(1)

Articolul 43 alineatul (3) din tratat prevede că, la propunerea Comisiei, Consiliul adoptă măsurile privind stabilirea și repartizarea posibilităților de pescuit.

(2)

Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (1) prevede că măsurile de conservare se adoptă ținându-se cont de avizele științifice, tehnice și economice disponibile, inclusiv, atunci când este cazul, de rapoartele elaborate de Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP).

(3)

Consiliului îi revine obligația de a adopta măsuri privind stabilirea și repartizarea posibilităților de pescuit, inclusiv, dacă este cazul, anumite condiții legate funcțional de acestea. În conformitate cu articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, posibilitățile de pescuit se stabilesc în conformitate cu obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) prevăzute la articolul 2 alineatul (2) din regulamentul menționat. Articolul 16 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 prevede că posibilitățile de pescuit se repartizează statelor membre în așa fel încât să se asigure relativa stabilitate a activităților de pescuit desfășurate de fiecare stat membru pentru fiecare stoc de pește sau tip de pescuit.

(4)

Articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 prevede că, pentru stocurile care fac obiectul unor planuri multianuale specifice, posibilitățile de pescuit se stabilesc în conformitate cu regulile prevăzute în planurile respective.

(5)

Planul multianual pentru activitățile de pescuit care exploatează stocuri demersale în vestul Mării Mediterane a fost instituit prin Regulamentul (UE) 2019/1022 al Parlamentului European și al Consiliului (2) și a intrat în vigoare la 16 iulie 2019. În conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din regulamentul menționat, posibilitățile de pescuit pentru stocurile enumerate la articolul 1 din regulamentul respectiv ar trebui stabilite astfel încât să se atingă mortalitatea prin pescuit la un nivel corespunzător producției maxime durabile (MSY) pe baza unei creșteri progresive, până în 2020, acolo unde este posibil, și până la 1 ianuarie 2025. Posibilitățile de pescuit trebuie să fie exprimate ca efort de pescuit maxim admisibil și să fie stabilite în conformitate cu regimul de gestionare a efortului de pescuit prevăzut la articolul 7 din regulamentul menționat.

(6)

CSTEP a ajuns la concluzia că, pentru a atinge obiectivele MSY pentru stocurile de pește din vestul Mării Mediterane, este nevoie să se acționeze rapid, fiind necesare reduceri reale ale mortalității prin pescuit. Pentru 2021, efortul de pescuit maxim admisibil ar trebui, prin urmare, să fie redus cu 7,5 % față de nivelul de referință, procent care trebuie dedus din efortul de pescuit maxim admisibil stabilit pentru 2020 prin Regulamentul (UE) 2019/2236 al Consiliului (3).

(7)

Cu ocazia celei de a 42-a reuniuni anuale din 2018, Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană („CGPM”) a adoptat Recomandarea CGPM/42/2018/1 privind un plan multianual de gestionare pentru anghila europeană în Marea Mediterană, prin care a stabilit măsuri de gestionare a stocurilor de anghilă europeană (Anguilla anguilla) în Marea Mediterană (subzonele CGPM geografice 1-27). Măsurile respective includ limite de captură sau de efort și o perioadă de interzicere anuală a activităților de pescuit de trei luni consecutive care urmează să fie stabilită de fiecare stat membru în conformitate cu obiectivele de conservare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1100/2007 al Consiliului (4), cu planul (planurile) național(e) de gestionare pentru anghilă și cu modelele de migrație sezonieră a anghilei din statul membru respectiv. În cazul în care, înainte de intrarea în vigoare a respectivei recomandări, au fost instituite planuri naționale de gestionare având ca rezultat reduceri ale efortului sau ale capturilor de cel puțin 30 %, nu ar trebui depășite limitele de captură și de efort de pescuit deja stabilite și puse în aplicare. Interzicerea activităților de pescuit ar trebui să se aplice tuturor apelor marine ale Mării Mediterane și apelor salmastre, precum estuarele, lagunele de coastă și apele de tranziție, în conformitate cu respectiva recomandare. Aceste măsuri ar trebui să fie puse în aplicare în dreptul Uniunii.

