EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32020D1074

Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1074 a Comisiei din 17 iulie 2020 de acordare a unei derogări solicitate de Danemarca în temeiul Directivei 91/676/CEE a Consiliului privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (Numai textul în limba daneză este autentic)

C/2020/4821

JO L 234, 21.7.2020, p. 29–35 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

Legal status of the document No longer in force, Date of end of validity: 31/07/2024

ELI: http://data.europa.eu/eli/dec_impl/2020/1074/oj

21.7.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 234/29


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/1074 A COMISIEI

din 17 iulie 2020

de acordare a unei derogări solicitate de Danemarca în temeiul Directivei 91/676/CEE a Consiliului privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole

(Numai textul în limba daneză este autentic)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (1), în special anexa III punctul 2 al treilea paragraf,

întrucât:

(1)

Prin Decizia 2002/915/CE (2), Comisia a acordat o derogare solicitată de Danemarca în temeiul Directivei 91/676/CEE, care permite aplicarea gunoiului de grajd cu un conținut maxim de 230 kg de azot pe hectar pe an pentru anumite exploatații de bovine. Derogarea respectivă a fost prelungită prin deciziile 2005/294/CE (3) și 2008/664/CE (4) ale Comisiei și prin deciziile de punere în aplicare 2012/659/UE (5), (UE) 2017/847 (6) și (UE) 2018/1928 (7) ale Comisiei.

(2)

Derogarea acordată prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1928 viza, pentru perioada 2017-2018, aproximativ 1 312 de exploatații de bovine, 396 000 de unități animal viu (echivalentul a 39,6 milioane de Kg de N sub formă de gunoi de grajd) și 198 195 de hectare de teren arabil, corespunzând unei ponderi de 3,9 % din numărul total de exploatații, respectiv 18,1 % din azotul total sub formă de gunoi de grajd aplicat și 8,2 % din suprafața totală netă de teren agricol.

(3)

Prin scrisoarea din 20 martie 2020, Danemarca a prezentat Comisiei o cerere de reînnoire a derogării în conformitate cu punctul 2 al treilea paragraf din anexa III la Directiva 91/676/CEE.

(4)

Danemarca are un program de acțiune în conformitate cu articolul 5 din Directiva 91/676/CEE, instituit prin părți din următoarele acte: Ordonanța executivă nr. 760 din 30 iunie 2019 privind legislația în domeniul mediului în ceea ce privește zootehnia și depozitarea și utilizarea îngrășămintelor, Legea nr. 338 din 2 aprilie 2019 privind utilizarea agricolă a îngrășămintelor și privind măsurile de reducere a utilizării nutrienților, astfel cum a fost modificată, Ordonanța executivă nr. 762 din 29 iulie 2019 privind utilizarea agricolă a îngrășămintelor în perioada de programare 2019-2020 și Ordonanța executivă nr. 66 din 28 ianuarie 2020 privind măsurile de reducere a utilizării nutrienților și măsurile conexe din agricultură pentru perioada de programare 2020-2021. Ca o completare la aceste măsuri, Danemarca pune în aplicare, începând cu 2019, un regulament specific în temeiul Legii nr. 338 din 2 aprilie 2019 privind utilizarea îngrășămintelor în agricultură și privind măsurile de reducere a utilizării nutrienților, astfel cum a fost modificată. În plus, legislația daneză include un regulament general privind fosforul, în conformitate cu Legea nr. 256 din 21 martie 2017 privind zootehnia și utilizarea îngrășămintelor, și cu Ordonanța nr. 865 din 23 iunie 2017 privind zootehnia în scopuri comerciale, gunoiul de grajd, furajele însilozate etc., în prezent Ordonanța nr. 760 din 30 iulie 2019.

(5)

Legislația daneză de punere în aplicare a Directivei 91/676/CEE stabilește limite pentru aplicarea azotului. Legislația care limitează aplicarea fosforului a intrat în vigoare în august 2017.

