—

în cazul tuturor persoanelor fizice suspectate sau învinuite de săvârșirea unei infracțiuni:

—

în cazul tuturor persoanelor fizice învinuite de săvârșirea unui infracțiuni:

1.

Mohamed Hosni Elsayed Mubarak

Din informațiile cuprinse în dosarul Consiliului reiese că dreptul la apărare al domnului Mubarak și dreptul acestuia la protecție jurisdicțională efectivă au fost respectate în cadrul procedurii penale pe care s-a bazat Consiliul. Acest fapt este dovedit, în special, prin cele expuse în continuare:

Cauza

La 27 iunie 2013, domnul Mubarak a fost învinuit, alături de alte două persoane fizice, de însușirea ilegală de fonduri publice, iar la 17 noiembrie 2013 a fost introdusă o acțiune la instanța penală de la Cairo. La 21 mai 2014, instanța menționată le-a condamnat pe cele trei persoane inculpate. Persoanele inculpate au atacat hotărârea la Curtea de Casație. La 13 ianuarie 2015, Curtea de Casație a anulat condamnarea și a dispus rejudecarea procesului. În cadrul rejudecării procesului, la 4 și 29 aprilie 2015, părțile au făcut declarații orale și au prezentat înscrisuri. La 9 mai 2015, instanța penală de la Cairo le-a condamnat pe persoanele inculpate la restituirea fondurilor însușite ilegal și la plata unei amenzi. La 24 mai 2015 s-a introdus un recurs la Curtea de Casație. La 9 ianuarie 2016, Curtea de Casație a confirmat condamnările. La 8 martie 2016, persoanele inculpate au încheiat o tranzacție judiciară în fața Comitetului de experți înființat prin Decretul prim-ministrului nr. 2873 din 2015. Tranzacția judiciară respectivă a fost aprobată de Cabinetul de Miniștri la 9 martie 2016. Tranzacția judiciară respectivă nu a fost prezentată Curții de Casație în vederea aprobării sale finale de către procurorul general, deoarece Comitetul de experți nu era comitetul competent. Persoanele inculpate au în continuare posibilitatea de a depune o cerere de tranzacție judiciară la comitetul competent, și anume Comitetul Național pentru Recuperarea Activelor din Străinătate. În martie 2019, contravaloarea amenzii a fost recuperată. Suma de restituit este în curs de recuperare prin intermediul cererilor de asistență judiciară reciprocă adresate de autoritățile egiptene către două țări terțe.

2.

Suzanne Saleh Thabet

Din informațiile cuprinse în dosarul Consiliului reiese că dreptul la apărare al doamnei Thabet și dreptul acesteia la protecție jurisdicțională efectivă au fost respectate în cadrul procedurii penale pe care s-a bazat Consiliul. Acest fapt este dovedit, în special, prin cele expuse în continuare:

Ordinul de înghețare

La 28 februarie 2011, procurorul general a emis, în conformitate cu articolul 208a din Legea procedurii penale a Egiptului, un ordin prin care doamnei Thabet și altor persoane fizice li se interzicea să dispună de activele și fondurile lor; conform legii menționate, procurorul general are dreptul de a interzice persoanei inculpate, soției și copiilor acesteia să dispună de activelor lor, dacă există bănuiala că activele respective ar fi ilegale, fiind produsul infracțiunilor săvârșite de persoana inculpată. La 8 martie 2011, instanța penală competentă a confirmat ordinul de interdicție. În temeiul legilor Republicii Arabe Egipt, persoanele inculpate au dreptul de a ataca hotărârea judecătorească care conține ordinul de interdicție la aceeași instanță care a pronunțat hotărârea respectivă. Doamna Thabet nu a atacat hotărârea pronunțată la 8 martie 2011.

3.

Alaa Mohamed Hosni Elsayed Mubarak

Din informațiile cuprinse în dosarul Consiliului reiese că dreptul la apărare al domnului Alaa Mubarak și dreptul acestuia la protecție jurisdicțională efectivă au fost respectate în cadrul procedurii penale pe care s-a bazat Consiliul. Acest fapt este dovedit, în special, prin cele expuse în continuare:

Ordinul de înghețare

La 28 februarie 2011, procurorul general a emis, în conformitate cu articolul 208a din Legea procedurii penale a Egiptului, un ordin prin care domnului Alaa Mubarak și altor persoane fizice li se interzicea să dispună de activele și fondurile lor; conform legii menționate, procurorul general are dreptul de a interzice persoanei inculpate, soției și copiilor acesteia să dispună de activelor lor, dacă există bănuiala că activele respective ar fi ilegale, fiind produsul infracțiunilor săvârșite de persoana inculpată. La 8 martie 2011, instanța penală competentă a confirmat ordinul de interdicție. În temeiul legilor Republicii Arabe Egipt, persoanele inculpate au dreptul de a ataca hotărârea judecătorească care conține ordinul de interdicție la aceeași instanță care a pronunțat hotărârea respectivă. Domnul Alaa Mubarak nu a atacat hotărârea pronunțată la 8 martie 2011.