(8)

Cu ocazia celei de a 42-a reuniuni anuale din 2018, CGPM a adoptat, de asemenea, Recomandarea CGPM/42/2018/8 privind măsuri de urgență suplimentare în perioada 2019-2021 pentru stocurile de pești pelagici mici în Marea Adriatică (subzonele geografice CGPM 17 și 18). Aceste măsuri ar trebui să fie puse în aplicare în dreptul Uniunii. Limitele maxime de captură se fixează exclusiv pentru un an și fără a aduce atingere vreunei alte măsuri adoptate în viitor și vreunui alt eventual sistem de repartizare între statele membre.

(9)

În cadrul celei de a 42-a reuniuni anuale din 2018, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/42/2018/3 privind un plan multianual de gestionare a pescuitului durabil prin traulare care vizează crevetele din specia Aristaeomorpha foliacea și crevetele din specia Aristeus antennatus în Marea Levantului (subzonele geografice CGPM 24, 25, 26 și 27), care a introdus un număr maxim de nave de pescuit. Aceste măsuri ar trebui să fie puse în aplicare în dreptul Uniunii.

(10)

În cadrul celei de a 42-a reuniuni anuale din 2018, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/42/2018/4 privind un plan multianual de gestionare a pescuitului durabil prin traulare care vizează crevetele din specia Aristaeomorpha foliacea și crevetele din specia Aristeus antennatus în Marea Ionică (subzonele geografice CGPM 19, 20 și 21), care a introdus un număr maxim de nave de pescuit. Aceste măsuri ar trebui să fie puse în aplicare în dreptul Uniunii.

(11)

În cadrul celei de a 43-a reuniuni anuale din 2019, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/43/2019/6 privind măsurile de gestionare a pescuitului durabil prin traulare care vizează crevetele din specia Aristaeomorpha foliacea și crevetele din specia Aristeus antennatus în Strâmtoarea Siciliei (subzonele geografice CGPM 12, 13, 14, 15 și 16), care a introdus un număr maxim de nave de pescuit. Aceste ar măsuri trebui să fie puse în aplicare în dreptul Uniunii.

(12)

Cu ocazia celei de a 43-a reuniuni anuale din 2019, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/43/2019/5 privind un plan multianual de gestionare a pescuitului durabil de specii demersale în Marea Adriatică (subzonele geografice CGPM 17 și 18), care a introdus un regim de gestionare a efortului de pescuit și un plafon al capacității flotei pentru anumite stocuri demersale. Aceste măsuri ar trebui să fie puse în aplicare în dreptul Uniunii.

(13)

Ținând cont de particularitățile flotei slovene și de impactul său marginal asupra stocurilor de pești pelagici mici și asupra stocurilor demersale, este adecvat să se păstreze modelele de pescuit existente și să se asigure accesul flotei slovene la o cantitate minimă de specii de pești pelagici mici și la o cotă minimă de efort de pescuit pentru stocurile demersale.

(14)

Cu ocazia celei de a 43-a reuniuni anuale din 2019, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/43/2019/4 privind un plan de gestionare pentru exploatarea durabilă a coralului roșu (Corallium rubrum) în Marea Mediterană (subzonele geografice CGPM 1-27), care a introdus un număr maxim de autorizații de pescuit și limite de recoltă pentru coralul roșu. Aceste măsuri ar trebui să fie puse în aplicare în dreptul Uniunii.

(15)

Cu ocazia celei de a 43-a reuniuni anuale din 2019, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/43/2019/2 privind un plan de gestionare pentru exploatarea durabilă a pagelului argintiu (Pagellus bogaraveo) în Marea Alboran (subzonele geografice CGPM 1-3), care a introdus o limită de captură și de efort bazată pe nivelul mediu autorizat și exercitat în perioada 2010-2015. Aceste măsuri ar trebui să fie puse în aplicare în dreptul Uniunii.

