(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 1355/2008 (2), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile de anumite citrice preparate sau conservate originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”). Măsurile s-au prezentat sub forma unei taxe specifice pe întreprindere cuprinsă între 361,4 EUR și 531,2 EUR pe tonă de greutate netă de produs.

(2)

Măsurile au fost anulate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene la 22 martie 2012 (3), dar au fost reinstituite la 18 februarie 2013 prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 158/2013 al Consiliului (4).

(3)

Măsurile au fost menținute prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1313/2014 (5) în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(4)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă a măsurii în vigoare (6), Federación Nacional de Asociaciones de Transformados Vegetales y Alimentos Procesados (denumit în continuare „FENAVAL” sau „solicitantul”), în numele producătorilor care reprezintă 100 % din producția totală a Uniunii de anumite citrice preparate sau conservate (mandarine etc.), a solicitat deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor. Fenaval a susținut că expirarea măsurilor ar avea ca efect probabil continuarea dumpingului și continuarea sau reapariția prejudiciului cauzat industriei Uniunii.

(5)

La 10 decembrie 2019, Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (7) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor în vigoare în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(6)

Ancheta privind continuarea sau reapariția dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 octombrie 2018 și 30 septembrie 2019 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau a unei reapariții a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 octombrie 2015 și 30 septembrie 2019 (denumită în continuare „perioada examinată”).

(7)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să participe la anchetă. Mai precis, Comisia a contactat solicitanții, producătorii-exportatori cunoscuți din RPC, importatorii neafiliați cunoscuți din Uniune și autoritățile din RPC.

(8)

Toate părțile interesate au fost invitate să își facă cunoscute punctele de vedere, să transmită informații și să furnizeze elemente de probă justificative în termenele stabilite în avizul de deschidere. Părților interesate li s-a acordat, de asemenea, ocazia de a solicita o audiere de către serviciile de anchetă ale Comisiei și/sau de către consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(9)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(10)

Solicitantul a raportat o listă cu 33 de exportatori/producători chinezi ai produsului în cauză (8). Prin urmare, având în vedere numărul aparent mare de producători-exportatori din RPC, Comisia a prevăzut eșantionarea în avizul de deschidere.

(11)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori cunoscuți din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(12)

Cinci producători sau grupuri de producători din RPC au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. Având în vedere numărul mare de producători-exportatori cunoscuți ai produsului care face obiectul reexaminării din RPC, nivelul de cooperare a fost considerat scăzut.

(13)

În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat în mod provizoriu un eșantion format dintr-un producător și două grupuri de producători, pe baza celui mai mare volum al capacității de producție și al exporturilor către Uniunea Europeană. De asemenea, două dintre grupurile de societăți selectate vindeau cantități semnificative pe piața internă a RPC. Acest eșantion a acoperit 69 % din volumul raportat exportat către Uniunea Europeană în perioada cuprinsă între 1 octombrie 2018 și 30 septembrie 2019. Chestionarul pentru exportatori a fost pus la dispoziție online (9) la data deschiderii procedurii, iar linkul către site-ul web a fost trimis tuturor părților interesate. Societățile incluse în eșantion au avut la dispoziție 30 de zile pentru a trimite răspunsul la chestionar.

(14)

Cu toate acestea, un grup și un producător incluși în eșantion au decis să își retragă cooperarea. Prin urmare, Comisia a decis să continue ancheta pe baza tuturor celorlalte societăți cooperante (două societăți și un grup de societăți). La scurt timp după ce au fost înștiințați de către Comisie cu privire la faptul că toate societățile exportatoare cooperante au obligația de a completa chestionarul pentru producătorii-exportatori, doi producători-exportatori și-au retras cooperarea. Un singur grup de producători-exportatori a furnizat informațiile solicitate. Acest grup reprezintă aproximativ [45 %-65 %] din totalul exporturilor din RPC către Uniune.

(15)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, toți importatorii/distribuitorii cunoscuți au fost invitați să completeze formularul de eșantionare anexat la avizul de deschidere.

(16)

Doar patru importatori au răspuns la formularul de eșantionare și, prin urmare, eșantionarea nu a fost considerată necesară.

(17)

Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”) un chestionar referitor la existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Chestionarele pentru producătorii, importatorii, utilizatorii din Uniune și producătorii-exportatori din RPC au fost publicate online (10) în ziua deschiderii procedurii.

(18)

Comisia a primit răspunsuri la chestionar din partea celor doi producători din Uniune, a treisprezece furnizori de materii prime și a unui producător-exportator din RPC. Un importator și un utilizator au trimis răspunsuri incomplete la chestionar. GC nu a furnizat niciun răspuns la chestionar în ceea ce privește existența unor distorsiuni semnificative în RPC.

(19)

Având în vedere măsurile de izolare și restricțiile de călătorie impuse în contextul epidemiei de COVID-19 la nivel mondial și la nivelul Uniunii, nu au fost efectuate vizitele de verificare planificate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază la sediile următoarelor entități juridice.

Producători din Uniune:

Producători-exportatori din RPC și comercianți afiliați:

(20)

Întrucât nu s-a putut efectua nicio vizită de verificare la fața locului la sediile societăților menționate anterior din cauza epidemiei de COVID-19, Comisia a examinat informațiile prezentate în mod corespunzător de către părți (cum ar fi răspunsurile la chestionar sau răspunsurile la scrisorile de clarificare), în conformitate cu Avizul din 16 martie 2020 privind consecințele epidemiei de COVID-19 asupra anchetelor antidumping și antisubvenții (11).

(21)

Comisia a verificat la distanță toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului, precum și interesul Uniunii. Comisia a efectuat controale la distanță ale celor doi producători din Uniune și ale grupului de producători-exportatori cooperanți.

(22)

La 16 ianuarie 2020, două părți interesate, și anume China Chamber of Commerce for Import & Export for Foodstuffs, native produce and animal by-products (denumită în continuare „JRC”), în numele unui număr de producători-exportatori chinezi, și grupul Yiguan și-au prezentat observațiile privind plângerea și deschiderea anchetei (12).

(23)

JRC a susținut în principal faptul că deschiderea procedurii actuale în perspectiva expirării măsurilor nu este justificată și că, prin urmare, prezenta procedură ar trebui încheiată imediat din următoarele motive:

(24)

Comisia a respins toate argumentele formulate de JRC. Raționamentul specific pentru respingerea acestor argumente este prevăzut în

(25)

La 5 august 2020, Comisia a comunicat faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să mențină măsurile antidumping în vigoare (denumită în continuare „comunicarea constatărilor finale”) și a invitat părțile să transmită observații. Doar JRC a formulat observații.

(26)

Nu s-au primit solicitări de audiere.

(27)

La 7 septembrie 2020, Comisia a transmis tuturor părților interesate o comunicare a constatărilor finale suplimentară pentru a include o clauză de monitorizare. Tuturor părților interesate li s-a acordat o perioadă de trei zile în cursul căreia acestea au putut formula observații referitoare la documentul privind comunicarea constatărilor finale suplimentară. Comisia nu a primit nicio observație.

(28)

Produsul care face obiectul reexaminării este același cu produsul definit în ancheta inițială, și anume, mandarine preparate sau conservate (inclusiv tangerine și satsumas), clementine, wilkings și alți hibrizi similari de citrice, fără adaos de alcool, cu sau fără adaos de zahăr sau alți îndulcitori și astfel cum sunt definite la poziția 2008 din SA, originare din Republica Populară Chineză (denumite în continuare „produsul în cauză”), încadrate în prezent la codurile NC 2008 30 55, 2008 30 75 și ex 2008 30 90 (denumite în continuare „conserve de mandarine”).

(29)

Produsul în cauză se obține prin decojirea și segmentarea anumitor soiuri de citrice mici (în special satsuma), care sunt ambalate ulterior într-un mediu de sirop de zahăr, suc sau apă, în ambalaje de diferite dimensiuni, pentru a satisface cerințele specifice ale diferitelor piețe.

(30)

Satsuma, clementinele și alte citrice mici sunt cunoscute în mod obișnuit sub denumirea colectivă de „mandarine”. Majoritatea acestor soiuri de fructe pot fi consumate în stare proaspătă sau sunt prelucrate. Soiurile sunt similare și preparatele sau conservele obținute din acestea sunt considerate ca fiind un singur produs.

(31)

Ancheta a arătat că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

(32)

Comisia a decis că produsele respective sunt produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(33)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă expirarea măsurilor în vigoare ar putea conduce la o continuare sau la o reapariție a dumpingului din partea RPC.

(34)

În perioada anchetei de reexaminare, importurile de conserve de mandarine au continuat la niveluri similare celor din ancheta anterioară de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor (și anume, de la 1 octombrie 2012 până la 30 septembrie 2013). În termeni absoluți, importurile din RPC s-au ridicat la 19 152 de tone în perioada anchetei de reexaminare. Grupul de producători-exportatori care a cooperat reprezintă aproximativ [17 %-25 %] din piața Uniunii.

(35)

Capacitatea de producție totală declarată a grupului de producători-exportatori cooperanți s-a ridicat la aproximativ 5 % din capacitatea de producție totală estimată a Chinei. Având în vedere nivelul redus de cooperare, Comisia a aplicat articolul 18 și și-a întemeiat constatările pe piața chineză a conservelor de mandarine, inclusiv pe producție, capacitate și capacitatea neutilizată, pe baza datelor disponibile.

(36)

Constatările în legătură cu probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului formulate în cele ce urmează s-au bazat în special pe informațiile cuprinse în cererea de reexaminare, pe statisticile întocmite pe baza datelor raportate Comisiei de către statele membre în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază [denumită în continuare „baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6)”], precum și pe răspunsurile la formularul de eșantionare furnizate la momentul deschiderii anchetei, pe răspunsurile la chestionar furnizate de grupul Yiguan și pe informațiile furnizate de JRC. În plus, Comisia a utilizat și alte surse de informații disponibile în mod public, cum ar fi baza de date a Global Trade Atlas (13) (denumit în continuare „GTA”) și a Orbis Bureau van Dijk (14) (denumit în continuare „Orbis”).

(37)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor la deschiderea anchetei, care indică existența unor distorsiuni semnificative pe piața internă din RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a considerat oportun să deschidă ancheta în ceea ce privește RPC în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(38)

În consecință, în vederea colectării datelor necesare pentru eventuala aplicare a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia i-a invitat în avizul de deschidere pe toți producătorii cunoscuți din RPC să furnizeze informațiile solicitate în anexa III la avizul de deschidere cu privire la factorii de producție utilizați pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. Cinci producători au transmis informațiile relevante.

(39)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru ancheta sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative de pe piața internă din RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a trimis, de asemenea, un chestionar GC. Nu s-a primit niciun răspuns din partea GC. Ulterior, Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile în sensul articolului 18 din regulamentul de bază pentru a determina existența distorsiunilor semnificative în RPC. Comisia nu a primit niciun răspuns din partea GC.

(40)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat, de asemenea, toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în ceea ce privește RPC, în termen de 37 de zile de la data publicării avizului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(41)

JRC și grupul Yiguan au prezentat observații cu privire la existența unor distorsiuni semnificative în RPC. Comisia a abordat aceste afirmații în considerentul 54 de mai sus.

(42)

În avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, ar putea fi necesar să selecteze o țară reprezentativă adecvată în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pentru producători-exportatori pe baza unor prețuri sau a unor valori de referință nedistorsionate.

(43)

La 23 ianuarie 2020, Comisia a informat toate părțile interesate, printr-o primă notă la dosar (15) (denumită în continuare „prima notă la dosar”), prin care solicită opiniile acestora cu privire la sursele relevante pe care Comisia le poate utiliza pentru stabilirea valorii normale pentru producătorii-exportatori din RPC, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (e) a doua liniuță din regulamentul de bază. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materialele, energia, forța de muncă și deșeurile utilizate de către producătorii-exportatori la fabricarea produsului în cauză. În plus, pe baza criteriilor care orientează alegerea prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia a identificat Turcia drept țara reprezentativă cea mai adecvată în acest stadiu.

(44)

Comisia a oferit tuturor părților interesate posibilitatea de a prezenta observații. Comisia a primit observații din partea FENAVAL și FRUCOM (16).