(6)

Legislația daneză include un sistem combinat specific pentru culturile intermediare voluntare și obligatorii pentru perioada vizată de prezenta decizie. În cadrul acestui program, dispozițiile obligatorii privind culturile intermediare urmează să intre în vigoare în mod automat în cazul în care acordurile voluntare referitoare la culturile intermediare nu îndeplinesc obiectivele de mediu. Zonele acoperite de culturi intermediare se adaugă la cerințele naționale privind culturile intermediare obligatorii în conformitate cu Legea nr. 338 din 2 aprilie 2019 astfel cum a fost modificată. Programul este necesar pentru a asigura faptul că aplicarea derogării în vigoare nu va avea drept consecință o deteriorare a calității apelor.

(7)

Informațiile furnizate de Danemarca în contextul derogării acordate prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1928 indică faptul că derogarea nu are drept consecință deteriorarea calității apelor în comparație cu zonele care nu fac obiectul derogării. Datele referitoare la punerea în aplicare a Directivei 91/676/CEE pentru perioada 2012-2015 (8) indică faptul că, în cazul apei subterane, 83,4 % din punctele de monitorizare înregistrează concentrații medii de nitrați sub 50 mg/l, iar 27,5 % sub 25 mg/l. În cazul apelor dulci de suprafață, 99,4 % din punctele de monitorizare înregistrează concentrații medii de nitrați sub 50 mg/l, iar 85,8 % au concentrații medii mai mici de 25 mg/l. Datele monitorizărilor evidențiază o tendință în general stabilă a concentrației de nitrați din apele subterane și apele dulci de suprafață în comparație cu perioada de raportare anterioară (2008-2011). Datele privind eutrofizarea arată că 25 % din lacurile monitorizate au fost clasificate ca având o stare foarte bună/bună, iar 75 % o stare mai puțin bună și că 2 din cele 119 de corpuri de apă costiere/de estuar monitorizate au fost clasificate ca având o stare bună.

(8)

În urma examinării cererii Danemarcei pe baza elementelor descrise la punctul 2 al treilea paragraf din anexa III la Directiva 91/676/CEE și ținând seama de experiența acumulată în urma derogării acordate prin deciziile 2002/915/CE, 2005/294/CE și 2008/664/CE, precum și prin deciziile de punere în aplicare 2012/659/UE, (UE) 2017/847 și (UE) 2018/1928, Comisia consideră că respectiva cantitate de gunoi de grajd avută în vedere de Danemarca, și anume 230 kg de azot pe hectar pe an, nu va aduce atingere realizării obiectivelor Directivei 91/676/CEE, sub rezerva respectării anumitor condiții stricte privind culturile intermediare, plafoanele privind aplicarea fosforului, rotația culturilor, aplicarea efluenților și a altor îngrășăminte, precum și prelevarea de probe de sol și analizele solului.

(9)

În fermele autorizate să aplice gunoi de grajd conținând până la 230 kg de azot pe hectar pe an, planurile de fertilizare ar trebui actualizate în timp util pentru a se asigura coerența cu practicile agricole efective, iar menținerea unei pături vegetale permanente pe suprafața arabilă și culturile intermediare ar trebui utilizate pentru a se asigura compensarea pierderilor de nitrați din subsol apărute toamna și limitarea pierderilor de azot din timpul iernii.

(10)

Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului (9) prevede normele generale de instituire a infrastructurii pentru informații spațiale în Uniune, care să deservească politicile Uniunii din domeniul mediului și politicile sau activitățile care pot avea un impact asupra mediului. În cazurile în care este aplicabil, informațiile spațiale colectate în contextul prezentei decizii ar trebui să fie conforme cu dispozițiile directivei susmenționate. Pentru a reduce sarcina administrativă și a consolida coerența datelor, la colectarea datelor necesare în temeiul prezentei decizii, Danemarca ar trebui să utilizeze informațiile generate în cadrul Sistemului integrat de administrare și control instituit în temeiul titlului V capitolul II din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (10).

