață relevante existente. Platforma privind finanțarea durabilă ar trebui să evalueze posibilitatea de utilizare a acestui criteriu în contextul îndeplinirii mandatului său.

(36)

Clădirile, din toate sectoarele din Uniune considerate împreună, sunt responsabile pentru 40 % din consumul de energie și 36 % din emisiile de carbon. Prin urmare, clădirile pot juca un rol important în atenuarea schimbărilor climatice. În consecință, ar trebui stabilite criterii tehnice de examinare pentru construirea de clădiri noi, renovarea clădirilor existente, instalarea de diverse echipamente de eficiență energetică, producția de energie din surse regenerabile la fața locului, furnizarea de servicii energetice, precum și pentru achiziționarea și deținerea de clădiri. Aceste criterii tehnice de examinare ar trebui să se bazeze pe impactul potențial al activităților menționate, pe performanța energetică a clădirilor, pe emisiile de gaze cu efect de seră aferente și pe carbonul încorporat. Pentru clădirile noi, ar putea fi necesar să se revizuiască criteriile tehnice de examinare, pentru a se asigura faptul că aceste criterii rămân aliniate la obiectivele Uniunii în materie de climă și energie.

(37)

Construirea unui activ sau a unei instalații care face parte integrantă dintr-o activitate pentru care ar trebui definite criterii tehnice de examinare care să stabilească în ce condiții activitatea respectivă poate fi considerată drept o activitate care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice, poate reprezenta o condiție importantă pentru desfășurarea activității economice respective. Prin urmare, este oportun să se includă construirea unor astfel de active sau instalații ca parte integrantă a activității pentru care construirea respectivă este relevantă, în special în cazul activităților din sectorul energetic, din sectorul apei, al lucrărilor de canalizare, al deșeurilor și al depoluării, precum și din sectorul transporturilor.

(38)

Sectorul informației și comunicațiilor este un sector în continuă creștere, cu o pondere tot mai mare a emisiilor de gaze cu efect de seră. În același timp, tehnologiile informației și comunicațiilor au potențialul de a contribui la atenuarea schimbărilor climatice și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în alte sectoare, de exemplu prin furnizarea de soluții care pot facilita luarea unor decizii care să permită reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Prin urmare, ar trebui să se stabilească criterii tehnice de examinare pentru activitățile de prelucrare și găzduire a datelor care generează volume mari de gaze cu efect de seră, precum și pentru soluțiile bazate pe date care permit reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în alte sectoare. Criteriile tehnice de examinare pentru activitățile respective ar trebui să se bazeze pe cele mai bune practici și standarde din sectorul respectiv. Ar putea fi necesar ca aceste criterii să fie reexaminate și actualizate în viitor, pentru a ține seama atât de potențialul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră generat de creșterea durabilității soluțiilor de hardware pentru tehnologiile informației și comunicațiilor, cât și de potențialul tehnologiilor digitale de a fi utilizate în mod direct în fiecare sector pentru a permite reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. În plus, implementarea și funcționarea rețelelor de comunicații electronice utilizează cantități considerabile de energie și au potențialul de a genera reduceri semnificative ale emisiilor de gaze cu efect de seră. Prin urmare, poate fi necesar să se evalueze activitățile respective și să se stabilească criterii tehnice de examinare relevante, după caz.

(39)

În plus, soluțiile din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor care fac parte integrantă din activitățile economice pentru a căror performanță ar trebui să se stabilească criterii tehnice de examinare privind contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice, pot avea, de asemenea, un rol deosebit de important, permițând acestor activități să atingă diferitele standarde și praguri stabilite în temeiul criteriilor respective.

(40)

Cercetarea, dezvoltarea și inovarea au potențialul de a permite altor sectoare să își îndeplinească obiectivele de atenuare a schimbărilor climatice. Criteriile tehnice de examinare pentru activitățile de cercetare, dezvoltare și inovare ar trebui, prin urmare, să se concentreze asupra potențialului soluțiilor, al proceselor, al tehnologiilor și al altor produse de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. Cercetarea dedicată activităților de facilitare menționate la articolul 10 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (UE) 2020/852 poate juca, de asemenea, un rol important, permițând acestor activități economice și activităților lor țintă să își reducă în mod substanțial emisiile de gaze cu efect de seră sau să își îmbunătățească fezabilitatea tehnologică și economică, facilitând, în cele din urmă, extinderea acestor activități. Cercetarea poate juca, de asemenea, un rol important în continuarea decarbonizării activităților de tranziție menționate la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, prin faptul că permite ca activitățile respective să se desfășoare cu niveluri substanțial mai scăzute ale emisiilor de gaze cu efect de seră, în comparație cu pragurile specificate pentru activitățile respective în criteriile tehnice de examinare privind contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice.

