This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 32016R2281
Commission Regulation (EU) 2016/2281 of 30 November 2016 implementing Directive 2009/125/EC of the European Parliament and of the Council establishing a framework for the setting of ecodesign requirements for energy-related products, with regard to ecodesign requirements for air heating products, cooling products, high temperature process chillers and fan coil units (Text with EEA relevance )
Regulamentul (UE) 2016/2281 al Comisiei din 30 noiembrie 2016 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic, în ceea ce privește cerințele de proiectare ecologică aplicabile produselor pentru încălzirea aerului, produselor pentru răcire, răcitoarelor industriale cu temperaturi înalte și ventiloconvectoarelor (Text cu relevanță pentru SEE )
Regulamentul (UE) 2016/2281 al Comisiei din 30 noiembrie 2016 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic, în ceea ce privește cerințele de proiectare ecologică aplicabile produselor pentru încălzirea aerului, produselor pentru răcire, răcitoarelor industriale cu temperaturi înalte și ventiloconvectoarelor (Text cu relevanță pentru SEE )
C/2016/7769
JO L 346, 20.12.2016, p. 1–50
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
In force: This act has been changed. Current consolidated version: 09/01/2017
20.12.2016 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 346/1 |
REGULAMENTUL (UE) 2016/2281 AL COMISIEI
din 30 noiembrie 2016
de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic, în ceea ce privește cerințele de proiectare ecologică aplicabile produselor pentru încălzirea aerului, produselor pentru răcire, răcitoarelor industriale cu temperaturi înalte și ventiloconvectoarelor
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (1), în special articolul 15 alineatul (1),
după consultarea Forumului consultativ privind proiectarea ecologică,
întrucât:
(1) |
În temeiul Directivei 2009/125/CE, Comisia trebuie să stabilească cerințe în materie de proiectare ecologică pentru produsele cu impact energetic care prezintă volume de vânzări și de schimburi comerciale semnificative și un impact semnificativ asupra mediului și care oferă un potențial considerabil de reducere a acestui impact prin îmbunătățiri conceptuale care nu creează costuri excesive. |
(2) |
În conformitate cu articolul 16 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2009/125/CE și atunci când acest lucru este oportun, Comisia ar trebui să introducă măsuri de punere în aplicare pentru produsele care oferă un potențial semnificativ de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, în mod rentabil, așa cum este cazul produselor pentru încălzirea aerului și al celor pentru răcire. Aceste măsuri de punere în aplicare ar trebui introduse în conformitate cu procedura menționată la articolul 19 alineatul (3) din Directiva 2009/125/CE și cu criteriile prevăzute la articolul 15 alineatul (2) din aceeași directivă. În ceea ce privește măsurile care urmează să fie introduse, Comisia ar trebui să consulte Forumul consultativ privind proiectarea ecologică. |
(3) |
Comisia a efectuat mai multe studii pregătitoare referitoare la caracteristicile tehnice, economice și de mediu ale produselor de încălzire a aerului, produselor pentru răcire și răcitoarelor industriale cu temperaturi înalte, utilizate în general în Uniunea Europeană. Aceste studii au fost elaborate împreună cu părți interesate din UE și din țări terțe, iar rezultatele au fost făcute publice. |
(4) |
Consumul de energie și emisiile de oxizi de azot în timpul utilizării au fost identificate ca fiind caracteristici semnificative, în sensul prezentului regulament, ale produselor pentru încălzirea aerului, produselor pentru răcire și răcitoarelor industriale cu temperaturi înalte. Emisiile directe provenind de la agenții frigorifici și emisiile de zgomot au fost, de asemenea, identificate ca fiind relevante. |
(5) |
Studiile pregătitoare arată că, în ceea ce privește produsele pentru încălzirea aerului, produsele pentru răcire și răcitoarele industriale cu temperaturi înalte, nu este necesară introducerea unor cerințe referitoare la ceilalți parametri de proiectare ecologică menționați în partea 1 din anexa I la Directiva 2009/125/CE. |
(6) |
Prezentul regulament ar trebui să se aplice atât în ceea ce privește produsele pentru încălzirea aerului, produsele pentru răcire și răcitoarele industriale cu temperaturi înalte, proiectate pentru a utiliza combustibili gazoși, combustibili lichizi sau energie electrică, cât și în ceea ce privește ventiloconvectoarele. |
(7) |
Deoarece agenții frigorifici fac obiectul Regulamentului (UE) nr. 517/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (2), prezentul regulament nu stabilește cerințe specifice privind agenții frigorifici. |
(8) |
Emisiile de zgomot ale produselor pentru încălzirea aerului, produselor pentru răcire, răcitoarelor industriale cu temperaturi înalte și ventiloconvectoarelor sunt și ele relevante. Cu toate acestea, mediul în care sunt instalate produsele pentru încălzirea aerului, produsele pentru răcire și răcitoarele industriale cu temperaturi înalte are un impact asupra emisiilor de zgomot maxime care pot fi acceptate. În plus, pentru a atenua impactul emisiilor de zgomot pot fi luate măsuri secundare. În consecință, nu sunt stabilite cerințe minime în ceea ce privește emisiile de zgomot maxime. Sunt stabilite cerințe de informare cu privire la nivelul puterii acustice. |
(9) |
Consumul de energie anual combinat al produselor pentru încălzirea aerului, produselor pentru răcire și răcitoarelor industriale cu temperaturi înalte a fost estimat la 2 477 PJ (59 Mtep) pe an în 2010, la nivelul UE, ceea ce corespunde unor emisii de dioxid de carbon de 107 Mt. Dacă nu se iau măsuri specifice, consumul anual de energie al produselor pentru încălzirea aerului, produselor pentru răcire și răcitoarelor industriale cu temperaturi înalte se preconizează că va atinge 2 534 PJ (60 Mtep) pe an, până în 2030. |
(10) |
Consumul de energie al produselor pentru încălzirea aerului, produselor pentru răcire și răcitoarelor industriale cu temperaturi înalte ar putea fi redus fără a crește costul combinat al achiziționării și exploatării acestor produse, prin utilizarea de tehnologii existente, liber disponibile. |
(11) |
Emisiile anuale totale de oxizi de azot din UE, generate în principal de aerotermele pe gaz, au fost estimate la 36 Mt echivalent SOx pe an, în 2010 (exprimate în contribuția acestora la acidificare). Se preconizează că aceste emisii vor scădea la 22 Mt pe an echivalent SOx, până în 2030. |
(12) |
Emisiile produselor pentru încălzirea aerului, produselor pentru răcire și răcitoarelor industriale cu temperaturi înalte ar putea fi reduse și mai mult, fără a crește costul combinat al achiziționării și exploatării acestor produse, prin utilizarea de tehnologii existente, liber disponibile. |
(13) |
Se preconizează că cerințele de proiectare ecologică stabilite în prezentul regulament vor genera economii anuale de energie de aproximativ 203 PJ (5 Mtep), ceea ce corespunde unei cantități de 9 Mt de emisii de dioxid de carbon, până în 2030. |
(14) |
Se preconizează, de asemenea, că cerințele de proiectare ecologică stabilite în prezentul regulament vor reduce emisiile anuale de oxizi de azot cu 2,6 Mt echivalent SOx, până în 2030. |
(15) |
Cerințele de proiectare ecologică ar trebui să armonizeze cerințele referitoare la eficiența energetică și la emisiile de oxizi de azot, care se aplică produselor pentru încălzirea aerului și produselor pentru răcire, pe întregul teritoriu al UE. Acest lucru va contribui atât la îmbunătățirea funcționării pieței unice, cât și la ameliorarea performanțelor de mediu ale produselor în cauză. |
(16) |
Cerințele de proiectare ecologică stabilite în prezentul regulament nu ar trebui să afecteze, din perspectiva utilizatorului final, funcționalitatea sau accesibilitatea produselor pentru încălzirea aerului, produselor pentru răcire și răcitoarelor industriale cu temperaturi înalte și nu ar trebui să aibă un efect negativ asupra sănătății, siguranței sau mediului. |
(17) |
Ar trebui să se acorde suficient timp producătorilor pentru a-și reproiecta produsele, astfel încât acestea să fie conforme cu prezentul regulament. Acest aspect ar trebui avut în vedere în momentul stabilirii datei de la care urmează să se aplice cerințele. Calendarul ar trebui să țină seama de impactul financiar asupra producătorilor, în special asupra întreprinderilor mici și mijlocii, asigurând, în același timp, faptul că obiectivele prezentului regulament pot fi îndeplinite până la termenele-limită. |
(18) |
Măsurătorile parametrilor relevanți ai produselor trebuie efectuate prin aplicarea unor metode de măsurare fiabile, exacte și reproductibile, care să ia în considerare metodele de măsurare de ultimă generație general recunoscute, dar și standardele armonizate adoptate de organizațiile europene de standardizare, enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (3), atunci când acestea sunt disponibile. |
(19) |
În conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din Directiva 2009/125/CE, prezentul regulament specifică procedurile de evaluare a conformității aplicabile. |
(20) |
Pentru a facilita verificarea conformității, producătorii trebuie să furnizeze informații în documentația tehnică menționată în anexele IV și V la Directiva 2009/125/CE, în măsura în care informațiile respective se raportează la cerințele stabilite în prezentul regulament. |
(21) |
Pentru a limita și mai mult impactul de mediu al produselor pentru încălzirea aerului, produselor pentru răcire, răcitoarelor industriale cu temperaturi înalte și ventiloconvectoarelor, producătorii ar trebui să prezinte informații privind dezasamblarea, reciclarea și/sau eliminarea. |
(22) |
Pe lângă cerințele obligatorii din punct de vedere juridic, prevăzute în prezentul regulament, ar trebui identificate criterii de referință indicative privind cele mai bune tehnologii disponibile, pentru a se asigura o largă disponibilitate și accesibilitate a informațiilor referitoare la performanța de mediu a produselor pentru încălzirea aerului, produselor pentru răcire și răcitoarelor industriale cu temperaturi înalte. |
(23) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 19 alineatul (1) din Directiva 2009/125/CE, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Obiect și domeniu de aplicare
(1) Prezentul regulament stabilește cerințele în materie de proiectare ecologică pentru introducerea pe piață și/sau punerea în serviciu a următoarelor produse:
(a) |
produse pentru încălzirea aerului cu o capacitate de încălzire care nu depășește 1 MW; |
(b) |
produse pentru răcire și răcitoare industriale cu temperaturi înalte, cu o capacitate de răcire care nu depășește 2 MW; |
(c) |
ventiloconvectoare. |
(2) Prezentul regulament nu se aplică produselor care îndeplinesc cel puțin unul dintre criteriile de mai jos:
(a) |
produse reglementate prin Regulamentul (UE) 2015/1188 al Comisiei (4), în ceea ce privește cerințele în materie de proiectare ecologică aplicabile aparatelor pentru încălzire locală; |
(b) |
produse reglementate prin Regulamentul (UE) nr. 206/2012 al Comisiei (5), în ceea ce privește cerințele în materie de proiectare ecologică aplicabile aparatelor de aer condiționat și ventilatoarelor de confort; |
(c) |
produse reglementate prin Regulamentul (UE) nr. 813/2013 al Comisiei (6), în ceea ce privește cerințele în materie de proiectare ecologică aplicabile aparatelor pentru încălzirea incintelor și aparatelor pentru încălzire cu funcție dublă; |
(d) |
produse reglementate prin Regulamentul (UE) 2015/1095 al Comisiei (7), în ceea ce privește cerințele în materie de proiectare ecologică aplicabile dulapurilor de depozitare frigorifice profesionale, dulapurilor de răcire și congelare rapidă, unităților de condensare și răcitoarelor industriale; |
(e) |
climatizoare, cu temperatura de ieșire a apei de răcire mai mică de + 2 °C și răcitoare industriale cu temperatură înaltă, cu temperatura de ieșirea apei de răcire mai mică de + 2 °C sau mai mare de + 12 °C; |
(f) |
produse proiectate să utilizeze în principal combustibili din biomasă; |
(g) |
produse care utilizează combustibili solizi; |
(h) |