(11)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt în conformitate cu avizul Comitetului pentru nitrați, instituit în temeiul articolului 9 din Directiva 91/676/CEE,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Derogare

Se acordă derogarea solicitată de Danemarca (denumită în continuare „derogarea”) prin scrisoarea din 20 martie 2020, cu scopul de a permite aplicarea pe terenuri a unei cantități mai mari de azot din gunoi de grajd decât cea prevăzută la punctul 2 al doilea paragraf prima teză din anexa III la Directiva 91/676/CEE, în condițiile prevăzute la articolele 4‐12.

Articolul 2

Domeniu de aplicare

Această derogare se aplică fermelor de bovine în care pe 80 % din suprafața disponibilă pentru împrăștierea dejecțiilor animaliere există culturi cu o absorbție ridicată de azot și perioadă lungă de vegetație și pentru care a fost acordată o autorizație în conformitate cu articolul 6.

Articolul 3

Definiții

În sensul prezentei decizii, se aplică următoarele definiții:

1.

„fermă de bovine” înseamnă o exploatație cu o producție anuală de azot din gunoiul de grajd mai mare de 300 kg, din care cel puțin două treimi provin de la bovine;

2.

„culturi intercalate cu iarbă” înseamnă cereale pentru însilozare, porumb pentru însilozare, cereale de primăvară, cereale de iarnă sau orz de primăvară combinat cu mazăre, care urmează a se intercala cu iarbă înainte sau după recoltare;

3.

„culturi cu o absorbție ridicată de azot și perioadă lungă de vegetație” înseamnă oricare dintre următoarele:

(a)

iarbă;

(b)

culturi secundare de iarbă;

(c)

sfeclă furajeră;

(d)

culturi intercalate cu iarbă;

(e)

cicoare;

4.

„pășune” înseamnă pășunile permanente sau temporare;

5.

„profilul solului” înseamnă stratul situat sub nivelul solului, până la adâncimea de 0,90 m sau până la nivelul mediu al pânzei freatice superioare, în cazul în care acest nivel este situat la mai puțin de 0,90 m sub nivelul solului.

Articolul 4

Condițiile acordării derogării

Derogarea se acordă în următoarele condiții:

1.

Începând cu 1 august 2017, a intrat în vigoare Ordonanța nr. 865 din 23 iunie 2017 privind șeptelul pentru comercializare, gunoiul de grajd, însilozarea etc. care stabilește plafoane directe privind aplicarea fosforului pentru întreaga țară, la diferite niveluri în funcție de tipul de îngrășământ. Plafoanele privesc aplicarea fosforului provenit din toate tipurile de îngrășăminte: îngrășăminte organice, inclusiv gunoiul de grajd, digestatul biogaz, biomasa vegetală degazată, nămolul rezultat din tratarea apelor uzate și îngrășămintele industriale. În anumite bazine hidrologice ale mediilor acvatice vulnerabile la fosfor se aplică plafoane mai stricte cu privire la aplicarea fosforului.

2.

Se instituie un sistem de indicatori și un sistem de monitorizare în ceea ce privește cantitatea de fosfor aplicată pe terenurile agricole din Danemarca. În cazul în care sistemul de indicatori sau sistemul de monitorizare arată că media anuală reală a ratei de fertilizare cu fosfor a terenurilor agricole din Danemarca ar putea depăși sau a depășit efectiv media nivelurilor naționale de fertilizare cu fosfor care este autorizată a fi atinsă în cursul perioadei 2018-2025, plafoanele privind nivelurile maxime ale aplicării de fosfor se reduc în consecință.

3.

