(1)

Articolul 165 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede că acțiunea Uniunii urmărește, printre altele, să sprijine participarea tinerilor la viața democratică a Europei.

(2)

În Foaia de parcurs de la Bratislava din 16 septembrie 2016, cei 27 de șefi de stat sau de guvern s-au angajat să „ofere oportunități mai bune pentru tineret”, în special prin sprijinul acordat de Uniune statelor membre pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor și prin programe îmbunătățite ale Uniunii dedicate tineretului.

(3)

În Declarația de la Roma din 25 martie 2017, liderii celor 27 de state membre, ai Consiliului European, ai Parlamentului European și ai Comisiei s-au angajat să construiască o Uniune „în care tinerii primesc cea mai bună educație și formare și în care pot studia și găsi locuri de muncă pe întregul continent”.

(4)

Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027, bazată pe rezoluția Consiliului din 26 noiembrie 2018 (3), recunoaște faptul că tinerii sunt arhitecții propriilor vieți, contribuie la schimbarea în bine a societății și sprijină ambițiile Uniunii. Aceasta recunoaște totodată că politica de tineret poate contribui la crearea unui mediu în care tinerii să beneficieze de oportunități și să adere la valorile Uniunii. Anii europeni anteriori, cum ar fi Anul european al căilor ferate 2021, Anul european al patrimoniului cultural 2018, Anul european al cetățenilor 2013-2014 și Anul european al voluntariatului 2011 oferă o experiență valoroasă, care ar trebui să stea la baza eforturilor viitoare de incitare și capacitare a tinerilor să participe la modelarea propriului viitor și a viitorului Europei.

(5)

Instrumentul NextGenerationEU, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (4), asigură accelerarea tranziției verzi și digitale și oferă posibilitatea de a ieși împreună mai puternici din pandemia de COVID-19. NextGenerationEU redeschide perspective bogate în oportunități pentru tineri, inclusiv locuri de muncă de calitate și adaptarea la schimbările sociale. Uniunea își propune ca tinerii să participe intens la punerea în practică a NextGenerationEU, dobândind astfel un rol mai important în tranziția verde și digitală.

(6)

În discursul său privind starea Uniunii care a avut loc la 15 septembrie 2021, președinta Comisiei a anunțat intenția Comisiei de a propune ca anul 2022 să fie Anul european al tineretului (denumit în continuare „Anul european”). Subliniind încrederea pe care i-o dau pentru viitorul Europei realizările tinerilor europeni, președinta Comisiei a adăugat că „tinerii trebuie să fie în măsură să modeleze viitorul Europei dacă ne dorim o Uniune care să corespundă așteptărilor lor”. Europa are nevoie de viziunea, angajamentul și participarea tuturor tinerilor pentru a construi un viitor mai bun și trebuie să le ofere tinerilor oportunități pentru viitor, un viitor care să fie mai verde, mai digital și mai favorabil incluziunii. Din acest motiv, Președinta a propus „un an consacrat promovării acelora care au dăruit atât de mult altora”.

(7)

Anul european ar trebui să inițieze un proces de reflecție privind viitorul tinerilor și participarea lor activă la modelarea viitorului Europei. Din acest motiv, politicile pentru tineret ar trebui să fie integrate în toate politicile relevante ale Uniunii.

(8)

Participarea activă a tinerilor la procesele democratice este esențială pentru prezentul și viitorul Europei și al societăților sale democratice. În concordanță cu concluziile Consiliului din 1 decembrie 2020 privind promovarea conștiinței democratice și a angajamentului democratic în rândul tinerilor din Europa (5), cu concluziile Consiliului din 21 iunie 2021 privind consolidarea guvernanței pe mai multe niveluri în contextul promovării participării tinerilor la procesele decizionale (6), cu comunicarea Comisiei din 3 decembrie 2020 privind Planul de acțiune pentru democrația europeană și cu rezoluția Parlamentului European din 11 noiembrie 2015 privind reforma legislației electorale a Uniunii Europene (7), Anul european urmărește, prin urmare, să stimuleze implicarea activă a tinerilor în viața democratică a Europei, de exemplu prin sprijinirea participării tinerilor din diferite medii la evenimente precum Conferința privind viitorul Europei și prin promovarea implicării civice și a inițiativelor de voluntariat, conducând astfel la o mai bună cunoaștere a valorilor Uniunii și a drepturilor fundamentale, precum și a istoriei și culturii europene, reunind tineri și factori de decizie la nivel local, regional și național și la nivelul Uniunii și aducând astfel o contribuție la procesul de integrare europeană.

