9.12.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 324/52

1.

amendamentele Regulamentului de procedură al Comitetului Economic și Social European din 27 februarie 2003 (JO L 258 din 10 octombrie 2003);

2.

amendamentele Regulamentului de procedură al Comitetului Economic și Social European din 31 martie 2004 (JO L 310 din 7 octombrie 2004);

3.

amendamentele Regulamentului de procedură al Comitetului Economic și Social European din 5 iulie 2006 (JO L 93 din 3 aprilie 2007);

4.

amendamentele Regulamentului de procedură al Comitetului Economic și Social European din 12 martie 2008 (JO L 159 din 20 iunie 2009);

5.

amendamentele Regulamentului de procedură al Comitetului Economic și Social European din 14 iulie 2010.

1.

Comitetul Economic și Social European asigură reprezentarea diferitelor componente cu caracter economic și social ale societății civile organizate. Acesta este un organ instituțional consultativ, instituit prin Tratatul de la Roma din 1957.

2.

Funcția consultativă a Comitetului Economic și Social European permite membrilor săi, deci și organizațiilor pe care aceștia le reprezintă, să participe la procesul decizional al Uniunii Europene. Juxtapunerea de opinii uneori diametral opuse și dialogul la care participă consilierii implică nu numai partenerii sociali obișnuiți, adică angajatorii (Grupul I) și salariații (Grupul II), ci și toate celelalte grupuri socioprofesionale care sunt reprezentate (Grupul III) în CESE. Expertiza, dialogul și căutarea convergențelor care rezultă din acestea pot crește calitatea și credibilitatea deciziei politice la nivelul Uniunii Europene, îmbunătățind înțelegerea și acceptarea acestuia de către cetățenii europeni, precum și transparența indispensabilă democrației.

3.

Comitetul îndeplinește o funcție specifică în cadrul ansamblului de instituții europene: el este prin excelență locul de reprezentare și dezbatere al societății civile organizate și constituie un intermediar privilegiat între aceasta și instituțiile Uniunii Europene.

4.

Fiind în același timp un forum și un cadru de elaborare a avizelor, Comitetul Economic și Social European răspunde necesității de legitimitate democratică a construcției Uniunii Europene, inclusiv în relațiile acesteia cu mediile economice și sociale din țările terțe. Astfel, Comitetul participă la dezvoltarea unei autentice conștiințe europene.

5.

Pentru a-și îndeplini misiunile, Comitetul și-a adoptat, la 17 iulie 2002, în conformitate cu dispozițiile articolului 260, al doilea paragraf, din Tratatul de instituire a Comunității Europene, Regulamentul de procedură (1).

6.

La 14 iulie 2010, Comitetul a adoptat în sesiune plenară ultima versiune codificată a prezentului Regulament de procedură.

1.

Activitatea Comitetului se desfășoară pe perioade de cinci ani.

2.

Comitetul este convocat de către decanul de vârstă după fiecare reînnoire din cinci în cinci ani, în măsura posibilului în termen de o lună după ce li se comunică membrilor Comitetului numirea lor de către Consiliu.

1.

Comitetul este format din organele următoare: Adunarea, Biroul, președintele și secțiunile specializate.

2.

Comitetul este structurat în trei grupuri, ale căror constituire și rol sunt stabilite la articolul 27.

3.

Membrii Comitetului nu sunt legați prin niciun fel de mandat imperativ. Aceștia își exercită funcțiile în deplină independență, în interesul general al Uniunii. În exercițiul funcției lor și în cursul deplasărilor înspre și dinspre locul de desfășurare a ședinței, membrii se bucură de privilegiile și imunitățile definite prin Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene. În cazul de față, aceștia beneficiază de libertate de mișcare, de inviolabilitate personală și de imunitate.

1.

Comitetul recunoaște și adoptă următoarele simboluri ale Uniunii:

2.

Comitetul sărbătorește Ziua Europei la 9 mai.

3.

Drapelul este arborat în clădirile Comitetului, precum și cu ocazia manifestărilor oficiale.

4.