produse care furnizează căldură sau frig în combinație cu energie electrică („cogenerare”), prin intermediul unui proces de conversie sau de ardere a combustibilului; |
(i) |
produse incluse în instalațiile care intră sub incidența Directivei 2010/75/UE (8) privind emisiile industriale; |
(j) |
răcitoare industriale cu temperatură înaltă care utilizează exclusiv condensarea prin evaporare; |
(k) |
produse fabricate la comandă, în mod ocazional și asamblate la fața locului; |
(l) |
răcitoare industriale cu temperatură înaltă, la care refrigerarea se realizează printr-un proces de absorbție ce utilizează căldura ca sursă de energie; și |
(m) |
produse pentru încălzirea și/sau răcirea aerului, care au ca funcție principală producerea și depozitarea de materiale perisabile la temperaturi specifice în incinte comerciale, instituționale sau industriale, în timp ce încălzirea și/sau răcirea incintelor este o funcție secundară și în cazul cărora eficiența energetică a funcției de încălzire și/sau răcire a incintelor depinde de eficiența energetică a funcției primare. |
Articolul 2
Definiții
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții, pe lângă cele prevăzute în Directiva 2009/125/CE:
1. |
„produs pentru încălzirea aerului” înseamnă un dispozitiv care:
Un generator de căldură, proiectat pentru un produs pentru încălzirea aerului și carcasa unui produs pentru încălzirea aerului, proiectată pentru a fi echipată cu un astfel de generator de căldură sunt considerate, împreună, un produs pentru încălzirea aerului; |
2. |
„sistem de încălzire pe bază de aer” înseamnă componentele și/sau echipamentele necesare pentru furnizarea de aer încălzit, prin intermediul unui dispozitiv de deplasare a aerului, fie prin conducte, fie direct în incinta încălzită, atunci când scopul sistemului este de a atinge și menține temperatura interioară dorită într-o incintă închisă, de exemplu o clădire sau părți ale acesteia, pentru confortul termic al persoanelor; |
3. |
„generator de căldură” înseamnă partea unui produs pentru încălzire care generează căldură utilă, printr-unul sau mai multe dintre următoarele procese:
|
4. |
„produs pentru răcire” înseamnă un dispozitiv care:
Un generator de frig, proiectat pentru a fi utilizat într-un produs pentru răcire și carcasa unui produs pentru răcire, proiectată pentru a fi echipată cu un astfel de generator de frig sunt considerate, împreună, un produs pentru răcire; |
5. |
„sistem de răcire pe bază de aer” înseamnă componentele sau echipamentele necesare pentru furnizarea de aer răcit, prin intermediul unui dispozitiv de deplasare a aerului, fie prin conducte, fie direct în incinta răcită, pentru a atinge și menține temperatura interioară dorită într-o incintă închisă, de exemplu o clădire sau părți ale acesteia, pentru confortul termic al persoanelor; |
6. |
„sistem de răcire pe bază de apă” înseamnă componentele sau echipamentele necesare pentru distribuirea de apă răcită și transferarea de căldură din incinte către apa răcită, atunci când scopul sistemului este de a atinge și menține temperatura interioară dorită într-o incintă închisă, de exemplu o clădire sau părți ale acesteia, pentru confortul termic al persoanelor; |
7. |
„generator de frig” înseamnă componenta unui produs pentru răcire care generează o diferență de temperatură ce permite extragerea căldurii din sursa de căldură, și anume din incinta care trebuie răcită și transferarea acesteia la un disipator termic, precum aerul ambiant, apa sau solul, prin utilizarea unui ciclu de compresie a vaporilor sau a unui ciclu de sorbție; |
8. |
„climatizor” înseamnă un produs pentru răcire:
|
9. |
„ventiloconvector” înseamnă un dispozitiv care furnizează o circulație forțată a aerului dintr-o incintă, în scopul încălzirii și/sau răcirii și/sau dezumidificării și/sau filtrării acestui aer, pentru confortul termic al persoanelor, dar care nu include nici sursa de căldură sau de frig, nici un schimbător de căldură exterior. Dispozitivul poate fi dotat cu țevărie minimă pentru ghidarea admisiei și a evacuării aerului, inclusiv a aerului condiționat. Produsul poate fi proiectat pentru a fi încorporat sau poate avea o carcasă proprie care să-i permită amplasarea în incinta destinată condiționării. El poate include un generator de căldură cu efect Joule, destinat a fi utilizat exclusiv ca încălzitor de rezervă; |
10. |
„răcitor industrial cu temperatură înaltă” înseamnă un produs:
|
11. |
„capacitate nominală de refrigerare” (P) înseamnă capacitatea de refrigerare pe care o poate atinge răcitorul industrial cu temperatură înaltă, atunci când funcționează la sarcină maximă, măsurată la o temperatură de 35 °C a aerului de admisie pentru răcitoarele industriale cu temperatură înaltă cu răcire cu aer și la o temperatură de 30 °C a apei pentru răcitoarele industriale cu temperatură înaltă cu răcire cu apă, exprimată în kW; |
12. |
„răcitor industrial cu temperatură înaltă cu răcire cu aer” înseamnă un răcitor industrial cu temperatură înaltă al cărui mediu de transfer termic la partea de condensare este aerul; |
13. |
„răcitor industrial cu temperatură înaltă cu răcire cu apă” înseamnă un răcitor industrial cu temperatură înaltă al cărui mediu de transfer termic la partea de condensare este apa sau saramura; |
14. |
„combustibil din biomasă” înseamnă un combustibil produs din biomasă; |
15. |
„biomasă” înseamnă fracțiunea biodegradabilă a produselor, deșeurilor și reziduurilor de origine biologică provenite din agricultură (inclusiv substanțe vegetale și animale), din silvicultură și din industriile conexe, inclusiv din pescuit și acvacultură, precum și fracțiunea biodegradabilă a deșeurilor industriale și a celor municipale; |
16. |
„combustibil solid” înseamnă un combustibil care se află în stare solidă la o temperatură ambiantă interioară normală; |
17. |
„capacitate nominală de încălzire” (Prated,h) înseamnă capacitatea de încălzire a unei pompe de căldură, a unei aeroterme sau a unui ventiloconvector, atunci când încălzește o incintă în „condiții nominale standard”, exprimată în kW; |
18. |
„capacitate nominală de răcire” (Prated,c) înseamnă capacitatea de răcire a unui climatizor și/sau a unui aparat de aer condiționat sau a unui ventiloconvector, atunci când răcește o incintă în „condiții nominale standard”, exprimată în kW; |
19. |
„condiții nominale standard” înseamnă condițiile de funcționare ale climatizoarelor, aparatelor de aer condiționat și pompelor de căldură, în care acestea sunt testate pentru a li se stabili capacitatea nominală de încălzire, capacitatea nominală de răcire, nivelul de putere acustică și/sau emisiile de oxizi de azot. Pentru produsele care utilizează motoare cu ardere internă, acesta este echivalentul regimului de turație al motorului (Erpmequivalent); |
20. |
„temperatura de ieșire a apei răcite” înseamnă temperatura apei la ieșirea din climatizor, exprimată în grade Celsius. |
În sensul anexelor II-V, în anexa I sunt stabilite definiții suplimentare.
Articolul 3
Cerințe în materie de proiectare ecologică și calendar
(1) Cerințele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor pentru încălzirea aerului, produselor pentru răcire, ventiloconvectoarelor și răcitoarelor cu temperatură înaltă sunt stabilite în anexa II.
(2) Fiecare cerință în materie de proiectare ecologică se aplică în conformitate cu următorul calendar:
(a) |
de la 1 ianuarie 2018:
|
(b) |
de la 26 septembrie 2018:
|
(c) |
de la 1 ianuarie 2021:
|
(3) Conformitatea cu cerințele în materie de proiectare ecologică se măsoară și se calculează în conformitate cu cerințele stabilite în anexa III.
Articolul 4
Evaluarea conformității
Producătorilor trebuie să li se permită să aleagă dacă să utilizeze, pentru procedura de evaluare a conformității menționată la articolul 8 alineatul (2) din Directiva 2009/125/CE, controlul intern al proiectării prevăzut în anexa IV la directiva respectivă sau sistemul de management prevăzut în anexa V la aceeași directivă.
Producătorii trebuie să furnizeze documentația tehnică conținând informațiile prevăzute la punctul 5 litera (c) din anexa II la prezentul regulament.
Articolul 5
Procedura de verificare în scopul supravegherii pieței
Autoritățile competente din statele membre aplică procedura de verificare stabilită în anexa IV la prezentul regulament, atunci când efectuează verificările de supraveghere a pieței menționate la articolul 3 alineatul (2) din Directiva 2009/125/CE, pentru a asigura conformitatea cu cerințele stabilite în anexa II la prezentul regulament.
Articolul 6
Valori de referință
Valorile indicative de referință pentru aplicarea calificativului „performanță optimă” la produsele pentru încălzirea aerului, produsele pentru răcire și răcitoarele industriale cu temperatură înaltă disponibile pe piață în momentul intrării în vigoare a prezentului regulament sunt stabilite în anexa V la prezentul regulament.
Articolul 7
Revizuire
Comisia revizuiește prezentul regulament din perspectiva progreselor tehnologice realizate în ceea ce privește produsele pentru încălzirea aerului, produsele pentru răcire și răcitoarele cu temperatură înaltă. Cel târziu la 1 ianuarie 2022, Comisia prezintă rezultatele acestei revizuiri Forumului consultativ privind proiectarea ecologică. Revizuirea include o evaluare a următoarelor aspecte:
(a) |
oportunitatea stabilirii unor cerințe în materie de proiectare ecologică pentru emisiile directe de gaze cu efect de seră generate de agenții frigorifici; |
(b) |
oportunitatea stabilirii de cerințe în materie de proiectare ecologică pentru răcitoarele industriale cu temperatură înaltă care utilizează tehnologia condensării cu evaporare și pentru răcitoarele industriale cu temperatură înaltă care utilizează tehnologia absorbției. |
(c) |
oportunitatea stabilirii de cerințe mai stricte în materie de proiectare ecologică pentru eficiența energetică și emisiile de oxizi de azot ale produselor pentru încălzirea aerului, produselor pentru răcire și răcitoarelor industriale cu temperatură înaltă; |
(d) |
oportunitatea stabilirii de cerințe în materie de proiectare ecologică pentru emisiile de zgomot ale produselor pentru încălzirea aerului, produselor pentru răcire, răcitoarelor industriale cu temperatură înaltă și ventiloconvectoarelor; |
(e) |
oportunitatea stabilirii de cerințe în materie de emisii pe baza capacității utile de încălzire sau de răcire, în locul consumului de energie; |
(f) |
oportunitatea stabilirii de cerințe în materie de proiectare ecologică pentru aerotermele cu funcție dublă; |
(g) |
oportunitatea stabilirii de cerințe în materie de etichetare energetică pentru produsele casnice pentru încălzirea aerului; |
(h) |
oportunitatea stabilirii de cerințe mai stricte în materie de proiectare ecologică pentru aerotermele C2 și C4; |
(i) |
oportunitatea stabilirii de cerințe mai stricte în materie de proiectare ecologică pentru aparatele de aer condiționat și pompele de căldură de acoperiș conectabile prin conducte; |
(j) |
oportunitatea certificării de către terți; și |
(k) |
valoarea toleranțelor de verificare pentru toate produsele, așa cum se menționează în procedurile de verificare prevăzute în anexa IV. |
Articolul 8
Derogare
(1) Până la 1 ianuarie 2018, statele membre pot permite introducerea pe piață și/sau punerea în serviciu a produselor pentru încălzirea aerului, produselor pentru răcire și a răcitoarelor industriale cu temperatură înaltă care respectă dispozițiile lor naționale referitoare la rata eficienței energetice sezoniere sau la rata performanței energetice sezoniere, aflate în vigoare la data adoptării prezentului regulament.
(2) Până la 26 septembrie 2018, statele membre pot permite introducerea pe piață și/sau punerea în serviciu a produselor pentru încălzirea aerului și a produselor pentru răcire care respectă dispozițiile lor naționale privind emisiile de oxizi de azot, aflate în vigoare la data adoptării prezentului regulament;
Articolul 9
Intrare în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 30 noiembrie 2016.
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER
(1) JO L 285, 31.10.2009, p. 10.
(2) Regulamentul (UE) nr. 517/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind gazele fluorurate cu efect de seră și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 842/2006 (JO L 150, 20.5.2014, p. 195).
