(1)

La 17 octombrie 2011, Regatul Suediei a notificat Comisiei, în conformitate cu articolul 114 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (denumit în continuare „TFUE”), intenția sa de a introduce dispoziții de drept intern cu scopul de a reduce conținutul de cadmiu permis în îngrășămintele cu fosfor la un nivel maxim de 46 de grame de cadmiu pe tonă de fosfor (echivalent cu 20 mg Cd/kg P2O5). Aceste măsuri ar deroga de la Regulamentul (CE) nr. 2003/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 octombrie 2003 privind îngrășămintele (1) și ar reduce nivelul maxim de 100 de grame de cadmiu pe tonă de fosfor (echivalent cu 44 mg Cd/kg P2O5) pentru care a fost deja acordată o derogare Regatului Suediei.

(2)

Articolul 114 alineatele (5) și (6) din TFUE prevede:

(3)

Directiva 76/116/CEE a Consiliului din 18 decembrie 1975 privind armonizarea legislației statelor membre în domeniul îngrășămintelor (2) a stabilit cerințele pe care trebuie să le îndeplinească îngrășămintele pentru a fi introduse pe piață cu mențiunea „îngrășământ CE”.

(4)

Anexa I la Directiva 76/116/CEE a stabilit denumirea tipului și cerințele corespunzătoare, de exemplu în ceea ce privește compoziția, pe care trebuie să le îndeplinească fiecare îngrășământ pentru a putea fi desemnat drept „îngrășământ CE”. Denumirile tipului incluse în această listă au fost grupate în categorii, în funcție de conținutul de nutrienți principali, adică de azot, fosfor și potasiu.

(5)

În conformitate cu articolul 7 din Directiva 76/116/CEE (3), statele membre nu au putut invoca motive legate de compoziție, identificare, etichetare sau ambalaj pentru a interzice, restricționa sau împiedica comercializarea îngrășămintelor marcate cu mențiunea „îngrășăminte CE” și conforme cu dispozițiile directivei.

(6)

Decizia 2002/399/CE a Comisiei din 24 mai 2002 privind dispozițiile de drept intern notificate de Regatul Suediei în temeiul articolului 95 alineatul (4) din Tratatul CE cu privire la conținutul maxim admisibil de cadmiu din îngrășăminte (4) a acordat o derogare de la Directiva 76/116/CEE, prin aprobarea dispozițiilor suedeze care au interzis introducerea pe piața suedeză a îngrășămintelor care conțineau peste 100 de grame de cadmiu pe tonă de fosfor. Această derogare s-a aplicat până la 31 decembrie 2005.

(7)

Directiva 76/116/CEE a fost înlocuită cu Regulamentul (CE) nr. 2003/2003 privind îngrășămintele.

(8)

Articolul 35 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2003/2003 prevede că derogările de la articolul 7 din Directiva 76/116/CEE acordate de către Comisie în temeiul articolului 95 alineatul (6) din Tratatul CE se înțeleg ca derogări de la articolul 5 din regulamentul respectiv și continuă să producă efecte fără a aduce atingere intrării în vigoare a regulamentului.

(9)

Considerentul 15 din Regulamentul (CE) nr. 2003/2003 anunță că Comisia va aborda chestiunea prezenței neintenționate a cadmiului în îngrășămintele minerale și, dacă este cazul, va elabora o propunere de regulament pe care o va prezenta Parlamentului European și Consiliului. Comisia a efectuat lucrări de pregătire importante, dar, din cauza complexității diferiților factori care trebuie luați în considerare, nu a adoptat încă o propunere.

(10)

Întrucât derogarea suedeză a fost acordată numai până la 31 decembrie 2005, Suedia a solicitat, în iunie 2005, o prelungire a derogării existente. Decizia 2006/347/CE a Comisiei din 3 ianuarie 2006 privind dispozițiile de drept intern notificate de Regatul Suediei în temeiul articolului 95 alineatul (4) din Tratatul CE cu privire la conținutul maxim admisibil de cadmiu din îngrășăminte (5) permite autorităților suedeze să mențină dispozițiile de drept intern până la aplicarea, la nivelul UE, a unor măsuri armonizate referitoare la conținutul de cadmiu în îngrășăminte.