Imnul se cântă la deschiderea fiecărei sesiuni inaugurale de la început de mandat, precum și cu ocazia altor sesiuni solemne, în special la întâmpinarea șefilor de state și de guverne sau a noilor membri, după fiecare extindere.

1.

La alegerea membrilor Biroului trebuie să se respecte echilibrul global și geografic între grupuri, acesta trebuind să cuprindă cel puțin un reprezentant și cel mult trei reprezentanți din partea fiecărui stat membru. Grupurile negociază și formulează o propunere privind componența Biroului, care este prezentată Adunării.

Biroul este format din:

2.

Președintele este ales pe rând dintre membrii celor trei grupuri.

3.

Președintele și vicepreședinții nu pot fi realeși în funcțiile respective. Timp de doi ani și jumătate de la încetarea mandatului său, președintele nu mai poate fi membru al Biroului în calitate de vicepreședinte, președinte de grup sau de secțiune specializată.

4.

Vicepreședinții sunt aleși dintre membrii celor două grupuri din care nu face parte președintele.

1.

În cadrul primei ședințe, care are loc în conformitate cu dispozițiile articolului 1, Comitetul, prezidat de decanul de vârstă, alege dintre membrii săi: președintele, cei doi vicepreședinți, președinții de secțiune specializată și ceilalți membri ai Biroului, cu excepția președinților grupurilor, pentru următorii doi ani și jumătate, începând de la data instalării în funcție a Comitetului.

2.

Sub președinția decanului de vârstă nu poate avea loc nicio dezbatere al cărei subiect nu are legătură cu aceste alegeri.

1.

Comitetul poate constitui în cadrul său o comisie pregătitoare formată dintr-un reprezentant al fiecărui stat membru și care are sarcina de a înregistra candidaturile și de a prezenta Adunării o listă de candidați, cu respectarea dispozițiilor articolului 3.

2.

Comitetul se pronunță cu privire la lista sau listele de candidați la președinție și la Birou în conformitate cu dispozițiile prezentului articol.

3.

Comitetul trece, eventual prin scrutine succesive, la alegerea membrilor Biroului, alții decât președinții de grup, conform procedurii de vot pe listă.

4.

Se pot supune la vot numai listele complete cu candidații care au fost propuși în conformitate cu dispozițiile articolului 3, însoțite de o declarație de acceptare din partea fiecărui candidat.

5.

Sunt aleși membri ai Biroului candidații de pe lista care obține cel mai mare număr din voturile valabil exprimate și cel puțin o pătrime din acestea.

6.

Adunarea alege în continuare cu majoritate simplă președintele și vicepreședinții Comitetului.

7.

Comitetul trece apoi la alegerea cu majoritate simplă a președinților secțiunilor specializate.

8.

În cele din urmă, Comitetul votează Biroul în ansamblul său. Votul pentru trebuie să întrunească cel puțin două treimi din voturile valabil exprimate.

1.

Biroul este convocat de către președinte, fie din oficiu, fie la cererea a zece membri.

2.

Pentru fiecare ședință a Biroului se întocmește un proces-verbal al dezbaterilor. Acest proces-verbal se înaintează spre aprobare Biroului.

3.

Biroul își stabilește propriile reguli de procedură.

4.

Biroul stabilește procedurile de organizare și funcționare ale Comitetului. După ce consultă grupurile, acesta adoptă normele de aplicare a Regulamentului de procedură.

5.

Biroul și președintele exercită prerogativele bugetare și financiare prevăzute de Regulamentul financiar și Regulamentul de procedură al Comitetului.

6.

Biroul adoptă normele de aplicare a dispozițiilor privind cheltuielile de deplasare și de ședere ale membrilor, ale supleanților acestora, numiți în conformitate cu articolul 18, ale delegaților și ale supleanților acestora, numiți în conformitate cu articolului 24, și ale experților, numiți în conformitate cu articolul 23, cu respectarea procedurilor bugetare și financiare în vigoare.

7.

Biroul își asumă responsabilitatea politică a conducerii generale a Comitetului. Acesta exercită această responsabilitate astfel încât să asigure în special că activitățile Comitetului, ale organelor sale și ale personalului său sunt în conformitate cu rolul instituțional care i-a fost atribuit.