(9)

Rezoluția Organizației Națiunilor Unite din 25 septembrie 2015 intitulată „Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă” (denumită în continuare „Agenda 2030”) a recunoscut rolul esențial al tinerilor ca vectori de schimbare pe scena internațională și a afirmat că tinerii trebuie sprijiniți „pentru a-și canaliza capacitățile infinite de activism către crearea unei lumi mai bune”. Anul european reprezintă o contribuție concretă la Agenda 2030, care subliniază că „copiii, tinerele și tinerii sunt vectori esențiali ai schimbării”, și ar trebui să dea un nou impuls punerii în practică a Agendei 2030, căii către dezvoltarea durabilă și capacității tinerilor de a modela prezentul și viitorul, nu numai al Uniunii, ci și al țărilor partenere ale Uniunii și al planetei noastre în ansamblu.

(10)

În concordanță cu concluziile Consiliului din 5 iunie 2020 privind tineretul în acțiunea externă, unde se subliniază contribuția generațiilor tinere la construirea unor societăți mai puternice, mai legitime, pașnice și democratice, Anul european ar trebui să contribuie la consolidarea participării tinerilor la acțiunea externă a Uniunii în toate politicile, la crearea de noi oportunități pentru educație, învățare și schimburi, la dezvoltarea de parteneriate și dialog între tinerii din Uniune și din țările partenere, inclusiv Parteneriatul estic, Balcanii de Vest și vecinătatea sudică, la valorificarea platformelor existente pentru dialogul și parteneriatele pentru tineret, cum ar fi Platforma de cooperare pentru tineret UA-UE și parteneriatul „Youth Sounding Board” al Uniunii, precum și la accentuarea rolului tineretului în comunicarea strategică și în acțiunile de diplomație publică.

(11)

Obiectivele europene pentru tineret, care fac parte integrantă din Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027 și care au fost elaborate de tineri în beneficiul tinerilor în cadrul procesului de dialog al UE cu tinerii, reprezintă o dovadă a dorinței multor tineri europeni de a participa la definirea direcției în care ar trebui să se îndrepte dezvoltarea Uniunii.

(12)

Anul european ar trebui să stimuleze punerea în aplicare cu succes a principiului 1 al Pilonului european al drepturilor sociale (8), care subliniază că „orice persoană are dreptul la educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții favorabile incluziunii și de înaltă calitate”. În acest sens, Anul european ar trebui să contribuie la realizarea unor progrese notabile către realizarea, până în 2025, a Spațiului european al educației, care urmărește să stimuleze tinerii în direcția împlinirii personale, sociale și profesionale și să promoveze educația civică prin crearea unui veritabil spațiu european de învățare și prin eliminarea obstacolelor din calea recunoașterii reciproce a diplomelor, a calificărilor și a stagiilor de educație efectuate în Uniune. Anul european ar trebui să ia în considerare situația socială și bunăstarea tinerilor. Anul european ar trebui să contribuie la punerea în aplicare cu succes a principiului 3 al Pilonului european al drepturilor sociale, care subliniază că „orice persoană are dreptul la egalitate de tratament și de șanse în ceea ce privește încadrarea în muncă, protecția socială, educația și accesul la bunuri și servicii disponibile publicului”.

(13)

Anul european ar trebui să sprijine eforturile Uniunii de a înmulți oportunitățile de angajare pentru tineri în procesul de redresare în urma pandemiei de COVID-19, astfel cum se menționează în rezoluția Parlamentului European din 8 octombrie 2020 referitoare la Garanția pentru tineret (9), în care se subliniază că măsurile de izolare la domiciliu au cauzat o perturbare bruscă a educației formale și nonformale a tinerilor, precum și a învățării informale, a formărilor, a stagiilor, a uceniciilor și a locurilor de muncă și a afectat veniturile tinerilor, potențialul acestora de a realiza venituri și bunăstarea lor, inclusiv sănătatea, și în special sănătatea lor mintală. Atât în rezoluția respectivă, cât și în rezoluția sa din 17 decembrie 2020 referitoare la o Europă socială puternică pentru tranziții juste (10), Parlamentul European a condamnat practica stagiilor neremunerate atunci când acestea nu au legătură cu dobândirea de calificări educaționale, considerându-le o formă de exploatare a muncii tinerilor și o încălcare a drepturilor acestora. În rezoluția sa din 17 decembrie 2020, Parlamentul European a cerut Comisiei să propună un cadru juridic pentru interzicerea de manieră eficace și efectivă a stagiilor, formărilor și programelor de ucenicie neremunerate.