(11)

Ordonanța privind produsele chimice (interdicții de manevrare, de import și de export) (1998:944) (6) cuprinde dispoziții referitoare, printre altele, la conținutul maxim admisibil de cadmiu în îngrășăminte, inclusiv în „îngrășămintele CE”. Secțiunea 3 alineatul (1) prevede că îngrășămintele acoperite de tarifele vamale cu numerele 25.10, 28.09, 28.35, 31.03 și 31.05, care conțin peste 100 de grame de cadmiu pe tonă de fosfor, nu pot fi oferite spre vânzare sau transferate.

(12)

Măsura națională prevăzută, notificată în temeiul articolului 114 alineatul (5) din TFUE, ar reduce conținutul de cadmiu permis în îngrășămintele cu fosfor de la nivelul maxim actual de 100 de grame de cadmiu pe tonă de fosfor la un nivel de 46 de grame de cadmiu pe tonă de fosfor (46 mg Cd/kg P, echivalent cu 20 mg Cd/kg P2O5).

(13)

Printr-o scrisoare din data de 17 mai 2011, Regatul Suediei a comunicat Comisiei că, în temeiul articolului 114 alineatul (5) din TFUE, acesta solicită aprobarea introducerii de dispoziții de drept intern pentru a reduce conținutul de cadmiu permis în îngrășămintele cu fosfor la o concentrație maximă de 46 de grame pe tonă de fosfor. Astfel, autoritățile suedeze solicită reducerea conținutului de cadmiu permis, prin intermediul derogării prevăzute în Decizia 2006/347/CE.

(14)

Printr-o scrisoare din data de 17 octombrie 2011, autoritățile suedeze au transmis Comisiei informații suplimentare, inclusiv textul legislației naționale în vigoare care reflectă modificările introduse prin ordonanțele 2008:255 și 2009:654 (7).

(15)

Printr-o scrisoare din data de 14 noiembrie 2011, Comisia a informat autoritățile suedeze că perioada de șase luni pentru examinarea cererii lor, în conformitate cu articolul 114 alineatul (6), a început la 18 octombrie 2011.

(16)

Printr-o scrisoare din data de 17 octombrie 2011, Comisia a informat celelalte state membre cu privire la cererea primită din partea Suediei. De asemenea, Comisia a publicat un aviz cu privire la cererea respectivă în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (8), în scopul de a informa celelalte părți interesate cu privire la dispozițiile de drept intern pe care Suedia intenționează să le introducă, precum și la motivele invocate în acest sens. Letonia a reacționat sprijinind cererea Suediei. Comisia nu a primit alte observații.

(17)

Având în vedere complexitatea problemei, Comisia a solicitat Comitetului științific pentru riscurile asupra sănătății și mediului (CSRSM) un aviz cu privire la calitatea globală a evaluării suedeze a riscurilor, orice deficiențe semnificative, oportunitatea scenariilor analizate și a ipotezelor formulate, precum și fiabilitatea și valabilitatea concluziilor privind riscurile identificate pentru mediu.

(18)

CSRSM și-a adoptat avizul la 27 februarie 2012 (9). CSRSM a concluzionat că raportul de evaluare a riscurilor întocmit de autoritățile suedeze este de bună calitate științifică, că scenariile studiate sunt, în general, adecvate și că majoritatea valorilor parametrilor utilizate în scenarii sunt acceptabile. Totuși, CSRSM consideră că o serie de declarații și/sau de ipoteze care figurează în raport nu sunt susținute de suficiente elemente de probă.

(19)

Din cauza incertitudinilor rămase identificate de CSRSM în ceea ce privește ipotezele principale utilizate de către autoritățile suedeze pentru a concluziona că există un risc pentru organismele acvatice din pârâurile mici în Suedia, care este singurul risc de mediu identificat de către autoritățile suedeze, în absența unor dovezi care să evidențieze un pericol pentru sănătatea umană legate de o prelungire a perioadei de evaluare a cererii suedeze, Comisia a considerat justificată prelungirea perioadei menționate la articolul 114 alineatul (6) primul paragraf.