(45)

Comisia a abordat respectivele observații într-o a doua notă privind sursele pentru stabilirea valorii normale, din 29 mai 2020 (denumită în continuare „a doua notă la dosar”). În nota respectivă, Comisia a adus precizări suplimentare privind lista factorilor de producție și a reiterat concluzia conform căreia Turcia este țara reprezentativă cea mai adecvată în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază. Comisia a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile. Nu au fost primite observații.

(46)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „valoarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(47)

Cu toate acestea, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „în cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în sensul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” („cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale” sunt denumite în continuare „costuri VAG”). Astfel cum se explică în continuare, Comisia a concluzionat în cadrul prezentei anchete că, pe baza dovezilor disponibile și având în vedere lipsa cooperării din partea autorităților chineze și absența oricăror observații documentate din partea producătorilor-exportatori, este adecvată aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(48)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază prevede următoarea definiție: „distorsiunile semnificative sunt acele distorsiuni care apar atunci când prețurile sau costurile raportate, incluzând costul materiilor prime și al energiei, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului. Atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare, printre altele, impactul potențial al unuia sau mai multora dintre următoarele elemente:

(49)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, evaluarea existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) ia în considerare, printre altele, lista neexhaustivă a elementelor enumerate în dispoziția anterioară. În temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, la evaluarea existenței unor distorsiuni semnificative se ține seama de impactul potențial al unuia sau mai multora dintre aceste elemente asupra prețurilor și costurilor din țara exportatoare a produsului în cauză. Într-adevăr, întrucât lista nu este cumulativă, nu este necesar să fie luate în considerare toate elementele pentru a identifica existența unor distorsiuni semnificative. În plus, aceleași circumstanțe concrete pot fi utilizate pentru a demonstra existența unuia sau a mai multor elemente din listă. Cu toate acestea, orice concluzie privind distorsiunile semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) trebuie formulată pe baza tuturor elementelor de probă disponibile. De asemenea, evaluarea generală privind existența unor distorsiuni poate să ia în considerare contextul general și situația din țara exportatoare, în special în cazurile în care elementele fundamentale ale sistemului economic și administrativ al țării exportatoare acordă guvernului puteri semnificative de intervenție în economie, din cauza cărora prețurile și costurile nu sunt rezultatul unei dezvoltări libere a forțelor de pe piață.

(50)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază prevede următoarele: „[î]n cazul în care Comisia are indicii întemeiate în ceea ce privește posibila existență a unor distorsiuni semnificative, astfel cum sunt menționate la litera (b), într-o anumită țară sau într-un anumit sector din țara respectivă și, după caz, pentru aplicarea efectivă a prezentului regulament, Comisia întocmește, face public și actualizează periodic un raport care descrie circumstanțele pieței menționate la litera (b) în respectiva țară sau respectivul sector”.

(51)

În temeiul acestei dispoziții, Comisia a elaborat un raport de țară privind RPC (denumit în continuare „raportul”) (17), care indică existența unei intervenții substanțiale a statului la mai multe niveluri ale economiei, inclusiv distorsiuni specifice în ceea ce privește numeroși factori-cheie de producție (printre care terenurile, energia, capitalul, materiile prime și forța de muncă), precum și sectoare specifice (printre care cel siderurgic și cel chimic). Raportul a fost inclus în dosarul anchetei în etapa de deschidere a acesteia. Părțile interesate au fost invitate să infirme, să comenteze sau să completeze elementele de probă din dosarul de anchetă la momentul deschiderii acesteia.

(52)

Astfel cum se precizează în considerentul 18, GC nu a prezentat observații și nu a furnizat elemente de probă care să susțină sau să respingă dovezile existente la dosarul cazului, inclusiv raportul, cu privire la existența unor distorsiuni semnificative și/sau la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul de față.

(53)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 23, JRC și grupul Yiguan au prezentat observații pe acest subiect. Ambele au susținut că aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază nu a fost justificată nici pe baza faptelor, nici din punct de vedere juridic. Potrivit JRC și grupului Yiguan, acest lucru se datorează faptului că articolul 2.2 din Acordul OMC privind antidumpingul nu recunoaște conceptul de distorsiuni semnificative. În plus, din punctul de vedere al JRC și al grupului Yiguan, calculul valorii normale construite de către UE nu era în conformitate cu articolul 2.2.1.1 din Acordul OMC privind antidumpingul și cu interpretarea acestuia de către organul de apel, prevăzută în cauza UE-Biomotorină (Argentina), potrivit căreia construirea valorii normale este permisă numai în cazul în care „nu există vânzări ale produsului similar pe piața internă a țării exportatoare, în cursul operațiunilor comerciale normale, sau în cazul în care datorită situației specifice a pieței (…), asemenea vânzări nu permit o comparație adecvată”. JRC a susținut că prezența unor distorsiuni semnificative nu intră nici în categoria vânzărilor „în cursul operațiunilor comerciale normale”, nici într-o „situație specifică a pieței”. În plus, JRC și grupul Yiguan au făcut referire la o presupusă lipsă a argumentării modului exact în care intervenția guvernului afectează prețurile și generează, pe cale de consecință, distorsiuni. În continuare, JRC și grupul Yiguan au semnalat posibilitatea ca schemele de sprijin existente în contextul politicii agricole comune a Uniunii și/sau în temeiul legislației naționale spaniole să aibă ca rezultat intervenția guvernului și, în consecință, distorsionarea costurilor și prețurilor pentru producătorii de conserve de mandarine la nivelul Uniunii. În acest sens, JRC și grupul Yiguan solicită Comisiei neaplicarea articolului 2 alineatul (6a) având în vedere particularitățile sectorului agricol care, în opinia lor, reprezintă un sector unic pentru care toate țările la nivel mondial pun în aplicare anumite politici de sprijin.

(54)

În scopul prezentei anchete, Comisia a concluzionat în considerentul 110 că este oportun să se aplice articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Comisia nu a fost de acord cu declarația JRC și a grupului Yiguan potrivit căreia Comisia nu trebuie să aplice articolul 2 alineatul (6a). Dimpotrivă, Comisia a considerat că articolul 2 alineatul (6a) este aplicabil și trebuie să fie aplicat în circumstanțele cazului de față. Comisia a considerat că această dispoziție este în concordanță cu obligațiile Uniunii Europene în contextul normelor OMC. De asemenea, Comisia a reamintit că litigiul DS473 UE-Biomotorină (Argentina) nu a vizat aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, care este temeiul juridic relevant pentru stabilirea valorii normale în prezenta anchetă. Prin urmare, Comisia a respins această afirmație.

(55)

În ceea ce privește trimiterea JRC la politica agricolă comună a Uniunii și/sau la presupusele scheme de sprijin existente în temeiul legislației naționale spaniole, Comisia a reamintit că, în scopul stabilirii existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, impactul potențial al unuia sau mai multora dintre elementele enumerate în dispoziția respectivă este analizat pe baza prețurilor și a costurilor din țara exportatoare. Structura costurilor și mecanismele de formare a prețurilor pe alte piețe, inclusiv evaluările calitative generale ale situației specifice unui sector, nu sunt avute în vedere în acest context. Prin urmare, argumentul invocat de JRC și de grupul Yiguan nu este relevant și a fost respins.

(56)

În observațiile sale cu privire la comunicarea constatărilor finale, JRC și-a reiterat argumentele prezentate în considerentul 53, afirmând că articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază – creat în mod unilateral de către UE – depășește dispozițiile legale existente din acordul OMC privind antidumpingul, care nu conțin o dispoziție corespunzătoare. Mai mult, JRC a afirmat că organul de apel din cauza DS473 a stabilit normele privind modalitatea de determinare a valorilor normale și că UE trebuie să respecte hotărârile organului de apel.

(57)

Comisia a reiterat că, astfel cum s-a afirmat deja mai sus în considerentul 54, cauza DS473 nu s-a referit la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, care este temeiul juridic relevant pentru stabilirea valorii normale în prezenta anchetă. În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală în țara de origine ar trebui să reflecte prețul nedistorsionat al materiilor prime în țara reprezentativă. Mai mult, organul de apel în cauza DS473 a confirmat faptul că există circumstanțe în care valoarea normală în țara de origine poate fi construită ținând cont de informațiile provenite dintr-o țară terță reprezentativă.

(58)

Comisia a analizat dacă este adecvat sau nu să folosească prețurile și costurile interne din RPC, dată fiind existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Această analiză a Comisiei s-a bazat pe elementele de probă disponibile la dosar, inclusiv pe elementele de probă cuprinse în raport, care au fost obținute din surse disponibile în mod public. Analiza a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia RPC în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului în cauză. Pe baza acestei analize, în conformitate cu secțiunile 3.2.1.2-3.2.1.9, argumentul privind lipsa demonstrării modului în care intervenția guvernului afectează prețurile practicate în sectorul conservelor de mandarine este respins.

(59)

Sistemul economic chinez se bazează pe conceptul unei „economii de piață socialiste”. Acest concept este consacrat în Constituția Chinei și determină guvernanța economică a RPC. Principiul de bază este „proprietatea publică socialistă asupra mijloacelor de producție, și anume proprietatea întregului popor și proprietatea colectivă a populației active”. Economia de stat este considerată „forța conducătoare a economiei naționale”, iar statul are mandatul „de a asigura consolidarea și creșterea acesteia” (18). În consecință, organizarea generală a economiei chineze nu numai că permite intervenții substanțiale ale statului în economie, ci le prevede în mod expres. Noțiunea de supremație a proprietății publice asupra celei private este transpusă în întregul sistem juridic și este subliniată ca principiu general în toate actele legislative centrale. Legislația chineză în materie de proprietate este un prim exemplu: aceasta se referă la stadiul primar al socialismului și încredințează statului susținerea sistemului economic de bază în cadrul căruia proprietatea publică joacă un rol dominant. Sunt tolerate și alte forme de proprietate, legea permițându-le să se dezvolte alături de proprietatea statului (19).

(60)

În plus, în temeiul legislației chineze, economia de piață socialistă este dezvoltată sub conducerea Partidului Comunist Chinez (PCC). Structurile statului chinez și ale PCC sunt interconectate la toate nivelurile (juridic, instituțional, personal), formând o superstructură în care rolul PCC și cel al statului nu pot fi diferențiate. În urma modificării Constituției chineze din martie 2018, rolului de conducere al PCC i s-a acordat o importanță și mai mare prin reafirmarea acestuia în textul articolului 1 din Constituție. După prima teză a dispoziției deja existente: „[s]istemul socialist este sistemul de bază al Republicii Populare Chineze” s-a adăugat o a doua teză, care prevede următoarele: „[t]răsătura definitorie a socialismului cu caracteristici chineze este autoritatea Partidului Comunist din China” (20). Aceasta ilustrează controlul necontestat și în continuă creștere exercitat de PCC asupra sistemului economic al RPC. Această autoritate și acest control sunt inerente sistemului chinez și depășesc cu mult situația obișnuită din alte țări în care guvernele exercită un control macroeconomic general, în ale cărui limite acționează forțele de pe piața liberă.

(61)

Statul chinez se angajează într-o politică economică intervenționistă pentru îndeplinirea unor obiective care mai degrabă coincid cu agenda politică stabilită de PCC decât să reflecte condițiile economice predominante pe o piață liberă (21). Instrumentele economice intervenționiste utilizate de autoritățile chineze sunt multiple, printre acestea numărându-se sistemul de planificare industrială, sistemul financiar, precum și la nivelul cadrului de reglementare.

