(1)

Articolul 89 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 prevede că, pe o perioadă de tranziție care se încheie la 18 iunie 2021, obligația de compensare prevăzută la articolul 4 din regulamentul respectiv nu se aplică contractelor derivate extrabursiere care au efectul, măsurabil în mod obiectiv, de a reduce riscurile investițiilor care sunt direct legate de solvabilitatea financiară a sistemelor de pensii și nici entităților instituite pentru a oferi despăgubiri membrilor sistemelor de pensii în cazul neîndeplinirii obligațiilor de plată. Această perioadă de tranziție a fost introdusă pentru a se evita efectul negativ al compensării la nivel central a contractelor derivate asupra prestațiilor de pensie ale viitorilor pensionari și pentru a lăsa timp astfel încât să se dezvolte soluții tehnice viabile pentru transferul de către sistemele de pensii a garanțiilor în numerar și a garanțiilor nemonetare ca marje de variație.

(2)

Articolul 85 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 împuternicește Comisia să prelungească perioada de tranziție de două ori, de fiecare dată cu un an, în cazul în care Comisia concluzionează că nu au fost încă dezvoltate astfel de soluții tehnice viabile și că efectul negativ al compensării la nivel central a contractelor derivate asupra prestațiilor de pensie ale viitorilor pensionari a rămas neschimbat. Articolul 85 alineatul (2) primul paragraf din regulamentul respectiv prevede obligația Comisiei de a întocmi rapoarte anuale până la prelungirea finală a perioadei de tranziție, în care să evalueze dacă au fost dezvoltate astfel de soluții tehnice viabile și dacă este necesară adoptarea unor măsuri de facilitare a acestor soluții tehnice viabile.

(3)

Primul raport al Comisiei (2) a fost adoptat la 23 septembrie 2020. Raportul a evidențiat faptul că participanții la piață au întreprins eforturi de-a lungul anilor în vederea dezvoltării unor astfel de soluții tehnice viabile și că unele sisteme de pensii au început să compenseze la nivel central o parte din instrumentele lor derivate pe bază voluntară. Potrivit concluziilor raportului, principala dificultate rămasă nesoluționată cu care se confruntă sistemele de pensii este necesitatea de a depune marja de variație în numerar în condiții de criză a pieței, atunci când CPC-urile le pot solicita să depună marje de variație semnificative.

(4)

Articolul 85 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 prevede, de asemenea, că Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), în cooperare cu Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale, Autoritatea Bancară Europeană și Comitetul european pentru risc sistemic, trebuie să prezinte Comisiei rapoarte anuale, în care să evalueze, printre altele, dacă CPC-urile, membrii compensatori și sistemele de pensii au întreprins eforturi adecvate și au dezvoltat soluții tehnice viabile care să faciliteze participarea unor astfel de sisteme la compensarea centrală prin depunerea de garanții în numerar și de garanții nemonetare ca marje de variație, inclusiv implicațiile acestor soluții asupra lichidității și a caracterului prociclic al pieței, precum și potențialele lor implicații juridice și de alt tip. În raportul său din 17 decembrie 2020, concluziile ESMA au fost că, de-a lungul anilor, părțile interesate au examinat viabilitatea unora dintre soluțiile propuse pentru atenuarea dificultăților cu care se confruntă sistemele de pensii, soluții care, împreună, ar putea fi în măsură să sprijine sistemele de pensii atât în perioade normale, cât și în condiții de criză. Cu toate acestea, ESMA a concluzionat și că aceste soluții trebuie să fie dezvoltate în continuare sau s-ar putea fi necesar să fie însoțite, în anumite cazuri, de unele modificări în materie de reglementare. Prin urmare, ESMA și-a exprimat opinia că este necesară o prelungire a perioadei de tranziție cu un an.

(5)

Comisia, ținând seama de raportul ESMA, este de părere că este într-adevăr necesar să se prelungească perioada de tranziție cu un an, astfel încât soluțiile avute în vedere să poată ajunge la maturitate și să poată fi îmbunătățite în continuare.

(6)

Prin urmare, perioada de tranziție prevăzută la articolul 89 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 ar trebui prelungită.

(7)

Prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență, astfel încât perioada de tranziție existentă să fie prelungită înainte de expirarea sa sau cât mai curând posibil după expirare. O intrare în vigoare la o dată ulterioară ar putea genera insecuritate juridică pentru sistemele de pensii în ceea ce privește necesitatea de a începe să se pregătească sau nu pentru viitoarele obligații de compensare,