(14)

Anul european ar trebui să dea un nou impuls creării de locuri de muncă de calitate pentru tineri în cadrul inițiativei de sprijinire a ocupării forței de muncă în rândul tinerilor (Youth Employment Support), inclusiv în contextul recomandării Consiliului din 30 octombrie 2020 privind consolidarea Garanției pentru tineret (11) și al noii inițiative ALMA (Aim, Learn, Master, Achieve), propusă de Comisie și care urmează să fie pusă în aplicare în cadrul Fondului social european Plus, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1057 al Parlamentului European și al Consiliului (12). Inițiativa ALMA ar trebui să reprezinte un program transfrontalier de mobilitate a tinerilor pentru persoanele defavorizate care nu sunt încadrate profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare.

(15)

Anul european ar trebui să contribuie la recunoașterea activităților pentru tineret și la obiectivele rezoluției Consiliului din 1 decembrie 2020 privind cadrul pentru instituirea unui program european pentru activitățile pentru tineret (13) (denumită în continuare „programul european pentru activitățile pentru tineret”) și ale procesului de la Bonn, contribuind astfel la consolidarea structurilor de activități pentru tineret, pentru a le face mai durabile și mai reziliente în toate domeniile de politică ale Uniunii, și la cooperarea transfrontalieră. Anul european ar trebui să promoveze și validarea competențelor dobândite prin învățare non-formală și informală, inclusiv prin activități pentru tineret, recunoscând, în același timp, valoarea ridicată a învățării în activitățile pentru tineret alături de educația formală și necesitatea de a consolida parteneriatul dintre activitățile pentru tineret și educația formală.

(16)

În rezoluția sa din 10 februarie 2021 referitoare la impactul COVID-19 asupra tineretului și asupra sportului (14), Parlamentul European a subliniat impactul deosebit de acut pe care l-a avut pandemia de COVID-19 asupra tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare și a evidențiat necesitatea de a aborda problemele cu care se confruntă tinerii din grupurile vulnerabile, inclusiv tinerii cu dizabilități. De asemenea, Parlamentul a constatat că șomajul și sărăcia în rândul tinerilor au crescut constant de la izbucnirea pandemiei de COVID-19 și a îndemnat Comisia și statele membre să ia toate măsurile necesare pentru a contracara efectele dezastruoase asupra ocupării forței de muncă în rândul tinerilor. Parlamentul a reamintit rolul voluntariatului în dezvoltarea competențelor de viață și profesionale ale tinerilor și a considerat că Programul „Corpul european de solidaritate”, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/888 al Parlamentului European și al Consiliului (15), i-ar putea ajuta pe tineri să își deschidă orizontul dincolo de realitățile lor locale.

(17)

Pandemia de COVID-19 a avut un impact social și economic profund asupra societății noastre în ansamblu și a atras o creștere fără precedent a problemelor de sănătate mintală, în special în rândul tinerilor. Așadar, Anul european ar trebui să promoveze dezbaterea și dezvoltarea unor soluții durabile, inclusiv a unor măsuri preventive, pentru a contribui la abordarea provocărilor respective.

(18)

Anul european ar trebui să sprijine punerea în practică a programului european pentru activitățile pentru tineret și a concluziilor Consiliului din 5 iunie 2019 privind tinerii și viitorul muncii (16), a celor din 10 decembrie 2019 privind activitățile digitale pentru tineret (17) și a celor din 7 decembrie 2017 privind activitățile pentru tineret inteligente (18).

(19)

Pentru a reflecta importanța combaterii crizei climatice și a crizei naturale, în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbările climatice (19) (denumit în continuare „Acordul de la Paris”), și pentru a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite și Consensul european privind dezvoltarea, Anul european ar trebui să contribuie la integrarea acțiunilor legate de climă și de natură și la punerea în aplicare obiectivelor prevăzute în comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 intitulată „Pactul ecologic european” într-un mod echitabil și favorabil incluziunii, a misiunilor Orizont Europa, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului (20) și a pachetului „Pregătiți pentru 55” prezentat în comunicarea Comisiei din 14 iulie 2021 intitulată „Pregătiți pentru 55: îndeplinirea obiectivului climatic al UE pentru 2030 pe calea spre atingerea obiectivului de neutralitate climatică”, în special prin încurajarea tinerilor să formuleze inițiative proprii și idei creative privind atingerea obiectivelor relevante, recunoscând astfel potențialul creativ și inovativ și competențele tinerilor.