(3) Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană, de modificare a Directivelor 89/686/CEE și 93/15/CEE ale Consiliului și a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE și 2009/105/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Deciziei 87/95/CEE a Consiliului și a Deciziei nr. 1673/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 316, 14.11.2012, p. 12).
(4) Regulamentul (UE) 2015/1188 al Comisiei din 28 aprilie 2015 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele în materie de proiectare ecologică aplicabile aparatelor pentru încălzire locală (JO L 193, 21.7.2015, p. 76).
(5) Regulamentul (UE) nr. 206/2012 al Comisiei din 6 martie 2012 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele în materie de proiectare ecologică pentru aparatele de climatizare și ventilatoarele de confort (JO L 72, 10.3.2012, p. 7).
(6) Regulamentul (UE) nr. 813/2013 al Comisiei din 2 august 2013 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele în materie de proiectare ecologică pentru instalațiile pentru încălzirea incintelor și instalațiile de încălzire cu funcție dublă (JO L 239, 6.9.2013, p. 136).
(7) Regulamentul (UE) 2015/1095 al Comisiei din 5 mai 2015 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele în materie de proiectare ecologică aplicabile dulapurilor frigorifice de depozitare profesionale, dulapurilor frigorifice de răcire și congelare rapidă, unităților de condensare și răcitoarelor pentru procese (JO L 177, 8.7.2015, p. 19).
(8) Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (JO L 334, 17.12.2010, p. 17).
ANEXA I
Definiții aplicabile anexelor II-V
În sensul prezentului regulament, pe lângă definițiile stabilite în Directiva 2009/125/CE, se aplică următoarele definiții:
Definiții comune
1. |
„coeficient de conversie” (CC) înseamnă un coeficient care reflectă media randamentului de generare la nivelul UE, estimată la 40 %, stabilită în anexa IV la Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului (1); valoarea coeficientului de conversie este CC = 2,5; |
2. |
„putere calorifică superioară” (PCS) înseamnă cantitatea totală de căldură eliberată de o cantitate unitară de combustibil, atunci când acesta este ars complet cu oxigen și când produsele de ardere revin la temperatura ambiantă; această cantitate include căldura rezultată din condensarea eventualilor vapori de apă conținuți în combustibil și a vaporilor de apă formați prin arderea eventualului conținut de hidrogen al combustibilului; |
3. |
„potențial de încălzire globală” (GWP) înseamnă potențialul de încălzire climatică al unui gaz cu efect de seră, față de potențialul dioxidului de carbon (CO2), calculat ca potențial de încălzire pentru 100 de ani al unui kilogram de gaz cu efect de seră, față de un kilogram de CO2. Valorile GWP avute în vedere sunt cele stabilite în anexele I, II și IV la Regulamentul (UE) nr. 517/2014. Valorile GWP pentru amestecurile de agenți frigorifici se bazează pe metoda prezentată în anexa IV la Regulamentul (UE) nr. 517/2014; |
4. |
„debit de aer” înseamnă debitul de aer în m3/h, măsurat la orificiul de evacuare a aerului al unităților interioare și/sau exterioare (dacă este cazul) ale climatizoarelor, aparatelor de aer condiționat sau pompelor de căldură și unităților ventiloconvectoare, în condiții nominale standard pentru răcire, sau pentru încălzire dacă produsul nu are funcție de răcire; |
5. |
„nivel de putere acustică” (LWA ) înseamnă nivelul de putere acustică, ponderat cu A, măsurat în interior și/sau în exterior, în condiții nominale standard, exprimat în dB; |
6. |
„încălzitor suplimentar” înseamnă un generator de căldură al produsului pentru încălzirea aerului, care generează căldură suplimentară, în condițiile în care sarcina de încălzire depășește capacitatea de încălzire a generatorului de căldură preferat; |
7. |
„generator de căldură preferat” înseamnă generatorul de căldură al produsului pentru încălzirea aerului, care are cea mai mare contribuție la totalul energiei termice furnizate pe durata sezonului de încălzire; |
8. |
„eficiența energetică sezonieră aferentă încălzirii incintelor” (ηs,h ) înseamnă raportul dintre cererea anuală de referință pentru încălzire, aferentă sezonului de încălzire acoperit de un produs pentru încălzirea aerului și consumul anual de energie pentru încălzire, corectat, după caz, cu contribuții care țin seama de controlul temperaturii și de consumul de energie electrică al pompei sau pompelor de apă subterană, exprimat în %; |
9. |
„eficiența energetică sezonieră aferentă răcirii incintelor” (ηs,c ) înseamnă raportul dintre cererea anuală de referință pentru răcire, aferentă sezonului de răcire acoperit de un produs pentru răcire și consumul anual de energie pentru răcire, corectat, după caz, cu contribuții care țin seama de controlul temperaturii și de consumul de energie electrică al pompei sau pompelor de apă subterană, exprimat în %; |
10. |
„regulator de temperatură” înseamnă un echipament care constituie interfața cu utilizatorul final în ceea ce privește valorile și intervalele aferente temperaturii interioare dorite și care comunică date relevante, precum temperatura sau temperaturile interioare și/sau exterioare efective, unei interfețe a produsului pentru încălzirea aerului sau răcire, cum ar fi o unitate centrală de procesare, contribuind astfel la reglarea temperaturii sau a temperaturilor interioare; |
11. |
„interval” (binj ) înseamnă o combinație dintre o „temperatură exterioară” (Tj ) și „orele per interval” (hj ), conform celor stipulate în anexa III, tabelele 26, 27 și 28; |
12. |
„ore per interval” (hj ) înseamnă numărul de ore pe sezon, exprimat în ore pe an, în care se atinge o anumită temperatură exterioară pentru fiecare interval, conform celor stipulate în anexa III, tabelele 26, 27 și 28; |
13. |
„temperatură interioară” (Tin ) înseamnă temperatura aerului interior, indicată de termometrul uscat și exprimată în grade Celsius; umiditatea relativă poate fi indicată printr-o temperatură corespunzătoare a termometrului umed; |
14. |
„temperatură exterioară” (Tj ) înseamnă temperatura aerului exterior, indicată de termometrul uscat și exprimată în grade Celsius; umiditatea relativă poate fi indicată printr-o temperatură corespunzătoare a termometrului umed; |
15. |
„controlul capacității” înseamnă caracteristica unei pompe de căldură, a unui aparat de aer condiționat, a unui climatizor sau a unui răcitor industrial cu temperatură înaltă de a-și modifica propria capacitate de încălzire sau de răcire, prin modificarea debitului volumetric al agentului frigorific, care trebuie indicat ca „fix”, dacă debitul volumetric nu poate fi modificat, ca „progresiv”, dacă debitul volumetric este modificat sau ajustat în serii de maximum două trepte, sau ca „variabil”, dacă debitul volumetric este modificat sau ajustat în serii de trei sau mai multe trepte; |
16. |
„coeficient de degradare” [(Cdh ) pentru modul încălzire și (Cdc ) pentru modurile răcire sau refrigerare] înseamnă măsura pierderii de eficiență, cauzată de ciclurile pornit/oprit ale produsului; dacă nu este determinat prin măsurare, coeficientul de degradare implicit este 0,25 pentru un aparat de aer condiționat sau o pompă de căldură, sau 0,9 pentru un climatizor sau un răcitor industrial cu temperatură înaltă; |
17. |
„emisii de oxizi de azot” înseamnă suma emisiilor de monoxid de azot și dioxid de azot provenite de la produsele pentru încălzirea aerului sau răcire care utilizează combustibili gazoși sau lichizi, exprimate în dioxid de azot, stabilite în timpul furnizării capacității nominale pentru încălzire, exprimată în mg/kWh de PCS. |
Definiții referitoare la aeroterme
18. |
„aerotermă” înseamnă un produs pentru încălzirea aerului care transferă căldura de la un generator de căldură direct în atmosferă și care încorporează sau distribuie această căldură printr-un sistem de încălzire pe bază de aer; |
19. |
„aerotermă cu combustibil gazos/lichid” înseamnă o aerotermă care folosește un generator de căldură prin arderea de combustibili gazoși sau lichizi; |
20. |
„aerotermă electrică” înseamnă o aerotermă care utilizează un generator de căldură cu efect Joule, într-un sistem de încălzire cu rezistență electrică; |
21. |
„aerotermă B1” înseamnă o aerotermă care utilizează combustibili gazoși/lichizi, specific proiectată pentru a fi conectată la o țeavă de fum cu tiraj natural prin care reziduurile de ardere sunt evacuate în afara încăperii în care se află aeroterma B1 și care trage aerul de ardere direct din încăperea respectivă; aerotermele de tip B1 sunt comercializate numai ca aeroterme B1; |
22. |
„aerotermă C2” înseamnă o aerotermă care utilizează combustibili gazoși/lichizi, specific proiectată pentru a trage aerul de ardere dintr-un sistem de conducte comune, la care sunt conectate mai multe aparate electrocasnice și pentru a extrage gazele de ardere în sistemul de conducte; aerotermele de tip C2 sunt comercializate numai ca aeroterme C2; |
23. |
„aerotermă C4” înseamnă o aerotermă care utilizează combustibili gazoși/lichizi, specific proiectată pentru a trage aerul de ardere dintr-un sistem de conducte comune, la care sunt conectate mai multe aparate electrocasnice și pentru a extrage gazele de ardere într-o altă țeavă a sistemului de evacuare; aerotermele de tip C4 sunt comercializate numai ca aeroterme C4; |
24. |
„capacitate minimă” înseamnă capacitatea minimă de încălzire a aerotermei (Pmin ), exprimată în kW; |
25. |
„randament util la capacitatea nominală de încălzire” (ηnom ) înseamnă raportul dintre capacitatea nominală de încălzire și puterea de intrare totală, necesară pentru a obține această capacitate de încălzire, exprimat în %, unde puterea de intrare totală se bazează pe PCS-ul combustibilului, dacă se utilizează combustibili gazoși/lichizi; |
26. |
„randament util la capacitatea minimă” (ηpl) înseamnă raportul dintre capacitatea minimă și puterea de intrare totală, necesară pentru a obține această capacitate de încălzire, exprimat în %, unde puterea de intrare totală se bazează pe PCS-ul combustibilului; |
27. |
„eficiență energetică sezonieră aferentă încălzirii incintelor în modul activ” (ηs,on) înseamnă eficiență energetică sezonieră aferentă energiei termice, înmulțită cu eficiența energetică aferentă emisiilor, exprimată în %; |
28. |
„eficiență energetică sezonieră aferentă energiei termice” (ηs,th ) înseamnă media ponderată a randamentului util la capacitatea nominală de încălzire și a randamentului util la capacitate minimă, ținând seama și de pierderile prin anvelopă; |
29. |
„eficiența energetică aferentă emisiilor” (ηs,flow ) înseamnă o corecție aplicată calculului eficienței energetice sezoniere aferente încălzirii incintelor în modul activ, care ține cont de fluxul de aer echivalent al aerului încălzit și de capacitatea de încălzire; |
30. |
„factor al pierderilor prin anvelopă” (Fenv ) înseamnă pierderile de eficiență energetică sezonieră aferentă încălzirii incintelor, datorate pierderilor de căldură ale generatorului de căldură în zone din afara incintelor care trebuie încălzite, exprimate în %; |