(20)

La 18 aprilie 2012, Comisia a notificat Regatului Suediei decizia sa (10), în conformitate cu articolul 114 alineatul (6) al treilea paragraf din TFUE, de prelungire până la 18 octombrie 2012 a perioadei de șase luni menționate în primul paragraf pentru a aproba sau respinge dispozițiile naționale notificate.

(21)

Prin scrisoarea sa din data de 27 aprilie 2012, Comisia a informat autoritățile suedeze cu privire la incertitudinile identificate în avizul CSRSM și le-a invitat să furnizeze clarificări suplimentare care ar permite Comisiei să adopte o poziție finală.

(22)

Prin scrisoarea din 2 iulie 2012, autoritățile suedeze au răspuns Comisiei fără a se soluționa incertitudinile identificate de CSRSM și, în schimb, au afirmat că noțiunea de „protecție a mediului”, în conformitate cu articolul 114 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, se referă la aspecte legate de sănătate. Prin urmare, o analiză a notificării suedeze ar trebui să includă argumente referitoare la aspecte legate de sănătatea umană.

(23)

Comisia a considerat în Decizia 2012/230/UE că cererea depusă de Regatul Suediei cu scopul de a obține autorizarea de a introduce măsuri naționale mai stricte privind conținutul maxim admisibil de cadmiu din îngrășăminte este admisibilă.

(24)

În conformitate cu dispozițiile articolului 114 din TFUE, Comisia trebuie să se asigure că toate condițiile care permit unui stat membru să beneficieze de posibilitățile de derogare prevăzute în articolul respectiv sunt îndeplinite.

(25)

Articolul 114 alineatul (5) din TFUE prevede că, atunci când un stat membru consideră necesar să introducă dispoziții de drept intern care reprezintă derogări de la o măsură armonizată, dispozițiile în cauză trebuie să fie justificate pe baza unor noi dovezi științifice privind protecția mediului înconjurător sau a mediului de lucru, din cauza unei probleme specifice statului membru respectiv, apărute după adoptarea măsurii armonizate.

(26)

În plus, în conformitate cu articolul 114 alineatul (6) din TFUE, Comisia aprobă sau respinge dispozițiile respective de drept intern dintr-un proiect de lege, după ce a verificat dacă acestea constituie sau nu un mijloc de discriminare arbitrară sau o restricție disimulată în comerțul dintre statele membre și dacă acestea constituie sau nu un obstacol în funcționarea pieței interne.

(27)

Preocupările cu privire la efectele adverse ale cadmiului în îngrășăminte asupra mediului (și sănătății umane) au fost deja în mod extensiv invocate în timpul negocierilor pentru aderarea Austriei, Finlandei și Suediei la Uniunea Europeană. Astfel cum se indică mai sus, celor trei state membre le-au fost acordate derogări temporare de la legislația Uniunii privind îngrășămintele în scopul de a permite o evaluare atentă a riscurilor legate de cadmiu în îngrășăminte la nivelul UE.

(28)

În 2002, Comisia a solicitat Comitetului științific pentru toxicitate, ecotoxicitate și mediu (CSTEM) avizul său (11) privind probabilitatea acumulării de cadmiu în soluri prin utilizarea de îngrășăminte fosfatice. Pe baza studiilor de evaluare a riscurilor efectuate de către opt state membre și a analizelor suplimentare, CSTEM a estimat că îngrășămintele fosfatate conținând cel puțin 60 mg cadmiu/kg P2O5 se așteaptă să conducă la acumularea de cadmiu în cele mai multe soluri, în timp ce îngrășămintele fosfatate conținând maximum 20 mg cadmiu/kg P2O5 nu se așteaptă să cauzeze o acumulare în sol pe termen lung – de peste 100 de ani, în cazul în care nu sunt luate în considerare alte inputuri de cadmiu.

(29)

În cadrul Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului din 23 martie 1993 privind evaluarea și controlul riscurilor prezentate de substanțele existente (12), cadmiul și oxidul de cadmiu au fost identificate ca fiind substanțe prioritare pentru evaluare.