Începând cu 5 aprilie 2019, a intrat în vigoare Legea daneză nr. 338 din 2 aprilie 2019 privind utilizarea îngrășămintelor în agricultură și privind măsurile de reducere a utilizării nutrienților, astfel cum a fost modificată, care instituie un sistem combinat specific pentru măsuri voluntare și obligatorii bazat pe necesitatea de a reduce conținutul de nitrați din apele subterane și din apele costiere. Începând cu 2020, sistemul face parte din punerea în aplicare de către Danemarca a obligațiilor prevăzute de Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (11). Măsurile respective prevăd stabilirea unor culturi intermediare sau a unor măsuri alternative prevăzute în legislația națională. În cadrul acestui sistem, dispozițiile obligatorii privind reducerea azotului intră în vigoare în mod automat în cazul în care acordurile voluntare referitoare la reducerea azotului nu reușesc să asigure realizarea într-un mod suficient a obiectivelor de mediu.

4.

Culturile intermediare stabilite în cadrul acestui sistem se adaugă la culturile intermediare plantate în vederea îndeplinirii cerinței naționale obligatorii de a avea un procent de 10,7 sau de 14,7 % de culturi intermediare în raport cu suprafața de teren arabil a fermelor de bovine sau a cerinței obligatorii la nivel național din ordonanțele executive corespunzătoare pentru perioadele de planificare ulterioare și nu pot fi stabilite pe aceeași suprafață ca cea care este folosită pentru a răspunde cerinței privind zona de interes ecologic pentru culturile intermediare.

Articolul 5

Cererile de autorizare

(1)   Crescătorii de bovine pot depune la autoritățile competente o cerere pentru obținerea unei autorizații anuale de aplicare a gunoiului de grajd cu un conținut de până la 230 kg de azot pe hectar pe perioadă de programare.

Termenul de depunere a cererii este identic cu termenul național de depunere a cererilor pentru schema de plată de bază din cadrul PAC și include cota de îngrășăminte și planul pentru culturi intermediare.

(2)   Se consideră că depunerea unei cereri, astfel cum se menționează la alineatul (1), implică o declarație din partea solicitantului privind îndeplinirea condițiilor prevăzute la articolele 7, 8 și 9.

Articolul 6

Emiterea autorizațiilor

Autorizațiile de aplicare a unei cantități de gunoi de grajd de la fermele de bovine, inclusiv a dejecțiilor excretate de animale și a gunoiului de grajd tratat, cu un conținut de până la 230 kg de azot pe hectar în fiecare perioadă de programare se acordă sub rezerva îndeplinirii condițiilor prevăzute la articolele 7, 8 și 9.

Articolul 7

Condiții privind aplicarea gunoiului de grajd și a altor îngrășăminte

(1)   Aportul total de azot nu depășește necesarul estimat de nutrienți pentru cultura în cauză și ia în considerare aportul de nutrienți adus de sol. Acesta nu depășește standardele privind cantitatea maximă aplicată, astfel cum se prevede în Ordonanța executivă nr. 762 din 29 iulie 2019 privind utilizarea agricolă a îngrășămintelor în perioada de programare 2019-2020 și în ordonanțele corespunzătoare din următoarele perioade de programare.

(2)   Se elaborează un plan de fertilizare pentru întreaga suprafață a fermei de bovine. Planul este păstrat la fermă și acoperă perioada care începe la 1 august și se termină în data de 31 iulie a anului următor. Planul de fertilizare include următoarele:

(a)

un plan de rotație a culturilor care să precizeze următoarele:

(i)

suprafața parcelelor folosite pentru culturi cu o absorbție ridicată de azot și perioadă lungă de vegetație;

(ii)

suprafața parcelelor folosite pentru alte culturi decât cele menționate la punctul (i);

(iii)

o hartă schematică indicând amplasarea parcelelor menționate la punctele (i) și, respectiv, (ii);

(b)

numărul de animale din ferma de bovine;

(c)

o descriere a adăposturilor pentru animale și a sistemului de depozitare a gunoiului de grajd, inclusiv volumul de depozitare disponibil pentru gunoiul de grajd;

(d)

un calcul al cantității de azot și de fosfor provenite din gunoiul de grajd produse în ferma de bovine;

(e)

descrierea tratării gunoiului de grajd, dacă este cazul, și caracteristicile preconizate ale gunoiului de grajd tratat;

(f)

cantitatea, tipul și caracteristicile gunoiului de grajd distribuit în interiorul sau în exteriorul fermei de bovine;

(g)

cantitatea previzibilă de azot și de fosfor necesară culturilor pentru fiecare parcelă;

(h)

calculul cantității de azot și de fosfor provenind din gunoiul de grajd aplicat pe fiecare parcelă;

(i)

calculul cantității de azot și de fosfor provenind din îngrășăminte chimice și alte tipuri de îngrășăminte aplicate pe fiecare parcelă;

(j)

indicarea momentului aplicării gunoiului de grajd și a îngrășămintelor chimice.