Prima cauză

Persoana învinuită a fost trimisă, alături de o altă persoană fizică, în judecată (instanța penală de la Cairo) la 30 mai 2012. La 6 iunie 2013, instanța a retrimis cauza la parchetul public, pentru investigații suplimentare. După finalizarea investigațiilor a fost sesizată din nou instanța. La 15 septembrie 2018, instanța penală de la Cairo a pronunțat o hotărâre prin care: (i) solicita comitetului de experți numit de ea să completeze raportul de expertiză pe care îl prezentase în instanță în iulie 2018; (ii) dispunea arestarea persoanelor inculpate; și (iii) cerea trimiterea persoanelor inculpate în fața Comitetului Național pentru Recuperarea Activelor din Străinătate, în vederea unei eventuale reconcilieri. Persoanele inculpate au atacat ordinul de arestare, având câștig de cauză, și, ca urmare a unei moțiuni de recuzare a comisiei de judecată, cauza a fost trimisă în alt circuit al instanței penale în vederea reexaminării fondului, această din urmă instanță pronunțând o hotărâre de achitare la 22 februarie 2020. Această hotărâre nu este definitivă, iar parchetul mai poate încă introduce recurs împotriva acesteia.

A doua cauză

La 27 iunie 2013, domnul Alaa Mubarak a fost învinuite, alături de alte două persoane fizice, de însușirea ilegală de fonduri publice, iar la 17 noiembrie 2013 a fost introdusă o acțiune la instanța penală de la Cairo. La 21 mai 2014, instanța menționată le-a condamnat pe cele trei persoane inculpate. Persoanele inculpate au atacat hotărârea la Curtea de Casație. La 13 ianuarie 2015, Curtea de Casație a anulat condamnarea și a dispus rejudecarea procesului. În cadrul rejudecării procesului, la 4 și 29 aprilie 2015, părțile au făcut declarații orale și au prezentat înscrisuri. La 9 mai 2015, instanța penală de la Cairo le-a condamnat pe persoanele inculpate la restituirea fondurilor însușite ilegal și la plata unei amenzi. La 24 mai 2015 s-a introdus un recurs la Curtea de Casație. La 9 ianuarie 2016, Curtea de Casație a confirmat condamnările. La 8 martie 2016, persoanele inculpate au încheiat o tranzacție judiciară în fața Comitetului de experți înființat prin Decretul prim-ministrului nr. 2873 din 2015. Tranzacția judiciară respectivă a fost aprobată de Cabinetul de Miniștri la 9 martie 2016. Tranzacția judiciară respectivă nu a fost prezentată Curții de Casație în vederea aprobării sale finale de către procurorul general, deoarece Comitetul de experți nu era comitetul competent. Persoanele inculpate au în continuare posibilitatea de a depune o cerere de tranzacție judiciară la comitetul competent, și anume Comitetul Național pentru Recuperarea Activelor din Străinătate. În martie 2019, contravaloarea amenzii a fost recuperată. Suma de restituit este în curs de recuperare prin intermediul cererilor de asistență judiciară reciprocă adresate de autoritățile egiptene către două țări terțe.

4.

Heidy Mahmoud Magdy Hussein Rasekh

Din informațiile cuprinse în dosarul Consiliului reiese că dreptul la apărare al doamnei Rasekh și dreptul acesteia la protecție jurisdicțională efectivă au fost respectate în cadrul procedurii penale pe care s-a bazat Consiliul. Acest fapt este dovedit, în special, prin cele expuse în continuare:

Ordinul de înghețare

La 28 februarie 2011, procurorul general a emis, în conformitate cu articolul 208a din Legea procedurii penale a Egiptului, un ordin prin care doamnei Rasekh și altor persoane fizice li se interzicea să dispună de activele și fondurile lor; conform legii menționate, procurorul general are dreptul de a interzice persoanei inculpate, soției și copiilor acesteia să dispună de activelor lor, dacă există bănuiala că activele respective ar fi ilegale, fiind produsul infracțiunilor săvârșite de persoana inculpată. La 8 martie 2011, instanța penală competentă a confirmat ordinul de interdicție. În temeiul legilor Republicii Arabe Egipt, persoanele inculpate au dreptul de a ataca hotărârea judecătorească care conține ordinul de interdicție la aceeași instanță care a pronunțat hotărârea respectivă. Doamna Rasekh nu a atacat hotărârea pronunțată la 8 martie 2011.

5.