(30)

În momentul în care Regulamentul (CE) nr. 2003/2003 a fost adoptat, Comisia nu a stabilit o valoare limită pentru cadmiu în îngrășăminte, dar a recunoscut necesitatea de a aborda această problemă specifică odată ce ar deveni disponibile informații din evaluarea UE privind riscurile referitoare la cadmiu și oxidul de cadmiu.

(31)

Raportul UE de evaluare a riscurilor privind cadmiul și oxidul de cadmiu a fost emis în decembrie 2007 (13). Pe baza concluziilor acestuia, Strategia de reducere a riscurilor pentru substanțele: cadmiu și oxid de cadmiu recomandă măsuri concrete pentru a reduce conținutul de cadmiu din produsele alimentare, blendurile de tutun și pentru îngrășămintele fosfatate, ținându-se seama de diversele condiții din Uniune (14).

(32)

La nivelul UE este în derulare activitatea de stabilire a valorilor limită corespunzătoare de cadmiu admise în îngrășăminte, ținându-se seama de o serie de factori, incluzând, de asemenea, diversele condiții din UE, precum și disponibilitatea, originea geografică și compoziția de fosfați pentru producția de îngrășăminte. Comisia intenționează să includă limitele pentru contaminanți în materiale fertilizante (inclusiv cadmiu) în propunerea de revizuire a Regulamentului privind îngrășămintele, care este prevăzută pentru 2013.

(33)

Pentru a sprijini cererea lor de reducere a valorii limită existente în Suedia, autoritățile suedeze au efectuat o nouă evaluare a riscurilor privind cadmiul în mediul din Suedia, care a fost finalizată în ianuarie 2011. Aceasta compară concentrația prevăzută fără efect (PNEC) asupra organismelor reprezentative pentru diferitele compartimente de mediu, cu concentrațiile cadmiului în mediul din Suedia, pe baza diverselor scenarii de input al cadmiului provenit din îngrășăminte și alte surse. În notificare se face referire, de asemenea, la anumite studii puse la dispoziție în cadrul precedentelor solicitări adresate Comisiei în conformitate cu articolul 114 alineatul (4) din TFUE (care au fost deja luate în considerare pentru a justifica actuala derogare care autorizează Suedia să mențină un nivel maxim de 100 de grame de cadmiu pe tonă de fosfor) și la evaluarea UE a riscurilor privind cadmiul și oxidul de cadmiu.

(34)

PNEC pentru apa dulce depinde de duritate. Întrucât Suedia are ape dulci foarte moi, concentrația de cadmiu potențial toxică pentru organismele acvatice este mai scăzută comparativ cu alte regiuni ale Europei. Prin urmare, este probabil ca organismele acvatice din apele suedeze să fie, în general, mai sensibile la cadmiu în comparație cu cele din apele din Europa Centrală și de Sud.

(35)

Rezultatele programelor de monitorizare a apelor de suprafață din Suedia realizate în 2006 și 2009 arată că aproximativ 1 % din lacuri și 7 % din apele de coastă prezintă concentrații de cadmiu mai ridicate decât valorile PNEC. Conform concluziilor unei analize realizate în 2008, măsurile de reducere a emisiilor au condus, în cazul majorității metalelor, la o scădere importantă a concentrațiilor în organismele acvatice. Dar situația este mai puțin clară în ceea ce privește cadmiul. Efectele asupra sistemului imunitar al peștilor (specia de guvid vivipar) au avut o tendință de creștere în ultimii ani, care pare a fi corelată cu creșterea concentrațiilor de cadmiu în pești. Un nou raport a fost elaborat în 2011, cu scopul de a descrie tendințele viitoare ale prezenței cadmiului în solurile arabile și în culturi și de a estima astfel concentrațiile în următorii 100 de ani. Rezultatele au fost utilizate în cadrul unui model care descrie scenariul cel mai nefavorabil, pentru a estima riscul pentru organismele acvatice care trăiesc în apele din apropierea câmpurilor fertilizate în următorii 100 de ani.