8.

Biroul răspunde de buna utilizare a resurselor umane, bugetare și tehnice în vederea îndeplinirii sarcinilor care i-au fost atribuite prin tratat. Acesta intervine în special în procedura bugetară și organizarea secretariatului.

9.

Biroul poate constitui în cadrul său grupuri ad-hoc pentru a aborda orice chestiune care este de competența sa. Membrii din afara acestor grupuri pot participa la lucrările lor, dar nu pot participa la numirea funcționarilor.

10.

Din șase în șase luni Biroul analizează, pe baza unui raport redactat în acest scop, măsurile care se iau ca urmare a avizelor Comitetului.

11.

La cererea unui membru sau a secretarului general, Biroul aduce precizări cu privire la interpretarea Regulamentului de procedură și a normelor de aplicare a acestuia. Concluziile Biroului au caracter obligatoriu, sub rezerva dreptului de recurs în fața Adunării, care ia hotărârea definitivă.

12.

La momentul reînnoirii din cinci în cinci ani, Biroul al cărui mandat expiră amână discutarea chestiunilor curente până la prima ședință a Comitetului nou ales. În cazuri excepționale, el poate da unui membru al Comitetului al cărui mandat expiră sarcini punctuale sau care trebuie finalizate într-un anumit termen sau care necesită un anumit nivel de expertiză.

1.

Se constituie un grup pentru buget însărcinat cu pregătirea tuturor proiectelor de decizii pe care Biroul trebuie să le adopte în materie financiară și bugetară.

2.

Grupul pentru buget este prezidat de unul dintre cei doi vicepreședinți, sub autoritatea președintelui. Acesta este alcătuit din nouă membri numiți de Birou la propunerea grupurilor.

2a)

Grupul pentru buget participă la elaborarea bugetului Comitetului, emite un aviz cu privire la acesta, pe care îl prezintă Biroului spre aprobare, se asigură de buna sa execuție și veghează la respectarea obligației de raportare.

3.

Pentru chestiuni suplimentare, Biroul poate delega puterea sa de decizie grupului pentru buget.

4.

Grupul pentru buget își ia deciziile pe baza principiilor unității și exactității bugetare, anualității, echilibrului, unității de cont, universalității, specificității, bunei gestiuni financiare și transparenței. Acesta își adoptă deciziile după cum urmează:

5.

Grupul pentru buget poate să repartizeze funcțiile între membrii săi, însă își adoptă deciziile de o manieră colegială.

6.

Președintele grupului pentru buget prezidează delegația însărcinată cu negocierile cu autoritățile bugetare și raportează despre aceasta Biroului.

7.

În exercitarea atribuțiilor sale, mandatul grupului pentru buget include o misiune de consiliere a președintelui, a Biroului și a Comitetului, precum și o misiune de control al serviciilor.

1.

Se constituie un grup pentru comunicare, care dă impulsurile necesare strategiei de comunicare a Comitetului și asigură monitorizarea acesteia. Acesta elaborează un raport privind punerea în aplicare a acestei strategii, precum și un program pentru anul următor, pe care le prezintă Comitetului.

2.

Grupul pentru comunicare este prezidat de către unul dintre cei doi vicepreședinți sub autoritatea președintelui. Grupul este format din nouă membri numiți de Birou, la propunerea grupurilor.

3.

Grupul pentru comunicare coordonează activitățile structurilor responsabile cu comunicarea și cu relațiile cu presa și cu mijloacele de informare în masă, astfel încât aceste activități să se desfășoare conform strategiei și programelor aprobate.

1.

Președinția este formată din președinte și cei doi vicepreședinți.

2.

Președinția Comitetului se întâlnește cu președinții grupurilor pentru pregătirea lucrărilor Biroului și ale Adunării. Președinții de secțiune specializată pot fi invitați să participe la aceste ședințe.

3.

Pentru a defini programarea lucrărilor Comitetului și a evalua progresul acestora, Președinția se reunește cu președinții grupurilor și cu președinții de Secțiune specializată cel puțin de două ori pe an.

