22.10.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 310/1

(1)

Schimbările climatice reprezintă una dintre marile provocări ale prezentului: Acordul de la Copenhaga (1) a recunoscut obiectivul de 2 °C și a subliniat nevoia unor reduceri consistente ale emisiilor de gaze cu efect de seră, solicitând întreprinderea de acțiuni menite să reducă la minim impactul schimbărilor climatice.

(2)

Al 5-lea Raport de evaluare al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (Intergovernmental Panel on Climate Change – IPCC), a cărui publicare este prevăzută pentru anul 2014, își propune să adune și să evalueze rezultate științifice noi, cu scopul de a oferi o bază solidă și științifică procesului decizional, cu accent pe previziunile climatice, aspectele regionale ale schimbărilor climatice și impactul aferent, evaluarea diverselor căi de atenuare a schimbărilor climatice și rolul fiecărui sector – de exemplu energie, transport, agricultură sau industrie.

(3)

Strategia Europa 2020 precizează în mod clar nevoia de atingere a țintelor de reducere a emisiilor stabilite deja la nivelul Uniunii Europene și subliniază nevoia de întărire a rezistenței economiilor noastre în fața riscurilor climatice, precum și a capacității noastre de a reacționa la dezastre și de a le preveni.

(4)

Cercetarea și inovarea ocupă o poziție centrală în cadrul obiectivelor de politică sus-menționate. În particular, sunt necesare previziuni climatice mai bune pentru a face față eventualității unor schimbări potențiale ale frecvenței și ale intensității evenimentelor extreme. Sunt, de asemenea, necesare cercetări pentru a evalua fezabilitatea, implicațiile și punerea în aplicare a țintelor globale în Europa și în lume, precum și pentru cuantificarea impacturilor regionale asociate acestor ținte. Ameliorarea cunoștințelor este esențială pentru identificarea opțiunilor de adaptare și atenuare și pentru evaluarea potențialelor beneficii, impacturi și costuri ale acestora, raportat la scenariul statu-quo.

(5)

Nu sunt încă bine înțelese vulnerabilitatea și rezistența societății și a ecosistemelor la riscurile climatice. În continuarea acestei idei, este nevoie de o mai bună înțelegere a proceselor fundamentale care guvernează sistemul climatic, cu complexitatea sa, pentru a putea identifica și atribui mai exact modificările climatice (fie unor cauze umane, fie unora naturale) și pentru a putea distinge între schimbări climatice și variații climatice.

(6)

Pentru a asigura reducerile consistente ale emisiilor de carbon solicitate până în 2050 este nevoie urgentă de tehnologii, concepte și mecanisme de atenuare, inclusiv de cercetări și inovații privitoare la sursele regenerabile de energie, captarea și stocarea dioxidului de carbon, eficiența utilizării energiei și a resurselor, combustibili alternativi, modificarea utilizării terenurilor, mobilitate durabilă, agricultură și silvicultură, precum și reducerea emisiilor de poluanți care afectează sănătatea umană sau mediul.

(7)

Este necesară constituirea unor servicii climatice care să asigure elaborarea, disponibilitatea și aplicarea previziunilor climatice pe baze științifice. În această privință, sunt necesare cercetări pentru ameliorarea și dezvoltarea sistemelor de efectuare a observațiilor pe termen lung, a analizelor de date, a modelelor și a sistemelor de previziuni la diverse scări temporale, precum și pentru a sprijini stabilirea unor parteneriate de succes între furnizori și utilizatori.

(8)

La reuniunea din 26 mai 2010 (2), Consiliul Competitivitate a recunoscut inițiativa „Conectarea cunoștințelor în materie de climă pentru Europa” ca fiind unul din domeniile în care programarea în comun ar oferi o valoare adăugată substanțială pentru a reduce fragmentarea eforturilor statelor membre în domeniul cercetării. În consecință, Consiliul a adoptat concluzii în care se recunoaște necesitatea de a lansa o inițiativă de programare în comun în acest domeniu, Comisia fiind invitată să contribuie la pregătirea acesteia. Consiliul a reafirmat, de asemenea, ideea că programarea în comun este un proces condus de statele membre, Comisia având rolul de a facilita acest proces. Analiza activităților naționale de cercetare prezentate în documentul de lucru al serviciilor Comisiei confirmă existența unei nevoi de ameliorare a coordonării pentru creșterea eficacității și a impactului cercetării, precum și pentru a exploata sinergiile cu activitățile desfășurate la nivelul UE prin elaborarea unei agende comune strategice de cercetare.