(36)

În evaluarea lor, autoritățile suedeze concluzionează că organismele acvatice care trăiesc în ape extrem de moi (având o duritate mai mică de 5 mg CaCO3/l) ar putea fi expuse unui risc sporit pe termen lung. Dar acest lucru nu este posibil decât în pâraiele mici, caracterizate printr-o diluare redusă a apei de drenaj provenind din solurile agricole. Autoritățile suedeze nu au identificat niciun alt risc pentru mediu care ar putea rezulta din utilizarea cadmiului în îngrășăminte.

(37)

Având în vedere complexitatea relațiilor dintre cadmiul intrat în sol prin intermediul îngrășămintelor fosfatate, posibila acumulare în sol și riscurile pentru mediu, Comisia a solicitat Comitetului științific pentru riscurile asupra sănătății și mediului (CSRSM) un aviz cu privire la calitatea globală a evaluării suedeze a riscurilor, orice deficiențe semnificative, oportunitatea scenariile analizate și a ipotezelor formulate, precum și fiabilitatea și valabilitatea concluziilor privind riscurile identificate pentru mediu.

(38)

CSRSM și-a adoptat avizul la 27 februarie 2012 (15). După cum s-a menționat în Decizia 2012/230/UE, CSRSM a concluzionat că raportul de evaluare a riscurilor întocmit de autoritățile suedeze este de bună calitate științifică, că scenariile studiate sunt, în general, adecvate și că majoritatea valorilor parametrilor utilizate în scenarii sunt acceptabile. Cu toate acestea, CSRSM a considerat că o serie de declarații și/sau ipoteze din raport nu au fost susținute de elemente de probă suficiente și că pentru anumite scenarii au fost utilizate mai degrabă condițiile corespunzătoare scenariilor cele mai defavorabile. CSRSM a considerat că ipotezele propuse de autoritățile suedeze de a estima concentrația de cadmiu în apă cu duritate mică ar putea duce la o supraestimare a riscurilor și, în consecință, nu a susținut rezultatele prezentate de către autoritățile suedeze pentru pâraie, care este singurul compartiment de mediu pentru care autoritățile suedeze au identificat riscuri. În general, CSRSM nu a luat în considerare ipotezele formulate în raportul Suediei ca bază de calcul a riscurilor pentru mediul din Suedia.

(39)

Cu toate acestea, CSRSM a reamintit că evaluarea inițială a Comitetului științific pentru toxicitate, ecotoxicitate și mediu din 2002 a estimat improbabilitatea creșterii concentrațiilor de cadmiu în sol, în majoritatea solurilor europene, la limita de 46 mg Cd/kg P. Deși acestea nu constituiau dovezi științifice noi, CSRSM a confirmat faptul că această estimare este încă valabilă, inclusiv pentru solurile agricole suedeze și a constatat că acest calcul s-a bazat pe un principiu de „statu-quo”, și nu pe o evaluare a riscurilor, precum cea efectuată de către autoritățile suedeze în justificarea lor definitivă.

(40)

În scrisoarea lor din 2 iulie 2012, autoritățile suedeze nu au furnizat clarificări suplimentare care ar aborda punctele slabe identificate de CSRSM în ceea ce privește posibilele riscuri pentru mediu. Constatând că avizul CSTEM din 2002 a fost formulat înainte de adoptarea Regulamentului (CE) nr. 2003/2003, Comisia, prin urmare, concluzionează că autoritățile suedeze nu au demonstrat că există un risc pentru mediu, pe baza unor noi dovezi științifice, pe baza unei probleme specifice Suediei rezultate în urma adoptării Regulamentului (CE) nr. 2003/2003.

(41)

În scrisoarea lor din 2 iulie 2012, autoritățile suedeze au afirmat că noțiunea de „protecție a mediului” de la articolul 114 alineatul (5) din TFUE se referă la aspecte legate de sănătate și că notificarea Suediei ar trebui, prin urmare, să includă argumente privind aspectele legate de sănătate.