Planul de fertilizare se revizuiește în termen de maximum șapte zile de la orice modificare survenită în practicile agricole din cadrul fermei de bovine și se depune la autoritățile competente cel târziu până la data de 31 martie a fiecărui an.

(3)   Gunoiul de grajd nu se aplică în perioada 31 august‐1 martie pe pășunile care vor fi arate în primăvara următoare.

(4)   Valorile standard privind fertilizarea cu azot a culturilor care urmează pășunilor temporare se reduc cu valoarea azotului pentru cultura anterioară în conformitate cu Ordonanța executivă nr. 762 din 29 iulie 2019 privind utilizarea agricolă a îngrășămintelor în perioada de programare 2019-2020 și cu ordonanțele corespunzătoare din următoarele perioade de programare privind standardele de fertilizare, tabelul privind normele de fertilizare pentru culturi agricole și legume, precum și modificările ulterioare ale acestora.

Articolul 8

Condiții privind prelevarea de probe de sol și analizele solului

(1)   Probele se prelevează din partea superioară a solului până la adâncimea de 30 cm și se analizează conținutul de azot și de fosfor al acestora.

(2)   Prelevarea de probe și analizele se efectuează cel puțin o dată la patru ani pentru fiecare zonă a fermei de bovine care prezintă caracteristici omogene în ceea ce privește rotația culturilor și caracteristicile solului.

(3)   Se efectuează cel puțin o prelevare de probe și o analiză a solului pentru fiecare cinci hectare de teren agricol.

(4)   Rezultatele analizelor sunt disponibile pentru verificare la ferma de bovine.

Articolul 9

Condiții privind gestionarea terenurilor

(1)   80 % sau mai mult din suprafața disponibilă pentru aplicarea gunoiului de grajd se cultivă cu culturi cu o absorbție ridicată de azot și perioadă lungă de vegetație.

(2)   Culturile secundare de iarbă nu se ară înainte de data de 1 martie a anului următor celui în care au fost stabilite.

(3)   Pășunile se ară primăvara. O cultură cu o absorbție ridicată de azot și perioadă lungă de vegetație se însămânțează în cel mai scurt timp posibil și cel târziu în termen de 3 săptămâni după ce pășunea a fost arată.

(4)   Culturile utilizate în rotația culturilor nu includ plantele leguminoase sau alte plante care fixează azotul atmosferic, cu excepția următoarelor:

(a)

trifoi și lucernă cultivate pe pășuni însumând împreună mai puțin de 50 %;

(b)

orz și mazăre intercalate cu iarbă.

Articolul 10

Monitorizarea

(1)   Autoritățile competente se asigură că se întocmesc hărți care să indice următoarele:

(a)

procentajul de ferme de bovine din fiecare localitate care face obiectul autorizațiilor;

(b)

procentajul de animale din fiecare localitate care face obiectul autorizațiilor;

(c)

procentajul de teren agricol din fiecare localitate care face obiectul autorizațiilor.

Aceste hărți se actualizează în fiecare an.

Autoritățile competente colectează și actualizează în fiecare an datele privind rotația culturilor și practicile agricole de la fermele de bovine care fac obiectul autorizațiilor eliberate în temeiul prezentei decizii.

(2)   Autoritățile competente monitorizează apa din rizosferă, apele de suprafață și apele subterane și furnizează Comisiei date privind azotul și fosforul din profilul solului și concentrațiile de nitrați din apele de suprafață și subterane, atât în condiții de derogare, cât și în absența acestora.