1.

Președintele conduce toate activitățile Comitetului și ale organelor sale în conformitate cu tratatul și cu prezentul regulament. Președintele dispune de toate prerogativele necesare pentru a prezida dezbaterile Comitetului și a garanta buna sa funcționare.

2.

Președintele implică în mod permanent vicepreședinții în activitățile sale; acesta le poate încredința sarcini specifice sau le poate delega din responsabilitățile sale.

3.

Președintele poate încredința secretarului general sarcini specifice pe perioade determinate.

4.

Președintele reprezintă Comitetul. El poate delega această competență de reprezentare unui vicepreședinte sau, dacă este cazul, unui membru.

5.

Președintele raportează Comitetului cu privire la demersurile întreprinse și măsurile luate în numele Comitetului în perioadele dintre sesiunile plenare. Aceste comunicări nu sunt urmate de dezbateri.

6.

După alegerea sa, președintele își prezintă în sesiunea plenară programul de lucru pe durata mandatului. În același mod, el prezintă un bilanț al realizărilor la sfârșitul mandatului.

Aceste două comunicări pot fi supuse dezbaterii în cadrul Adunării.

1.

Președinția extinsă este formată din președintele Comitetului, cei doi vicepreședinți și președinții grupurilor.

2.

Președinția extinsă are rolul de a pregăti și de a facilita lucrările Biroului.

1.

Comitetul are șase secțiuni specializate. Adunarea Plenară, la propunerea Biroului, poate înființa și alte secțiuni specializate în domeniile cuprinse în tratate.

2.

Comitetul constituie secțiunile specializate pe parcursul ședinței constitutive, după fiecare reînnoire din cinci în cinci ani.

3.

Lista și atribuțiile secțiunilor specializate pot fi reexaminate cu ocazia fiecărei reînnoiri din cinci în cinci ani.

1.

Numărul de membri ai secțiunilor specializate se stabilește de către Comitet la propunerea Biroului.

2.

Cu excepția președintelui, fiecare membru al Comitetului trebuie să fie membru al cel puțin uneia dintre secțiunile specializate.

3.

Niciun membru nu poate face parte din mai mult de două secțiuni specializate, cu excepția celor care provin dintr-un stat membru care are un număr de cel mult nouă consilieri. Niciun membru nu poate face parte din mai mult de trei secțiuni specializate.

4.

Membrii secțiunilor specializate sunt numiți de către Comitet pe o perioadă de doi ani și jumătate, care poate fi reînnoită.

5.

Înlocuirea unui membru dintr-o secțiune specializată se efectuează prin aceeași procedură ca și numirea lui.

1.

Biroul unei secțiuni specializate, ales pentru o perioadă de doi ani și jumătate, este format din doisprezece membri, dintre care un președinte și trei vicepreședinți, câte unul din fiecare grup.

2.

Alegerea președinților de secțiuni specializate și a celorlalți membri ai biroului de secțiune se organizează de către Comitet.

3.

Președintele și ceilalți membri ai biroului de secțiune pot fi realeși.

4.

Președinția celor trei secțiuni specializate face obiectul unei rotații între grupuri la fiecare doi ani și jumătate. Același grup nu poate ocupa președinția unei secțiuni specializate pe o perioadă mai mare de cinci ani consecutivi.

1.

Secțiunile specializate au sarcina de a adopta avize sau rapoarte de informare privind chestiunile cu care sunt sesizate, în conformitate cu dispozițiile articolului 32 din prezentul regulament.

2.

Pentru a trata chestiunile cu care sunt sesizate, secțiunile specializate pot constitui în cadrul lor un grup de studiu sau un grup de redactare sau pot desemna un raportor unic.

3.

Numirea raportorilor și, dacă este cazul, a coraportorilor și alcătuirea grupurilor de studiu și a grupurilor de redactare se stabilesc pe baza propunerilor grupurilor.

3a.

Pentru a permite lansarea rapidă a lucrărilor grupurilor de studiu și pe baza unui acord între cei trei președinți de grup privind propunerea de numire a raportorilor și a eventualilor coraportori, precum și privind componența grupurilor de studiu sau de redactare, președinții de secțiune iau măsurile necesare pentru începerea lucrărilor.