(62)

În primul rând, la nivelul controlului administrativ global, direcția economiei chineze este guvernată de un sistem complex de planificare industrială care afectează toate activitățile economice din țară. Ansamblul acestor planuri acoperă o matrice cuprinzătoare și complexă de sectoare și politici transversale și este prezent la toate nivelurile de guvernare. Planurile de la nivel provincial sunt detaliate, în timp ce planurile naționale stabilesc obiective mai ample. Planurile precizează, de asemenea, modalitatea de sprijinire a industriilor/sectoarelor relevante, precum și termenele în care trebuie realizate obiectivele. Unele planuri conțin încă obiective explicite privind realizările, în timp ce aceasta a fost o caracteristică obișnuită în ciclurile anterioare de planificare. În cadrul planurilor, sectoarele industriale individuale și/sau proiectele sunt identificate ca priorități (pozitive sau negative) în conformitate cu prioritățile guvernului și cu obiectivele de dezvoltare specifice (modernizare industrială, expansiune internațională etc.). Operatorii economici, atât privați, cât și de stat, trebuie să își adapteze în mod eficace activitățile comerciale în funcție de realitățile impuse de sistemul de planificare. Aceasta se explică nu numai prin caracterul obligatoriu al planurilor, ci și prin faptul că autoritățile chineze competente de la toate nivelurile de guvernare aderă la sistemul de planuri și își utilizează competențele în mod corespunzător, determinând astfel operatorii economici să respecte prioritățile stabilite în planuri (a se vedea, de asemenea, secțiunea 3.2.1.5 de mai jos) (22).

(63)

În al doilea rând, la nivelul alocării resurselor financiare, sistemul financiar al RPC este dominat de băncile comerciale deținute de stat. Aceste bănci, atunci când elaborează și pun în aplicare politica lor de creditare, trebuie să se alinieze la obiectivele politicii industriale a guvernului, iar nu să evalueze în primul rând meritele economice ale unui anumit proiect (a se vedea, de asemenea, secțiunea 3.2.1.8 de mai jos) (23). Același lucru este valabil și pentru celelalte componente ale sistemului financiar chinez, cum ar fi piețele bursiere, piețele de obligațiuni, piețele de capital privat etc. De asemenea, aceste părți ale sectorului financiar, altele decât sectorul bancar, sunt organizate din punct de vedere instituțional și operațional într-un mod care nu este orientat spre maximizarea funcționării eficiente a piețelor financiare, ci spre asigurarea controlului și facilitarea intervenției statului și a PCC (24).

(64)

În al treilea rând, la nivelul mediului de reglementare, intervențiile statului în economie iau mai multe forme. De exemplu, normele privind achizițiile publice sunt utilizate cu regularitate în vederea atingerii obiectivelor de politică, altele decât eficiența economică, subminând astfel principiile bazate pe piață în acest domeniu. Legislația aplicabilă prevede în mod specific că achizițiile publice sunt efectuate pentru a facilita atingerea obiectivelor stabilite de politicile de stat. Natura acestor obiective rămâne totuși nedefinită, lăsând astfel organismelor decizionale o marjă largă de apreciere (25). În mod similar, în domeniul investițiilor, GC menține un control și o influență semnificative asupra destinației și dimensiunii investițiilor de stat și private. Autoritățile utilizează trierea investițiilor, precum și diverse stimulente, restricții și interdicții legate de investiții ca instrumente importante de sprijinire a obiectivelor politicii industriale, cum ar fi menținerea controlului statului asupra sectoarelor esențiale sau consolidarea industriei interne (26).

(65)

În concluzie, modelul economic chinez se bazează pe anumite axiome de bază care prevăd și încurajează intervenții multiple ale statului. Astfel de intervenții substanțiale ale statului sunt în contradicție cu jocul liber al forțelor pieței, ceea ce conduce la distorsionarea alocării eficiente a resurselor în conformitate cu principiile pieței (27).

(66)

În observațiile prezentate cu privire la comunicarea constatărilor finale, JRC a afirmat că, potrivit Comisiei, economia socialistă de piață, în care economia de stat ocupă o poziție predominantă în China, iar PCC își consolidează această poziție, constituie un motiv pentru a aplica o metodologie diferită de determinare a valorii normale. În acest context, JRC a criticat Comisia pentru că a contestat dezvoltarea țării ca fiind realizată prin „distorsionarea pieței”. În opinia JRC, orice partid politic din lume ar fi preocupat de economia țării sale și ar încerca să îmbunătățească nivelul de trai din țară. În consecință, JRC a considerat că abordarea Comisiei are o anumită orientare politică și este, într-o măsură apreciabilă, părtinitoare.

(67)

Comisia a respins afirmația privind faptul că este părtinitoare. Conform afirmației din considerentul 48, analiza în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază se axează exclusiv pe distorsiunile semnificative, care sunt acele distorsiuni care apar atunci când prețurile sau costurile raportate, incluzând costul materiilor prime și al energiei, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului. Așadar, Comisia s-a bazat pe circumstanțe de fapt din țara exportatoare.

(68)

În RPC, întreprinderile care își desfășoară activitatea în proprietatea, sub controlul și/sau supravegherea în privința politicilor sau sub îndrumarea statului reprezintă o parte esențială a economiei.

(69)

GC și PCC mențin structuri care asigură influența lor continuă asupra întreprinderilor, în special a întreprinderilor deținute de stat (IDS). Statul (și, în multe privințe, inclusiv PCC) nu numai că formulează și supraveghează în mod activ punerea în aplicare a politicilor economice generale de către IDS individuale, dar își revendică și dreptul de a participa la procesul decizional operațional al acestora. Acest lucru se realizează de obicei prin rotația cadrelor între autoritățile publice și IDS, prin prezența membrilor de partid în organele executive ale IDS și a celulelor de partid în cadrul societăților (a se vedea, de asemenea, secțiunea 3.2.1.4), precum și prin modelarea structurii corporative a sectorului IDS (28). În schimb, IDS se bucură de un statut special în cadrul economiei chineze, ceea ce implică o serie de avantaje economice, în special protejarea de concurență și accesul preferențial la factorii de producție relevanți, inclusiv la finanțare (29).

(70)

În sectorul conservelor de fructe, există un număr mare de mici producători, iar sectorul este caracterizat în general de un număr mare de IMM-uri. Prin urmare, stabilirea raportului dintre întreprinderile deținute de stat și întreprinderile cu capital privat nu a fost posibilă. În lipsa oricăror informații care să indice contrariul, Comisia a considerat că statul are, de asemenea, o prezență semnificativă în acest sector. În orice caz, indiferent de forma lor de proprietate, toți producătorii intră sub incidența orientărilor de politică implementate de statul chinez, astfel cum este prevăzut în detaliu în secțiunea 3.2.1.5.

(71)

Pe lângă exercitarea controlului asupra economiei prin intermediul deținerii IDS și al altor instrumente, GC este în măsură să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile prin prezența statului în cadrul firmelor. În timp ce dreptul de a numi și de a revoca personalul de conducere-cheie din cadrul IDS de către autoritățile de stat relevante, în conformitate cu legislația chineză, poate fi considerat ca reflectând drepturile de proprietate corespunzătoare (30), celulele PCC din cadrul întreprinderilor deținute de stat și private reprezintă un alt canal important prin care statul poate interveni în deciziile comerciale. Conform dreptului societăților comerciale din RPC, se înființează o organizație PCC în fiecare societate (cu cel puțin trei membri ai PCC, astfel cum se specifică în Constituția PCC (31)), iar societatea oferă condițiile necesare pentru desfășurarea activităților organizației de partid. În trecut, această cerință pare să nu fi fost întotdeauna urmată sau aplicată cu strictețe. Cu toate acestea, cel puțin din 2016, PCC și-a consolidat intenția de a controla deciziile de afaceri din cadrul IDS, aceasta fiind o chestiune de principiu politic. Se pare că PCC exercită, de asemenea, presiuni asupra societăților private să acorde prioritate „patriotismului” și să urmeze disciplina de partid (32). În 2017, s-a raportat că există celule de partid în 70 % din cele aproximativ 1,86 milioane de societăți private, exercitându-se o presiune tot mai mare pentru ca organizațiile PCC să aibă ultimul cuvânt în procesul decizional din cadrul societăților respective (33). Aceste norme se aplică la scară largă, în întreaga economie chineză, în toate sectoarele, inclusiv pentru producătorii de conserve de mandarine și furnizorii de factori de producție ai acestora.

(72)

Chiar dacă sunt disponibile doar informații limitate privind prezența statului în cazul sectorului conservelor de mandarine din cauza fragmentării sale, ancheta a stabilit că oțelul reprezintă aproximativ 21 % din costul de producție, ceea ce reprezintă, pe lângă citrice (care reprezintă aproximativ 25-30 % din costul de producție), cea mai importantă materie primă pentru producerea conservelor de mandarine. Cu toate acestea, sectorul siderurgic face obiectul unei dominații semnificative a statului (34). În sectorul siderurgic, mulți dintre principalii producători de oțel sunt deținuți de stat. Unii dintre aceștia sunt menționați în mod specific în „Planul de ajustare și modernizare a industriei siderurgice pentru 2016-2020” (35) ca exemple ale realizărilor celei de a 12-a perioade de planificare de cinci ani (precum Baosteel, Anshan Iron and Steel, Wuhan Iron and Steel etc.). Întrucât oțelul constituie un factor de producție important pentru fabricarea conservelor, producătorii conservelor de mandarine beneficiază de orice distorsionări ale prețurilor pe fondul intervenției statului în sectorul siderurgic.

(73)

În observațiile sale privind comunicarea constatărilor finale, JRC a ridicat problema abordării Comisiei. În opinia sa, Comisia a recunoscut că prezența statului este destul de limitată în industria citricelor, dar ulterior a deviat de la această chestiune discutând factorii de producție care provin din sectorul siderurgic, și nu prezența statului în sectorul citricelor.

(74)

Comisia a respins această observație. După cum se reamintește în considerentele 96 și 97 de mai jos, caracteristicile relevante ale sistemului chinez care conduc la distorsiuni semnificative se aplică în întreaga țară și în toate sectoarele, inclusiv în ceea ce privește factorii de producție utilizați pentru fabricarea conservelor de mandarine. Având în vedere importanța oțelului ca factor de producție și având în vedere faptul că toți factorii de producție, cu excepția unei părți din zahăr, provin din RPC, costurile conservelor de mandarine sunt expuse în mod clar unor astfel de distorsiuni sistemice, inclusiv din cauza poziției dominante semnificative a statului în sectorul siderurgic.

(75)

Prezența și intervenția statului pe piețele financiare (a se vedea, de asemenea, secțiunea 3.2.1.8 de mai jos), precum și în furnizarea altor materii prime și factori de producție au un efect suplimentar de distorsionare asupra pieței (36).

(76)

Astfel, prezența și intervenția statului în societăți, inclusiv în întreprinderile deținute de stat și din alte sectoare (cum ar fi sectorul financiar și cel al factorilor de producție) permite GC să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile.

(77)

Direcția economiei chineze este determinată într-o mare măsură de un sistem elaborat de planificare care stabilește prioritățile și obiectivele asupra cărora trebuie să se concentreze autoritățile centrale și locale. Există planuri relevante la toate nivelurile administrative care acoperă practic toate sectoarele economice. Obiectivele stabilite de instrumentele de planificare au caracter obligatoriu, iar autoritățile de la fiecare nivel administrativ monitorizează punerea în aplicare a planurilor de către nivelul inferior corespunzător al administrației. În ansamblu, sistemul de planificare din RPC are ca rezultat faptul că resursele sunt direcționate către sectoare desemnate de guvern ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic într-un alt mod, în loc să fie alocate după cum dictează forțele pieței (37).

(78)

Astfel cum s-a indicat deja în considerentul 72 de mai sus, oțelul reprezintă un factor de producție important în special în sectorul conservelor de mandarine. În condițiile în care sectorul conservelor de mandarine reprezintă o ramură minoră a industriei, care nu este vizată în mod specific de principalele planuri ale GC, producătorii săi beneficiază de distorsionări ale prețurilor materiilor prime pe care le utilizează, în principal oțel și fier.

(79)

Industria siderurgică este considerată de GC ca fiind o industrie-cheie (38). Acest lucru este confirmat de numeroasele planuri, directive și alte documente axate pe industria siderurgică, care sunt emise la nivel național, regional și municipal, precum „Planul de ajustare și modernizare a industriei siderurgice pentru 2016-2020”. Acest plan arată că industria siderurgică este „un sector important, fundamental al economiei chineze, o piatră de temelie a națiunii” (39). Principalele sarcini și obiective stabilite în acest plan acoperă toate aspectele legate de dezvoltarea industriei (40). „Catalogul de îndrumare în ceea ce privește restructurarea industriei (versiunea 2011) (modificat în 2013)” (41) (denumit în continuare „catalogul”) enumeră sectoarele de producere a fierului și oțelului ca industrii încurajate. Aplicabilitatea catalogului a fost confirmată de recenta anchetă antisubvenții cu privire la anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din RPC (42).