(41)

În plus, cercetarea, dezvoltarea și inovarea care fac parte integrantă din activitățile economice pentru a căror performanță ar trebui să se stabilească criterii tehnice de examinare privind contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice, pot avea, de asemenea, un rol deosebit de important, permițând acestor activități să atingă diferitele standarde și praguri stabilite în temeiul criteriilor respective.

(42)

Criteriile tehnice de examinare cu scopul de a determina în ce condiții se consideră că o activitate economică contribuie în mod substanțial la adaptarea la schimbările climatice ar trebui să reflecte faptul că schimbările climatice sunt susceptibile să afecteze toate sectoarele economiei. Prin urmare, toate sectoarele vor trebui să fie adaptate la efectul negativ al climei actuale și al celei viitoare preconizate. Cu toate acestea, este necesar să se asigure, de asemenea, faptul că o activitate economică care contribuie în mod substanțial la adaptarea la schimbările climatice nu aduce prejudicii semnificative niciunuia dintre celelalte obiective de mediu prevăzute la articolul 9 din Regulamentul (UE) 2020/852. Prin urmare, este oportun să se stabilească mai întâi criteriile tehnice de examinare pentru adaptarea la schimbările climatice în cazul sectoarelor și activităților economice care fac obiectul criteriilor tehnice de examinare pentru atenuarea schimbărilor climatice, inclusiv care fac obiectul principiului relevant „de a nu aduce prejudicii semnificative” obiectivelor de mediu. Descrierile activităților economice considerate a avea o contribuție substanțială la adaptarea la schimbările climatice ar trebui să corespundă domeniului de aplicare pentru care ar putea să se stabilească criterii adecvate aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative”. Având în vedere necesitatea de a spori reziliența globală la schimbările climatice a economiei, în viitor ar trebui să se elaboreze și pentru alte activități economice criterii tehnice de examinare, inclusiv criterii relevante aferente principiului „de a nu aduce prejudicii semnificative” obiectivelor de mediu.

(43)

Criteriile tehnice de examinare ar trebui să asigure faptul că cea mai largă gamă posibilă de infrastructuri critice, inclusiv, în special, infrastructura de transport sau de stocare a energiei, sau infrastructura pentru transporturi, este adaptată la efectul negativ al climei actuale și al celei viitoare preconizate, prevenind astfel efectele negative grave asupra sănătății, siguranței, securității sau bunăstării economice a cetățenilor sau asupra funcționării eficiente a administrațiilor statelor membre. Cu toate acestea, ar putea fi necesară reexaminarea acestor criterii tehnice de examinare pentru a ține seama mai bine de particularitățile infrastructurii în ceea ce privește protecția împotriva inundațiilor.

(44)

În plus, ar trebui să se stabilească criterii tehnice de examinare și pentru activitățile din domeniile educație, sănătate umană, asistență socială, arte, divertisment și activități recreative. Aceste activități oferă servicii și soluții esențiale pentru creșterea rezilienței colective a întregii societăți și pot spori nivelul de educație și de sensibilizare în domeniul climei.

(45)

Criteriile tehnice de examinare cu scopul de a determina dacă o activitate economică contribuie în mod substanțial la adaptarea la schimbările climatice prin includerea unor soluții de adaptare în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2020/852 ar trebui să vizeze creșterea rezilienței activităților economice la riscurile climatice identificate care sunt semnificative pentru activitățile respective. Criteriile tehnice de examinare ar trebui să impună cerința ca operatorii economici în cauză să efectueze o evaluare a riscurilor legate de schimbările climatice și să pună în aplicare soluții de adaptare care să reducă cele mai importante riscuri identificate în evaluarea respectivă. Criteriile tehnice de examinare ar trebui, de asemenea, să țină seama de natura specifică contextului și regiunii a nevoilor și a soluțiilor de adaptare. În plus, criteriile tehnice de examinare ar trebui să asigure integritatea obiectivelor de mediu și climatice și nu ar trebui să fie excesiv de prescriptive în ceea ce privește tipul de soluții puse în aplicare. Criteriile tehnice de examinare ar trebui să țină seama de necesitatea de a preveni dezastrele legate de climă și de condițiile meteorologice, de a gestiona riscul unor astfel de dezastre și de a asigura reziliența infrastructurii critice, în conformitate cu legislația relevantă a Uniunii referitoare la evaluarea riscurilor și la atenuarea efectelor unor astfel de dezastre.