4.

Raportorul are sarcina de a monitoriza, cu ajutorul expertului, dacă este cazul, măsurile luate ca urmare a adoptării avizului în sesiunea plenară. Secretariatul secțiunii specializate respective acordă asistență raportorului în desfășurarea acestei activități. Secțiunea este informată cu privire la rezultatele monitorizării.

5.

Grupurile de studiu nu pot deveni structuri permanente, decât în cazuri excepționale, autorizate în prealabil de către Birou pentru aceeași perioadă de doi ani și jumătate.

1.

În cazul în care un membru al Comitetului nu poate participa, acesta poate solicita să fie reprezentat de supleantul său în timpul lucrărilor pregătitoare.

1a.

Supleanții nu dispun niciodată de drept de vot.

1b.

În cazul în care un membru ocupă funcția de președinte de secțiune specializată sau de grup de studiu, de membru al biroului secțiunii specializate sau de raportor, el nu poate fi înlocuit de supleantul său în exercitarea funcției respective.

2.

Numele și calitatea membrului supleant ales trebuie să fie comunicate Biroului Comitetului spre aprobare.

3.

În cursul lucrărilor pregătitoare, membrul supleant exercită aceleași funcții ca și membrul titular pe care îl înlocuiește și este supus aceluiași regim în ceea ce privește cheltuielile de deplasare și ședere.

1.

La inițiativa Biroului, Comitetul poate înființa, din rândul membrilor săi, cu titlu excepțional, subcomitete solicitate să elaboreze proiecte de aviz sau de rapoarte de informare cu privire la chestiuni strict orizontale cu caracter general, care se prezintă întâi Biroului și ulterior se supun dezbaterii Comitetului.

2.

În perioada dintre sesiuni, Biroul poate înființa subcomitete, sub rezerva unei ratificări ulterioare de către Comitet. Un subcomitet nu poate fi constituit decât pentru un singur domeniu. Acesta își încetează activitatea după votarea de către Comitet a proiectul de aviz sau de raport de informare pe care l-a pregătit.

3.

În cazul în care un subiect este de competența mai multor secțiuni specializate, subcomitetul este format din membri ai secțiunilor specializate respective.

4.

Regulile aplicabile secțiunilor specializate se aplică prin analogie și subcomitetelor.

1.

Comitetul poate înființa Observatoare atunci când natura, amploarea și complexitatea subiectului tratat necesită o flexibilitate deosebită a metodelor de lucru, a procedurilor și a instrumentelor utilizate.

2.

Un Observator se înființează pe baza unei decizii a Adunării Plenare, care confirmă o decizie prealabilă a Biroului, la propunerea unui grup sau a unei secțiuni specializate.

3.

Decizia de a înființa un Observator trebuie să definească aria sa de competență, structura, componența și durata sa.

4.

Observatoarele vor putea elabora un document de informare anual privind aplicarea clauzelor orizontale ale tratatului (clauza socială, clauza de mediu și clauza de protecția consumatorilor) și impactul acestora asupra politicilor Uniunii Europene. Dacă Adunarea decide astfel, acest raport poate fi transmis Parlamentului European, Consiliului și Comisiei.

5.

Fiecare Observator își desfășoară activitatea sub egida și sub controlul unei secțiuni specializate.

1.

Comitetul poate înființa comisii consultative. Acestea sunt formate din membri ai Comitetului și din delegați care provin din diferite domenii ale societății civile organizate, pe care Comitetul dorește să-i implice în activitatea sa.

2.

Aceste comisii se înființează printr-o decizie a Adunării Plenare care confirmă o decizie adoptată de către Birou. Decizia privind înființarea acestor comisii definește aria lor de competență, structura, alcătuirea, durata și regulile lor.

3.