(80)

În plus, GC ghidează dezvoltarea sectorului în conformitate cu o gamă largă de instrumente și directive de politică referitoare, printre altele, la: compoziția și restructurarea pieței, materii prime, investiții, eliminarea capacităților, gama de produse, relocare, modernizare etc. Prin intermediul acestor mijloace, dar și prin intermediul altora, autoritățile chineze conduc și controlează practic toate aspectele legate de dezvoltarea și funcționarea sectorului (43).

(81)

În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele politicii publice de a sprijini sectoarele industriale încurajate, inclusiv producția de oțel și fier ca principală materie primă utilizată pentru fabricarea produsului în cauză. Astfel de măsuri împiedică forțele pieței să funcționeze normal.

(82)

În observațiile pe care le-a formulat cu privire la comunicarea constatărilor finale, JRC a afirmat că argumentul Comisiei suna ca și când resursele ar fi alocate în RPC fără a urma în vreun fel forțele de pe piață și astfel, ca și când ar împiedica dezvoltarea economică generală a țării, ceea ce nu era adevărat. În plus, JRC a indicat că toți operatorii economici din UE, indiferent dacă sunt întreprinderi de stat sau private, acționează, la rândul lor, în conformitate cu planurile UE sau cu politicile desemnate de statul membru de care aparțin.

(83)

În acest sens, Comisia a reiterat faptul că aspecte precum dezvoltarea economică generală sau îmbunătățirea nivelului de trai nu fac obiectul analizei menționate la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. În schimb, după cum se afirmă în considerentul 48, analiza se axează doar pe determinarea măsurii în care prețurile sau costurile raportate, inclusiv costurile pentru materiile prime și energie, nu sunt rezultatul forțelor libere ale pieței, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului. În ceea ce privește menționarea de către JRC a acțiunilor unor operatori economici din UE, Comisia a reamintit că, astfel cum s-a afirmat deja în considerentul 55, analiza unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază are în vedere impactul potențial al unuia sau al mai multor elemente menționate în dispoziția respectivă pe baza prețurilor și a costurilor din țara exportatoare. Acțiunile operatorilor economici de pe alte piețe nu au fost avute în vedere în acest context.

(84)

În conformitate cu informațiile disponibile, sistemul chinez de declarare a falimentului este inadecvat pentru îndeplinirea principalelor sale obiective, cum ar fi acela de a stinge în mod echitabil creanțele și datoriile și de a proteja drepturile și interesele legale ale creditorilor și debitorilor. Acest aspect pare să fie determinat de faptul că, deși legislația chineză în materie de faliment se bazează, din punct de vedere formal, pe principii similare celor aplicate în legislațiile corespunzătoare din alte țări decât RPC, sistemul chinez este caracterizat de o aplicare insuficientă sistematică. Este bine știut că numărul falimentelor rămâne scăzut în raport cu dimensiunea economiei țării, nu în ultimul rând deoarece procedura de insolvență suferă de o serie de deficiențe, care acționează efectiv ca un factor de descurajare a declarării falimentului. Mai mult decât atât, rolul statului în procedurile de insolvență rămâne puternic și activ, având adesea o influență directă asupra rezultatului procedurii (44).

(85)

În plus, deficiențele sistemului drepturilor de proprietate sunt deosebit de evidente în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra terenurilor și drepturile de folosință asupra terenurilor în RPC (45). Toate terenurile sunt deținute de statul chinez (terenuri rurale deținute în mod colectiv și terenuri urbane aflate în proprietatea statului). Alocarea acestora depinde exclusiv de stat. Există dispoziții legale care vizează atribuirea drepturilor de utilizare a terenurilor într-un mod transparent și la prețul pieței, de exemplu prin introducerea procedurilor de licitație. Totuși, se întâmplă frecvent ca aceste dispoziții să nu fie respectate, anumiți cumpărători obținând terenul gratuit sau sub prețul pieței (46). În plus, autoritățile urmăresc deseori obiective politice specifice, inclusiv punerea în aplicare a planurilor economice, la momentul alocării terenurilor (47).

(86)

La fel ca alte sectoare din economia chineză, producătorii de conserve de mandarine se supun normelor obișnuite prevăzute de legislația chineză privind falimentul, societățile comerciale și proprietatea. Acest lucru are ca efect faptul că și aceste societăți sunt supuse distorsiunilor descendente care rezultă din aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea. Ancheta de față nu a dezvăluit nimic care să pună la îndoială aceste constatări. Au fost făcute doar afirmații de către JRC și grupul Yiguan, conform cărora alocarea terenurilor nu echivalează cu restricționarea sau interzicerea utilizării comerciale a terenurilor și conform cărora toate țările îi protejează pe agricultori deoarece agricultura reprezintă o parte esențială a oricărei economii naționale care este strâns legată de stabilitatea și securitatea socială. Ca atare, concluzia preliminară a Comisiei a fost că legislația chineză în materie de faliment și de proprietate nu funcționează corespunzător, conducând la distorsiuni prin menținerea pe linia de plutire a întreprinderilor insolvabile și prin alocarea drepturilor de utilizare a terenurilor în RPC. Aceste considerații, pe baza elementelor de probă disponibile și în lipsa oricăror informații contrare, par să fie pe deplin aplicabile inclusiv în sectorul conservelor de mandarine.

(87)

În urma comunicării constatărilor finale, JRC și grupul Yiguan au susținut că, întrucât Comisia nu a fost în măsură să găsească dovezi în sprijinul concluziei sale privind distorsiunile pieței ca urmare a absenței unor elemente concrete în industria citricelor, s-a orientat către structura economică globală a Chinei, cu caracteristici de „economie socialistă”, către structura administrației GC și către rolul PCC. În observațiile sale, JRC a afirmat că elemente precum lipsa sau aplicarea discriminatorie sau neadecvată a legislației în materie de faliment, de societăți comerciale sau de proprietate nu se regăsesc în sectorul citricelor.

(88)

Cu toate acestea, argumentele formulate de JRC nu au fost acceptate. Comisia a reamintit că legislația chineză în materie de faliment, de societăți comerciale și de proprietate este aplicabilă la nivel general (48), inclusiv în sectorul conservelor de mandarine. Nu există dovezi exacte și adecvate pentru a stabili clar că sectorul citricelor nu este afectat de distorsiunile care rezultă din lipsa, din aplicarea discriminatorie sau din aplicarea necorespunzătoare a legislației în materie de faliment, de societăți comerciale sau de proprietate.

(89)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că există o aplicare discriminatorie sau o aplicare inadecvată a respectării legislației în materie de faliment și proprietate în sectorul conservelor de mandarine, inclusiv în ceea ce privește produsul în cauză.

(90)

Un sistem de salarizare bazată pe piață nu se poate dezvolta pe deplin în RPC, deoarece lucrătorii și angajatorii sunt împiedicați să își exercite drepturile la organizare colectivă. RPC nu a ratificat o serie de convenții de bază ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM), în special pe cele privind libertatea de asociere și negocierea colectivă (49). Conform legislației naționale, este activă doar o singură organizație sindicală. Această organizație nu este, totuși, independentă de autoritățile statului, iar implicarea sa în negocierea colectivă și în protecția drepturilor lucrătorilor rămâne rudimentară (50). În plus, mobilitatea forței de muncă din RPC este limitată de sistemul de înregistrare a gospodăriilor, care limitează accesul la întreaga gamă de asigurări sociale și de alte beneficii pentru rezidenții locali dintr-o anumită zonă administrativă. Aceasta are, în mod obișnuit, drept consecință faptul că lucrătorii care nu sunt în posesia înregistrării domiciliului local se găsesc într-o situație de muncă vulnerabilă și primesc venituri mai mici decât titularii înregistrării domiciliului (51). Aceste constatări indică o distorsionare a costurilor salariale în RPC.

(91)

Nu a fost prezentat niciun element de probă care să arate că sectorul conservelor de mandarine nu ar fi supus sistemului chinez de drept al muncii descris mai sus. Dimpotrivă, JRC și grupul Yiguan au susținut că o parte semnificativă a forței de muncă din cadrul societăților comerciale producătoare de citrice ar consta, în general, din lucrători temporari sau sezonieri care sunt recrutați din mediul rural, care nu au contracte de muncă încheiate cu societățile și ale căror plăți se bazează integral pe performanțele înregistrate în funcție de cantitatea produsă sau prelucrată. JRC și grupul Yiguan nu au transmis nicio informație contrară constatărilor din considerentul 90, ci au afirmat pur și simplu că dezvoltarea rapidă a urbanizării Chinei este indiscutabilă și că circulația a milioane de oameni în numeroase orașe demonstrează existența mobilității persoanelor în China. Cu toate acestea, astfel cum s-a menționat în considerentul 90, nu atât mobilitatea fizică a lucrătorilor în sine, ci consecințele sistemului de înregistrare a gospodăriilor duc la distorsiuni în ceea ce privește salariile din cauza vulnerabilității anumitor categorii de lucrători. În plus, JRC și Yiguan au menționat ancheta inițială, dar nu au indicat nicio constatare specifică din ancheta respectivă care ar pune sub semnul întrebării existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază. În această privință, Comisia a observat că ancheta inițială, nu doar că nu a sprijinit poziția susținută de JRC și Yiguan, ci chiar a evidențiat o serie de nereguli privind modul în care contractul de muncă a fost încheiat și lucrătorii au fost remunerați.

(92)

În urma comunicării constatărilor finale, JRC și-a reiterat argumentele referitoare la cele două grupuri de lucrători din industria de prelucrare a fructelor, și anume lucrătorii cu normă întreagă și lucrătorii sezonieri. În această privință, JRC a insistat asupra faptului că utilizarea lucrătorilor sezonieri din partea de nord a RPC de către întreprinderile de prelucrare a fructelor demonstrează atât libertatea de angajare a lucrătorilor, cât și libertatea lor de a alege să fie angajați. În consecință, JRC a considerat că evaluarea de către Comisie a distorsiunilor legate de salarii este eronată din punct de vedere faptic.

(93)

Cu toate acestea, Comisia nu a susținut că însăși existența a diferite categorii de lucrători, cum ar fi salariații cu normă întreagă sau lucrătorii sezonieri, ar conduce la distorsiuni semnificative. În schimb, particularitățile sistemului de drept al muncii care, în combinație cu sistemul de înregistrare a gospodăriilor și cu lipsa unor organizații sindicale colective care să reprezinte interesele lucrătorilor, conduc la nereguli și la distorsionarea salariilor descrisă mai sus, în considerentul 90. Prin urmare, argumentele JRC nu au putut fi acceptate.

(94)

Prin urmare, sectorul conservelor de mandarine este afectat de distorsiunile costurilor salariale atât direct (la fabricarea produsului în cauză sau a materiei prime utilizate în producția acestuia), cât și indirect (la accesul la capitalul sau la factorii de producție ai societăților care sunt supuse aceluiași sistem de muncă din RPC).

(95)

Accesul la capital al actorilor corporativi din RPC este afectat de diverse distorsiuni.

(96)

În primul rând, sistemul financiar chinez este caracterizat de poziția puternică a băncilor deținute de stat (52), care, atunci când acordă acces la finanțare, iau în considerare alte criterii decât viabilitatea economică a unui proiect. În mod similar cu IDS nefinanciare, băncile rămân conectate la stat nu numai prin statutul proprietății, ci și prin relații personale (directorii executivi ai instituțiilor financiare mari de stat sunt, în ultimă instanță, numiți de PCC) (53) și, tot ca în cazul IDS nefinanciare, băncile aplică în mod regulat politici publice elaborate de guvern. În acest sens, băncile respectă o obligație legală explicită de a-și desfășura activitatea în conformitate cu necesitățile dezvoltării economice și sociale naționale și sub îndrumarea politicilor industriale ale statului (54). Acest lucru este amplificat de normele suplimentare existente, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante într-un alt mod (55).