31. |
„consum auxiliar de energie electrică” înseamnă pierderile de eficiență energetică sezonieră aferentă încălzirii incintelor, datorate consumului de energie electrică la capacitatea nominală de încălzire (elmax ), la capacitatea minimă (elmin ) și în mod standby (elsb ), exprimate în %; |
32. |
„pierderi cu flacăra de aprindere” înseamnă pierderile de eficiență energetică sezonieră aferentă încălzirii incintelor, datorate consumului de energie al arzătorului de aprindere, exprimate în %; |
33. |
„putere consumată de flacăra pilot permanentă” (Pign ) înseamnă consumul de putere al unui arzător destinat să aprindă arzătorul principal și care poate fi stins exclusiv prin intervenția utilizatorului, exprimat în W, pe baza PCS-ului combustibilului; |
34. |
„pierderi pe țeava de fum” înseamnă pierderile de eficiență energetică sezonieră aferentă încălzirii incintelor, în perioadele în care generatorul preferat nu este activ, exprimate în %; |
Definiții ale pompelor de căldură, aparatelor de aer condiționat și climatizoarelor
35. |
„pompă de căldură” înseamnă un produs pentru încălzirea aerului:
|
36. |
„pompă de căldură aer-aer” înseamnă o pompă de căldură dotată cu un generator de căldură care utilizează un ciclu de compresie a vaporilor acționat de un motor electric sau de un motor cu ardere internă și al cărei schimbător de căldură exterior (evaporator) permite transferul de căldură din aerul ambiant; |
37. |
„pompă de căldură apă/saramură-aer” înseamnă o pompă de căldură dotată cu un generator de căldură care utilizează un ciclu de compresie a vaporilor acționat de un motor electric sau de un motor cu ardere internă și al cărei schimbător de căldură exterior (evaporator) permite transferul de căldură din apă sau saramură; |
38. |
„pompă de căldură de acoperiș” înseamnă o pompă de căldură aer-aer, acționată de un compresor electric, ale cărei evaporator, compresor și condensator sunt integrate într-un singur bloc; |
39. |
„pompă de căldură cu ciclu de sorbție” înseamnă o pompă de căldură cu un generator de căldură care utilizează un ciclu de sorbție ce se bazează pe ardere externă de combustibili și/sau pe furnizarea de căldură; |
40. |
„pompă de căldură multi-split” înseamnă o pompă de căldură care conține mai multe unități de interior, unul sau mai multe circuite de refrigerare, unul sau mai multe compresoare și una sau mai multe unități de exterior, unitățile de interior putând fi sau nu controlate individual; |
41. |
„aparat de aer condiționat” înseamnă un produs pentru răcire care asigură răcirea incintelor și:
|
42. |
„aparat de aer condiționat aer-aer” înseamnă un aparat de aer condiționat dotat cu un generator de frig care utilizează un ciclu de compresie a vaporilor acționat de un motor electric sau de un motor cu ardere internă și al cărui schimbător de căldură exterior (evaporator) permite transferul de căldură în aer; |
43. |
„aparat de aer condiționat apă/saramură-aer” înseamnă un aparat de aer condiționat dotat cu un generator de frig care utilizează un ciclu de compresie a vaporilor acționat de un motor electric sau de un motor cu ardere internă și al cărui schimbător de căldură exterior (evaporator) permite transferul de căldură în apă sau în saramură; |
44. |
„aparat de aer condiționat de acoperiș” înseamnă un aparat de aer condiționat aer-aer, acționat de un compresor electric, ale cărui evaporator, compresor și condensator sunt integrate într-un singur bloc; |
45. |
„aparat de aer condiționat multi-split” înseamnă un aparat de aer condiționat care conține mai multe unități de interior, unul sau mai multe circuite de refrigerare, unul sau mai multe compresoare și una sau mai multe unități de exterior, unitățile de interior putând fi sau nu controlate individual; |
46. |
„aparat de aer condiționat cu ciclu de sorbție” înseamnă un aparat de aer condiționat dotat cu un generator de frig care utilizează un ciclu de sorbție bazat pe arderea externă a combustibililor și/sau furnizarea de căldură; |
47. |
„climatizor aer-apă” înseamnă un climatizor dotat cu un generator de frig care utilizează un ciclu de compresie a vaporilor acționat de un motor electric sau de un motor cu ardere internă și al cărui schimbător de căldură exterior (condensator) permite transferul de căldură în aer, inclusiv transferul de căldură bazat pe evaporarea în acest aer a apei adăugate din exterior, cu condiția ca aparatul să poată funcționa și fără adaos de apă, utilizând exclusiv aerul; |
48. |
„climatizor apă/saramură-apă” înseamnă un climatizor dotat cu un generator de frig care utilizează un ciclu de compresie a vaporilor acționat de un motor electric sau de un motor cu ardere internă și al cărui schimbător de căldură exterior (condensator) permite transferul de căldură în apă sau saramură, cu excepția transferului de căldură bazat pe evaporarea apei adăugate din exterior; |
49. |
„climatizor cu ciclu de sorbție” înseamnă un climatizor dotat cu un generator de frig care utilizează un ciclu de sorbție bazat pe arderea externă a combustibililor și/sau furnizarea de căldură; |
Definiții referitoare la metoda de calcul pentru climatizoare, aparate de aer condiționat și pompe de căldură
50. |
„condiții de proiectare de referință” înseamnă combinația dintre „temperatura de proiectare de referință”, „temperatura bivalentă” maximă și „temperatura limită de funcționare” maximă, stabilite în tabelul 24 din anexa III; |
51. |
„temperatura de proiectare de referință” înseamnă fie „temperatura exterioară” pentru răcire (Tdesign,c ), fie „temperatura exterioară” pentru încălzire (Tdesign,h ), descrise în tabelul 24 din anexa III, pentru care „raportul sarcinii parțiale” este egal cu 1 și care variază în funcție de sezonul de răcire sau de încălzire, exprimată în grade Celsius; |
52. |
„temperatură bivalentă” (Tbiv ) înseamnă temperatura exterioară (Tj ) declarată de fabricant, la care capacitatea de încălzire declarată este egală cu sarcina parțială de încălzire și sub care capacitatea de încălzire declarată trebuie să fie suplimentată cu capacitatea unui încălzitor electric de rezervă pentru a atinge sarcina parțială de încălzire, exprimată în grade Celsius; |
53. |
„temperatură limită de funcționare” (Tol ) înseamnă temperatura exterioară declarată de producător pentru încălzire, sub care pompa de căldură nu poate produce nicio capacitate de încălzire, iar capacitatea declarată de încălzire este egală cu zero, exprimată în grade Celsius; |
54. |
„rata sarcinii parțiale” [pl(Tj )] înseamnă „temperatura exterioară” minus 16 °C, împărțită la „temperatura de proiectare de referință” minus 16 °C, fie pentru răcirea, fie pentru încălzirea incintelor; |
55. |
„sezon” înseamnă un set de condiții de mediu, desemnat fie ca sezon de răcire, fie ca sezon de încălzire, care descrie, pentru fiecare interval, combinația dintre temperaturile exterioare și numărul de ore per interval aferentă sezonului respectiv; |
56. |
„sarcină parțială de încălzire” [Ph(Tj )] înseamnă sarcina de încălzire la o anumită temperatură exterioară, calculată prin înmulțirea sarcinii de încălzire proiectate cu raportul sarcinii parțiale, exprimată în kW; |
57. |
„sarcină parțială de răcire” [Pc(Tj )] înseamnă sarcina de răcire la o temperatură exterioară specifică, calculată prin înmulțirea sarcinii de răcire proiectate cu raportul sarcinii parțiale, exprimată în kW; |
58. |
„rata sezonieră a eficienței energetice” (SEER) este rata generală a eficienței energetice a aparatului de aer condiționat sau a climatizorului, reprezentativă pentru sezonul de răcire, calculată ca „cererea anuală de referință pentru răcire” împărțită la „consumul anual de energie pentru răcire”; |
59. |
„coeficientul de performanță sezonier” (SCOP) este coeficientul general de performanță a unei pompe de căldură care utilizează energie electrică, reprezentativ pentru sezonul de încălzire, calculat prin împărțirea cererii anuale de referință pentru încălzire la „consumul anual de energie pentru încălzire”; |
60. |
„cererea anuală de referință pentru răcire” (QC ) înseamnă cererea de referință pentru răcire, care trebuie utilizată ca bază de calcul pentru SEER, calculată ca produsul dintre sarcina de răcire proiectată (Pdesign,c ) și numărul echivalent de ore în modul activ pentru răcire (HCE ), exprimată în kWh; |
61. |
„cererea anuală de referință pentru încălzire” (QH ) înseamnă cererea de referință pentru încălzire dintr-un anumit sezon de încălzire, care trebuie utilizată ca bază pentru calculul SCOP, calculată ca produsul dintre sarcina de încălzire proiectată (Pdesign, h ) și numărul echivalent de ore în modul activ pentru încălzire (HHE ), exprimată în kWh; |
62. |
„consumul anual de energie pentru răcire” (QCE ) înseamnă consumul de energie necesar pentru a satisface „cererea anuală de referință pentru răcire”, calculat prin împărțirea „cererii anuale de referință pentru răcire” la „rata sezonieră a eficienței energetice în modul activ” (SEERon ) și adăugarea consumului de energie electrică al unității în modurile oprit prin termostat, standby, oprit și în modul încălzitor de carter pe durata sezonului de răcire, exprimat în kWh; |
63. |
„consumul anual de energie pentru încălzire” (QHE ) înseamnă consumul de energie necesar pentru satisfacerea cererii anuale de referință pentru încălzire aferente unui sezon de încălzire desemnat și se calculează prin împărțirea „cererii anuale de referință pentru încălzire” la „coeficientul de performanță sezonier în modul activ” (SCOPon ) și adăugarea consumului de energie electrică al unității în modurile oprit prin termostat, standby, oprit și în modul încălzitor de carter pe durata sezonului de încălzire, exprimat în kWh; |
64. |
„numărul echivalent de ore în modul activ pentru răcire” (HCE ) înseamnă numărul anual estimat de ore în care unitatea trebuie să asigure „sarcina de răcire proiectată” (Pdesign,c ) pentru a satisface „cererea anuală de referință pentru răcire”, exprimat în ore; |
65. |
„numărul echivalent de ore în modul activ pentru încălzire” (HHE ) înseamnă numărul anual estimat de ore în care un încălzitor cu pompă de căldură trebuie să furnizeze sarcina de încălzire proiectată pentru a satisface cererea anuală de referință pentru încălzire, exprimat în ore; |
66. |
„rata sezonieră a eficienței energetice în modul activ” (SEERon ) înseamnă rata medie a eficienței energetice a unității în modul activ pentru funcția de răcire, derivată din sarcina parțială și din ratele eficienței energetice corespunzătoare intervalelor [EERbin (Tj )], ponderată cu numărul de ore per interval în care se înregistrează condițiile specifice fiecărui interval; |
67. |
„coeficientul de performanță sezonier în modul activ” (SCOPon ) înseamnă coeficientul mediu de performanță al pompei de căldură în modul activ pentru sezonul de încălzire, alcătuit din sarcina parțială, capacitatea electrică de încălzire de rezervă (acolo unde este necesar) și coeficienții de performanță corespunzători unui interval dat [COPbin (Tj )], ponderat cu orele per interval pe durata cărora intervin condițiile definite pentru intervalul respectiv; |
