(1)

Sistemul actual de impozitare a schimburilor comerciale între statele membre funcționează pe baza unui regim tranzitoriu introdus în anul 1993, care a devenit depășit și susceptibil de a fi afectat de fraudă în contextul unui sistem al taxei pe valoarea adăugată (TVA) extrem de complex. În octombrie 2017, Comisia a prezentat o propunere legislativă de stabilire a principiilor unui sistem definitiv de TVA pentru comerțul transfrontalier între întreprinderi între statele membre, care să fie bazat pe impozitarea livrărilor transfrontaliere de bunuri în statul membru de destinație. Dat fiind că implementarea integrală a sistemului definitiv de TVA pentru tranzacțiile comerciale în interiorul Uniunii ar putea dura mai mulți ani, sunt necesare măsuri pe termen scurt pentru a combate mai eficace și în timp util fraudele transfrontaliere în domeniul TVA. Îmbunătățirea și simplificarea instrumentelor de cooperare administrativă, în special a Eurofisc, are de asemenea o importanță deosebită pentru lupta împotriva fraudei în domeniul TVA în general și pentru consolidarea încrederii între autoritățile fiscale înainte de introducerea regimului definitiv de TVA.

(2)

Pentru a combate frauda în domeniul TVA este necesară adesea realizarea unei anchete administrative, în special atunci când persoana impozabilă nu este stabilită în statul membru în care se datorează impozitul. Pentru a asigura punerea în aplicare corectă a regulilor privind TVA și pentru a evita dublarea efortului și sarcina administrativă a autorităților fiscale și a întreprinderilor, atunci când cel puțin două state membre consideră că este necesară o anchetă administrativă cu privire la sumele declarate de o persoană impozabilă care nu este stabilită pe teritoriul lor, dar este impozabilă pe teritoriul lor, statul membru în care este stabilită persoana impozabilă ar trebui să desfășoare ancheta, cu excepția cazului în care statul membru respectiv este în măsură să furnizeze informațiile solicitate. Statele membre care au solicitat ancheta ar trebui să fie pregătite să asiste statul membru de stabilire, participând în mod activ la anchetă. Deoarece funcționarii din statele membre solicitante ar putea cunoaște mai bine faptele și circumstanțele cazului și în cazul în care statul membru solicitat nu a cerut funcționari din statele membre solicitante, funcționarii din aceste state ar trebui să poată fi prezenți în timpul anchetei administrative în măsura în care condițiile prevăzute în dreptul național al statului membru solicitat pentru o astfel de prezență sunt îndeplinite. Cu această ocazie, funcționarii din statele membre solicitante ar trebui să aibă acces la aceleași sedii și documente ca funcționarii statului membru solicitat prin intermediul acestora. În cazul în care legislația statului membru solicitat conține astfel de condiții pentru asigurarea prezenței, ar trebui să se presupună că statul membru solicitat ia măsurile necesare pentru a îndeplini respectivele condiții. În orice caz, ar trebui să existe posibilitatea ca funcționari din statele membre solicitante, atunci când consideră că este necesar, să fie prezenți pentru consultări cu privire la ancheta din statul membru solicitat, împreună cu funcționarii din respectivul stat membru solicitat, după informarea prealabilă a acestora din urmă. Scopul acestei consultări ar putea fi schimbul de opinii și informații cu privire la evoluția anchetei, precum și propunerea și discutarea acțiunilor posibile.

(3)

Transmiterea informațiilor către autoritățile competente din alte state membre fără o solicitare prealabilă în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 904/2010 al Consiliului (3) ar trebui să fie cât mai simplă și mai eficace cu putință. Prin urmare, este necesar să se permită autorităților competente să transmită informații prin alte mijloace decât formularele tip, atunci când acestea consideră că alte mijloace sigure sunt mai adecvate și convin să le utilizeze sau atunci când informațiile au fost primite de la o țară terță.