(97)

Deși se recunoaște faptul că diverse dispoziții legale se referă la necesitatea de a respecta comportamentul bancar obișnuit și normele prudențiale – cum ar fi necesitatea de a examina bonitatea debitorului – un volum copleșitor de dovezi, inclusiv constatările efectuate în cadrul anchetelor în materie de apărare comercială, sugerează că aceste dispoziții joacă doar un rol secundar în aplicarea diferitelor instrumente juridice.

(98)

În plus, ratingurile obligațiunilor și creditelor sunt adesea distorsionate din mai multe motive, inclusiv din cauza faptului că evaluarea riscurilor este influențată de importanța strategică a întreprinderii în cauză pentru GC și de soliditatea oricărei garanții implicite din partea guvernului. Estimările sugerează în mod ferm că ratingurile de credit din China corespund în mod sistematic unor ratinguri internaționale inferioare (56).

(99)

Acest lucru este amplificat de normele suplimentare existente, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante într-un alt mod (57). Aceasta are drept rezultat o preferință de a acorda împrumuturi întreprinderilor deținute de stat, întreprinderilor private mari care beneficiază de relații la nivel înalt și întreprinderilor din sectoare industriale cheie, ceea ce implică faptul că disponibilitatea și costul capitalului nu sunt egale pentru toți jucătorii de pe piață.

(100)

În al doilea rând, costurile îndatorării au fost menținute în mod artificial la un nivel scăzut pentru a stimula creșterea investițiilor. Aceasta a condus la utilizarea excesivă a investițiilor de capital, cu o profitabilitate tot mai redusă a investițiilor. Acest fapt este ilustrat de recenta creștere a gradului de îndatorare a întreprinderilor din sectorul de stat, în pofida unei scăderi accentuate a profitabilității, ceea ce sugerează că mecanismele utilizate în sistemul bancar nu corespund unor răspunsuri comerciale normale.

(101)

În al treilea rând, deși rata nominală a dobânzii a fost liberalizată în octombrie 2015, semnalele de preț tot nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, ci sunt influențate de distorsiunile induse de guvern. Într-adevăr, cota împrumuturilor acordate la rata de referință sau sub aceasta reprezintă în continuare 45 % din totalul împrumuturilor, iar recurgerea la credite specifice pare să se fi intensificat, întrucât cota acestora a crescut semnificativ începând cu 2015, în pofida înrăutățirii condițiilor economice. Ratele dobânzilor scăzute în mod artificial au ca rezultat stabilirea unor prețuri prea mici și, prin urmare, utilizarea excesivă a capitalului.

(102)

Creșterea generală a creditării în RPC indică o pierdere de eficiență a alocării capitalului, fără niciun semn de înăsprire a condițiilor de creditare care ar fi de așteptat într-un mediu de piață nedistorsionat. Prin urmare, creditele neperformante au înregistrat o creștere rapidă în ultimii ani. Confruntate cu o situație de creștere a riscului legat de rambursarea datoriilor, autoritățile chineze au optat pentru evitarea neplății. În consecință, problemele legate de creditele nerecuperabile au fost abordate prin măsuri de reînnoire a datoriilor, creându-se așa-numitele companii „zombi”, sau prin transferarea proprietății asupra datoriei (de exemplu, prin fuziuni sau conversii ale creanțelor în acțiuni), fără a se elimina însă neapărat problema generală a datoriei și fără să se abordeze cauzele fundamentale ale acesteia.

(103)

În esență, în ciuda măsurilor recente de liberalizare a pieței, sistemul de credite pentru întreprinderi al RPC este afectat de distorsiuni semnificative rezultate din rolul omniprezent și continuu al statului pe piețele de capital.

(104)

Nu s-au prezentat dovezi care să ateste că sectorul conservelor de mandarine ar fi scutit de intervenția statului în sistemul financiar descrisă mai sus. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile.

(105)

În observațiile formulate cu privire la comunicarea constatărilor finale, JRC a precizat că, în urma unei declarații conform căreia proprietatea statului asupra unor instituții financiare din China și prezența PCC distorsionează finanțarea și rata dobânzii, Comisia concluzionează că agricultura și sectorul prelucrării produselor agricole sunt distorsionate. JRC a constatat o lipsă a explicațiilor din partea Comisiei cu privire la eventualele probleme ale sectorului citricelor în ceea ce privește accesul la finanțare, după care și-a exprimat punctul de vedere conform căruia scopul și motivația instrumentului modificat de apărare comercială a UE ar fi crearea de noi dispoziții care nu sunt cuprinse în acordul antidumping al OMC.

(106)

Ca răspuns la aceste observații, Comisia a subliniat că analiza sa de mai sus privind distorsiunile în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță se bazează pe dovezi obiective care au fost incluse în dosar și cu privire la care JRC a avut posibilitatea de a formula observații. Pe baza tuturor elementelor de probă disponibile, Comisia nu a dispus de dovezi exacte și adecvate care să arate că accesul la finanțare nu ar fi distorsionat. În ceea ce privește observațiile JRC referitoare la compatibilitatea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază cu dispozițiile OMC, acestea au fost deja abordate în considerentele 54 și 57 de mai sus.

(107)

Comisia a remarcat faptul că distorsiunile descrise în raport sunt caracteristice pentru economia chineză. Dovezile disponibile atestă că faptele și caracteristicile sistemului chinez, descrise în secțiunile 3.2.1.1-3.2.1.5 de mai sus, precum și în partea A a raportului, se aplică în întreaga țară și în toate sectoarele economiei. Același lucru este valabil și pentru descrierea factorilor de producție menționați în secțiunile 3.2.1.6-3.2.1.8 de mai sus, precum și în partea B a raportului.

(108)

Comisia reamintește că, pentru a produce conserve de mandarine, este necesară o gamă largă de factori de producție. În conformitate cu elementele de probă din dosar, producătorul-exportator cooperant s-a aprovizionat cu toți factorii de producție din RPC, cu excepția unei părți din zahăr. Atunci când producătorii de conserve de mandarine cumpără/contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod evident, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Aceștia pot împrumuta fonduri care sunt supuse distorsiunilor ce afectează sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, aceștia fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele.

(109)

În consecință, pe lângă faptul că prețurile de vânzare ale conservelor de mandarine pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producție (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile A și B ale raportului. Într-adevăr, intervențiile guvernamentale descrise în legătură cu alocarea de capital, terenuri, forță de muncă, energie și materii prime sunt prezente în întreaga RPC. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost, în sine, produs în RPC prin combinarea unei serii de factori de producție este expus unor distorsiuni semnificative. Același lucru este valabil și pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe. Nici autoritățile chineze, nici producătorii-exportatori nu au prezentat dovezi sau argumente contrare în cadrul prezentei anchete.

(110)

Analiza prezentată la punctele 3.2.1.2-3.2.1.9, care include o examinare a tuturor dovezilor disponibile referitoare la intervenția RPC în economia sa în general, precum și în sectorul conservelor de mandarine (inclusiv în sectorul produsului în cauză), a arătat că prețurile sau costurile produsului în cauză, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau potențial al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate. Pe această bază și în lipsa oricărei cooperări din partea GC, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz.

(111)

Prin urmare, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, și anume, în acest caz, pe baza costurilor de producție și de vânzare corespunzătoare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, după cum se arată în secțiunea următoare.

(112)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii:

(113)

Astfel cum se explică în considerentele 43-45, Comisia a pus la dispoziția părților interesate două note la dosar cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale. În cea de a doua notă la dosar, Comisia a concluzionat că Turcia este considerată o țară reprezentativă adecvată în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază. Comisia nu a primit nicio observație referitoare la alegerea țării reprezentative.

(114)

În prima notă la dosar, Comisia a precizat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza Global Trade Atlas (denumit în continuare „GTA”) pentru a stabili costul nedistorsionat al majorității factorilor de producție, în timp ce, pentru stabilirea costurilor nedistorsionate ale forței de muncă, ale energiei și ale deșeurilor, sursa utilizată va fi în funcție de țara reprezentativă selectată.

(115)

În plus, pe baza deciziei de a utiliza Turcia ca țară reprezentativă, astfel cum se precizează în cea de a doua notă la dosar, Comisia a informat părțile interesate că intenționează să utilizeze GTA pentru a stabili costuri nedistorsionate ale factorilor de producție și Institutul de Statistică al Turciei pentru a stabili costuri nedistorsionate ale forței de muncă și ale energiei.

(116)

În prima și a doua notă la dosar, Comisia a declarat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, intenționează să utilizeze următoarele surse:

(117)

Tabelul de mai jos rezumă factorii de producție utilizați în calcule, împreună cu codurile SA corespunzătoare și valorile unitare preluate din GTA sau din bazele de date din Turcia, inclusiv taxele de import și costurile de transport.

Tabelul 1

(118)

Pentru toate materiile prime, în absența oricăror informații de pe piața țării reprezentative, Comisia s-a bazat pe prețurile de import. Prețul de import în țara reprezentativă a fost stabilit ca media ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția RPC. În mod similar, au fost excluse, de asemenea, datele privind importurile în țara reprezentativă din țările care nu sunt membre ale OMC enumerate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (61). Conform articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, se consideră că prețurile de pe piața internă din țările respective nu pot fi utilizate în scopul stabilirii valorii normale și, în orice caz, datele privind astfel de importuri au fost neglijabile. Comisia a decis să excludă importurile din RPC în țara reprezentativă, concluzionând, astfel cum se precizează în secțiunea 3.2.1.10, că nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există nicio dovadă care să arate că aceleași distorsiuni nu afectează și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat prețurile de export. Comisia a constatat că importurile din alte țări terțe au rămas reprezentative, variind între 70 % și 100 % din totalul volumelor importate în Turcia.

(119)

Comisia a căutat să stabilească prețul nedistorsionat al materiilor prime utilizate pentru fabricarea conservelor de mandarine, livrate la poarta fabricii producătorului-exportator, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a aplicat taxa la import a țării reprezentative fiecărei țări de origine respective și a adăugat costurile interne de transport la prețul de import. Costurile interne de transport pentru toate materiile prime au fost estimate pe baza datelor furnizate de producătorii-exportatori cooperanți și, din motive de confidențialitate, nu sunt incluse p lista valorilor de referință menționată în tabelul 1.

(120)

Comisia a identificat statisticile privind costul forței de muncă ale Institutului de Statistică al Turciei, care publică informații detaliate privind salariile din diferite sectoare economice ale Turciei. Comisia a utilizat salariile raportate în sectorul de producție turc pentru 2016 (cele mai recente disponibile), pentru activitatea economică C.10 (Fabricarea produselor alimentare) conform clasificării NACE Rev.2 din Turcia, pentru a stabili costul nedistorsionat al forței de muncă (62) conform clasificării NACE Rev.2 (63). Aceste informații nu permit distincția între funcționari (blue collars) și muncitori (white collars). Ca și în anchetele anterioare, valoarea lunară medie din 2016 ar fi ajustată în mod corespunzător în funcție de inflație, utilizând indicele prețurilor producției interne (64) publicat de Institutul de Statistică al Turciei.

(121)

Pentru a stabili o valoare de referință pentru energia electrică, Comisia a utilizat statisticile cu privire la prețul energiei electrice publicate de Institutul de Statistică al Turciei (65). Comisia a utilizat datele privind prețurile energiei electrice pentru utilizatorii industriali în tranșa corespunzătoare de consum.

(122)

Având în vedere numărul mare de factori de producție și greutatea totală neglijabilă a unor materii prime în costul total de producție (cum ar fi acidul citric, substanțele alcaline lichide, acidul clorhidric, lactatul de calciu, diverse ambalaje), reprezentând în total mai puțin de 2 % din costurile totale de fabricație și faptul că dumpingul a fost deja stabilit pe baza celorlalți factori principali de producție, Comisia a calculat valoarea normală pe baza următorilor factori: satsuma, zahăr, conservă metalică, cutie, ambalaj de carton, tăviță de hârtie și etichetă de hârtie. Ceilalți factori de producție au fost clasificați în categoria articole consumabile.