(16)

Cu ocazia celei de a 43-a reuniuni anuale din 2019, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/43/2019/1 privind un set de măsuri de gestionare pentru utilizarea dispozitivelor ancorate de concentrare a peștelui în pescuitul de corifenă (Coryphaena hippurus) în Marea Mediterană (subzonele geografice CGPM 1-27), care a introdus un număr maxim de nave de pescuit care vizează corifena. Aceste măsuri ar trebui să fie puse în aplicare în dreptul Uniunii.

(17)

Cu ocazia celei de a 43-a reuniuni anuale din 2019, CGPM a adoptat Recomandarea CGPM/43/2019/3 de modificare a Recomandării CGPM/41/2017/4 privind un plan multianual de gestionare a pescuitului de calcan în Marea Neagră (subzona geografică CGPM 29). Recomandarea respectivă a introdus o actualizare a capturii totale admisibile (TAC) regionale și un sistem de repartizare a cotelor pentru calcan și măsuri de conservare suplimentare pentru acest stoc, în special o perioadă de interzicere a activităților de pescuit de două luni și o limitare a zilelor de pescuit la 180 de zile pe an. Aceste măsuri ar trebui să fie puse în aplicare în dreptul Uniunii.

(18)

În conformitate cu avizele științifice furnizate de CGPM, este necesar să se mențină nivelul actual al mortalității prin pescuit, pentru a se asigura sustenabilitatea stocurilor de șprot din Marea Neagră. Prin urmare, este necesar să se stabilească în continuare o cotă autonomă pentru stocul respectiv.

(19)

Posibilitățile de pescuit ar trebui stabilite pe baza avizelor științifice disponibile, luându-se în considerare aspectele biologice și socioeconomice și asigurându-se totodată un tratament echitabil pentru toate sectoarele de pescuit, precum și pe baza opiniilor exprimate cu ocazia consultării părților interesate.

(20)

Regulamentul (CE) nr. 847/96 al Consiliului (5) a introdus condiții suplimentare pentru gestionarea de la an la an a TAC-urilor, incluzând, la articolele 3 și 4 din respectivul regulament, dispoziții privind flexibilitatea pentru TAC-urile de precauție și analitice. În temeiul articolului 2 din regulamentul respectiv, la stabilirea TAC-urilor, Consiliul decide cu privire la stocurile pentru care nu se aplică articolul 3 sau 4 din respectivul regulament, în special în funcție de starea biologică a stocurilor. Mai recent, prin articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, a fost introdus un mecanism de flexibilitate de la an la an pentru toate stocurile care fac obiectul obligației de debarcare. Prin urmare, pentru a se evita o flexibilitate excesivă care ar submina principiul exploatării raționale și responsabile a resurselor biologice marine, ar împiedica realizarea obiectivelor PCP și ar cauza deteriorarea stării biologice a stocurilor, ar trebui să se prevadă că articolele 3 și 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 se aplică TAC-urilor analitice numai atunci când nu este utilizată flexibilitatea de la an la an prevăzută la articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

(21)

Utilizarea posibilităților de pescuit disponibile pentru navele de pescuit ale Uniunii prevăzute în prezentul regulament se face în condițiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului (6), în special la articolele 33 și 34 din respectivul regulament, referitoare la înregistrarea capturilor și a efortului de pescuit și la transmiterea datelor privind epuizarea posibilităților de pescuit. Prin urmare, este necesar să se precizeze codurile care urmează să fie utilizate de statele membre atunci când transmit Comisiei date cu privire la debarcarea stocurilor care fac obiectul prezentului regulament.

(22)

Pentru a se evita întreruperea activităților de pescuit și pentru a li se asigura pescarilor din Uniune mijloace suficiente de subzistență, prezentul regulament ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2021. Din motive de urgență, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare imediat după publicarea sa.

(23)

Posibilitățile de pescuit ar trebui utilizate în deplină conformitate cu dreptul Uniunii,