(20)

Anul european ar trebui să dea un impuls suplimentar rezoluției Parlamentului European din 15 septembrie 2020 referitoare la adoptarea unor măsuri eficace pentru conferirea unui caracter ecologic programelor Erasmus+ și Europa Creativă, precum și Corpului european de solidaritate (21), rezoluție în care se subliniază că Erasmus+, prin sprijinul acordat formării, învățării și educației formale și non-formale și activităților de tineret, este esențial pentru sensibilizarea europenilor, în special a generațiilor tinere, pentru a-i încuraja să aibă o poziție activă și informată cu privire la conceptul de durabilitate și la politicile relevante și să devină cetățeni implicați și conștienți de rolul propriu. În respectiva rezoluție, Parlamentul European a subliniat și rolul important al organizațiilor de tineret și al societății civile în schimbul de bune practici și în punerea în aplicare a proiectelor de informare a generațiilor mai tinere cu privire la durabilitate.

(21)

Anul european ar trebui să se bazeze pe evenimente și inițiative europene, cum ar fi Evenimentul tineretului european, Săptămâna europeană a tineretului, Capitala europeană a tineretului, Capitala europeană a culturii, Ziua Europei și Zilele patrimoniului european, precum și campania Consiliului Europei intitulată „Tineretul pentru democrație, democrație pentru tineret” și să urmărească realizarea de sinergii cu acestea.

(22)

În discursul său privind starea Uniunii, președinta Comisiei a subliniat că „Europa are nevoie de toți tinerii săi”. În îndeplinirea obiectivelor sale, Anul european ar trebui să fie pe deplin incluziv și ar trebui să promoveze activ participarea tinerilor din medii diverse, a tinerilor cu mai puține oportunități și a tinerilor din regiunile ultraperiferice, în concordanță cu Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/1877 a Comisiei (22).

(23)

Este important ca Anul european să contribuie la creșterea interesului și a participării active a tinerilor la viața democratică și la procesele electorale, în special la nivelul Uniunii. Potrivit sondajului Eurobarometru postelectoral al Parlamentului European din 2019, în timpul alegerilor pentru Parlamentul european din 2019, prezența la vot în rândul tinerilor a fost mult mai ridicată (42 %) față de cea din timpul alegerilor pentru Parlamentul european din 2014 (28 %). Prezența la vot în rândul tinerilor ar trebui să fie încurajată în continuare.

(24)

Anul european este ferm ancorat în principiile recunoscute prin Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „Carta”). În special, prin acțiunile și activitățile sale, Anul european urmărește să asigure egalitatea de gen deplină și tratamentul egal indiferent de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, dizabilitate, vârstă sau orientare sexuală și să promoveze aplicarea Cartei. Strategia UE privind drepturile copilului, prezentată în comunicarea Comisiei din 24 martie 2021 intitulată „Strategia UE privind drepturile copilului” și Garanția europeană pentru copii, instituită prin Recomandarea (UE) 2021/1004 a Consiliului (23), au stabilit un nou standard pentru reprezentarea copiilor și a adolescenților și recunosc copiii și tinerii ca fiind cetățeni activi și vectori ai schimbării.

(25)

Pentru a se asigura că Anul european este pus în aplicare în mod eficient și eficace, acesta ar trebui să valorifice la maximum mecanismele de punere în aplicare deja instituite. Pentru a optimiza valoarea adăugată a Anului european și a produce un impact suplimentar pozitiv asupra tinerilor, ar trebui să se identifice sinergii și cazuri de complementaritate, în special între Anul european și programele Uniunii, inclusiv programele cu o dimensiune internațională dedicate în mod specific tinerilor și cele fără caracter transnațional sau internațional, în special cele legate de educație și formare, de sport, de cultură și mass-media, de tineret și sănătatea acestuia, inclusiv sănătatea mintală, precum și de solidaritate, de locuri de muncă în voluntariat și de incluziune socială, de cercetare și inovare, de industrie și întreprinderi, de politica digitală, de agricultură și dezvoltare rurală, în cazul în care programele respective se axează pe tinerii fermieri, de mediu și climă, de politica de coeziune, de migrație, de securitate și cooperare internațională. De asemenea, ar trebui să se identifice sinergii și cazuri de complementaritate între Anul european și activitățile întreprinse de statele membre. Sinergiile și complementaritatea ar trebui să se bazeze pe astfel de programe și de activități întreprinse de statele membre.