68. |
„coeficientul de performanță corespunzător unui interval dat” [COPbin (Tj )] înseamnă coeficientul de performanță al pompei de căldură pentru fiecare interval binj cu o temperatură exterioară (Tj ) dintr-un sezon, alcătuit din sarcina parțială, capacitatea declarată și coeficientul de performanță declarat [COPd (Tj )], calculat pentru alte intervale prin interpolare/extrapolare, corectat, atunci când este necesar, prin coeficientul de degradare; |
69. |
„rata eficienței energetice corespunzătoare unui interval dat” [EERbin (Tj )] înseamnă rata eficienței energetice corespunzătoare unui interval binj cu o temperatură exterioară (Tj ) dintr-un sezon, alcătuit din sarcina parțială, capacitatea declarată și rata declarată a eficienței energetice [EERd (Tj )], calculată pentru alte intervale prin interpolare/extrapolare, corectată, atunci când este necesar, prin coeficientul de degradare; |
70. |
„capacitatea de încălzire declarată” [Pdh(Tj )] înseamnă capacitatea de încălzire a ciclului de compresie a vaporilor al unei pompe de căldură, la o temperatură exterioară (Tj) și o temperatură interioară (Tin), declarată de producător și exprimată în kW; |
71. |
„capacitatea de răcire declarată” [Pdc(Tj )] înseamnă capacitatea de răcire a ciclului de compresie a vaporilor al aparatului de aer condiționat sau al climatizorului, la o temperatură exterioară (Tj ) și o temperatură interioară (Tin ), declarată de producător și exprimată în kW; |
72. |
„sarcina de încălzire proiectată” (Pdesign,c ) înseamnă sarcina de încălzire aplicată pompei de căldură la temperatura de referință proiectată, unde sarcina de încălzire proiectată (Pdesign,c ) este egală cu sarcina parțială de încălzire, în condițiile unei temperaturi exterioare (Tj ) egale cu temperatura de referință proiectată pentru încălzire (Tdesign, h ), exprimată în kW; |
73. |
„sarcina de răcire proiectată” (Pdesign,c ) înseamnă sarcina de răcire aplicată unui climatizor sau unui aparat de aer condiționat în condițiile de referință proiectate, unde sarcina de răcire proiectată (Pdesign,c ) este egală cu capacitatea declarată de răcire la temperatura exterioară (Tj ) egală cu temperatura de referință proiectată pentru răcire (Tdesign,c ), exprimată în kW; |
74. |
„coeficientul de performanță declarat” [COPd (Tj )] înseamnă coeficientul de performanță pentru un număr limitat de intervale (j) specificate, cu temperatura exterioară (Tj ); |
75. |
„rata declarată a eficienței energetice” [EERd (Tj )] înseamnă rata eficienței energetice pentru un număr limitat de intervale (j) specificate, cu temperatura exterioară (Tj ); |
76. |
„capacitatea încălzitorului electric de rezervă” [elbu(Tj )] este capacitatea de încălzire a unui încălzitor suplimentar real sau presupus, cu valoarea COP egală cu 1, care suplimentează capacitatea de încălzire declarată [Pdh(Tj )] pentru a atinge sarcina parțială de încălzire [Ph(Tj )], în cazul în care Pdh(Tj ) este mai mică decât Ph(Tj ), pentru temperatura exterioară (Tj ), exprimată în kW; |
77. |
„rata capacității” înseamnă sarcina parțială de încălzire [(Ph (Tj )] împărțită la capacitatea de încălzire declarată [Pdh (Tj )] sau sarcina parțială de răcire [Pc (Tj )] împărțită la capacitatea de răcire declarată [Pdc (Tj )]; |
Moduri de funcționare pentru calculul eficienței energetice sezoniere aferente încălzirii sau răcirii incintelor a produselor pentru încălzirea aerului și a produselor pentru răcire
78. |
„mod activ” înseamnă modul care corespunde orelor cu o sarcină de răcire sau de încălzire a clădirii și în care funcția de răcire sau de încălzire a unității este activată; această condiție poate necesita activarea ciclului pornit/oprit al unității, pentru a atinge sau a menține temperatura necesară a aerului interior; |
79. |
„mod standby” înseamnă o situație în care aeroterma, climatizorul, aparatul de aer condiționat sau pompa de căldură este conectată la rețeaua de energie electrică; pentru a funcționa conform specificațiilor, el depinde de alimentarea cu energie de la rețeaua de energie electrică și asigură numai următoarele funcții, care pot persista pentru o perioadă de timp nedefinită: funcția de reactivare sau funcția de reactivare și doar o indicație a faptului că funcția de reactivare este activată și/sau afișarea unor informații sau a stării; |
80. |
„funcția de reactivare” înseamnă o funcție care permite activarea altor moduri, inclusiv a modului activ, printr-un întrerupător la distanță, inclusiv prin controlul la distanță realizat printr-o rețea, un senzor intern, un temporizator pentru intrarea într-o stare care asigură funcții suplimentare, inclusiv funcția principală; |
81. |
„afișarea unor informații sau a stării” înseamnă o funcție permanentă care oferă informații sau indică starea echipamentului pe un ecran, de exemplu ceasuri; |
82. |
„modul oprit” înseamnă o situație în care climatizorul, aparatul de aer condiționat sau pompa de căldură este conectată la rețeaua de alimentare cu energie electrică și nu îndeplinește nicio funcție. Sunt asimilate modului oprit și condițiile care dau doar o indicație a modului oprit, precum și stările care asigură numai funcții destinate garantării compatibilității electromagnetice în temeiul Directivei 2004/108/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2); |
83. |
„modul oprit prin termostat” înseamnă o situație care corespunde orelor fără sarcină de răcire sau încălzire, în care funcția de răcire sau de încălzire este activată, însă unitatea nu funcționează; ciclurile din modul activ nu sunt considerate ca făcând parte din modul oprit prin termostat; |
84. |
„modul încălzitor de carter” înseamnă o situație în care unitatea a activat un dispozitiv de încălzire pentru a împiedica agentul frigorific să migreze în compresor, pentru a limita concentrația de agent frigorific în ulei la pornirea compresorului; |
85. |
„consumul de putere în modul oprit” (POFF ) înseamnă consumul de putere al unității în modul oprit, exprimat în kW; |
86. |
„consumul de putere în modul oprit prin termostat” (PTO ) înseamnă consumul de putere al unității atunci când aceasta se află în modul oprit prin termostat, exprimat în kW; |
87. |
„consumul de putere în modul standby” (PSB ) înseamnă consumul de putere al unității aflate în modul standby, exprimat în kW; |
88. |
„consumul de putere în modul încălzitor de carter” (PCK ) înseamnă consumul de putere al unității în modul încălzitor de carter, exprimat în kW; |
89. |
„numărul de ore de funcționare în modul oprit” (HOFF ) este numărul anual de ore [h/a] în care se consideră că unitatea se află în modul oprit; valoarea sa depinde de sezonul și funcția desemnate; |
90. |
„numărul de ore de funcționare în modul oprit prin termostat” (HTO ) este numărul anual de ore [h/a] în care se consideră că unitatea se află în modul oprit prin termostat; valoarea sa depinde de sezonul și funcția desemnate; |
91. |
„numărul de ore de funcționare în modul standby” (HSB ) este numărul anual de ore [h/a] în care se consideră că unitatea se află în modul standby; valoarea sa depinde de sezonul și funcția desemnate; |
92. |
„numărul de ore de funcționare în modul încălzitor de carter” (HCK ) este numărul anual de ore [h/a] în care se consideră că unitatea se află în modul încălzitor de carter; valoarea sa depinde de sezonul și funcția desemnate. |
Definiții referitoare la metoda de calcul pentru aparatele de aer condiționat, climatizoarele și pompele de căldură care utilizează combustibili
93. |
„rata sezonieră a energiei primare în modul răcire” (SPERc ) înseamnă rata generală a eficienței energetice a aparatului de aer condiționat sau al climatizorului cu combustibili, reprezentativă pentru sezonul de răcire; |
94. |
„eficiența sezonieră a utilizării gazelor în modul răcire” (SGUEc ) înseamnă eficiența utilizării gazelor pentru întregul sezon de răcire; |
95. |
„eficiența utilizării gazelor la sarcină parțială” înseamnă eficiența utilizării gazelor în cazul răcirii (GUEc, bin ) sau al încălzirii (GUEh, bin ) la temperatura exterioară (Tj ); |
96. |
„eficiența utilizării gazelor la capacitatea declarată” înseamnă eficiența utilizării gazelor în cazul răcirii (GUEcDC ) sau al încălzirii (GUEhDC ) la capacitatea declarată, stabilită în tabelul 21 din anexa III și corectată în funcție de comportamentul potențial ciclic al unității, în cazul în care capacitatea efectivă de răcire (QEc ) depășește sarcina de răcire [Pc (Tj )] sau în cazul în care capacitatea efectivă de încălzire (QEh ) depășește sarcina de încălzire [Ph (Tj )]; |
97. |
„capacitatea efectivă de răcire” (QEc ) înseamnă capacitatea de răcire măsurată, corectată în funcție de căldura degajată de dispozitivul (pompă/pompe sau ventilator/ventilatoare) responsabil pentru circularea mediului de transfer termic prin schimbătorul de căldură interior, exprimată în kW; |
98. |
„capacitatea efectivă de recuperare a căldurii” înseamnă capacitatea de recuperare a căldurii măsurată, corectată în funcție de căldura degajată de dispozitivul (pompă/pompe) din circuitul de recuperare a căldurii pentru răcire (QEhr,c ) sau încălzire (QEhr,c ), exprimată în kW; |
99. |
„consumul de căldură măsurat pentru răcire” (Qgmc ) înseamnă consumul de combustibil măsurat în condiții de sarcină parțială, conform definiției din anexa III tabelul 21, exprimat în kW; |
100. |
„factor energetic auxiliar sezonier în modul răcire” (SAEFc ) înseamnă eficiența energetică auxiliară pentru sezonul de răcire, inclusiv contribuția modurilor oprit prin termostat, standby, oprit, precum și a modului încălzitor de carter; |
101. |
„cererea anuală de referință pentru răcire” (QC ) înseamnă cererea anuală de răcire, calculată ca sarcina de răcire proiectată (Pdesign,c ), înmulțită cu numărul echivalent de ore în modul activ pentru răcire (HCE ); |
102. |
„factor energetic auxiliar sezonier în modul răcire în modul activ” (SAEFc,on ) înseamnă eficiența energetică auxiliară pentru sezonul de răcire, excluzând contribuția modurilor oprit prin termostat, standby, oprit, precum și a modului încălzitor de carter; |
103. |
„factor energetic auxiliar în modul răcire cu sarcină parțială” (AEFc, bin ) înseamnă eficiența energetică auxiliară, în cazul răcirii la temperatura exterioară (Tj ); |
104. |
„puterea electrică de intrare în modul răcire” (PEc ) înseamnă aportul efectiv de putere electrică pentru răcire, în kW; |
105. |
„rata sezonieră a energiei primare în modul încălzire” (SPERh ) înseamnă rata generală a eficienței energetice a pompei de căldură cu combustibili, reprezentativă pentru sezonul de încălzire; |
106. |
„eficiența sezonieră a utilizării gazelor în modul încălzire” (SGUEh ) înseamnă eficiența utilizării gazelor pentru sezonul de încălzire; |
107. |
„capacitatea efectivă de încălzire” (QEh ) înseamnă capacitatea de încălzire măsurată, corectată în funcție de căldura degajată de dispozitivul (pompă/pompe sau ventilator/ventilatoare) responsabil pentru circularea mediului de transfer termic prin schimbătorul de căldură interior, exprimată în kW; |