(4)

Se abuzează adesea de scutirea de TVA a importurilor de bunuri prevăzute la articolul 143 alineatul (2) din Directiva 2006/112/CE a Consiliului (4) („procedurile vamale 42 și 63”), iar bunurile sunt redirecționate către piața neagră fără a se achita TVA. Prin urmare, este esențial ca funcționarii vamali să aibă acces la registrul cu numere de identificare în scopuri de TVA și la declarațiile recapitulative atunci când verifică îndeplinirea cerințelor pentru aplicarea scutirii. Mai mult decât atât, informațiile colectate de autoritățile vamale în cadrul acestei proceduri ar trebui puse, de asemenea, la dispoziția autorităților competente din statul membru în care ar trebui să aibă loc achiziția intracomunitară ulterioară.

(5)

Pentru a combate frauda care decurge din regimul TVA dual aplicabil autovehiculelor, funcționarii de legătură Eurofisc ar trebui să poată avea acces automat la datele privind înmatricularea vehiculelor. Aceasta le-ar permite să identifice rapid persoana care a desfășurat tranzacții frauduloase, precum și locul unde au avut loc tranzacțiile respective. Acest acces ar trebui să fie disponibil prin aplicația software a Sistemului european de informare privind vehiculele și permisele de conducere (EUCARIS), a cărei utilizare este obligatorie pentru statele membre, în temeiul Deciziilor 2008/615/JAI (5) și 2008/616/JAI (6) ale Consiliului, în ceea ce privește datele privind înmatricularea vehiculelor.

(6)

Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a dispozițiilor privind accesul automat la informațiile colectate de autoritățile vamale și la datele privind înmatricularea vehiculelor, ar trebui conferite Comisiei competențe de executare. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (7).

(7)

Pentru a asigura o monitorizare eficace și eficientă a TVA aferentă tranzacțiilor transfrontaliere, Regulamentul (UE) nr. 904/2010 prevede prezența funcționarilor în birourile administrative din alte state membre și pe durata anchetelor administrative realizate în alte state membre. Pentru a consolida capacitatea autorităților fiscale de a verifica livrările transfrontaliere, ar trebui să se efectueze anchete administrative în comun, care să permită funcționarilor din două sau mai multe state membre să formeze o singură echipă și să participe în mod activ la o anchetă administrativă efectuată în comun.

(8)

Pentru a combate cele mai grave fraude transfrontaliere, este necesară clarificarea și consolidarea guvernanței, a sarcinilor și a funcționării Eurofisc. Funcționarii de legătură Eurofisc ar trebui să aibă posibilitatea de a accesa, de a face schimb, de a prelucra și de a analiza rapid toate informațiile necesare și de a coordona orice acțiune ulterioară. Totuși, o astfel de coordonare nu implică dreptul de a solicita vreo acțiune specifică de anchetă din partea statului membru participant. De asemenea, este necesară consolidarea luptei împotriva fraudei în domeniul TVA la nivelul Uniunii, în special permițând coordonatorilor pentru domeniile de lucru ale Eurofisc să solicite informații specifice din partea Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol) și a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF). Prin urmare, pentru a primi în schimb informații relevante deținute de Europol și de OLAF, coordonatorii pentru domeniile de lucru ale Eurofisc ar trebui să aibă posibilitatea de a transmite oricât de multe informații este necesar către Europol și OLAF.

(9)

Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a dispozițiilor privind Eurofisc, ar trebui conferite Comisiei competențe de executare. Aceste competențe trebuie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(10)

Organizarea transmiterii de cereri de rambursare de TVA în temeiul articolului 5 din Directiva 2008/9/CE a Consiliului (8) oferă ocazia de a reduce sarcina administrativă a autorităților competente în ce privește recuperarea obligațiilor fiscale neachitate în statul membru de stabilire.

(11)

De asemenea, statele membre pot comunica informații relevante OLAF, în cazul în care consideră că este necesar. Aceasta ar permite OLAF să își îndeplinească mandatul de a realiza investigații administrative cu privire la fraudă, corupție și alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii și de a oferi sprijin statelor membre în ce privește coordonarea acțiunilor acestora pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii împotriva fraudei.

(12)

Comisia poate avea acces la informațiile comunicate sau colectate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 904/2010 numai în măsura în care acest lucru este necesar pentru administrarea, întreținerea și dezvoltarea sistemelor electronice găzduite de Comisie și utilizate de statele membre în sensul prezentului regulament.