Conform dispozițiilor alineatelor (1) și (2) ale prezentului articol, se poate constitui o Comisie consultativă privind mutațiile industriale (CCMI), formată din membri ai Comitetului și din delegați care provin din organizații reprezentative ale diferitelor sectoare economice și sociale, precum și din societatea civilă, care sunt preocupați de mutațiile industriale. Președintele acestei comisii este membru în Biroul Comitetului, căruia îi raportează la fiecare doi ani și jumătate cu privire la activitatea CCMI. Acesta este ales dintre membrii Biroului menționați la articolul 3 alineatul (1) litera d) din prezentul Regulament de procedură. Delegații, precum și supleanții lor care participă la lucrările pregătitoare beneficiază de aceleași condiții de rambursare a cheltuielilor de deplasare și de ședere ca și membrii titulari.

1.

Comitetul, la inițiativa Biroului, poate întreține relații structurate cu consiliile economice și sociale, cu instituțiile similare și organizațiile cu caracter economic și social ale societății civile din Uniunea Europeană și din țările terțe.

2.

În același mod, acesta întreprinde acțiuni menite să promoveze înființarea de consilii economice și sociale sau de instituții similare în țările în care acestea încă nu există.

1.

Comitetul, la propunerea Biroului, poate desemna delegații pentru a întreține relații cu diferitele componente cu caracter economic și social ale societății civile organizate din statele sau din asociațiile de state din afara Uniunii Europene.

2.

Cooperarea dintre Comitet și partenerii din societatea civilă organizată din țările candidate la aderare ia forma comitetelor consultative mixte, acolo unde există deja Consilii de Asociere. În caz contrar, cooperarea se desfășoară în cadrul grupurilor de contact.

3.

Comitetele consultative mixte și grupurile de contact elaborează rapoarte și declarații care pot fi transmise de către Comitet instituțiilor competente și actorilor interesați.

1.

Comitetul este constituit din trei grupuri de membri care reprezintă angajatorii, salariații și celelalte componente cu caracter economic și social ale societății civile organizate.

2.

Grupurile își aleg președinții și vicepreședinții. Grupurile participă la pregătirea, organizarea și coordonarea lucrărilor Comitetului și ale organelor sale. Contribuie la informarea acestora. Fiecare dintre grupuri dispune de un secretariat.

2a.

Grupurile propun Adunării candidații pentru alegerea președintelui și a vicepreședinților prevăzută la articolul 6 alineatul (6), cu respectarea principiului egalității între femei și bărbați, astfel cum a fost definit de instituțiile Uniunii Europene.

3.

Președinții de grup sunt membri ai Biroului în conformitate cu dispozițiile articolului 3 alineatul (1) litera b).

4.

Președinții de grup acordă sprijin Președinției Comitetului la formularea politicilor și, dacă este cazul, la monitorizarea cheltuielilor.

5.

Președinții de grup se reunesc cu Președinția Comitetului pentru a contribui la pregătirea lucrărilor Biroului și ale Adunării.

6.

Grupurile prezintă propuneri Adunării pentru alegerea președinților de secțiune specializată, în conformitate cu dispozițiile articolului 6 alineatul (7), și a birourilor de secțiune specializată, în conformitate cu dispozițiile articolului 16.

7.

Grupurile prezintă propuneri pentru componența grupului pentru buget înființat de Birou în conformitate cu dispozițiile articolului 10 alineatul (1).

8.

Grupurile prezintă propuneri pentru componența Observatoarelor și a comisiilor consultative înființate de Adunare în conformitate cu dispozițiile articolelor 21 și 24.

9.

Grupurile prezintă propuneri pentru componența delegațiilor și a comitetelor consultative mixte înființate în conformitate cu dispozițiile articolului 26 alineatele (1) și (2).

10.

Grupurile prezintă propuneri pentru alegerea raportorilor și pentru componența grupurilor de studiu și de redactare, desemnate sau create de către secțiunile specializate în conformitate cu dispozițiile articolului 17 alineatul (3).

11.

În aplicarea alineatelor (6)-(10) ale prezentului articol, grupurile au în vedere reprezentarea statelor membre în cadrul Comitetului, diversele componente ale activității economice și sociale, competențele și criteriile de bună administrare.

12.