Monitorizarea se efectuează la nivelul exploatațiilor agricole, în cadrul programului național de monitorizare a bazinelor hidrografice cu utilizare agricolă. Punctele de monitorizare sunt reprezentative pentru principalele tipuri de sol, practicile de fertilizare prevalente și culturile principale.

Se realizează o monitorizare intensificată a calității apei în zonele cu soluri nisipoase. În plus, concentrațiile de nitrați din apele de suprafață și apele subterane se monitorizează în cel puțin 3 % din totalul exploatațiilor care fac obiectul autorizațiilor.

(3)   Autoritățile competente efectuează investigații și analize continue ale nutrienților în cadrul programului național de monitorizare a bazinelor hidrografice cu utilizare agricolă și furnizează date privind utilizarea terenurilor, rotațiile de culturi și practicile agricole de la nivel local la fermele de bovine care beneficiază de o autorizație.

Informațiile și datele colectate în urma analizei nutrienților menționate la articolul 7 și a monitorizării menționate la alineatul (2) din prezentul articol se utilizează pentru a calcula, pe bază de model, pierderile de azot și de fosfor de la fermele de bovine care beneficiază de o autorizație, pe baza unor principii științifice.

(4)   Autoritățile competente cuantifică și înregistrează procentajele din teren care beneficiază de derogare și sunt cultivate cu:

(a)

trifoi sau lucernă cultivată pe pășune;

(b)

orz și mazăre intercalate cu iarbă.

Articolul 11

Verificare

(1)   Autoritățile competente se asigură că cererile de autorizație sunt supuse controlului administrativ. În cazul în care se demonstrează, în urma controlului, că solicitantul nu îndeplinește condițiile prevăzute la articolele 7, 8 și 9, cererea este respinsă, iar solicitantul este informat cu privire la motivele refuzului.

(2)   Autoritățile competente stabilesc un program de inspecții ale exploatațiilor agricole care beneficiază de autorizații.

Programul se bazează pe o analiză a riscurilor, având în vedere rezultatele controalelor din anii precedenți în ceea ce privește condițiile prevăzute la articolele 7, 8 și 9, precum și rezultatele controalelor de conformitate cu legislația națională de transpunere a Directivei 91/676/CEE.

(3)   Controalele constau în inspecții pe teren și controale la fața locului pentru a verifica respectarea condițiilor prevăzute la articolele 7, 8 și 9 și vizează, în fiecare an, cel puțin 7 % din fermele de bovine care beneficiază de o autorizație. În cazul în care se constată că o fermă de bovine nu respectă aceste condiții, titularul autorizației este amendat în conformitate cu legislația națională și nu este eligibil pentru obținerea unei autorizații în perioada de programare din anul următor constatării.

(4)   Autorităților de resort li se acordă competențele și mijloacele necesare pentru a verifica respectarea condițiilor derogării acordate în temeiul prezentei decizii.

Articolul 12

Raportarea

Autoritățile competente prezintă Comisiei, în fiecare an, cel târziu până la data de 31 decembrie, un raport conținând următoarele informații:

(a)

hărți care arată procentajul de ferme de bovine, procentajul de animale, procentajul de terenuri agricole care fac obiectul unor derogări individuale, pentru fiecare localitate, precum și hărți privind utilizarea terenurilor la nivel local, menționate la articolul 10 alineatul (1);

(b)

rezultatele monitorizării apelor subterane și apelor de suprafață în ceea ce privește concentrațiile de nitrați și de fosfor, inclusiv informații referitoare la tendințele privind calitatea apei, atât în condiții de derogare, cât și în absența acesteia, precum și impactul derogării asupra calității apei, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (2);

(c)

rezultatele monitorizării solului în ceea ce privește concentrațiile de nitrat și de fosfor în apa din rizosferă, precum și în ceea ce privește nitratul și fosforul din sol, atât în condiții de derogare, cât și în absența acesteia, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (2);