(13)

Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (9) se aplică în cazul prelucrării de date cu caracter personal în sensul Regulamentului (UE) nr. 904/2010. Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (10) se aplică prelucrării datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele Uniunii în sensul respectivului regulament. Combaterea fraudei în materie de TVA este recunoscută drept un obiectiv important de interes public general, atât al Uniunii, cât și al statelor sale membre. În vederea atingerii obiectivelor Regulamentului (UE) nr. 904/2010, și anume a obiectivelor de a coopera și de a face schimb de informații care ajută la efectuarea unei determinări corecte a TVA, la monitorizarea aplicării corecte a TVA, mai ales în cazul tranzacțiilor intra-comunitare, precum și la combaterea fraudei în domeniul TVA, este oportun să se prevadă restricții specifice și limitate cu privire la anumite drepturi și obligații prevăzute de Regulamentul (UE) 2016/679.

(14)

Mai precis, aplicarea deplină a drepturilor și obligațiilor prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/679 ar afecta considerabil eficacitatea luptei împotriva fraudei în materie de TVA, deoarece ar permite, în speță, persoanelor vizate să obstrucționeze anchetele în curs de desfășurare și crearea de profiluri de risc. Acest lucru ar periclita anchetele, analizele, investigațiile sau procedurile oficiale sau juridice desfășurate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 904/2010. De asemenea, ar fi blocată astfel cooperarea administrativă între autoritățile competente, care reprezintă un instrument esențial pentru combaterea fraudei în materie de TVA. Prin urmare, ar trebui prevăzute restricții în ceea ce privește dreptul de informare transparentă, dreptul de a primi informații în cazul în care datele cu caracter personal sunt colectate de la persoana vizată, dreptul de a primi informații în cazul în care datele cu caracter personal nu au fost obținute de la persoana vizată, dreptul de acces al persoanei vizate, dreptul la ștergere, dreptul de a se opune prelucrării datelor cu caracter personal și dreptul privind procesul decizional individual automatizat, inclusiv crearea de profiluri. Exercitarea acestor drepturi ar trebui să fie limitată numai câtă vreme este necesar pentru a nu compromite obiectivele urmărite în temeiul articolului 1 din Regulamentul (UE) nr. 904/2010. Această restricție ar trebui să se aplice numai în ceea ce privește anumite categorii de date menționate la articolele 1, 14 și 17 din regulamentul menționat în măsura în care este strict necesară în scopul asigurării conformității cu legislația în materie de TVA și cu dispozițiile relevante din prezentul regulament.

(15)

Având în vedere că obiectivul prevenirii, investigării și detectării evaziunii și fraudei în materie de TVA nu poate fi îndeplinit prin alte mijloace, la fel de eficace și mai puțin restrictive, aceste restricții sunt strict necesare pentru atingerea scopului specific în cauză. Acestea sunt proporționale, de asemenea, având în vedere pierderile de venituri pentru Uniune și pentru statele membre, precum și importanța crucială a disponibilității informațiilor pentru a combate frauda în mod eficace. Prelucrarea și stocarea informațiilor colectate și schimbate în temeiul prezentului regulament se limitează la obiectivele privind combaterea fraudei în materie de TVA. Informațiile colectate și schimbate în temeiul prezentului regulament nu vizează datele sensibile. Acestea nu pot fi prelucrate ulterior într-un mod incompatibil cu aceste scopuri, ceea ce include interdicția de a le prelucra în scopuri comerciale. În ceea ce privește garanțiile pentru prevenirea abuzurilor, accesului sau transferului ilegal, Regulamentul (UE) nr. 904/2010 prevede deja condiții detaliate privind accesul autorităților naționale competente la date și utilizarea lor ulterioară în vederea atingerii obiectivului general al regulamentului menționat. Perioada de păstrare a datelor ar trebui să fie limitată la ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor urmărite.