108. |
„consumul de căldură măsurat pentru încălzire” (Qgmh ) înseamnă consumul de combustibil măsurat în condiții de sarcină parțială, conform definiției din anexa III tabelul 21, exprimat în kW; |
109. |
„factor energetic auxiliar sezonier în modul încălzire” (SAEFh ) înseamnă eficiența energetică auxiliară pentru sezonul de încălzire, inclusiv contribuția modurilor oprit prin termostat, standby, oprit, precum și a modului încălzitor de carter; |
110. |
„cererea anuală de referință pentru încălzire” (QH ) înseamnă cererea anuală de încălzire, calculată ca sarcina de încălzire proiectată, înmulțită cu numărul anual de ore echivalent în modul activ pentru încălzire (HHE ); |
111. |
„factor energetic auxiliar sezonier în modul încălzire în modul activ” (SAEFc, on ) înseamnă eficiența energetică auxiliară pentru sezonul de încălzire, excluzând contribuția modurilor oprit prin termostat, standby, oprit, precum și a modului încălzitor de carter; |
112. |
„factor energetic auxiliar în modul încălzire cu sarcină parțială” (AEFh, bin ) înseamnă eficiența energetică auxiliară, în cazul încălzirii la temperatura exterioară (Tj ); |
113. |
„factor energetic auxiliar la capacitatea declarată” înseamnă factorul energetic auxiliar în cazul răcirii (AEFc, dc ) sau al încălzirii (AEFh, dc ) în condiții de sarcină parțială, conform definiției din anexa III tabelul 21, corectat în funcție de comportamentul potențial ciclic al unității, în cazul în care capacitatea efectivă de răcire (QEc ) depășește sarcina de răcire [Pc (Tj )] sau în cazul în care capacitatea efectivă de încălzire (QEh ) depășește sarcina de încălzire [Ph (Tj )]; |
114. |
„puterea electrică de intrare în modul încălzire” (PEh ) înseamnă aportul efectiv de putere electrică pentru încălzire, în kW; |
115. |
„emisiile de NOx ale pompelor de căldură, climatizoarelor și aparatelor de aer condiționat cu motor cu ardere internă” înseamnă suma emisiilor de monoxid de azot și dioxid de azot ale pompelor de căldură, climatizoarelor și aparatelor de aer condiționat cu motor cu ardere internă, măsurată în condiții nominale standard, utilizând echivalentul regimului de turație al motorului, exprimată în mg de dioxid de azot per kWh de combustibil de intrare, sub raportul PCS; |
116. |
„echivalentul regimului de turație al motorului” (Erpmequivalent ) înseamnă numărul de turații pe minut ale motorului cu ardere internă, calculat pe baza unei turații a motorului la o rată de 70, 60, 40 și 20 % a sarcinii parțiale de încălzire (sau de răcire, dacă nu se oferă o funcție de încălzire) și a unor factori de ponderare de 0,15, 0,25, 0,30, respectiv 0,30; |
Definiții referitoare la răcitoarele industriale cu temperatură înaltă
117. |
„putere nominală de intrare” (DA ) înseamnă puterea electrică de intrare de care are nevoie răcitorul industrial cu temperatură înaltă [inclusiv compresorul, ventilatorul/ventilatoarele sau pompa/pompele condensatorului, pompa (pompele) evaporatorului și eventualele dispozitive auxiliare] pentru a atinge capacitatea nominală de refrigerare, exprimată în kW, cu două zecimale; |
118. |
„rată nominală a eficienței energetice” (EERA ) înseamnă capacitatea nominală de refrigerare, exprimată în kW, împărțită la puterea nominală de intrare, exprimată în kW, cu două zecimale; |
119. |
„rată de performanță energetică sezonieră” (SEPR) este rata eficienței unui răcitor industrial cu temperatură înaltă în condiții nominale standard, reprezentativă pentru variațiile de sarcină și temperatură ambiantă pe tot parcursul anului și calculată ca raport între cererea anuală de refrigerare și consumul anual de energie electrică; |
120. |
„cerere anuală de refrigerare” înseamnă suma tuturor sarcinilor de refrigerare specifice unui interval, înmulțită cu numărul corespunzător de ore per interval; |
121. |
„sarcină de refrigerare” înseamnă capacitatea nominală de refrigerare, înmulțită cu rata sarcinii parțiale a răcitoarelor industriale cu temperatură înaltă, exprimată în kW, cu două zecimale; |
122. |
„sarcină parțială” [PC (Tj )] înseamnă sarcina de refrigerare la o temperatură ambiantă specifică (Tj ), calculată ca sarcina totală, înmulțită cu rata sarcinii parțiale a răcitoarelor industriale cu temperatură înaltă, corespunzătoare aceleiași temperaturi ambiante (Tj ), exprimată în kW cu două zecimale; |
123. |
„rata sarcinii parțiale a răcitoarelor industriale cu temperatură înaltă” [PR (Tj )] înseamnă:
|
124. |
„consumul anual de energie electrică” se calculează ca suma rapoartelor dintre fiecare cerere de răcire specifică unui interval și rata corespunzătoare a eficienței energetice specifică unui interval, înmulțită cu numărul corespunzător de ore per interval; |
125. |
„temperatură ambiantă” înseamnă:
|
126. |
„temperatură ambiantă de referință” înseamnă temperatura ambiantă, exprimată în grade Celsius, la care rata sarcinii parțiale a răcitoarelor industriale cu temperatură înaltă este egală cu 1. Această temperatură este stabilită la 35 °C. Pentru răcitoarele industriale cu temperatură înaltă cu răcire cu aer, temperatura aerului la intrarea în condensator este de 35 °C, iar pentru răcitoarele industriale cu temperatură înaltă cu răcire cu apă, temperatura apei la intrarea în condensator este stabilită la 30 °C, la o temperatură exterioară a aerului la condensator de 35 °C; |
127. |
„rata eficienței energetice la sarcină parțială” [EERPL (Tj )] înseamnă rata eficienței energetice pentru fiecare interval din an, derivată din rata eficienței energetice declarate (EERDC ) pentru anumite intervale specificate și calculată pentru alte intervale, prin interpolare liniară; |
128. |
„cerere de refrigerare declarată” înseamnă sarcina de refrigerare în condiții specificate ale intervalului, calculată drept capacitatea nominală de refrigerare, înmulțită cu rata sarcinii parțiale corespunzătoare a răcitoarelor industriale cu temperatură înaltă; |
129. |
„rata declarată a eficienței energetice” (EERDC ) înseamnă rata eficienței energetice a răcitoarelor industriale cu temperatură înaltă la un anumit punct de evaluare, corectată acolo unde este necesar prin coeficientul de degradare în cazul în care capacitatea de refrigerare minimă declarată depășește sarcina de refrigerare, sau interpolată în cazul în care capacitățile de refrigerare declarate cele mai apropiate se află peste și sub sarcina de refrigerare; |
130. |
„putere de intrare declarată” înseamnă puterea electrică de intrare de care are nevoie răcitorul industrial cu temperatură înaltă pentru a satisface capacitatea de refrigerare declarată la un anumit punct de evaluare; |
131. |
„capacitatea de refrigerare declarată” înseamnă capacitatea de refrigerare furnizată de răcitorul industrial cu temperatură înaltă pentru a satisface cererea de refrigerare declarată la un anumit punct de evaluare; |
Definiții referitoare la ventiloconvectoare
132. |
„puterea electrică de intrare totală” (Pelec ) înseamnă puterea electrică totală absorbită de unitate, inclusiv de ventilator (ventilatoare) și de dispozitivele auxiliare. |
(1) Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică (JO L 315, 14.11.2012, p. 1).
(2) Directiva 2004/108/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind apropierea legislațiilor statelor membre cu privire la compatibilitatea electromagnetică și de abrogare a Directivei 89/336/CEE (JO L 390, 31.12.2004, p. 24).
ANEXA II
Cerințe în materie de proiectare ecologică
1. |
Eficiența energetică sezonieră aferentă încălzirii incintelor a produselor pentru încălzirea aerului:
|
2. |
Eficiența energetică sezonieră aferentă răcirii incintelor a produselor pentru răcire:
|
3. |
Rata de performanță energetică sezonieră a răcitoarelor industriale cu temperatură înaltă:
|
4. |
Emisii de oxizi de azot:
|
5. |
Informații privind produsul:
Tabelul 9 Cerințe privind informațiile referitoare la aeroterme
Tabelul 10 Cerințe privind informațiile referitoare la climatizoare
Tabelul 11 Cerințe privind informațiile referitoare la aparatele de aer condiționat aer-aer
Tabelul 12 Cerințe privind informațiile referitoare la aparatele de aer condiționat apă/saramură-aer
Tabelul 13 Cerințe privind informațiile referitoare la ventiloconvectoare
Tabelul 14 Cerințe privind informațiile referitoare la pompele de căldură
Tabelul 15 Cerințe privind informațiile referitoare la răcitoarele industriale cu temperatură înaltă
|
(*1) Trebuie să fie declarate în tabelele relevante din prezenta anexă și din documentația tehnică, cu rotunjire la o zecimală.
(*2) Trebuie să fie declarate în tabelele relevante din prezenta anexă și din documentația tehnică, cu rotunjire la o zecimală.
(*3) Trebuie să fie declarate în tabelele relevante din prezenta anexă și din documentația tehnică, cu rotunjire la o zecimală.
(*4) Trebuie să fie declarate în tabelele relevante din prezenta anexă și din documentația tehnică, cu rotunjire la o zecimală.
(*5) Trebuie să fie declarate în tabelele relevante din prezenta anexă și din documentația tehnică, cu rotunjire la două zecimale.
(*6) Trebuie să fie declarate în tabelele relevante din prezenta anexă și din documentația tehnică, cu rotunjire la două zecimale.
(*7) Nu este necesar în cazul aerotermelor electrice.
(*8) Începând cu 26 septembrie 2018.
(*9) Dacă Cdc nu este determinat prin măsurare, atunci coeficientul de degradare implicit al răcitoarelor este de 0,9.
(*10) De la 26 septembrie 2018.
(*11) Dacă Cdc nu este determinat prin măsurare, atunci coeficientul de degradare implicit al aparatelor de aer condiționat este de 0,25.
(*12) Începând cu 26 septembrie 2018.
Atunci când informațiile se referă la aparatele de aer condiționat multi-split, rezultatul testului și datele privind performanța se pot obține pe baza performanței unității exterioare, cu o combinație de unități de interior recomandate de producător sau de importator.
(**) Dacă Cdc nu este determinat prin măsurare, atunci coeficientul de degradare implicit al aparatelor de aer condiționat este de 0,25.
(***) Începând cu 26 septembrie 2018. Atunci când informațiile se referă la aparatele de aer condiționat multi-split, rezultatul testului și datele privind performanța se pot obține pe baza performanței unității exterioare, cu o combinație de unități de interior recomandate de producător sau de importator.
(**) Dacă Cdh nu este determinat prin măsurare, atunci coeficientul de degradare implicit al pompelor de căldură este 0,25.
(***) Începând cu 26 septembrie 2018.
Atunci când informațiile se referă la pompele de căldură multi-split, rezultatul testului și datele privind performanța se pot obține pe baza performanței unității exterioare, cu o combinație de unități de interior recomandate de producător sau de importator.
(*13) Dacă Cdc nu este determinat prin măsurare, atunci coeficientul de degradare implicit al răcitoarelor este de 0,9.
(*14) Pentru unitățile cu capacitate în trepte, în fiecare casetă din secțiunea referitoare la „capacitatea de refrigerare” și la „EER” se declară două valori, separate printr-o bară oblică („/”).
