22.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 343/48

(1)

Regulamentul (UE) nr. 600/2014 prevede obligația de a tranzacționa, prin intermediul unei piețe reglementate, al unui sistem multilateral de tranzacționare, al unui sistem organizat de tranzacționare sau al unui loc de tranzacționare dintr-o țară terță considerat echivalent, anumite clase de instrumente financiare derivate sau anumite subseturi relevante ale acestora, care au fost declarate ca făcând obiectul obligației de compensare menționate la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (2). Această obligație de tranzacționare ar trebui să se aplice doar instrumentelor financiare derivate care sunt suficient de lichide și care sunt disponibile pentru tranzacționare în cel puțin un loc de tranzacționare.

(2)

În cazul instrumentelor financiare derivate pe rata dobânzii care fac obiectul obligației de compensare, lichiditatea este concentrată în contractele derivate care au caracteristicile cele mai standardizate. Prin urmare, aceste caracteristici ar trebui să fie luate în considerare atunci când se stabilesc clasele de instrumente financiare derivate care fac obiectul obligației de tranzacționare.

(3)

În mod similar, lichiditatea instrumentelor financiare derivate pe rata dobânzii care fac obiectul obligației de compensare este concentrată în contracte cu instrumente financiare derivate având anumite scadențe de referință. Prin urmare, este oportun ca obligația de tranzacționare să fie limitată la instrumentele financiare derivate care au respectivele scadențe de referință. Pentru a face distincția între contractele cu instrumente financiare derivate care încep imediat după executarea tranzacției și contractele cu instrumente financiare derivate care încep la o dată ulterioară prestabilită, scadența unui contract ar trebui să fie calculată în funcție de data efectivă la care obligațiile din contract încep să producă efecte. Cu toate acestea, pentru a se ține seama în mod adecvat de profilul de lichiditate al instrumentelor financiare derivate și pentru a se evita eludarea obligației de tranzacționare, este important să nu se utilizeze scadențele de referință ca praguri stricte, ci mai degrabă ca puncte de referință pentru intervale de timp specifice.

(4)

În cazul instrumentelor financiare derivate de credit, în ceea ce privește cele două instrumente de tipul credit default swap bazate pe indici care fac obiectul obligației de compensare, lichiditatea este concentrată în seria on-the-run curentă și în seria offtherun cea mai recentă. Prin urmare, este oportun ca aplicarea obligației de tranzacționare să fie limitată doar la instrumentele financiare derivate care aparțin celor două serii.

(5)

Regulamentul delegat (UE) 2015/2205 al Comisiei (3) (instrumentele financiare derivate extrabursiere pe rata dobânzii) și Regulamentul delegat (UE) 2016/592 al Comisiei (4) (instrumentele financiare derivate extrabursiere pe riscul de credit) identifică patru categorii de contrapărți cărora li se aplică obligația de compensare. Pentru a se ține seama de nevoile specifice ale fiecărei categorii de contrapărți, în regulamentele delegate menționate a fost prevăzută și aplicarea progresivă a respectivei obligații de compensare. Dată fiind legătura dintre obligația de compensare și obligația de tranzacționare, obligația de tranzacționare pentru fiecare categorie de contrapărți ar trebui să intre în vigoare numai după ce obligația de compensare pentru respectiva categorie a intrat deja în vigoare.

(6)

Prezentul regulament se bazează pe proiectele de standarde tehnice de reglementare înaintate Comisiei de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA).

(7)

Prezentul regulament se adoptă pe baza elementelor factuale și, mai precis, pe baza profilului de lichiditate predominant la momentul adoptării sale și va fi revizuit și modificat, după caz, în funcție de evoluția pieței.

(8)

ESMA a efectuat consultări publice cu privire la proiectul de standarde tehnice de reglementare pe care se bazează prezentul regulament, a analizat costurile și beneficiile potențiale aferente și a solicitat opinia Grupului părților interesate din domeniul valorilor mobiliare și piețelor înființat în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (5).

(9)

Pentru a asigura buna funcționare a piețelor financiare, este necesar ca prezentul regulament să intre în vigoare în regim de urgență și să se aplice de la aceeași dată ca și data de la care se aplică Regulamentul (UE) nr. 600/2014,

(a)

3 ianuarie 2018;

(b)

data menționată la articolul 3 din Regulamentul delegat (UE) 2015/2205 sau la articolul 3 din Regulamentul delegat (UE) 2016/592 pentru fiecare categorie de contrapărți.