Gamal Mohamed Hosni Elsayed Mubarak

Din informațiile cuprinse în dosarul Consiliului reiese că dreptul la apărare al domnului Gamal Mubarak și dreptul acestuia la protecție jurisdicțională efectivă au fost respectate în cadrul procedurii penale pe care s-a bazat Consiliul. Acest fapt este dovedit, în special, prin cele expuse în continuare:

Ordinul de înghețare

La 28 februarie 2011, procurorul general a emis, în conformitate cu articolul 208a din Legea procedurii penale a Egiptului, un ordin prin care domnului Gamal Mubarak și altor persoane fizice li se interzicea să dispună de activele și fondurile lor; conform legii menționate, procurorul general are dreptul de a interzice persoanei inculpate, soției și copiilor acesteia să dispună de activelor lor, dacă există bănuiala că activele respective ar fi ilegale, fiind produsul infracțiunilor săvârșite de persoana inculpată. La 8 martie 2011, instanța penală competentă a confirmat ordinul de interdicție. În temeiul legilor Republicii Arabe Egipt, persoanele inculpate au dreptul de a ataca hotărârea judecătorească care conține ordinul de interdicție la aceeași instanță care a pronunțat hotărârea respectivă. Domnul Gamal Mubarak nu a atacat hotărârea pronunțată la 8 martie 2011.

Prima cauză

Domnul Gamal Mubarak a fost trimis, alături de o altă persoană fizică, în judecată (instanța penală de la Cairo) la 30 mai 2012. La 6 iunie 2013, instanța a retrimis cauza la parchetul public, pentru investigații suplimentare. După finalizarea investigațiilor a fost sesizată din nou instanța. La 15 septembrie 2018, instanța penală de la Cairo a pronunțat o hotărâre prin care: (i) solicita comitetului de experți numit de ea să completeze raportul de expertiză pe care îl prezentase în instanță în iulie 2018; (ii) dispunea arestarea persoanelor inculpate; și (iii) cerea trimiterea persoanelor inculpate în fața Comitetului Național pentru Recuperarea Activelor din Străinătate, în vederea unei eventuale reconcilieri. Persoanele inculpate au atacat ordinul de arestare, având câștig de cauză, și, ca urmare a unei moțiuni de recuzare a comisiei de judecată, cauza a fost trimisă în alt circuit al instanței penale în vederea reexaminării fondului, această din urmă instanță pronunțând o hotărâre de achitare la 22 februarie 2020. Această hotărâre nu este definitivă, iar parchetul mai poate încă introduce recurs împotriva acesteia.

A doua cauză

La 27 iunie 2013, domnul Gamal Mubarak a fost învinuit, alături de alte două persoane fizice, de însușirea ilegală de fonduri publice, iar la 17 noiembrie 2013 a fost introdusă o acțiune la instanța penală de la Cairo. La 21 mai 2014, instanța menționată le-a condamnat pe cele trei persoane inculpate. Persoanele inculpate au atacat hotărârea la Curtea de Casație. La 13 ianuarie 2015, Curtea de Casație a anulat condamnarea și a dispus rejudecarea procesului. În cadrul rejudecării procesului, la 4 și 29 aprilie 2015, părțile au făcut declarații orale și au prezentat înscrisuri. La 9 mai 2015, instanța penală de la Cairo le-a condamnat pe persoanele inculpate la restituirea fondurilor însușite ilegal și la plata unei amenzi. La 24 mai 2015 s-a introdus un recurs la Curtea de Casație. La 9 ianuarie 2016, Curtea de Casație a confirmat condamnările. La 8 martie 2016, persoanele inculpate au încheiat o tranzacție judiciară în fața Comitetului de experți înființat prin Decretul prim-ministrului nr. 2873 din 2015. Tranzacția judiciară a fost aprobată de Cabinetul de Miniștri la 9 martie 2016. Această tranzacție nu a fost prezentată Curții de Casație în vederea aprobării sale finale de către procurorul general, deoarece Comitetul de experți nu era comitetul competent. Persoanele inculpate au în continuare posibilitatea de a depune o cerere de tranzacție judiciară la comitetul competent, și anume Comitetul Național pentru Recuperarea Activelor din Străinătate. În martie 2019, contravaloarea amenzii a fost recuperată. Suma de restituit este în curs de recuperare prin intermediul cererilor de asistență judiciară reciprocă adresate de autoritățile egiptene către două țări terțe.

6.