Membrii pot, pe bază voluntară, să adere la unul din grupuri sub rezerva aprobării eligibilității lor de către membrii acelui grup. Un membru nu poate adera simultan decât la un singur grup.

13.

Secretariatul General acordă membrilor care nu aderă la niciun grup asistența materială și tehnică necesară exercitării mandatului lor. Participarea acestora la grupuri de studiu și la alte structuri interne se stabilește printr-o decizie a președintelui Comitetului, după consultarea grupurilor.

1.

Membrii Comitetului se pot regrupa, pe bază voluntară, în categorii care reprezintă diferitele interese cu caracter economic și social ale societății civile organizate din Uniunea Europeană.

2.

O categorie poate fi formată din membri ai celor trei grupuri din cadrul Comitetului. Un membru nu poate adera simultan decât la o singură categorie.

3.

Crearea unei categorii este supusă aprobării Biroului, care informează în acest scop Adunarea Plenară.

1.

Comitetul este convocat de către președintele său pentru adoptarea avizelor solicitate de Consiliu, Comisia Europeană sau Parlamentul European.

2.

Acesta este convocat de către președintele său, la propunerea Biroului și cu acordul majorității membrilor săi, pentru a elabora, din proprie inițiativă, avize privind toate chestiunile referitoare la Uniunea Europeană, politicile sale și evoluțiile posibile ale acestora.

1.

Solicitările de avize menționate la articolul 29 alineatul (1) se adresează președintelui Comitetului. Acesta, împreună cu Biroul, organizează lucrările Comitetului ținând seama, în limita posibilului, de termenele stabilite în solicitarea de aviz.

2.

Biroul stabilește ordinea de prioritate pentru examinarea avizelor, repartizându-le pe categorii.

3.

Secțiunile specializate elaborează o propunere de repartizare a avizelor în cele trei categorii care urmează. Ele formulează o indicație provizorie privind numărul de membri ai grupului de studiu. Propunerea se supune mai întâi spre arbitraj Președinției și președinților de grup și apoi se supune Biroului spre decizie. În cazuri speciale, președinții grupurilor pot propune modificarea numărului de membri ai grupului de studiu. La următoarea sa ședință, Biroul confirmă noua propunere și stabilește numărul definitiv de membri ai grupului de studiu.

Cele trei categorii sunt definite conform următoarelor criterii:

4.

Pentru chestiunile urgente se aplică dispozițiile articolului 59 din prezentul regulament.

1.

Pentru elaborarea unui aviz sau a unui raport de informare, Biroul, în conformitate cu dispozițiile articolului 8 alineatul (4), desemnează secțiunea specializată competentă pentru pregătirea lucrărilor respective. În cazul în care subiectul este în mod neechivoc de competența unei secțiuni specializate, președintele desemnează secțiunea respectivă și informează Biroul cu privire la aceasta.

2.

Atunci când o secțiune specializată numită pentru pregătirea unui aviz dorește să solicite opinia Comisiei consultative pentru mutații industriale (CCMI) sau în cazul în care CCMI dorește să își exprime opinia privind un aviz atribuit unei secțiuni specializate, Biroul poate autoriza CCMI să elaboreze un aviz complementar cu privire la unul sau mai multe din punctele care fac obiectul solicitării de aviz. Biroul poate lua această hotărâre și din proprie inițiativă. Biroul organizează lucrările Comitetului astfel încât CCMI să poată pregăti avizul în timp util pentru a putea fi luat în considerare de către secțiunea specializată.

Secțiunea specializată este singura competentă să raporteze Comitetului. Aceasta trebuie totuși să anexeze la avizul său avizul complementar elaborat de CCMI.

3.

Președintele comunică președintelui secțiunii specializate respective decizia, precum și termenul până la care secțiunea trebuie să încheie lucrările.

4.

Președintele Comitetului îi informează pe membrii Comitetului cu privire la sesizare, precum și la data la care subiectul va fi înscris pe ordinea de zi a sesiunii plenare.

1.

Ședințele secțiunilor specializate se pregătesc de către președinții de secțiune specializată, împreună cu biroul acestora.

2.

