(1)

Regulamentul (CE) nr. 999/2001 stabilește reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile (EST-uri) la animale. El se aplică producției și introducerii pe piață a animalelor vii și a produselor de origine animală și, în anumite cazuri specifice, exporturilor acestora.

(2)

Regulamentul (CE) nr. 999/2001 definește materialele cu riscuri specificate (denumite în continuare „MRS”) drept țesuturile prevăzute în anexa V și prevede că MRS trebuie îndepărtate și eliminate în conformitate cu anexa V și cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (2). Îndepărtarea materialelor cu riscuri specificate este o măsură menită să facă față riscului de ESB la bovine, ovine și caprine. Lista materialelor cu riscuri specificate la ovine și caprine este prevăzută la punctul 1 litera (b) din anexa V la Regulamentul (CE) nr. 999/2001.

(3)

Recomandările Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (denumită în continuare „OIE”) privind ESB, prevăzute în capitolul 11.4 din Codul sanitar pentru animale terestre al OIE (3), se aplică numai agentului ESB la bovine. Astfel, în ceea ce privește ovinele și caprinele, OIE nu definește nicio listă de țesuturi care nu ar trebui să fie comercializate ca urmare a riscului de ESB.

(4)

Documentul strategic al Comisiei privind EST pentru perioada 2010-2015 (4) prevede posibilitatea de a reexamina lista actuală a MRS pe baza dovezilor științifice și luând în considerare evoluția situației epidemiologice a ESB. Situația epidemiologică a ESB în Uniune s-a îmbunătățit în mod semnificativ. În 2016, în Uniune au fost raportate cinci cazuri de ESB la bovine, față de 2 166 de cazuri raportate în 2001. Această îmbunătățire a situației ESB în Uniune se reflectă în faptul că 24 de state membre și două regiuni ale unui stat membru sunt recunoscute în prezent ca având un statut al riscului de contaminare cu ESB neglijabil, în conformitate cu Decizia 2007/453/CE a Comisiei (5), pe baza statutului riscului de ESB recunoscut de OIE.

(5)

În ceea ce privește materialele cu riscuri specificate provenite de la rumegătoarele mici, documentul strategic al Comisiei privind EST pentru perioada 2010-2015 menționează o evaluare a riscurilor, aflată în curs la momentul respectiv, referitoare la pertinența listei cu MRS pentru rumegătoarele mici. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a publicat această evaluare a riscurilor la 2 decembrie 2010, ca parte a unui aviz științific privind infecțiozitatea cu ESB/EST în țesuturile rumegătoarelor mici (denumit în continuare „avizul EFSA din 2010”) (6). În avizul respectiv, EFSA estima că numărul de rumegătoare mici infectate cu ESB care ar putea intra în lanțul alimentar în Uniune în fiecare an este foarte limitat și a confirmat faptul că aceste estimări permit să se considere că nu se va produce o epidemie de ESB generalizată la populația de rumegătoare mici din Uniune. Această concluzie a EFSA este valabilă pentru întreaga Uniune, independent de statutul statelor membre referitor la riscul de ESB.

(6)

Astfel cum se menționează în avizul științific comun cu privire la orice eventuală asociere epidemiologică sau moleculară între EST la animale și la oameni, adoptat de EFSA și de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor la 9 decembrie 2010 (7), numai două cazuri de ESB produse în condiții naturale au fost semnalate la nivel mondial la caprine și niciun caz de ESB produs în condiții naturale nu a fost semnalat la ovine. În cele două cazuri de ESB în condiții naturale identificate la caprine, animalele s-au născut înainte de introducerea interdicției privind hrănirea cu proteine animale transformate a animalelor de crescătorie și într-un moment în care s-a atins vârful epidemiei de ESB la bovine.

(7)

La 5 august 2015, EFSA a publicat un aviz științific privind o cerere de reexaminare a unei publicații științifice în ceea ce privește potențialul zoonotic al prionilor de scrapie ovină (denumit în continuare „avizul EFSA din 2015”) (8). În avizul respectiv, EFSA a concluzionat că nu există dovezi privind o legătură de cauzalitate între scrapie și formele de EST care afectează oamenii și a confirmat că singurul agent EST care s-a dovedit a avea caracter zoonotic este agentul ESB clasic. În plus, EFSA a subliniat faptul că nu există dovezi epidemiologice care să indice că scrapia este zoonotică, în special având în vedere faptul că incidența bolii Creutzfeldt Jakob sporadică la oameni este similară în țările cu o incidență minimă a scrapiei și în țările cu o incidență ridicată a acesteia.

(8)

Prin urmare, este oportun să se modifice cerințele existente pentru îndepărtarea materialelor cu riscuri specificate de la rumegătoarele mici, astfel încât doar țesuturile de rumegător mic infectat, care prezintă cele mai ridicate niveluri de infecțiozitate ESB, să fie desemnate ca materiale cu riscuri specificate. În conformitate cu avizul EFSA din 2010, datele experimentale arată că cele mai ridicate niveluri de infecțiozitate la ovinele inoculate cu ESB se găsesc în creier și în măduva spinării.

(9)

Având în vedere dificultățile practice în a asigura absența contaminării oaselor craniului cu țesuturi cerebrale, craniul ovinelor și caprinelor în vârstă de peste 12 luni, sau care au un incisiv permanent care a erupt prin gingie, ar trebui să fie în continuare desemnat drept material cu riscuri specificate în anexa V la Regulamentul (CE) nr. 999/2001.

(10)

Prin urmare, numai craniul, inclusiv creierul și ochii, precum și măduva spinării a animalelor cu vârsta de peste 12 luni, sau care au un incisiv permanent care a erupt prin gingie, ar trebui considerate drept materiale cu riscuri specificate la ovine și caprine.

(11)

Având în vedere caracterul specific al creșterii ovinelor și caprinelor, identificarea datei de naștere exacte a animalelor respective este rareori posibilă și, ca atare, aceste date nu sunt incluse în registrul exploatației, astfel cum prevede Regulamentul (CE) nr. 21/2004 al Consiliului (9). În consecință, îndepărtarea creierului, a craniului și a ochilor la ovine și caprine este în prezent obligatorie dacă animalul este în vârstă de peste 12 luni sau dacă are un incisiv permanent care a erupt prin gingie.

(12)

Estimarea vârstei ovinelor și caprinelor pe baza dentiției constituie doar o aproximare, dat fiind că data erupției primului incisiv permanent la ovine și caprine poate varia cu câteva luni. Alte metode pentru a estima dacă ovinele și caprinele trimise pentru sacrificare sunt în vârstă de peste 12 luni pot oferi un nivel echivalent de garanție privind vârsta animalului. Dat fiind că astfel de metode pot depinde de caracterul specific al practicilor de sacrificare a ovinelor și caprinelor la nivel național, fiabilitatea acestor metode ar trebui să fie evaluată de autoritatea competentă din statul membru de sacrificare. Punctul 1 litera (b) din anexa V la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 ar trebui modificat în consecință, pentru a prevedea posibilitatea de a estima dacă un animal are vârsta de peste 12 luni printr-o metodă aprobată de autoritatea competentă din statul membru de sacrificare.

(13)

Anexa V la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 ar trebui modificată în consecință.

(14)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,