(9)

Cercetările din domeniul schimbărilor climatice și al climei în general reprezintă un element-cheie al Programului-cadru pentru cercetare al Uniunii Europene, care are un rol strategic de maximă importanță pentru sprijinirea procesului de elaborare a politicilor ținând cont de dimensiunea globală a schimbărilor climatice. Activitățile din cadrul acestei inițiative de programare în comun trebuie să fie coordonate îndeaproape cu cel de Al 7-lea program cadru al Uniunii Europene și cu viitoarele programe ale Uniunii Europene din acest domeniu, în particular cu programul-cadru pentru cercetare și inovare Horizon 2020.

(10)

Programarea în comun a cercetărilor în materie de conectare a cunoștințelor privind schimbările climatice ar contribui la coordonarea cercetărilor în domeniu și la punerea la punct a unui spațiu european de cercetare privind schimbările climatice complet funcțional, consolidând poziția de lider a Europei și competitivitatea activității de cercetare europene în acest domeniu.

(11)

Pentru a îndeplini obiectivele stabilite în prezenta recomandare, statele membre trebuie să coopereze cu Comisia în privința studierii unor posibile inițiative ale acesteia destinate să asiste statele membre la elaborarea și implementarea în continuare a agendei strategice de cercetare.

(12)

Statele membre trebuie să raporteze regulat Comisiei cu privire la progresele înregistrate în cadrul acestei inițiative de programare în comun, astfel încât Comisia să poată prezenta rapoarte Parlamentului European și Consiliului privind progresele înregistrate de toate inițiativele de programare în comun,

1.

Statele membre sunt încurajate să elaboreze o viziune comună privind modul în care cooperarea și coordonarea în domeniul cercetării la nivelul Uniunii poate contribui la rezolvarea problemei reprezentată de atenuarea schimbărilor climatice și de adaptarea la acestea, punând în legătură știința, politica, economia și societatea. Ar trebui vizată implicarea deplină a statelor membre, în special a celor în care se așteaptă ca efectele schimbărilor climatice să fie pronunțate.

2.

Statele membre sunt încurajate să pună la punct o agendă strategică comună de cercetare operațională, care să stabilească necesități și obiective de cercetare pe termen mediu și lung în domeniul schimbărilor climatice. Aceasta ar trebui să includă un plan de punere în aplicare care să stabilească prioritățile și termenele și să precizeze acțiunile, instrumentele și resursele necesare pentru punerea sa în practică.

3.

Statele membre sunt încurajate să includă următoarele acțiuni în cadrul agendei strategice de cercetare operaționale și al planului de implementare:

4.

Statele membre sunt încurajate să mențină și să dezvolte în continuare o structură administrativă comună în domeniul schimbărilor climatice, autorizată să stabilească reguli, condiții și proceduri comune de cooperare și coordonare și să monitorizeze implementarea agendei strategice de cercetare.

5.

Statele membre sunt încurajate să aplice în comun agenda strategică de cercetare, inclusiv prin intermediul programelor naționale de cercetare sau al altor activități naționale de cercetare, în conformitate cu orientările privind condițiile-cadru pentru programarea în comun elaborate de grupul la nivel înalt pentru programarea în comun din cadrul Consiliului (3).

6.

Statele membre sunt încurajate să coopereze cu Comisia în vederea studierii unor posibile inițiative ale Comisiei destinate să asiste statele membre la elaborarea și implementarea agendei strategice de cercetare și în vederea coordonării programelor comune cu alte inițiative ale Uniunii în acest domeniu.

7.

Statele membre sunt încurajate să păstreze o legătură strânsă cu forumul strategic pentru cooperare științifică și tehnologică internațională (Strategic Forum for International Science and Technology Cooperation – SFIC) la elaborarea și implementarea unei posibile dimensiuni internaționale a agendei strategice de cercetare și să asigure coerența cu inițiativele SFIC împreună și în raport cu țări terțe.

8.

Statele membre sunt încurajate să informeze periodic Comisia, prin rapoarte intermediare anuale, asupra progresului înregistrat în privința acestei inițiative de programare în comun.