(123)

Comisia a calculat procentul pe care îl dețin articolele consumabile din costul total al materiilor prime corespunzător producătorului-exportator cooperant și a aplicat acest procent la costul recalculat al materiilor prime atunci când se utilizează prețurile nedistorsionate stabilite.

(124)

Cheltuielile generale de producție suportate de producătorii-exportatori cooperanți au fost exprimate sub formă de cotă din costurile de fabricație suportate efectiv de aceștia. Acest procent a fost aplicat costurilor de producție nedistorsionate.

(125)

În ceea ce privește costurile VAG și profiturile, Comisia a utilizat datele financiare ale unui producător turc (66) disponibile în mod public în perioada ianuarie-decembrie 2019, astfel cum a fost prevăzut în cea de a doua notă la dosar.

(126)

Drept urmare, următoarele elemente au fost adăugate la costul nedistorsionat de producție:

(127)

Pentru a stabili valoarea normală construită, Comisia a parcurs etapele descrise mai jos:

(128)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de producție nedistorsionate ale conservelor de mandarine. Aceasta a aplicat costurile unitare nedistorsionate la consumul real de factori individuali de producție al grupului de producători-exportatori cooperanți.

(129)

În al doilea rând, pentru a obține costurile de producție nedistorsionate, Comisia a adăugat cheltuielile generale de producție, stabilite astfel cum se descrie mai sus, la costurile de fabricație nedistorsionate.

(130)

În cele din urmă, la costurile de fabricație nedistorsionate stabilite, Comisia a aplicat costurile VAG și profitul astfel cum se explică în considerentul 126.

(131)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(132)

Pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare, grupul de producători-exportatori cooperanți a exportat produsul care face obiectul reexaminării în mod direct către clienți independenți din Uniune. Astfel, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau care urma să fie plătit pentru produsul care face obiectul reexaminării atunci când acesta era vândut la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(133)

Comisia a comparat valoarea normală construită, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, cu prețul de export pe o bază franco fabrică.

(134)

Atunci când a fost necesar în scopul asigurării unei comparații echitabile, Comisia a ajustat prețul de export pentru a ține seama de diferențele care afectează comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Au fost efectuate ajustări pentru a ține seama de costurile de transport intern, de costurile de manipulare și încărcare, de costurile auxiliare, cuprinse între 2 % și 8 %, de costurile de credit, cuprinse între 0,1 % și 3 %, de comisioane, cuprinse între 0,1 % și 3 %, precum și de comisioanele bancare, cuprinse între 0,1 % și 3 %.

(135)

În situații justificate, Comisia a ajustat valoarea normală construită cu procentul din TVA percepută pentru vânzările sale la export care nu a fost rambursată.

(136)

Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(137)

Pe această bază, marja de dumping medie ponderată, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, a fost de 184 % în cazul grupului Yiguan.

(138)

Comisia a calculat, de asemenea, marja medie de dumping pentru producătorii-exportatori care nu au cooperat. Comisia a utilizat datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(139)

În primul rând, pentru a stabili valoarea normală, Comisia a utilizat valoarea normală medie a grupului producătorilor-exportatori cooperanți. În al doilea rând, pentru a stabili prețul de export, Comisia a utilizat baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6) după deducerea exporturilor efectuate de grupul producătorilor-exportatori cooperanți. În scopul comparării, Comisia a ajustat prețul de export la nivelul franco fabrică, utilizând cotele verificate medii, inclusiv costurile de transport, ale grupului de producători-exportatori cooperanți.

(140)

Pe această bază, marja de dumping medie ponderată, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, a fost de 206 %.

(141)

Nu există așadar nicio îndoială că practicile de dumping au continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(142)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că practicile de dumping au continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(143)

Ca urmare a constatării existenței continuării dumpingului în cursul perioadei anchetei de reexaminare, Comisia a analizat probabilitatea continuării dumpingului în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. În acest sens, Comisia a analizat capacitatea de producție și capacitatea neutilizată a RPC, comportamentul exportatorilor chinezi pe alte piețe, situația de pe piața internă a RPC și atractivitatea pieței Uniunii.

(144)

Astfel cum s-a menționat mai sus, numai cinci producători-exportatori sau grupuri de producători-exportatori chinezi s-au prezentat și au completat anexa I la avizul de deschidere. Prin urmare, Comisia a avut la dispoziție informații limitate cu privire la capacitatea de producție și la capacitatea neutilizată a producătorilor-exportatori chinezi.

(145)

Din acest motiv, majoritatea constatărilor de mai jos privind continuarea sau reapariția dumpingului a trebuit să se bazeze pe alte surse, și anume pe bazele de date Eurostat și GTA, precum și pe informațiile furnizate de JRC și industria Uniunii în cererea de reexaminare. Analiza acestor informații a arătat următoarele:

(146)

China este, de departe, cea mai mare țară producătoare de conserve de mandarine din lume, cu o producție estimată cuprinsă între 540 000 și 700 000 de tone (67).

(147)

În ceea ce privește capacitatea de producție și capacitatea neutilizată totală chineză, Comisia nu a obținut informații generale pentru RPC. Astfel, Comisia și-a formulat constatările pe baza informațiilor furnizate de cei cinci producători/grupul de producători care au răspuns la chestionarul de eșantionare. Capacitatea chineză neutilizată raportată de cei cinci producători/grupul de producători a fost de aproximativ 40 000-60 000 de tone (și anume, aproximativ 40 % din capacitatea lor de producție), care depășește chiar și volumul total al vânzărilor industriei din Uniune.

(148)

Prețul de export din China către piețele țărilor terțe a fost stabilit în cursul PAR pe baza datelor disponibile din statisticile GTA privind exporturile (68), și anume pe baza cantităților și a valorilor exporturilor din RPC (la nivelul FOB). Uniunea reprezintă a treia cea mai importantă piață de export pentru producătorii-exportatori chinezi. Prețul unitar mediu către Uniune este de 1,17 USD pe kilogram. SUA și Japonia ocupă primele două locuri în clasamentul celor mai importante piețe de export. Prețul unitar mediu este de 1,19 USD, respectiv 1,15 USD pe kilogram.

(149)

Potrivit GTA și JRC, volumul exporturilor către SUA a scăzut semnificativ în perioada 2018-2019, de la 195 066 de tone la 139 682 de tone (o diferență de 55 384 de tone, echivalentă cu consumul total la nivelul Uniunii). Această scădere se explică în principal prin aplicarea unor tarife suplimentare de 25 % la conservele de mandarine (parte dintr-un pachet mai amplu de tarife impuse în contextul măsurilor adoptate de SUA în ceea ce privește importurile din China, secțiunea 301) (69).

(150)

Piața Uniunii este semnificativ mai mică decât capacitățile neutilizate disponibile ale producătorilor chinezi. În plus, din cauza problemelor comerciale cu SUA (70), producătorii chinezi au înregistrat pierderi la exporturile către SUA de aproximativ 55 000 de tone, care pot fi ușor redirecționate către piața Uniunii. Acest volum este net superior consumului la nivelul Uniunii. Înainte de introducerea măsurilor antidumping, Uniunea era o piață tradițională pentru China, care exporta un volum de trei ori mai mare față de volumul pe care îl exportă în prezent către Uniune. Prețul mediu de export pe piața Uniunii (1,17 USD/kg) este ușor mai ridicat decât în cazul Japoniei (1,15 USD/kg), dar semnificativ mai mare în comparație cu prețul practicat în raport cu Thailanda (1,04 USD/kg). De asemenea, trebuie reamintit faptul că prețul pentru SUA (1,19 USD/kg) se află într-un interval similar celui practicat în raport cu Uniunea.

(151)

Pe scurt, având în vedere capacitatea mare de producție disponibilă în China (și, prin urmare, capacitatea de a crește rapid volumele de producție) și practica sa de dumping din trecut, se poate concluziona în mod rezonabil că abrogarea măsurilor actuale ar duce la o creștere a importurilor chineze care fac obiectul unui dumping pe piața Uniunii.

(152)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că există probabilitatea continuării dumpingului în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. În special, nivelul valorilor normale stabilite pentru producătorii-exportatori chinezi, nivelul prețurilor de export practicate de producătorul cooperant pe piețele țărilor terțe, atractivitatea pieței Uniunii și disponibilitatea unei capacități de producție semnificative în RPC indică o probabilitate mare de continuare a dumpingului în cazul abrogării măsurilor actuale.

(153)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 165, importurile din China au rămas semnificative în comparație cu consumul Uniunii în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Ancheta a indicat că importurile din China au continuat să intre pe piața Uniunii la prețuri de dumping. În plus, marjele de dumping constatate sunt confirmate de analiza prețurilor de export către alte țări terțe, care par să fie chiar mai mici, după cum se descrie în considerentul 150. Având în vedere elementele examinate în secțiunile 3.7.2 și 3.7.3, Comisia a concluzionat, de asemenea, că este foarte probabil ca, în eventualitatea expirării măsurilor, producătorii chinezi să exporte în Uniune, la prețuri de dumping, cantități semnificative de produs în cauză. Astfel, există dovezi privind probabilitatea continuării dumpingului și, în orice caz, privind probabilitatea de reapariție a dumpingului în cazul expirării măsurilor.

(154)

Mandarinele sunt recoltate toamna și iarna, iar sezonul de recoltare și de prelucrare începe în prima parte a lunii octombrie și se încheie la sfârșitul lunii ianuarie (pentru anumite soiuri, în luna februarie sau martie) a anului următor. Majoritatea contractelor de vânzare-cumpărare sunt negociate în primele luni ale fiecărui sezon. Conform practicii utilizate în industria de conservare a mandarinelor, sezonul (perioada începând de la data de 1 octombrie a unui an și până la data de 30 septembrie a anului următor) servește ca bază pentru comparații. La fel precum în cazul anchetei inițiale, Comisia a adoptat această practică în analiza sa.

(155)

În perioada anchetei de reexaminare, produsul similar a fost fabricat de doi producători cooperanți din Uniune. Până la sfârșitul sezonului 2017/2018 se înregistrau trei producători din Uniune. Cel de al treilea producător din Uniune (71) și-a încetat producția la sfârșitul sezonului 2017/2018. Datele referitoare la acest fost producător au fost incluse în anumiți indicatori macroeconomici, în conformitate cu practica standard a Comisiei de a include toate cifrele cunoscute legate de perioada examinată în vederea analizei prejudiciului, pentru a avea cea mai bine informată perspectivă asupra situației economice a industriei Uniunii, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(156)

Producția totală de produs similar a Uniunii în perioada examinată a fost stabilită pe baza răspunsurilor la chestionar furnizate de cei doi producători cooperanți din Uniune. Producția fostului producător a fost stabilită pe baza informațiilor prezentate în plângere de Fenaval și reflectă situația până în sezonul 2017/2018.

(157)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că cei doi producători cooperanți din Uniune, care reprezintă producția totală din Uniune, constituie industria Uniunii în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(158)

Întrucât industria Uniunii este constituită numai din doi producători, a fost necesar ca toate cifrele referitoare la datele sensibile să fie indexate sau prezentate sub forma unui interval din motive de confidențialitate.

(159)

În perioada anchetei de reexaminare, s-a stabilit că producția Uniunii a fost între 18 000 și 24 000 de tone.

(160)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza volumului vânzărilor industriei Uniunii pe piața Uniunii și pe baza datelor privind importurile, furnizate de Eurostat. În timp ce producția produsului care face obiectul anchetei este sezonieră, consumul este repartizat uniform pe parcursul anului.

(161)

Pe această bază, în cursul perioadei examinate, consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii

(162)

În cursul perioadei examinate, consumul la nivelul Uniunii a fluctuat în funcție de calitatea recoltei în Uniune.

(163)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat. Cota de piață a importurilor a fost stabilită prin compararea volumelor importurilor cu consumul la nivelul Uniunii, astfel cum au fost raportate în tabelul 2 de mai sus.

(164)

Importurile în Uniune din RPC au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Volumul importurilor și cota de piață

(165)

În perioada examinată, volumul importurilor din RPC a scăzut cu 35 %. În mod similar volumului importurilor, cota de piață chineză a urmat o tendință descrescătoare în cursul perioadei examinate, scăzând cu 34 %. În ciuda acestei tendințe descrescătoare, cota de piață a produsului în cauză s-a menținut la un nivel semnificativ.