Khadiga Mahmoud El Gammal

Din informațiile cuprinse în dosarul Consiliului reiese că dreptul la apărare al doamnei Khadiga El Gammal și dreptul acesteia la protecție jurisdicțională efectivă au fost respectate în cadrul procedurii penale pe care s-a bazat Consiliul. Acest fapt este dovedit, în special, prin cele expuse în continuare:

Ordinul de înghețare

La 28 februarie 2011, procurorul general a emis, în conformitate cu articolul 208a din Legea procedurii penale a Egiptului, un ordin prin care doamnei Khadiga El Gammal și altor persoane fizice li se interzicea să dispună de activele și fondurile lor; conform legii menționate, procurorul general are dreptul de a interzice persoanei inculpate, soției și copiilor acesteia să dispună de activelor lor, dacă există bănuiala că activele respective ar fi ilegale, fiind produsul infracțiunilor săvârșite de persoana inculpată. La 8 martie 2011, instanța penală competentă a confirmat ordinul de interdicție. În temeiul legilor Republicii Arabe Egipt, persoanele inculpate au dreptul de a ataca hotărârea judecătorească care conține ordinul de interdicție la aceeași instanță care a pronunțat hotărârea respectivă. Doamna El Gammal nu a atacat hotărârea pronunțată la 8 martie 2011.

15.

Mohamed Zohir Mohamed Wahed Garrana

Din informațiile cuprinse în dosarul Consiliului reiese că dreptul la apărare al domnului Garrana și dreptul acestuia la protecție jurisdicțională efectivă au fost respectate în cadrul procedurii penale pe care s-a bazat Consiliul. Acest fapt este dovedit, în special, prin cele expuse în continuare:

Cauza

Investigarea faptelor de însușire ilegală de fonduri sau active publice se află încă în desfășurare. Potrivit constatării Consiliului, nimic nu indică faptul că domnului Garrana nu i s-a respectat dreptul la apărare sau dreptul la protecție jurisdicțională efectivă.

18.

Habib Ibrahim Habib Eladli

Din informațiile cuprinse în dosarul Consiliului reiese că dreptul la apărare al domnului Eladli și dreptul acestuia la protecție jurisdicțională efectivă au fost respectate în cadrul procedurii penale pe care s-a bazat Consiliul. Acest fapt este dovedit, în special, prin cele expuse în continuare:

Cauza

Domnul Eladli a fost trimis de către judecătorul de instrucție în judecată la instanța competentă pentru învinuirea de însușire ilegală de fonduri publice. La 7 februarie 2016, instanța respectivă a hotărât ca activele domnului Eladli, ale soției acestuia și ale fiului minor al acestuia să fie înghețate. În temeiul hotărârii judecătorești în chestiune, procurorul general a emis, la 10 februarie 2016, un ordin de înghețare în conformitate cu articolul 208a din Legea procedurii penale a Egiptului; conform legii menționate, procurorul general are dreptul de a interzice persoanei inculpate, soției și copiilor acesteia să dispună de activelor lor, dacă există bănuiala că activele respective ar fi ilegale, fiind produsul infracțiunilor săvârșite de persoana inculpată. În temeiul legilor Republicii Arabe Egipt, persoanele inculpate au dreptul de a ataca hotărârea judecătorească care conține ordinul de interdicție la aceeași instanță care a pronunțat hotărârea respectivă. La 15 aprilie 2017, instanța a condamnat-o pe persoana inculpată. Persoana inculpată a atacat hotărârea la Curtea de Casație, iar aceasta a anulat condamnarea la 11 ianuarie 2018 și a dispus rejudecarea cauzei. La rejudecarea cauzei, persoana inculpată a fost condamnată la plata unei amenzi, la 9 mai 2019. Atât parchetul, cât și domnul Eladli au introdus un recurs împotriva acestei hotărâri la Curtea de Casație. Cauza este încă pendinte în fața curții respective.

19.

Elham Sayed Salem Sharshar

Din informațiile cuprinse în dosarul Consiliului reiese că dreptul la apărare al doamnei Sharshar și dreptul acesteia la protecție jurisdicțională efectivă au fost respectate în cadrul procedurii penale pe care s-a bazat Consiliul. Acest fapt este dovedit, în special, prin cele expuse în continuare:

Ordinul de înghețare

Soțul doamnei Sharshar a fost trimis de către judecătorul de instrucție în fața curții de judecată competente pentru învinuirea de însușire ilegală de fonduri publice. La 7 februarie 2016, instanța menționată a hotărât ca activele soțului său, ale sale proprii și ale fiului lor minor să fie înghețate. În temeiul hotărârii judecătorești în chestiune, procurorul general a emis, la 10 februarie 2016, un ordin de înghețare în conformitate cu articolul 208a din Legea procedurii penale a Egiptului; conform legii menționate, procurorul general are dreptul de a interzice persoanei inculpate, soției și copiilor acesteia să dispună de activele lor, dacă există bănuiala că activele respective ar fi ilegale, fiind produsul infracțiunilor săvârșite de persoana inculpată. În temeiul legilor Republicii Arabe Egipt, persoanele inculpate au dreptul de a ataca hotărârea judecătorească care conține ordinul de interdicție la aceeași instanță care a pronunțat hotărârea respectivă. Doamna Sharshar nu a atacat hotărârea instanței.”