(1)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/159, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a instituit măsuri de salvgardare definitive asupra anumitor produse siderurgice (denumit în continuare „regulamentul definitiv”) (3). Măsurile instituite prin regulamentul definitiv constau într-un contingent tarifar cu privire la 26 de categorii de produse siderurgice, stabilit la un nivel suficient de ridicat pentru a menține fluxurile comerciale tradiționale. În special, pragurile cantitative au fost stabilite prin referire la importurile din perioada 2015-2017, plus 5 % pentru a permite o aprovizionare suficientă și pentru a asigura concurența pe piața UE. O taxă vamală de 25 % s-ar aplica numai peste pragurile cantitative stabilite pe baza categoriei de produse.

(2)

Prin regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1590 (4) (denumit în continuare „regulamentul de modificare”), Comisia a modificat aceste măsuri, în urma unei anchete de reexaminare, pentru a reflecta modificarea circumstanțelor intervenite în perioada de impunere a măsurilor și pentru a spori eficacitatea măsurilor, pe baza interesului Uniunii.

(3)

În cadrul acestei anchete de reexaminare, unele părți, inclusiv Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (denumită în continuare „ACEA”), au solicitat excluderea categoriei de produse 4B (foi cu învelișuri metalice de acoperire utilizate în principal în sectorul autovehiculelor) din domeniul de aplicare al măsurilor. ACEA a susținut că utilizarea acestei categorii de produse de către industria autovehiculelor din Uniune este vitală pentru continuarea operațiunilor comerciale normale ale acestei industrii. Comisia a recunoscut că, deși restricționarea fluxurilor comerciale tradiționale de tipuri de produse utilizate de industria autovehiculelor este în interesul Uniunii, nu a găsit niciun motiv pentru o astfel de excludere directă din sistemul de contingente tarifare. După consultarea tuturor părților interesate, în loc de o excludere, Comisia a decis, în consecință, să limiteze utilizarea categoriei 4B (care ar putea include și produse pentru alte utilizări) doar la importurile care pot demonstra o utilizare finală în sectorul autovehiculelor. Prin urmare, prin regulamentul de modificare, importurile corespunzătoare au fost plasate sub regimul de destinație finală menționat la articolul 254 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (5). Sectorul autovehiculelor și furnizorii săi de oțel au salutat în general această soluție, deoarece ar asigura utilizarea exclusivă a contingentului tarifar pentru categoria de produse 4B de către industria autovehiculelor din Uniune, precum și protejarea fluxurilor comerciale tradiționale. Totodată, rezultatul consultărilor cu membrii OMC nu a indicat nicio opoziție față de această modificare în ceea ce privește categoria 4B.

(4)

După intrarea în vigoare a regulamentului de modificare, Comisia a menținut un contact strâns cu ACEA și cu exportatorii (în special coreeni) de produse siderurgice care se încadrează în categoria 4B. Dat fiind că industria utilizatoare nu importa direct produsul care face obiectul cerinței privind utilizarea finală, punerea în aplicare a procedurii respective a necesitat o cooperare strânsă între toate părțile implicate în procesul de import, de la comenzile inițiale până la momentul în care importurile au ajuns la utilizatorul final al produsului. Comisia a fost informată de faptul că strânsa cooperare necesară între diferiți operatori (care implică prelungirea autorizațiilor existente acordate industriei autovehiculelor din Uniune, acordarea de noi autorizații importatorilor și/sau transferul de drepturi și obligații între diferitele părți implicate în lanțul de aprovizionare aferent) nu a funcționat așa cum s-a preconizat inițial. În consecință, o proporție semnificativă de produse din categoria 4B nu a putut fi importată după intrarea în vigoare a măsurilor modificate, în ciuda faptului că Comisia, exportatorii, importatorii de oțel și autoritățile vamale naționale din statele membre ale UE și din țările terțe au cooperat îndeaproape pentru a rezolva aceste probleme. De asemenea, nu a fost posibil să se accelereze procesul administrativ pentru a obține autorizațiile necesare de utilizare finală.

(5)

S-a constatat, de asemenea, că orice soluție pentru punerea în aplicare a unui regim eficient de destinație finală tot ar necesita un anumit timp, fără să existe vreo garanție pentru remedieri adecvate și imediate. Între timp, o proporție semnificativă de produse din categoria 4B este reținută la frontiera vamală a Uniunii, în așteptarea vămuirii. Acest lucru afectează grav și negativ sau chiar perturbă lanțurile de aprovizionare bazate pe un sistem „just in time”, în special din cauza faptului că industria producătoare de automobile din Uniune se bazează în mare măsură pe clase de oțel foarte specializate. Având în vedere consecințele economice potențial negative rezultante și faptul că astfel de constrângeri sunt în mod clar în contradicție cu obiectivul Comisiei de a asigura fluxuri comerciale tradiționale în interesul Uniunii, după consultarea punctelor de vedere ale tuturor părților interesate implicate în această chestiune, Comisia consideră că regimul de destinație finală pentru această categorie trebuie revocat.

(6)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/159 și anexele sale ar trebui, prin urmare, să fie modificate din nou, astfel încât să reflecte în mod adecvat situația care a prevalat înainte de introducerea cerinței privind utilizarea finală pentru categoriile 4A și 4B prin regulamentul de modificare.

(7)

În urma consultărilor cu Coreea, țara exportatoare afectată în cea mai mare măsură de mecanismul de destinație finală, Comisia a considerat că alocarea unui volum din contingentul tarifar între categoriile de produse 4A și 4B pentru această țară, astfel cum s-a stabilit în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/159, trebuie, de asemenea, să fie modificată. Acest lucru este necesar pentru a ține seama de volumul de clase de oțel pentru automobile care au fost importate în cadrul categoriei de produse 4A de la intrarea în vigoare a regulamentului de modificare, având în vedere imposibilitatea de a le importa în cadrul categoriei de produse 4B care fac obiectul mecanismului de destinație finală.

(8)

Comisia este în continuare de părere că, în interesul Uniunii, un mecanism specific, fie regimul de destinație finală (odată cu soluționarea problemelor de punere în aplicare), fie un sistem alternativ, oricum ar fi înființat, ar putea fi necesar într-o etapă ulterioară, pentru a restricționa importurile de clase de oțel pentru automobile din categoria de produse 4B. În consecință, aceste chestiuni vor fi reevaluate în contextul unei viitoare anchete de reexaminare, pe baza observațiilor și a propunerilor făcute de părțile interesate, precum și a altor evoluții care afectează această categorie de produse. În această privință, se observă, de asemenea, că Comisia a inițiat recent o anchetă de prevenire a eludării măsurilor antidumping asupra importurilor de anumite tipuri de oțel rezistent la coroziune originare din Republica Populară Chineză, care intră în categoria de produse 4 (6).

(9)

Prezentul regulament trebuie să aibă un efect retroactiv, revocând astfel, începând cu 1 octombrie 2019, cerința privind utilizarea finală introdusă prin regulamentul de modificare. Aceasta va permite, de asemenea, rambursarea oricăror eventuale taxe de salvgardare care ar fi putut fi plătite pe baza unui contingent tarifar stabilit prin regulamentul de modificare, dar care nu mai sunt justificate după intrarea în vigoare a prezentului regulament.

(10)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru măsuri de salvgardare, instituit în temeiul articolului 3 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2015/478 și, respectiv, al articolului 22 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2015/755,