(166)

Comisia a stabilit tendința prețurilor importurilor din RPC pe baza statisticilor Eurostat. Prețul mediu al importurilor în Uniune din RPC a evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Prețurile de import

(167)

După cum se arată în tabelul de mai sus, în cursul perioadei examinate, prețurile importurilor din China au crescut constant și, în ansamblu, cu 16 %.

(168)

Având în vedere că, în cursul perioadei anchetei de reexaminare, volumul importurilor singurului exportator cooperant a reprezentat aproximativ 45 %-65 % (se specifică un interval din motive de confidențialitate) din importurile din China, s-a examinat, de asemenea, pe baza statisticilor de import, prezența subcotării prețurilor pentru exporturile totale din China.

(169)

În acest scop, prețurile de vânzare medii ponderate ale producătorilor cooperanți din Uniune către clienții neafiliați de pe piața Uniunii au fost comparate cu prețurile CIF (cost, insurance and freight – cost, asigurare și navlu) medii ponderate corespunzătoare importurilor din RPC raportate de Eurostat. Prețurile CIF (cost, asigurare și navlu) au fost ajustate pentru a acoperi costurile legate de vămuire, și anume tariful vamal și costurile ulterioare importului. Ca răspuns la o observație primită din partea JRC în urma comunicării constatărilor finale, Comisia a confirmat că, pentru analiza subcotării prețurilor, taxa antidumping aplicabilă nu a fost adăugată la valorile CIF medii ponderate.

(170)

Pe această bază, comparația a arătat că, în cursul perioadei anchetei de reexaminare, importurile produsului în cauză au subcotat prețurile industriei din Uniune cu 9 %-11 % atunci când prețurile de import sunt luate în considerare fără taxe antidumping. În contextul luării în considerare a taxelor antidumping, Comisia nu a constatat nicio subcotare pentru perioada anchetei de reexaminare.

(171)

La analiza prețurilor de import raportate exclusiv de exportatorul cooperant chinez, ajustate în mod corespunzător, s-a stabilit o marjă de subcotare cuprinsă între 9 % și 11 % în perioada anchetei de reexaminare, fără a lua în considerare taxele antidumping în vigoare. Din nou, în contextul luării în considerare a taxelor antidumping, Comisia nu a constatat nicio subcotare.

(172)

Pe parcursul perioadei examinate, volumul importurilor din alte țări terțe a crescut în mod semnificativ. Majoritatea importurilor (82 % în timpul perioadei examinate) proveneau din Turcia.

Tabelul 5

Importurile din alte țări terțe

(173)

Vânzările efectuate de exportatori și producători turci pe piața Uniunii au crescut în perioada examinată. Cu toate acestea, în pofida acestei creșteri, producătorii-exportatori chinezi rămân cel mai mare furnizor al produsului în cauză în Uniune în perioada anchetei de reexaminare.

(174)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea efectului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii a implicat o evaluare a tuturor indicatorilor economici care influențează situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(175)

Indicatorii macroeconomici (producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, creșterea economică, cota de piață, ocuparea forței de muncă, productivitatea și amploarea marjelor de dumping) au fost evaluați la nivelul întregii industrii a Uniunii. În acest scop, Comisia a utilizat informațiile furnizate în plângere, datele colectate de la producătorii din Uniune înainte și după deschiderea anchetei, precum și răspunsurile la chestionar furnizate de producătorii din Uniune. Astfel cum se menționează în considerentul 156, în cazul celui de-al treilea producător care și-a încetat activitatea la sfârșitul sezonului 2017/2018, Comisia a luat în considerare datele furnizate de Fenaval în plângere.

(176)

Analiza indicatorilor microeconomici (prețurile de vânzare, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor, capacitatea de a mobiliza capitaluri, stocurile, salariile și costurile de producție) a fost efectuată la nivelul celor doi producători cooperanți din Uniune în perioada anchetei de reexaminare.

(177)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune, în cazul celor trei producători activi din Uniune, au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Producție, capacitate de producție și grad de utilizare a capacității de producție

(178)

În cursul perioadei examinate, volumul producției agregate la nivelul Uniunii a rămas, în medie, stabil, fiind caracterizat de fluctuații legate de calitatea recoltei (2016/2017 a avut o recoltă deosebit de bună, după care s-a înregistrat o recoltă slabă) și de faptul că al treilea producător din Uniune și-a încetat producția la sfârșitul sezonului 2017/2018. Prin urmare, în perioada anchetei de reexaminare, numai cei doi producători cooperanți din Uniune au fabricat produsul în cauză.

(179)

Gradul de utilizare a capacității de producție s-a menținut în mod sistematic sub 50 % în cursul perioadei examinate. Acest grad relativ scăzut se explică prin faptul că principala materie primă utilizată de producătorii conservelor de mandarine este fructul proaspăt, care se deteriorează rapid. În consecință, capacitatea trebuie să fie disponibilă în perioada de vârf a recoltei pentru a putea prelucra fructele proaspete într-o perioadă de timp relativ scurtă.

(180)

Volumul vânzărilor și cota de piață ale industriei din Uniune pe piața liberă au evoluat, în cazul celor trei producători din Uniune activi în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Volumul vânzărilor și cota de piață

(181)

Vânzările realizate de industria Uniunii au urmat, în general, o tendință similară cu cea înregistrată de producția Uniunii. În ansamblu, vânzările industriei Uniunii au scăzut cu 14 % între sezonul 2015/2016 și perioada anchetei de reexaminare, deși consumul s-a menținut la un nivel relativ stabil în aceeași perioadă. În plus, cota de piață a industriei Uniunii a scăzut cu 4 puncte procentuale.

(182)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(183)

Nivelul general al ocupării forței de muncă a crescut cu 18 % pe parcursul perioadei examinate. Productivitatea, exprimată ca volum al producției per angajat, a scăzut în cursul perioadei examinate, cu o scădere foarte pronunțată, până la cel mai scăzut nivel al său, în sezonul 2017/2018, când unul dintre producătorii din Uniune și-a încetat activitatea. În acest sens, Comisia a observat că productivitatea industriei în cauză este influențată de calitatea și de cantitatea fructelor proaspete disponibile, ceea ce înseamnă că productivitatea crește într-un an în care recolta este bună și scade atunci când recolta este slabă. Sezonul 2016/2017 a fost deosebit de bun pentru citrice, prin urmare, productivitatea a fost cea mai mare în sezonul respectiv.

(184)

Consumul la nivelul Uniunii a fluctuat în perioada examinată, în timp ce volumul vânzărilor industriei din Uniune pe piața Uniunii a scăzut cu 14 %, fapt care se datorează parțial încetării activității unui producător în cursul perioadei examinate. Industria Uniunii a pierdut astfel din cota de piață (4 puncte procentuale), la fel ca și cota de piață a importurilor din țara în cauză (17 puncte procentuale).

(185)

Prețul unitar mediu de vânzare (EUR/tonă) al producătorilor din Uniune pe piața Uniunii a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Prețurile de vânzare pe piața liberă a Uniunii

(186)

Tabelul de mai sus indică, de asemenea, evoluția prețului unitar mediu de vânzare pe piața Uniunii, în comparație cu costul de producție corespunzător. Prețul de vânzare a crescut cu 4 % în cursul perioadei examinate, în vreme ce costul de producție s-a menținut la un nivel relativ stabil în cursul aceleiași perioade. Costul de producție a atins, în mod excepțional, un nivel maxim în sezonul 2017/2018 pe fondul unei recolte slabe.

(187)

În ansamblu, industria Uniunii a reușit să limiteze costurile de producție și să majoreze cu 4 % prețurile de vânzare în cursul perioadei examinate, asigurând astfel îmbunătățirea semnificativă a profitabilității în cursul perioadei examinate.

(188)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Costul mediu cu forța de muncă per angajat

(189)

Costul mediu cu forța de muncă per angajat s-a menținut la un nivel stabil pe parcursul perioadei examinate, depășind în mare măsură situațiile dificile din sezonul 2017/2018.

(190)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(191)

Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune prin exprimarea profitului net înainte de impozitare, realizat din vânzările produsului similar pe piața Uniunii, ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective.

(192)

Profitabilitatea a scăzut considerabil în cursul perioadei examinate. Cifrele privind profitabilitatea indică o scădere accentuată în sezonul 2017/2018. Potrivit explicațiilor furnizate anterior, în sezonul 2017/2018 au fost înregistrate pierderi, generate în mare măsură pe fondul condițiilor meteorologice deosebit de aspre, precum și de costurile mai ridicate corespunzătoare. Cu toate acestea, industria Uniunii a înregistrat din nou profit în perioada anchetei de reexaminare și aproape și-a atins profitul țintă de 6,8 %.

(193)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. În cursul perioadei examinate, evoluția fluxului de numerar a corespuns în principal evoluției profitabilității industriei Uniunii pentru produsul în cauză.

(194)

În cursul perioadei examinate, industria Uniunii a realizat investiții vizând întreținerea și optimizarea echipamentelor de producție existente, în vederea limitării costurilor. Nivelul investițiilor a crescut, în special în cursul perioadei anchetei de reexaminare, favorizate cel mai probabil de nivelul profitului preconizat în cursul sezonului respectiv, anticipat de perspectivele precoce ale unei recolte bune. Au fost realizate investiții pentru a îmbunătăți asigurarea respectării reglementărilor de mediu.

(195)

Randamentul investițiilor în cursul perioadei examinate a urmat îndeaproape tendința profitabilității.

(196)

Nivelurile stocurilor deținute de producătorii din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 12

Stocurile

(197)

Producătorii din Uniune și-au majorat considerabil stocurile în cursul PAR. Deși industria Uniunii a acumulat stocuri semnificative în cursul perioadei anchetei de reexaminare, se observă că aceasta a înregistrat în același timp un profit considerabil. Menținerea unui anumit nivel al stocurilor este necesară pentru a acoperi vânzările chiar înainte de începerea producției din noua recoltă. Prin urmare, aceasta nu poate fi considerată drept un semn al unei situații prejudiciabile.

(198)

Marjele de dumping constatate au fost semnificativ superioare nivelului de minimis și actualului nivel al măsurilor (a se vedea considerentul 137 de mai sus). De asemenea, având în vedere capacitatea neutilizată și prețurile importurilor din RPC (a se vedea considerentele 147 și 167), impactul marjelor de dumping efective asupra industriei din Uniune nu poate fi considerat neglijabil.

(199)

Măsurile inițiale au fost instituite în decembrie 2008. În perioada anchetei de reexaminare, industria Uniunii a atins, pentru prima dată de la momentul respectiv, un randament apropiat de profitul țintă de 6,8 %, astfel cum a fost stabilit în ancheta inițială. Având în vedere situația generală a industriei Uniunii, precum și volumele încă semnificative de importuri din RPC în ultimii ani, se poate concluziona că industria Uniunii este în continuare fragilă și vulnerabilă.

(200)

Industria Uniunii s-a redresat de pe urma efectelor practicilor de dumping prejudiciabil din trecut. Măsurile în vigoare au contribuit la reducerea importurilor care fac obiectul unui dumping, iar această preocupare fiind considerată rezolvată, industria Uniunii are din nou perspective pozitive. Astfel, măsurile au permis industriei Uniunii să se concentreze asupra concurenței loiale într-un mediu în care numărul nou-veniților internaționali este în creștere rapidă. În cele din urmă, taxele în vigoare au constituit un factor în deciziile de investiții adoptate pe parcursul perioadei examinate.

(201)

Cu toate acestea, nu se poate concluziona că situația industriei din Uniune este sigură. Deși anumiți indicatori de prejudiciu referitori la performanța financiară a producătorilor din Uniune – în special profitabilitatea, investițiile și randamentul investițiilor și fluxul de numerar – indică o imagine mai stabilă, acestea nu sunt realizări consolidate. Alți indicatori de prejudiciu – în special volumul vânzărilor, cota de piață și producția – nu au suferit modificări semnificative. Conform evaluării globale, indicatorii arată clar că există semne de îmbunătățire, dar industria are în continuare un caracter destul de fragil.