(42)

Fără a aduce atingere interpretării juridice corecte a articolului 114 alineatul (5), Comisia a extins analiza pentru evaluarea eventualelor riscuri prezentate de cadmiu în îngrășăminte pentru populația suedeză prin intermediul mediului, și anume, în special, prin aportul dietetic.

(43)

În justificarea lor, autoritățile suedeze identifică motive legate de sănătate pentru reducerea suplimentară a expunerii la cadmiu în rândul populației în Suedia, cum ar fi o frecvență ridicată a osteoporozei, un număr crescut de cazuri de oase friabile și fracturi osoase, impactul asupra funcționării rinichilor observate la părți ale populației în care conținutul de cadmiu depășește 1 mg/g creatinină, precum și riscurile pentru grupele sensibile de populație (diabetici și persoanele care suferă de o deficiență de fier, ambele grupuri fiind cu o proporție ridicată în Suedia). Potrivit autorităților suedeze, nivelul mai scăzut al pH-ului în solurile din Suedia poate duce la o absorbție mai ridicată a cadmiului în culturi, care, la rândul lor, pot duce la o expunere mai mare a populației, întrucât expunerea depinde în mare măsură de ingestia de cadmiu prin alimentație, în principal prin alimentele de origine vegetală.

(44)

Comisia a solicitat un nou aviz CSRSM privind specificitatea pentru Suedia și apariția după adoptarea Regulamentului (CE) nr. 2003/2003 a riscurilor pentru sănătatea umană identificate de către autoritățile suedeze (16).

(45)

În ceea ce privește existența vreunei diferențe între situația din Suedia și cea din alte regiuni din Europa, CSRSM a fost de acord că pH-ul solului în Suedia este, în medie, mai mic decât în alte părți ale Europei. Cu toate acestea, deoarece îndepărtarea prin percolare a cadmiului din sol crește la valori mai mici ale pH-ului, acumularea netă de cadmiu în solurile în Suedia este mai mică decât în majoritatea regiunilor din Europa la concentrații de cadmiu și rate de utilizare a îngrășămintelor comparabile. CSRSM constată că raportul Suediei (rezumatul anexei IV) sprijină concluziile CSRSM, deoarece acesta prevede: „Era dificil să se arate clar dacă există condiții specifice în Suedia care fac ca solurile din această țară să fie mai vulnerabile la inputurile de cadmiu decât cele din Europa Centrală. Cu toate acestea, pH-ul este un factor major care reglează absorbția de cadmiu din soluri în culturi și pH-ul solului din Suedia pare a fi cu aproximativ o unitate mai mic decât media generală din Europa. Aceasta este, probabil, legată de cantitatea mică de rocă de bază cu conținut de calcar în Suedia. Grâul suedez conține, de asemenea, niveluri de cadmiu comparabile cu cele din multe alte țări europene, în ciuda faptului că concentrațiile de cadmiu în solurile din Suedia sunt relativ scăzute”. CSRSM observă că, în timp ce inputurile de date privind depunerile atmosferice au fost actualizate în raportul Suediei, scenariile pentru calculul bilanțului masic au fost deja incluse în scenariile avute în vedere în avizul CSTEM din 2002 și nu există nicio informație nouă care să sugereze că acestea nu ar mai fi aplicabile.

(46)

CSRSM admite că reducerea pH-ului crește biodisponibilitatea și absorbția cadmiului de către culturi, prin urmare că disponibilitatea cadmiului în sol în cazul grâului este puțin mai mare decât în majoritatea țărilor europene. Cu toate acestea, CSRSM constată că, în cazul în care se menține nivelul scăzut de pH, tendințele viitoare în concentrațiile de cadmiu în culturi sunt mai mici (creștere mai mică) în Suedia în comparație cu majoritatea celorlalte tendințe în Europa, deoarece rata de creștere a concentrației de cadmiu în sol este mai scăzută în cazul unor inputuri egale.