(26)

Sinergia și utilizarea mai eficientă a resurselor pot fi sporite prin crearea unui mediu pentru promovarea simultană a obiectivelor Anului european la nivelul Uniunii și la nivel național, regional și local. În acest sens, Comisia ar trebui să furnizeze în timp util informații și să coopereze îndeaproape cu Parlamentul European, cu Consiliul și statele membre, cu Comitetul Regiunilor, cu Comitetul Economic și Social European și cu organismele și asociațiile active în domeniul tineretului la nivelul Uniunii. Pentru a asigura faptul că activitățile desfășurate în cadrul Anului european au o dimensiune europeană, este important ca statele membre să fie încurajate să colaboreze între ele.

(27)

Coordonarea Anului european la nivelul Uniunii ar trebui să permită acțiunile de creare în comun. Comisia ar trebui să organizeze reuniuni comune sau separate cu părțile interesate și cu reprezentanții organizațiilor sau organismelor din domeniul tineretului, precum și cu coordonatorii naționali, pentru a sprijini crearea în comun și punerea în aplicare a Anului european la nivelul Uniunii. Coordonatorul UE pentru tineret ar trebui să aibă un rol esențial în reuniunile respective și în stabilirea de contacte cu diferitele părți interesate și cu reprezentanți ai organizațiilor sau organismelor din domeniul tineretului.

(28)

Anul european ar trebui să vizeze și acțiunile și activitățile cu o potențială valoare adăugată europeană. Noțiunea de valoare adăugată europeană trebuie înțeleasă în sens larg și trebuie demonstrată în moduri diferite, cum ar fi cazurile în care acțiunile sau activitățile au un caracter transnațional, în special în ceea ce privește cooperarea care vizează obținerea unui impact sistemic durabil sau contribuie la identitatea europeană a tinerilor, conștientizarea și însușirea valorilor Uniunii și a drepturilor fundamentale, printre care și egalitatea de gen, precum și la capacitatea de a participa la procesele democratice reprezentative și participative din Uniune.

(29)

Anul european ar trebui să promoveze diseminarea bunelor practici, realizarea de studii și cercetări și colectarea de date, statistici și alte informații calitative sau cantitative privind situația tinerilor din Uniune, inclusiv cu privire la efectele pandemiei de COVID-19, utilizând surse precum Wiki pentru tineret, raportul UE privind tineretul și Indicele progresului pentru tineret.

(30)

La nivelul Uniunii, alocarea financiară necesară pentru punerea în aplicare a prezentei decizii ar trebui să fie identificată în cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027. Bugetul operațional minim pentru punerea în aplicare a prezentei decizii ar trebui să fie de 8 milioane EUR. Ar trebui ca Anul European să primească sprijin financiar suplimentar din partea programelor și instrumentelor relevante ale Uniunii, sub rezerva disponibilității fondurilor și în conformitate cu normele aplicabile. Finanțarea Anului European nu ar trebui să prejudicieze finanțarea proiectelor din programele actuale ale Uniunii și ar trebui să vizeze asigurarea unei contribuții de lungă durată a Anului European după anul 2022. Fără a aduce atingere competențelor autorității bugetare și în conformitate cu articolul 314 din TFUE, finanțarea aferentă respectivei contribuții ar trebui să fie identificată în cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027.

(31)

Întrucât obiectivele prezentei decizii nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea și efectele acțiunii propuse, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezenta decizie nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.

(32)

Având în vedere impactul asupra tinerilor al pandemiei de COVID-19 și, prin urmare, nevoia presantă ca obiectivul Anului european să onoreze, să sprijine și să implice tinerii într-o perspectivă ulterioară pandemiei de COVID-19, se consideră oportun să se prevadă o excepție de la termenul de opt săptămâni menționat la articolul 4 din Protocolul nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană, anexat la TUE, la TFUE și la Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice.

(33)

Ca urmare a consecințelor pandemiei de COVID-19, este necesară aplicarea în timp util a prezentei decizii în scopul asigurării unei puneri în aplicare rapide a Anului european. Prezenta decizie ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2022,