ANEXA III
Măsurători și calcule
1. |
În scopul conformității și al verificării conformității cu cerințele prezentului regulament, măsurătorile și calculele se efectuează utilizând standarde armonizate ale căror numere de referință au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau o altă metodă credibilă, exactă și reproductibilă care ține seama de metodele de ultimă generație, general recunoscute. Aceste măsurători și calcule trebuie să îndeplinească condițiile și parametrii tehnici stabiliți la punctele 2-8. |
2. |
Condiții generale privind măsurătorile și calculele:
|
3. |
Eficiența energetică sezonieră aferentă încălzirii incintelor a aerotermelor:
|
4. |
Eficiența energetică sezonieră aferentă răcirii incintelor a climatizoarelor și al aparatelor de aer condiționat, atunci când sunt acționate de motoare electrice:
|
5. |
Eficiența energetică sezonieră aferentă răcirii incintelor a climatizoarelor și al aparatelor de aer condiționat care utilizează motoare cu ardere internă:
|
6. |
Eficiența energetică sezonieră aferentă încălzirii incintelor a pompelor de căldură electrice:
|
7. |
Eficiența energetică sezonieră aferentă încălzirii incintelor a pompelor de căldură care utilizează un motor cu ardere internă:
|
8. |
Condiții generale privind măsurătorile și calculele referitoare la răcitoarele industriale cu temperatură înaltă: |
Pentru a stabili valorile capacității de răcire nominale și capacității de răcire declarate, ale puterii de intrare, ale ratei eficienței energetice și ale ratei de performanță energetică sezonieră, măsurătorile se efectuează în următoarele condiții:
(a) |
temperatura ambiantă de referință la schimbătorul de căldură exterior este de 35 °C pentru răcitoarele industriale cu temperatură înaltă răcite cu aer, iar pentru răcitoarele industriale cu temperatură înaltă răcite cu apă, temperatura apei la intrarea în condensator este de 30 °C (punct de evaluare cu o temperatură exterioară a aerului de 35 °C); |
(b) |
temperatura de ieșire a lichidului la schimbătorul de căldură interior este de 7 °C temperatura termometrului uscat; |
(c) |
variațiile de temperatură ambiantă pe tot parcursul anului, reprezentative pentru condițiile climatice medii din Uniunea Europeană, precum și numărul corespunzător de ore în care se ating aceste temperaturi sunt cele prevăzute în tabelul 28; |
(d) |
se măsoară efectul degradării eficienței energetice cauzate de ciclurile pornit/oprit, în funcție de tipul de control al capacității răcitorului industrial cu temperatură înaltă sau se utilizează o valoare implicită. |
Tabelul 16
Condiții nominale standard pentru pompele de căldură și aparatele de aer condiționat aer-aer
|
Schimbător de căldură exterior |
Schimbător de căldură interior |
|||
temperatura termometrului uscat la intrare, °C |
temperatura termometrului umed la intrare, °C |
temperatura termometrului uscat la intrare, °C |
temperatura termometrului umed la intrare, °C |
||
Mod încălzire (pentru pompele de căldură) |
Aer exterior/aer reciclat |
7 |
6 |
20 |
max. 15 |
Aer de evacuare/aer exterior |
20 |
12 |
7 |
6 |
|
Mod răcire (aparate de aer condiționat) |
Aer exterior/aer reciclat |
35 |
24 (*1) |
27 |
19 |
Aer de evacuare/aer reciclat |
27 |
19 |
27 |
19 |
|
Aer de evacuare/aer exterior |
27 |
19 |
35 |
24 |
Tabelul 17
Condiții nominale standard pentru climatizoarele apă/saramură-apă
|
Schimbător de căldură exterior |
Schimbător de căldură interior |
|||
temperatură de intrare, °C |
temperatură de ieșire, °C |
temperatură de intrare, °C |
temperatură de ieșire, °C |
||
Mod de răcire |
apă-apă (pentru aplicațiile de încălzire cu temperatură joasă) din turnul de răcire |
30 |
35 |
12 |
7 |
apă-apă (pentru aplicațiile de încălzire cu temperatură medie) din turnul de răcire |
30 |
35 |
23 |
18 |
Tabelul 18
Condiții nominale standard pentru climatizoarele aer-apă
|
Schimbător de căldură exterior |
Schimbător de căldură interior |
|||
temperatura de intrare, °C |
temperatura de ieșire, °C |
temperatura de intrare, °C |
temperatura de ieșire, °C |
||
Mod răcire |
aer-apă (pentru aplicații cu temperatură joasă) |
35 |
— |
12 |
7 |
aer-apă (pentru aplicații cu temperatură medie) |
35 |
— |
23 |
18 |
Tabelul 19
Condiții nominale standard pentru pompele de căldură și aparatele de aer condiționat apă/saramură-aer
|
Schimbător de căldură exterior |
Schimbător de căldură interior |
|||
temperatura de intrare, °C |
temperatura de ieșire, °C |
temperatura termometrului uscat la intrare, °C |
temperatura termometrului umed la intrare, °C |
||
Mod încălzire (pentru pompele de căldură) |
apă |
10 |
7 |
20 |
max. 15 |
saramură |
0 |
– 3 (*2) |
20 |
max. 15 |
|
buclă de apă |
20 |
17 (*2) |
20 |
max. 15 |
|
Mod răcire (aparate de aer condiționat) |
turn de răcire |
30 |
35 |
27 |
19 |
cuplat la sol (apă sau saramură) |
10 |
15 |
27 |
19 |
Tabelul 20
Temperaturi ambiante de referință pentru răcitoarele industriale cu temperatură înaltă
Punct de încercare |
Raportul sarcinii parțiale al răcitoarelor industriale cu temperatură înaltă |
Raportul sarcinii parțiale (%) |
Schimbător de căldură exterior (°C) |
Schimbător de căldură interior |
Vaporizator temperatura apei de intrare/de ieșire (°C) |
||||
Ieșire fixă |
||||
A |
80 % + 20 % × (TA – TD)/(TA – TD) |
100 |
Temperatura aerului de intrare 35 |
12/7 |
Temperatura apei de intrare/de ieșire 30/35 |
Tabelul 21
Condiții de sarcină parțială pentru aparate de aer condiționat, climatizoare și pompe de căldură
Punct de evaluare |
Temperatură exterioară |
Raportul sarcinii parțiale |
Schimbător de căldură exterior |
Schimbător de căldură interior |
|||
Aparatele de aer condiționat aer-aer |
|||||||
|
Tj (°C) |
|
Temperaturile aerului exterior la termometrul uscat (°C) |
Temperaturile aerului interior la termometrul uscat (umed) (°C) |
|||
A |
35 |
100 % |
35 |
27 (19) |
|||
B |
30 |
74 % |
30 |
27 (19) |
|||
C |
25 |
47 % |
25 |
27 (19) |
|||
D |
20 |
21 % |
20 |
27 (19) |
|||
Aparatele de aer condiționat apă-aer |
|||||||
Punct de evaluare |
Tj (°C) |
Raportul sarcinii parțiale |
Temperatură de intrare/ieșire (°C) la aplicația cu turn de răcire sau buclă de apă |
Temperatură de intrare/ieșire (°C) la aplicația cu cuplare la sol (apă sau saramură) |
Temperaturile aerului interior la termometrul uscat (umed) (°C) |
||
A |
35 |
100 % |
30/35 |
10/15 |
27 (19) |
||
B |
30 |
74 % |
26/ (*3) |
10/ (*3) |
27 (19) |
||
C |
25 |
47 % |
22/ (*3) |
10/ (*3) |
27 (19) |
||
D |
20 |
21 % |
18/ (*3) |
10/ (*3) |
27 (19) |
||
Climatizoare aer-apă |
|||||||
Punct de evaluare |
Tj (°C) |
Raportul sarcinii parțiale |
Temperaturile aerului exterior la termometrul uscat (°C) |
Temperatură de intrare/ieșire (°C) a apei la aplicația cu ventiloconvector |
Temperatură de intrare/ieșire (°C) a apei la aplicația cu răcire prin sol |
||
Ieșire fixă |
|||||||
A |
35 |
100 % |
35 |
12/7 |
12/7 |
23/18 |
|
B |
30 |
74 % |
30 |
(*3)/7 |
(*3)/8,5 |
(*3)/18 |
|
C |
25 |
47 % |
25 |
(*3)/7 |
(*3)/10 |
(*3)/18 |
|
D |
20 |
21 % |
20 |
(*3)/7 |
(*3)/11,5 |
(*3)/18 |
|
Climatizoare apă-apă |
|||||||
Punct de evaluare |
Tj (°C) |
Raportul sarcinii parțiale |
Temperatură de intrare/ieșire (°C) la aplicația cu turn de răcire sau buclă de apă |
Temperatură de intrare/ieșire (°C) la aplicația cu cuplare la sol (apă sau saramură) |
Temperatură de intrare/ieșire (°C) a apei la aplicația cu ventiloconvector |
Temperatură de intrare/ieșire (°C) a apei la aplicația cu răcire prin sol |
|
Ieșire fixă |
|||||||
A |
35 |
100 % |
30/35 |
10/15 |
12/7 |
12/7 |
23/18 |
B |
30 |
74 % |
26/ (*3) |
10/ (*3) |
(*3)/7 |
(*3)/8,5 |
(*3)/18 |
C |
25 |
47 % |
22/ (*3) |
10/ (*3) |
(*3)/7 |
(*3)/10 |
(*3)/18 |
D |
20 |
21 % |
18/ (*3) |
10/ (*3) |
(*3)/7 |
(*3)/11,5 |
(*3)/18 |
Pompe de căldură aer-aer |
|||||||
Punct de evaluare |
Tj (°C) |
Raportul sarcinii parțiale |
Temperaturile aerului exterior la termometrul uscat (umed) (°C) |
Temperatura aerului interior la termometrul uscat (°C) |
|||
A |
– 7 |
88 % |
– 7(– 8) |
20 |
|||
B |
+ 2 |
54 % |
+ 2(+ 1) |
20 |
|||
C |
+ 7 |
35 % |
+ 7(+ 6) |
20 |
|||
D |
+ 12 |
15 % |
+ 12(+ 11) |
20 |
|||
E |
Tol |
depinde de Tol |
Tj = Tol |
20 |
|||
F |
Tbiv |
depinde de Tbiv |
Tj = Tbiv |
20 |
|||
Pompe de căldură apă/saramură-aer |
|||||||
Punct de evaluare |
Tj (°C) |
Raportul sarcinii parțiale |
Apă subterană |
Saramură |
Temperatura aerului interior la termometrul uscat (°C) |
||
Temperatura de intrare/de ieșire (°C) |
Temperatura de intrare/de ieșire (°C) |
||||||
A |
– 7 |
88 % |
10/ (*3) |
0/ (*3) |
20 |
||
B |
+ 2 |
54 % |
10/ (*3) |
0/ (*3) |
20 |
||
C |
+ 7 |
35 % |
10/ (*3) |
0/ (*3) |
20 |
||
D |
+ 12 |
15 % |
10/ (*3) |
0/ (*3) |
20 |
||
E |
Tol |
depinde de Tol |
10/ (*3) |
0/ (*3) |
20 |
||
F |
Tbiv |
depinde de Tbiv |
10/ (*3) |
0/ (*3) |
20 |
Tabelul 22
Condiții de sarcină parțială pentru calculul SEPR la răcitoarele industriale cu temperatură înaltă, răcite cu aer
Punct de evaluare |
Raportul sarcinii parțiale al răcitoarelor industriale cu temperatură înaltă |
Raportul sarcinii parțiale (%) |
Schimbător de căldură exterior |
Schimbător de căldură interior |
Temperatura aerului de intrare (°C) |
Vaporizator temperatura apei de intrare/de ieșire (°C) |
|||
Ieșire fixă |
||||
A |
80 % + 20 % × (TA – TD)/(TA – TD) |
100 |
35 |
12/7 |
B |
80 % + 20 % × (TB – TD)/(TA – TD) |
93 |
25 |
(*4)/7 |
C |
80 % + 20 % × (TC – TD)/(TA – TD) |
87 |
15 |
(*4)/7 |
D |
80 % + 20 % × (TD – TD)/(TA – TD) |
80 |
5 |
(*4)/7 |
Tabelul 23
Condiții de sarcină parțială pentru calculul SEPR la răcitoarele industriale cu temperatură înaltă răcite cu apă
Punct de evaluare |
Raportul sarcinii parțiale al răcitoare industriale cu temperatură înaltă |
Raportul sarcinii parțiale (%) |
Condensator cu răcire cu apă |
Schimbător de căldură interior |
|
Temperatura de intrare/de ieșire a apei (°C) |
Temperatura aerului exterior (°C) |
Vaporizator Temperatura de intrare/de ieșire a apei (°C) |
|||
Ieșire fixă |
|||||
A |
80 % + 20 % × (TA – TD)/(TA – TD) |
100 |
30/35 |
35 |
12/7 |
B |
80 % + 20 % × (TB – TD)/(TA – TD) |
93 |
23/ (*5) |
25 |
(*5)/7 |
C |
80 % + 20 % × (TC – TD)/(TA – TD) |
87 |
16/ (*5) |
15 |
(*5)/7 |
D |
80 % + 20 % × (TD – TD)/(TA – TD) |
80 |
9/ (*5) |
5 |
(*5)/7 |
Tabelul 24
Condiții de proiectare de referință pentru climatizoare, aparate de aer condiționat și pompe de căldură
Funcție |
Sezon |
Temperatura de proiectare de referință a termometrului uscat (umed) |
||
Tdesign,c |
||||
Răcire |
Medie |
35 (24)°C |
||
Temperatura de proiectare de referință |
Temperatura bivalentă maximă |
Temperatura-limită de funcționare maximă |
||
Tdesign,h |
Tbiv |
Tol |
||
Încălzire |
Medie |
– 10 (– 11) °C |
+ 2 °C |
– 7 °C |
Mai calde |