(46)

Ar trebui să se stabilească criterii tehnice de examinare cu scopul de a determina dacă o activitate economică contribuie în mod substanțial la adaptarea la schimbările climatice prin furnizarea unor soluții de adaptare în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, pentru activitățile de inginerie și de consultanță tehnică aferentă dedicate adaptării la schimbările climatice, pentru cercetare, dezvoltare și inovare, precum și pentru activitățile de asigurare generală constând în subscrierea de riscuri legate de climă și pentru activitățile de reasigurare. Activitățile menționate mai sus au potențialul de a oferi soluții de adaptare care contribuie în mod substanțial la prevenirea sau reducerea riscului impactului negativ al climei actuale și al viitoarei clime preconizate asupra oamenilor, naturii sau activelor, fără a crește riscul apariției de efecte negative.

(47)

Criteriile tehnice de examinare ar trebui să recunoască faptul că anumite activități economice pot contribui în mod substanțial la adaptarea la schimbările climatice prin furnizarea de soluții de adaptare în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852 sau prin includerea unor soluții de adaptare în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) litera (a) din regulamentul respectiv. Criteriile tehnice de examinare pentru activitățile forestiere, refacerea zonelor umede, activitățile de programare și radiodifuziune, precum și pentru educație, activitățile creative, artistice și de divertisment ar trebui să recunoască această posibilitate. Activitățile menționate ar trebui să fie adaptate la impactul negativ al climei actuale și al viitoarei clime preconizate, având, totodată, potențialul de a oferi soluții de adaptare care să contribuie în mod substanțial la prevenirea sau reducerea riscului unui astfel de impact negativ asupra oamenilor, naturii sau activelor.

(48)

Criteriile tehnice de examinare cu scopul de a stabili dacă o activitate economică contribuie în mod substanțial la adaptarea la schimbările climatice ar trebui să asigure faptul că activitatea economică devine rezilientă la schimbările climatice sau că oferă soluții pentru ca alte activități să devină reziliente la schimbările climatice. În cazul în care o activitate economică devine rezilientă la schimbările climatice, punerea în aplicare a unor soluții fizice și nefizice care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri fizice pentru climă care sunt semnificative pentru activitatea respectivă reprezintă contribuția substanțială a acelei activități la adaptarea la schimbările climatice. Prin urmare, este oportun ca numai cheltuielile de capital suportate pentru toate etapele necesare astfel încât activitatea să devină rezilientă la schimbările climatice să fie considerate ca fiind proporția din capital și din cheltuielile de funcționare aferente activelor sau proceselor asociate cu activități economice care se califică drept durabile din punctul de vedere al mediului, iar cifra de afaceri generată de activitatea economică ce a devenit rezilientă nu ar trebui să fie considerată ca fiind derivată din produse sau servicii asociate cu activități economice care se califică drept durabile din punctul de vedere al mediului. Cu toate acestea, atunci când funcția esențială a activităților economice care permit adaptarea în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852 constă în furnizarea de tehnologii, produse, servicii, informații sau practici cu scopul de a crește nivelul de reziliență la riscurile fizice legate de climă al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor sau al altor activități economice, pe lângă cheltuielile de capital menționate mai sus, cifra de afaceri obținută din produse sau servicii asociate cu activitățile economice respective ar trebui să fie considerată ca fiind derivată din produse sau servicii asociate cu activități economice care se califică drept durabile din punctul de vedere al mediului.

(49)

Criteriile tehnice de examinare cu scopul de a stabili dacă activitățile economice care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la schimbările climatice nu aduc niciun prejudiciu semnificativ niciunuia dintre celelalte obiective de mediu ar trebui să vizeze asigurarea faptului că o contribuție la unul dintre obiectivele de mediu nu aduce prejudicii altor obiective de mediu. Criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” joacă, prin urmare, un rol esențial în asigurarea integrității ecologice a clasificării activităților durabile din punctul de vedere al mediului. Ar trebui să se specifice criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” unui anumit obiectiv de mediu pentru activitățile care riscă să aducă prejudicii semnificative obiectivului respectiv. Aceste criterii ar trebui să ia în considerare și să valorifice cerințele relevante ale legislației existente a Uniunii.

(50)

În cazul activităților care prezintă riscul de a produce emisii semnificative de gaze cu efect de seră, dar care au, totodată, potențialul de a contribui în mod substanțial la adaptarea la schimbările climatice, ar trebui să se stabilească criterii tehnice de examinare cu scopul de a asigura faptul că activitățile care contribuie în mod substanțial la adaptarea la schimbările climatice nu aduc prejudicii semnificative atenuării schimbărilor climatice.