(202)

Având în vedere cele de mai sus, se concluzionează că industria Uniunii nu a suferit un prejudiciu important în cursul perioadei examinate, în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(203)

În replica sa la comunicarea constatărilor finale, JRC a formulat o serie de observații referitoare la situația economică a industriei din Uniune și a indicat diferiți factori, precum climatul general și importurile din Turcia, care ar fi putut contribui la situația prejudiciabilă a industriei Uniunii. Cu toate acestea, astfel cum s-a menționat mai sus, în considerentul 202, Comisia a stabilit că industria Uniunii nu a suferit un prejudiciu important. Prin urmare, aceste observații sunt fără obiect.

(204)

Dat fiind că industria Uniunii nu a suferit prejudicii importante în cursul perioadei anchetei de reexaminare, Comisia a analizat dacă ar mai exista probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat inițial de importurile din RPC care fac obiectul unui dumping în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor împotriva RPC, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(205)

Piața conservelor de fructe a Uniunii este, în prezent, stabilă și competitivă. Potrivit anchetei, nu par să existe factori care să amenințe industria internă, cum ar fi o scădere a cererii, schimbări în ceea ce privește modelul de consum, evoluția tehnologiei sau rezultatele la export. În plus, în timpul anchetei, industria Uniunii a afirmat că nu există temeri în ceea ce privește creșterea recentă a importurilor din țări terțe, altele decât RPC, deoarece producătorii din țări terțe concurează la prețuri echitabile, iar capacitatea lor este limitată.

(206)

Pentru a stabili dacă această temere este reală, Comisia a examinat volumele de producție și capacitățile neutilizate din RPC, atractivitatea pieței Uniunii și posibilul impact al evoluției prețurilor importurilor din China, în termeni de volum și prețuri, precum și impactul unei astfel de evoluții asupra volumelor de vânzări, a prețurilor și a profitabilității industriei Uniunii.

(207)

După cum s-a detaliat deja în considerentele 146 și 147 de mai sus, în RPC sunt disponibile capacități neutilizate semnificative. RPC este cel mai mare producător de mandarine proaspete din lume, iar producătorii-exportatori din această țară au capacitatea de a aproviziona piețe de câteva ori mai mari decât piața Uniunii. Acești producători au o orientare puternică și un stimulent pentru a-și vinde produsele în cantități mari pe piețele de export. Trecutul recent arată, de asemenea, că producătorii-exportatori chinezi se pot adapta rapid pentru a aproviziona piața Uniunii cu importuri care fac obiectul unui dumping. Trebuie reamintit faptul că volumul importurilor produsului în cauză originar din RPC a crescut exponențial după hotărârea de anulare prin care s-a dispus invalidarea regulamentului inițial în martie 2012 (72).

(208)

În ceea ce privește nivelurile prețurilor de import, ancheta a arătat că, în cazul în care măsurile în vigoare ar fi abrogate și presupunând că prețul de import din țara în cauză și prețul industriei Uniunii ar rămâne aceleași ca și în perioada anchetei de reexaminare, prețurile de import ar subcota prețurile industriei Uniunii cu 9 %-11 % (toate tipurile de produs în cauză). În consecință, industria Uniunii ar putea suferi pierderi în ceea ce privește volumul vânzărilor, precum și în ceea ce privește cotele de piață pe piața Uniunii.

(209)

Comisia a efectuat o simulare pentru a evalua posibilul impact al unei creșteri a volumelor importurilor din China asupra industriei Uniunii. Odată ce industria Uniunii înregistrează o scădere a volumului vânzărilor și producției cu 6 200 de tone ca urmare a creșterii importurilor de conserve de mandarine din China, costul unitar de producție crește cu 7,1 %, deteriorând situația producătorilor din Uniune care vor înregistra pierderi. Această creștere a volumului ar fi ușor de realizat pentru producătorii-exportatori chinezi, având în vedere capacitatea lor neutilizată semnificativă, astfel cum s-a prevăzut în secțiunea 3.7.1 de mai sus.

(210)

Având în vedere că 82 % din importurile din țări terțe, altele decât RPC, provin din Turcia, nu se poate exclude posibilitatea înlocuirii uni părți dintre aceste importuri cu conserve de mandarine din China care fac obiectul unui dumping. În același timp, prețul de vânzare mediu al importurilor din Turcia către Uniune este sub prețul de vânzare mediu al industriei Uniunii, ceea ce înseamnă că, în cazul creșterii volumului de conserve de mandarine din China care fac obiectul unui dumping pe piața Uniunii, aceasta cel mai probabil ar crește, în primul rând, cota de piață în detrimentul industriei Uniunii, înainte de a prelua cota de piață deținută de exporturile producătorilor turci în Uniune. Cu toate acestea, în orice caz, având în vedere capacitatea neutilizată a producătorilor chinezi, aceștia ar putea depăși cu ușurință cota de piață deținută de alte țări terțe (inclusiv de Turcia) și de producătorii din Uniune.

(211)

Dimensiunea pieței Uniunii – a treia ca mărime la nivel mondial – este, fără îndoială, un factor important care contribuie la atractivitatea sa. Mai mult, faptul că importurile din RPC au continuat, în pofida măsurilor în vigoare, arată că producătorii-exportatori chinezi consideră piața Uniunii atractivă și doresc să vândă în continuare către aceasta. În plus, astfel cum s-a observat după hotărârea de anulare prin care s-a dispus invalidarea regulamentului inițial în martie 2012, producătorii-exportatori chinezi beneficiază de stimulente pentru a transfera exporturile din alte țări terțe către piața Uniunii la prețuri mai ridicate, în cazul abrogării măsurilor în vigoare. În plus, producătorii-exportatori chinezi sunt în prezent supuși unor tarife suplimentare de 25 % la transporturile către cea mai mare piață de export, și anume Statele Unite (73). Aceste noi tarife sunt rezultatul tensiunilor comerciale existente între RPC și Statele Unite. Acestea fac parte din acțiunile tarifare întreprinse de Statele Unite în contextul actualei sale anchete asupra Chinei în temeiul secțiunii 301 (74).

(212)

Având în vedere cele de mai sus, abrogarea măsurilor ar avea ca rezultat, cel mai probabil, o presiune imediată și drastică asupra prețurilor din partea RPC, susținută de stocuri și capacități disponibile semnificative. Acest fapt ar obliga industria Uniunii să își reducă prețurile sau volumele. În cazul în care industria și-ar reduce prețurile, profiturile sale ar putea fi transformate în pierderi pe termen scurt. În cazul în care industria ar pierde volume de vânzări, costurile sale unitare ar crește și ar reduce și mai mult profitabilitatea. Pe termen lung, industria Uniunii ar trebui să își adapteze (să își reducă) capacitățile de producție.

(213)

Având în vedere situația relativ fragilă a industriei Uniunii, astfel cum s-a explicat în considerentul 201 de mai sus, cumulată cu creșterea volumului actual al importurilor chineze care fac obiectul unui dumping, la o rată ridicată, este posibil ca acești factori să aibă un impact prejudiciabil asupra situației industriei Uniunii, ceea ce va duce la o deteriorare rapidă a situației sale financiare.

(214)

Având în vedere cele de mai sus, abrogarea măsurilor ar avea ca rezultat, cel mai probabil, o presiune imediată și drastică asupra volumului și prețurilor din partea RPC, datorită capacităților disponibile considerabile. Acest fapt ar obliga industria Uniunii să își reducă prețurile sau volumele. În cazul în care industria își reduce prețurile, profiturile sale ar putea fi transformate în pierderi pe termen scurt. În cazul în care industria pierde volume de vânzări, va pierde cotă de piață, iar costurile sale unitare ar crește și i-ar reduce sau i-ar elimina profitabilitatea.

(215)

Având în vedere situația industriei Uniunii, astfel cum este descrisă, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, industria Uniunii ar putea suferi o deteriorare rapidă a situației sale financiare, indiferent dacă alege să concureze în ceea ce privește volumul sau prețul. Prin urmare, Comisia a concluzionat că abrogarea măsurilor ar conduce, cel mai probabil, la reapariția prejudiciului cauzat industriei Uniunii.

(216)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă menținerea măsurilor existente împotriva RPC ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea tuturor intereselor implicate, inclusiv ale industriei Uniunii, ale importatorilor și ale utilizatorilor.

(217)

Pe parcursul perioadei examinate, industria Uniunii a fost în măsură să redevină profitabilă. În cazul în care măsurile ar fi abrogate, industria Uniunii s-ar afla într-o situație mult mai dificilă, astfel cum se descrie în secțiunea 5 de mai sus (Probabilitatea reapariției prejudiciului). Într-adevăr, având în vedere volumele și prețurile preconizate ale importurilor produsului în cauză din RPC, industria Uniunii ar fi expusă unui risc grav în ceea ce privește prețurile de vânzare mai mici (scăderea prețurilor) și o eventuală revenire la înregistrarea de pierderi (a se vedea considerentul 212). Noile investiții care vizează consolidarea întreprinderilor și îmbunătățirea competitivității lor pe piața produsului în cauză ar fi, de asemenea, împiedicate.

(218)

Astfel, continuarea măsurilor ar fi în interesul industriei Uniunii care ar putea, în acest caz, să se redreseze în urma efectului dumpingului continuu. În schimb, suprimarea măsurilor ar întrerupe redresarea industriei Uniunii, ar constitui o amenințare serioasă la adresa viabilității acesteia și, în consecință, ar reprezenta un risc la adresa existenței sale, reducând astfel nivelul de aprovizionare și concurența de pe piață.

(219)

Comisia a trimis chestionare la patru importatori/comercianți neafiliați. Doar una dintre aceste societăți a răspuns parțial.

(220)

Astfel, nu au existat indicii potrivit cărora menținerea măsurilor ar avea un impact negativ semnificativ asupra importatorilor care să depășească impactul pozitiv al măsurilor asupra industriei Uniunii.

(221)

Comisia a trimis chestionare celor doi utilizatori ai produsului în cauză. Numai unul dintre acești utilizatori a trimis înapoi un chestionar incomplet.

(222)

Astfel, nu au existat indicii potrivit cărora menținerea măsurilor ar avea un impact negativ semnificativ asupra utilizatorilor care să depășească impactul pozitiv al măsurilor asupra industriei Uniunii.

(223)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase legate de interesul Uniunii împotriva menținerii măsurilor antidumping existente asupra importurilor de anumite citrice preparate sau conservate (mandarine etc.) originare din RPC.

(224)

Comisia a informat toate părțile interesate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora intenționa să mențină măsurile antidumping existente asupra importurilor de anumite citrice preparate sau conservate (mandarine etc.) originare din RPC.

(225)

Din cele de mai sus rezultă că măsurile antidumping aplicabile anumitor citrice preparate sau conservate (mandarine etc.) originare din China trebuie menținute.

(226)

Pentru a reduce la minimum riscurile de eludare ca urmare a diferenței mari dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Societățile cărora li se aplică taxe antidumping individuale trebuie să prezinte o factură comercială valabilă autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de factura respectivă ar trebui să facă obiectul taxei antidumping aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(227)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice nivelurile individuale ale taxei antidumping la importuri, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările obișnuite și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a se asigura că aplicarea ulterioară a taxei reduse este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(228)

În cazul în care volumul exporturilor uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale mai scăzute ale taxei crește semnificativ după impunerea măsurilor în cauză, [poate fi adăugat un procent, în funcție de caz] s-ar putea considera că o astfel de creștere a volumului constituie în sine o modificare a structurii schimburilor comerciale, cauzată de impunerea de măsuri în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de împrejurări și în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, se poate deschide o anchetă antieludare. O astfel de anchetă poate, printre altele, examina necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxelor și, prin urmare, instituirea unei taxe la scară națională.

(229)

În cazul în care o întreprindere care dispune de un nivel individual al taxei antidumping își modifică, ulterior, denumirea entității, ea poate solicita continuarea aplicării nivelului respectiv. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (75). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei aplicabile.

(230)

Având în vedere articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (76), în cazul rambursării unei sume ca urmare a unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, dobânda care trebuie plătită ar trebui să fie rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(231)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul comitetului înființat în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,