(16)

Întrucât Regulamentul (UE) 2017/2454 al Consiliului (11) a modificat și articolul 17 din Regulamentul (UE) nr. 904/2010 cu aplicare de la 1 ianuarie 2021, este necesară modificarea Regulamentului (UE) 2017/2454 pentru a actualiza referințele încrucișate relevante la articolul menționat.. Întrucât Regulamentul (UE) 2017/2454 a modificat și anexa I la Regulamentul (UE) nr. 904/2010 cu aplicare de la 1 ianuarie 2021, este necesară modificarea Regulamentului (UE) 2017/2454 întrucât anexa I nu mai este necesară și, prin urmare, ar trebui eliminată.

(17)

Întrucât punerea în aplicare a dispozițiilor privind accesul automat la informațiile colectate de autoritățile vamale și la datele privind înmatricularea vehiculelor va necesita noi dezvoltări tehnologice, aplicarea acestora trebuie amânată pentru a permite statelor membre și Comisiei să realizeze dezvoltările respective.

(18)

Întrucât obiectivele prezentului regulament, și anume îmbunătățirea instrumentelor de cooperare între statele membre și combaterea fraudei transfrontaliere în domeniul TVA – nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.

(19)

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 28 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 45/2001 și a emis observații formale la 21 martie 2018.

(20)

Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 904/2010 și Regulamentul (UE) 2017/2454 ar trebui modificate în consecință,

1.

Articolul 7 se modifică după cum urmează:

2.

La articolul 13, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

3.

Articolul 17 se modifică după cum urmează:

4.

Articolul 21 se modifică după cum urmează:

5.

Se introduce următorul articol:

6.

Articolul 24 se înlocuiește cu următorul text:

7.

Titlul capitolului VII se înlocuiește cu următorul text:

„PREZENȚA ÎN BIROURILE ADMINISTRATIVE ȘI ÎN TIMPUL ANCHETELOR ADMINISTRATIVE ȘI ANCHETELE ADMINISTRATIVE EFECTUATE ÎN COMUN”.

8.

Articolul 28 se modifică după cum urmează:

9.

Articolul 33 se modifică după cum urmează:

10.

La articolul 34, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

11.

Articolul 35 se înlocuiește cu următorul text:

12.

Articolul 36 se modifică după cum urmează:

13.

Articolul 37 se înlocuiește cu următorul text:

14.

La articolul 48 alineatul (1) se adaugă următoarele paragrafe:

„În cazul în care statul membru de stabilire ia cunoștință de faptul că o persoană impozabilă care înaintează o cerere de rambursare de TVA, în conformitate cu articolul 5 din Directiva 2008/9/CE, are obligații fiscale în acel stat membru de stabilire, acesta poate solicita acordul persoanei impozabile pentru transferul sumei aferente rambursării de TVA direct către statul membru respectiv pentru a stinge obligațiile fiscale neachitate. În cazul în care persoana impozabilă își dă acordul cu privire la acest transfer, statul membru de stabilire informează statul membru de rambursare cu privire la suma în privința căreia s-a obținut acordul, iar statul membru de rambursare, în numele persoanei impozabile, transferă această sumă statului membru de stabilire. Statul membru de stabilire informează persoana impozabilă dacă suma transferată acoperă o stingere integrală sau parțială a obligației fiscale în conformitate cu dreptul său intern și practicile sale administrative. Cu toate acestea, transferul rambursării de TVA către statul membru de stabilire nu afectează dreptul statului membru de rambursare de a recupera obligațiile pe care persoana impozabilă le are în statul de rambursare.

În cazul în care obligațiile fiscale din statul membru de stabilire sunt contestate, transferul sumelor aferente rambursării poate fi utilizat de statul membru de stabilire ca măsură de reținere, cu acordul persoanei impozabile, în măsura în care se asigură un control judiciar eficace în statul membru respectiv.”

15.

Titlul capitolului XIII se înlocuiește cu următorul text:

„RELAȚII CU COMISIA ȘI CU ALTE INSTITUȚII, ORGANE, OFICII ȘI AGENȚII ALE UNIUNII”.

16.

La articolul 49 se introduce următorul alineat:

17.

Articolul 55 se modifică după cum urmează:

18.

La articolul 58, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

(*3)  Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).” "

19.

Anexa I se elimină.

1.

Punctul 5 se înlocuiește cu următorul text:

2.

Punctul 8 se elimină.