2 (– 1) °C |
7 °C |
2 °C |
|
Mai reci |
– 22 (– 23) °C |
– 7 °C |
– 15 °C |
Tabelul 25
Condiții nominale standard pentru ventiloconvectoare
Testarea la răcire |
Testarea la cald |
Testul de putere acustică |
||
Temperatura aerului |
27 °C (termometru uscat) 19 °C (termometru umed) |
Temperatura aerului |
20 °C (termometru uscat) |
În condiții ambientale fără debit de apă |
Temperatura de intrare a apei |
7 °C |
Temperatura de intrare a apei |
45 °C la unitățile cu două conducte 65 °C la unitățile cu patru conducte |
|
Creșterea temperaturii apei |
5 °C |
Scăderea temperaturii apei |
5 °C la unitățile cu două conducte 10 °C la unitățile cu patru conducte |
Tabelul 26
Sezoanele europene de încălzire pentru pompele de căldură
binj |
Tj [°C] |
Hj [h/an] |
||
Mai calde |
Medii |
Mai reci |
||
de la 1 la 8 |
de la – 30 la – 23 |
0 |
0 |
0 |
9 |
– 22 |
0 |
0 |
1 |
10 |
– 21 |
0 |
0 |
6 |
11 |
– 20 |
0 |
0 |
13 |
12 |
– 19 |
0 |
0 |
17 |
13 |
– 18 |
0 |
0 |
19 |
14 |
– 17 |
0 |
0 |
26 |
15 |
– 16 |
0 |
0 |
39 |
16 |
– 15 |
0 |
0 |
41 |
17 |
– 14 |
0 |
0 |
35 |
18 |
– 13 |
0 |
0 |
52 |
19 |
– 12 |
0 |
0 |
37 |
20 |
– 11 |
0 |
0 |
41 |
21 |
– 10 |
0 |
1 |
43 |
22 |
– 9 |
0 |
25 |
54 |
23 |
– 8 |
0 |
23 |
90 |
24 |
– 7 |
0 |
24 |
125 |
25 |
– 6 |
0 |
27 |
169 |
26 |
– 5 |
0 |
68 |
195 |
27 |
– 4 |
0 |
91 |
278 |
28 |
– 3 |
0 |
89 |
306 |
29 |
– 2 |
0 |
165 |
454 |
30 |
– 1 |
0 |
173 |
385 |
31 |
0 |
0 |
240 |
490 |
32 |
1 |
0 |
280 |
533 |
33 |
2 |
3 |
320 |
380 |
34 |
3 |
22 |
357 |
228 |
35 |
4 |
63 |
356 |
261 |
36 |
5 |
63 |
303 |
279 |
37 |
6 |
175 |
330 |
229 |
38 |
7 |
162 |
326 |
269 |
39 |
8 |
259 |
348 |
233 |
40 |
9 |
360 |
335 |
230 |
41 |
10 |
428 |
315 |
243 |
42 |
11 |
430 |
215 |
191 |
43 |
12 |
503 |
169 |
146 |
44 |
13 |
444 |
151 |
150 |
45 |
14 |
384 |
105 |
97 |
46 |
15 |
294 |
74 |
61 |
Total ore: |
3 590 |
4 910 |
6 446 |
Tabelul 27
Sezonul european de răcire pentru climatizoare și aparate de aer condiționat
Intervale |
Temperatura exterioară (termometru uscat) |
„Sezonul de răcire mediu” |
Calculul EER |
Numărul de ore per interval |
|||
j |
Tj |
hj |
|
# |
°C |
h/an |
|
1 |
17 |
205 |
EER (D) |
2 |
18 |
227 |
EER (D) |
3 |
19 |
225 |
EER (D) |
4 |
20 |
225 |
D – Valoarea măsurată |
5 |
21 |
216 |
Interpolare liniară |
6 |
22 |
215 |
Interpolare liniară |
7 |
23 |
218 |
Interpolare liniară |
8 |
24 |
197 |
Interpolare liniară |
9 |
25 |
178 |
C – Valoarea măsurată |
10 |
26 |
158 |
Interpolare liniară |
11 |
27 |
137 |
Interpolare liniară |
12 |
28 |
109 |
Interpolare liniară |
13 |
29 |
88 |
Interpolare liniară |
14 |
30 |
63 |
B – Valoarea măsurată |
15 |
31 |
39 |
Interpolare liniară |
16 |
32 |
31 |
Interpolare liniară |
17 |
33 |
24 |
Interpolare liniară |
18 |
34 |
17 |
Interpolare liniară |
19 |
35 |
13 |
A – Valoare măsurată |
20 |
36 |
9 |
EER (A) |
21 |
37 |
4 |
EER (A) |
22 |
38 |
3 |
EER (A) |
23 |
39 |
1 |
EER (A) |
24 |
40 |
0 |
EER (A) |
Tabelul 28
Sezonul european de refrigerare de referință pentru răcitoarele industriale cu temperatură înaltă
binj |
T j [°C] |
H j [h/an] |
1 |
– 19 |
0,08 |
2 |
– 18 |
0,41 |
3 |
– 17 |
0,65 |
4 |
– 16 |
1,05 |
5 |
– 15 |
1,74 |
6 |
– 14 |
2,98 |
7 |
– 13 |
3,79 |
8 |
– 12 |
5,69 |
9 |
– 11 |
8,94 |
10 |
– 10 |
11,81 |
11 |
– 9 |
17,29 |
12 |
– 8 |
20,02 |
13 |
– 7 |
28,73 |
14 |
– 6 |
39,71 |
15 |
– 5 |
56,61 |
16 |
– 4 |
76,36 |
17 |
– 3 |
106,07 |
18 |
– 2 |
153,22 |
19 |
– 1 |
203,41 |
20 |
0 |
247,98 |
21 |
1 |
282,01 |
22 |
2 |
275,91 |
23 |
3 |
300,61 |
24 |
4 |
310,77 |
25 |
5 |
336,48 |
26 |
6 |
350,48 |
27 |
7 |
363,49 |
28 |
8 |
368,91 |
29 |
9 |
371,63 |
30 |
10 |
377,32 |
31 |
11 |
376,53 |
32 |
12 |
386,42 |
33 |
13 |
389,84 |
34 |
14 |
384,45 |
35 |
15 |
370,45 |
36 |
16 |
344,96 |
37 |
17 |
328,02 |
38 |
18 |
305,36 |
39 |
19 |
261,87 |
40 |
20 |
223,90 |
41 |
21 |
196,31 |
42 |
22 |
163,04 |
43 |
23 |
141,78 |
44 |
24 |
121,93 |
45 |
25 |
104,46 |
46 |
26 |
85,77 |
47 |
27 |
71,54 |
48 |
28 |
56,57 |
49 |
29 |
43,35 |
50 |
30 |
31,02 |
51 |
31 |
20,21 |
52 |
32 |
11,85 |
53 |
33 |
8,17 |
54 |
34 |
3,83 |
55 |
35 |
2,09 |
56 |
36 |
1,21 |
57 |
37 |
0,52 |
58 |
38 |
0,40 |
Tabelul 29
Ore de funcționare per mod de funcționare pentru climatizoare, aparate de aer condiționat și pompe de căldură
Sezon |
Ore de funcționare |
|||||
Mod activ |
Mod oprit prin termostat |
Mod standby |
Mod oprit |
Mod încălzitor de carter |
||
H CE (răcire); H HE (încălzire) |
HTO |
HSB |
HOFF |
HCK |
||
Răcire (se calculează SEER) |
Medii |
600 |
659 |
1 377 |
0 |
2 036 |
Mai reci |
300 |
436 |
828 |
0 |
1 264 |
|
Mai calde |
900 |
767 |
1 647 |
0 |
2 414 |
|
Numai pentru încălzire (se calculează SCOP) |
Medii |
1 400 |
179 |
0 |
3 672 |
3 851 |
Mai reci |
2 100 |
131 |
0 |
2 189 |
2 320 |
|
Mai calde |
1 400 |
755 |
0 |
4 345 |
5 100 |
|
Încălzire, dacă are funcție reversibilă (se calculează SCOP) |
Medii |
1 400 |
179 |
0 |
0 |
179 |
Mai reci |
2 100 |
131 |
0 |
0 |
131 |
|
Mai calde |
1 400 |
755 |
0 |
0 |
755 |
(*1) Condiția temperaturii termometrului umed nu este necesară în cazul în care se testează unități de testare care nu evaporă condensat.
(*2) Pentru unitățile proiectate pentru modul încălzire și răcire, se utilizează debitul obținut în timpul încercării în condiții nominale standard în modul răcire.
(*3) Temperaturile de ieșire dependente de debitul apei, stabilite în condiții nominale standard (100 % raportul sarcinii parțiale de răcire și 88 % al celei de încălzire).
(*4) Cu debitul apei stabilit în timpul încercării „A”, pentru unitățile cu debit fix sau debit variabil al apei.
(*5) Cu debitul apei stabilit în timpul încercării „A”, pentru unitățile cu debit fix sau debit variabil al apei.
ANEXA IV
Proceduri de verificare
La efectuarea controalelor de supraveghere a pieței menționate la articolul 3 alineatul (2) din Directiva 2009/125/CE, autoritățile statelor membre aplică în cazul cerințelor prevăzute în anexa II următoarea procedură de verificare:
1. |
Autoritățile din statele membre testează o singură unitate pentru fiecare model. |
2. |
Produsul pentru încălzirea aerului, produsul pentru răcire, răcitorul industrial cu temperatură înaltă sau ventiloconvectorul este considerat conform cu cerințele aplicabile stabilite în anexa II la prezentul regulament:
|
3. |
În cazul produselor pentru încălzirea aerului, al produselor pentru răcire, al răcitoarelor industriale cu temperatură înaltă sau al ventiloconvectoarelor cu o capacitate nominală de încălzire, răcire sau refrigerare ≥ 70 kW sau care sunt produse în cantități mai mici de cinci unități pe an, dacă rezultatul menționat la punctul 2 nu este atins, modelul și orice alt model pentru care informațiile incluse în documentația tehnică au fost obținute pe aceeași bază este considerat neconform cu prezentul regulament. |
4. |
În cazul produselor pentru încălzirea aerului, al produselor pentru răcire, al răcitoarelor industriale cu temperatură înaltă sau al ventiloconvectoarelor cu o capacitate nominală de încălzire, răcire sau refrigerare < 70 kW sau care sunt produse în cantități de cinci sau mai multe unități pe an, dacă rezultatul menționat la punctul 2 litera (a) nu este atins, modelul și orice alt model pentru care informațiile incluse în documentația tehnică au fost obținute pe aceeași bază este considerat neconform cu prezentul regulament. |
5. |
În cazul produselor pentru încălzirea aerului, al produselor pentru răcire, al răcitoarelor industriale cu temperatură înaltă sau al ventiloconvectoarelor cu o capacitate nominală de încălzire, răcire sau refrigerare < 70 kW și care sunt produse în cantități de cinci sau mai multe unități pe an, dacă rezultatul menționat la punctul 2 litera (b) nu este atins, autoritățile statelor membre selecționează aleatoriu trei unități suplimentare din același model, în vederea testării. Modelul de produs pentru încălzirea aerului, produs pentru răcire sau răcitor industrial cu temperatură înaltă este considerat conform cu cerințele aplicabile stabilite în anexa II la prezentul regulament:
|
6. |
Dacă rezultatele menționate la punctul 5 nu sunt atinse, modelul și orice alt model echivalent pentru care informațiile incluse în documentația tehnică au fost obținute pe aceeași bază sunt considerate neconforme cu prezentul regulament. |
7. |
Autoritățile statelor membre utilizează metodele de măsurare și de calcul stabilite în anexa III. |
8. |
Ținând cont de limitele de greutate și gabarit aferente transportului produselor pentru încălzirea aerului, al produselor pentru răcire și al răcitoarelor industriale cu temperatură înaltă, autoritățile statelor membre pot decide să efectueze procedura de verificare la sediul producătorilor, înainte ca acestea să fie puse în serviciu la destinația lor finală. |
9. |
În termen de o lună de la luarea deciziei privind neconformitatea modelului, autoritățile statului membru relevant furnizează autorităților celorlalte state membre și Comisiei rezultatele încercărilor și alte informații relevante. |
10. |
Toleranțele de verificare definite în prezenta anexă se referă numai la verificarea parametrilor măsurați de autoritățile statelor membre și nu trebuie utilizate de producător ca toleranță permisă pentru a stabili valorile din documentația tehnică sau a le interpreta în vederea obținerii conformității ori pentru a comunica performanțe superioare în orice mod. |
ANEXA V
Valori de referință
În momentul intrării în vigoare a prezentului regulament, cea mai bună tehnologie disponibilă pe piață în materie de produse pentru încălzirea aerului și produse pentru răcire, din punctul de vedere al eficienței energetice sezoniere aferente încălzirii incintelor, al eficienței energetice sezoniere aferente răcirii incintelor sau al ratei performanței energetice sezoniere și al emisiilor de oxizi de azot, a fost identificată după cum urmează:
1. |
Valorile de referință ale eficienței energetice sezoniere aferente încălzirii incintelor sau răcirii, aplicabile produselor pentru încălzirea aerului și produselor pentru răcire, precum și rata performanței energetice sezoniere a răcitoarelor industriale cu temperatură înaltă sunt descrise în tabelul 30. Tabelul 30 Valorile de referință ale eficienței energetice sezoniere aferente încălzirii incintelor sau răcirii, aplicabile produselor pentru încălzirea aerului și produselor pentru răcire, precum și rata performanței energetice sezoniere a răcitoarelor industriale cu temperatură înaltă
|
2. |
Valori de referință pentru emisiile de oxizi de azot, exprimate în dioxid de azot:
|
3. |
Valorile de referință specificate la punctele 1 și 2 nu implică neapărat faptul că se poate obține o combinație a acestor valori în cazul unui singur produs. |