(d)

rezultatele investigațiilor privind utilizarea terenurilor la nivel local, rotațiile culturilor și practicile agricole, menționate la articolul 10 alineatul (3);

(e)

rezultatele calculelor pe bază de model ale amplorii pierderilor de azot și de fosfor de la fermele de bovine care beneficiază de o autorizație, menționate la articolul 10 alineatul (3);

(f)

tabele indicând procentajul de terenuri agricole care fac obiectul derogării, pe care se află culturi de trifoi sau lucernă cultivate pe pășune și de orz/mazăre intercalate cu iarbă, menționate la articolul 10 alineatul (4);

(g)

o evaluare a punerii în aplicare a condițiilor derogării, pe baza controalelor efectuate la nivel de fermă și a informațiilor referitoare la fermele de bovine care nu respectă cerințele, pe baza rezultatelor controalelor administrative și ale inspecțiilor, prevăzute la articolul 11;

(h)

tendințe în ceea ce privește numărul de animale și producția de gunoi de grajd pentru fiecare categorie de animale din Danemarca și din fermele de bovine care beneficiază de derogare;

(i)

punerea în aplicare a condițiilor pentru derogarea prevăzută la articolul 4.

Datele spațiale incluse în raport respectă, dacă este cazul, dispozițiile Directivei 2007/2/CE. La colectarea datelor necesare, Danemarca utilizează, dacă este cazul, informațiile generate în cadrul Sistemului integrat de administrare și control instituit în temeiul articolului 67 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

Articolul 13

Perioadă de aplicare

Prezenta decizie se aplică până la data de 31 iulie 2024.

Articolul 14

Destinatar

Prezenta decizie se adresează Regatului Danemarcei.

Adoptată la Bruxelles, 17 iulie 2020.

Pentru Comisie

Virginijus SINKEVIČIUS

Membru al Comisiei


(1)  JO L 375, 31.12.1991, p. 1.

(2)  Decizia 2002/915/CE a Comisiei din 18 noiembrie 2002 privind o cerere de derogare în conformitate cu punctul 2 litera (b) din anexa III și articolul 9 din Directiva 91/676/CEE a Consiliului privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (JO L 319, 23.11.2002, p. 24).

(3)  Decizia 2005/294/CE a Comisiei din 5 aprilie 2005 privind o cerere de derogare în conformitate cu punctul 2 litera (b) din anexa III și articolul 9 din Directiva 91/676/CEE a Consiliului privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (JO L 94, 13.4.2005, p. 34).

(4)  Decizia 2008/664/CE a Comisiei din 8 august 2008 de modificare a Deciziei 2005/294/CE privind o cerere de derogare în conformitate cu punctul 2 litera (b) din anexa III și articolul 9 din Directiva 91/676/CEE a Consiliului privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (JO L 217, 13.8.2008, p. 16).

(5)  Decizia de punere în aplicare 2012/659/UE a Comisiei din 23 octombrie 2012 de acordare a unei derogări solicitate de Regatul Danemarcei în temeiul Directivei 91/676/CEE a Consiliului privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (JO L 295, 25.10.2012, p. 20).

(6)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/847 a Comisiei din 16 mai 2017 de acordare a unei derogări solicitate de Danemarca în temeiul Directivei 91/676/CEE a Consiliului privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (JO L 125, 18.5.2017, p. 35).

(7)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1928 a Comisiei din 6 decembrie 2018 de acordare a unei derogări solicitate de Danemarca în temeiul Directivei 91/676/CEE a Consiliului privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (JO L 313, 10.12.2018, p. 45).

(8)  SWD(2018) 246 final – Document de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește documentul „Raport al Comisiei către Consiliu și Parlamentul European privind punerea în aplicare a Directivei 91/676/CEE a Consiliului privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole”, întocmit pe baza rapoartelor statelor membre pentru perioada 2012-2015.

(9)  Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE) (JO L 108, 25.4.2007, p. 1).

(10)  Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European Și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 549).

(11)  Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).


Top