(47)

În ceea ce privește expunerea la cadmiu prin alimentație, CSRSM concluzionează că raportul Suediei nu furnizează date care să sugereze că expunerea la cadmiu prin hrană este mai mare în Suedia decât în restul Europei, nici la valorile minime, nici la cele maxime ale gamei de expunere. Tendințele recente nu sugerează o tendință ascendentă a expunerii prin hrană, nici a conținutului corporal în cadmiu în rândul populației generale. În sfârșit, CSRSM constată că raportul Suediei face dovada că efectele asupra sănătății umane ale cadmiului în Suedia pot fi înregistrate ca un conținut corporal în cadmiu care este mai mic decât cel raportat anterior, cu toate acestea, aceasta nu furnizează dovezi că populația suedeză este mai sensibilă sau că a devenit mai sensibilă la cadmiu decât cele din alte țări europene.

(48)

În ansamblu, CSRSM concluzionează că raportul Suediei conține o evaluare detaliată și actualizată a efectelor pe termen lung ale cadmiului din îngrășăminte asupra sănătății umane prin lanțul alimentar. CSRSM constată că raportul nu oferă argumente convingătoare pentru a demonstra că Suedia este un caz unic sau că datele apărute după adoptarea Regulamentului (CE) nr. 2003/2003 sugerează motive specifice de preocupare suplimentară.

(49)

În concluzie, Comisia consideră că Regatul Suediei nu a prezentat justificări pentru dispozițiile de drept intern cu privire la conținutul maxim de cadmiu în îngrășăminte pe baza unor noi dovezi științifice privind protecția mediului pentru motivul unei probleme specifice apărute în Suedia după adoptarea Regulamentului (CE) nr. 2003/2003.

(50)

Comisia observă că notificarea suedeză nu se referă la protecția mediului de muncă drept motiv pentru introducerea măsurii notificate.

(51)

Articolul 114 alineatul (5) din TFUE prevede că, dacă un stat membru consideră necesar să introducă dispoziții de drept intern ca derogări de la măsurile de armonizare la nivelul Uniunii, dispozițiile de drept intern trebuie justificate prin dovezi științifice noi privind protecția mediului înconjurător sau a mediului de lucru, trebuie să fie vorba de o problemă specifică statului solicitant și trebuie să fi apărut după adoptarea măsurii de armonizare.

(52)

În acest caz, după ce a examinat cererea delegației suedeze, Comisia consideră că Regatul Suediei nu a furnizat noi dovezi științifice privind protecția mediului înconjurător sau a mediului de lucru care să demonstreze că există o problemă specifică pe teritoriul său care a apărut ca urmare a adoptării Regulamentului (CE) nr. 2003/2003 privind îngrășămintele și care ar justifica necesitatea de a introduce dispozițiile de drept intern notificate.

(53)

Prin urmare, cererea înaintată de Regatul Suediei pentru introducerea măsurilor naționale de reducere a conținutului de cadmiu admis în îngrășăminte fosforoase la un nivel maxim de 46 de grame de cadmiu pe tonă de fosfor nu îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 114 alineatul (5).

(54)

În conformitate cu articolul 114 alineatul (6) din Tratatul CE, Comisia aprobă sau respinge dispozițiile respective de drept intern, după ce a verificat dacă acestea constituie sau nu un mijloc de discriminare arbitrară sau o restricție disimulată în comerțul dintre statele membre și dacă acestea constituie sau nu un obstacol în funcționarea pieței interne.

(55)

Întrucât cererea înaintată de Regatul Suediei nu îndeplinește condițiile de bază prevăzute la articolul 114 alineatul (5), nu este necesar ca Comisia să verifice condițiile de la articolul 114 alineatul (6).

(56)

În lumina celor de mai sus, se poate concluziona că cererea Regatului Suediei de introducere a unor dispoziții de drept intern care reprezintă derogări de la Regulamentul (CE) nr. 2003/2003 este admisibilă, dar nu îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 114 alineatul (5) din TFUE, deoarece Suedia nu a furnizat noi dovezi științifice privind protecția mediului, pentru motivul unei probleme specifice teritoriului ei rezultate în urma adoptării Regulamentului (CE) nr. 2003/2003.

(57)

În consecință, Comisia consideră că dispozițiile de drept intern notificate nu pot fi aprobate în conformitate cu articolul 114 alineatul (6) din TFUE,