(51)

Schimbările climatice sunt susceptibile să afecteze toate sectoarele economiei. Criteriile tehnice de examinare cu scopul de a asigura faptul că activitățile economice care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice nu aduc prejudicii semnificative adaptării la schimbările climatice ar trebui, prin urmare, să se aplice tuturor acestor activități economice. Aceste criterii ar trebui să asigure faptul că se identifică riscurile existente și viitoare care sunt semnificative pentru activitățile în cauză și că se pun în aplicare soluții de adaptare care vizează reducerea la minimum sau evitarea eventualelor pierderi sau impacturi asupra continuității activității.

(52)

Ar trebui să se stabilească criterii tehnice de examinare aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” utilizării durabile și protecției resurselor de apă și marine pentru toate activitățile care pot prezenta un risc la adresa utilizării durabile și protecției resurselor de apă și marine. Aceste criterii ar trebui să vizeze evitarea riscului ca activitățile să aducă prejudicii stării bune sau potențialului ecologic bun al corpurilor de apă, inclusiv al apelor de suprafață și subterane, sau stării ecologice bune a apelor marine, prin impunerea obligației de a identifica și a aborda riscurile de degradare a mediului, în conformitate cu un plan de gestionare a utilizării și protecției apei.

(53)

Criteriile tehnice de examinare aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” tranziției către o economie circulară ar trebui adaptate la diferitele sectoare, pentru a se asigura faptul că activitățile economice nu conduc la o utilizare ineficientă a resurselor sau la o blocare în modele de producție liniară, că se evită sau se reduce generarea de deșeuri și că, atunci când generarea de deșeuri este inevitabilă, acestea sunt gestionate în conformitate cu ierarhia deșeurilor. Aceste criterii ar trebui, de asemenea, să asigure faptul că activitățile economice nu subminează obiectivul tranziției către o economie circulară.

(54)

Criteriile tehnice de examinare aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” prevenirii și controlului poluării ar trebui să reflecte particularitățile sectorului pentru a aborda sursele și tipurile relevante de poluare din aer, apă sau sol, făcând trimitere, acolo unde este relevant, la concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile stabilite în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului (14).

(55)

Ar trebui să se stabilească criterii de examinare aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” protecției și refacerii biodiversității și a ecosistemelor pentru toate activitățile care pot prezenta riscuri pentru starea sau condiția habitatelor, a speciilor sau a ecosistemelor și ar trebui să se impună, după caz, efectuarea unor evaluări ale impactului asupra mediului sau a unor evaluări adecvate și punerea în aplicare a concluziilor acestor evaluări. Aceste criterii ar trebui să garanteze faptul că, chiar și în absența unei cerințe de efectuare a unei evaluări a impactului asupra mediului sau a unei alte evaluări adecvate, activitățile nu duc la perturbarea, capturarea sau uciderea speciilor protejate prin lege sau la deteriorarea habitatelor protejate prin lege.

(56)

Criteriile tehnice de examinare nu ar trebui să aducă atingere cerinței de a respecta dispozițiile referitoare la mediu, sănătate, siguranță și durabilitate socială prevăzute în dreptul Uniunii și în legislația națională și nici adoptării unor măsuri adecvate de atenuare, în această privință, după caz.

(57)

Dispozițiile prezentului regulament sunt strâns corelate, întrucât se referă la criteriile pe baza cărora se stabilește dacă o activitate economică contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la acestea și dacă o astfel de activitate economică nu aduce prejudicii semnificative unuia sau mai multora dintre celelalte obiective de mediu prevăzute la articolul 9 din Regulamentul (UE) 2020/852. Pentru a se asigura coerența acestor dispoziții, care ar trebui să intre în vigoare în același timp pentru a le permite părților interesate să aibă o imagine cuprinzătoare a cadrului juridic și pentru a facilita aplicarea Regulamentului (UE) 2020/852, este necesar ca dispozițiile respective să fie incluse într-un singur regulament.

(58)

Pentru a se asigura faptul că aplicarea Regulamentului (UE) 2020/852 ține cont atât de evoluțiile tehnologice, cât și de cele ale pieței și ale politicilor, prezentul regulament ar trebui să fie reexaminat cu regularitate și, după caz, modificat în ceea ce privește activitățile considerate drept activități care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la acestea, precum și în ceea ce privește criteriile tehnice de examinare aferente.

(59)

Pentru a respecta dispozițiile articolului 10 alineatul (6) și ale articolului 11 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2020/852, prezentul regulament ar trebui să se aplice începând din 1 ianuarie 2022,