Ședințele sunt prezidate de către președintele secțiunii specializate sau, în absența acestuia, de către unul dintre vicepreședinți.

1.

La ședințele secțiunilor specializate, cvorumul este întrunit dacă mai mult de jumătate din membrii titulari sunt prezenți sau reprezentați.

2.

În cazul în care cvorumul nu este întrunit, președintele suspendă ședința și convoacă, la o oră și în condițiile pe care le consideră oportune, dar în cursul aceleiași zile, o altă ședință, care este valabil întrunită indiferent de numărul de membri prezenți sau reprezentați.

1.

Avizul secțiunii specializate nu conține decât textele adoptate de către aceasta, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 56 din prezentul regulament.

2.

Textul amendamentelor respinse se anexează la aviz, împreună cu rezultatul voturilor exprimate, în cazul în care amendamentele au obținut un număr de voturi pentru reprezentând cel puțin o pătrime din voturile exprimate.

1.

Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 17 alineatul (2), lucrările pregătitoare ale secțiunilor specializate se desfășoară, în principiu, în cadrul unui grup de studiu.

2.

Raportorul, asistat de expertul său și, dacă este cazul, de unul sau mai mulți coraportori, examinează problema, ține seama de opiniile exprimate și elaborează pe această bază proiectul de aviz, care se transmite președintelui secțiunii specializate.

3.

Grupurile de studiu nu votează.

1.

Sesiunile se pregătesc de președinte în colaborare cu Biroul. Pentru organizarea lucrărilor, Biroul se întrunește înaintea fiecărei sesiuni și eventual pe parcursul sesiunii.

2.

Biroul poate stabili pentru fiecare aviz o limită de timp pentru discuția generală în sesiunea plenară.

1.

Proiectul de ordine de zi stabilit de Birou la propunerea Președinției în colaborare cu președinții grupurilor este transmis de către președinte, cu cel puțin cincisprezece zile înainte de deschiderea sesiunii, fiecăruia dintre membrii Comitetului, precum și Consiliului, Comisiei și Parlamentului European.

2.

Proiectul de ordine de zi se supune aprobării Adunării la deschiderea fiecărei sesiuni. Odată adoptată ordinea de zi, punctele trebuie examinate în cursul ședinței pe a cărei ordine de zi au fost înscrise. Documentele necesare dezbaterilor Comitetului se pun la dispoziția membrilor în conformitate cu articolul 40.

1.

La ședințele Comitetului cvorumul este întrunit dacă mai mult de jumătate din membrii săi sunt prezenți sau reprezentați.

2.

În cazul în care cvorumul nu este întrunit, președintele suspendă ședința și convoacă, la o oră pe care o consideră oportună și pe parcursul aceleiași sesiuni, o nouă ședință, în cursul căreia Comitetul poate delibera valabil indiferent de numărul de membri prezenți sau reprezentați.

1.

Președintele deschide ședința, conduce dezbaterile și asigură respectarea regulamentului. Președintele este asistat de vicepreședinți.

2.

În cazul în care este absent, președintele este înlocuit de vicepreședinți. În cazul în care vicepreședinții sunt absenți, suplinirea este asigurată de către membrul cel mai în vârstă al Biroului.

3.

Comitetul deliberează pe baza lucrărilor efectuate de secțiunea specializată competentă pentru a raporta Adunării.

4.

În cazul în care un text a fost adoptat de o secțiune specializată cu mai puțin de cinci voturi împotrivă, Biroul poate propune includerea sa pe ordinea de zi a sesiunii plenare la procedura de vot fără dezbatere.

Această procedură nu se aplică:

5.

În cazul în care un text nu întrunește majoritatea de voturi în Adunare, președintele Comitetului, cu acordul Adunării, îl poate retrimite secțiunii specializate competente pentru o nouă analiză sau poate numi un raportor general care să prezinte, în cursul aceleiași sesiuni sau în cursul unei alte sesiuni, un nou proiect de text.

1.

Amendamentele trebuie redactate în scris, semnate de inițiatorii lor și depuse la secretariat înainte de deschiderea sesiunii.

2.

Pentru buna organizare a lucrărilor Adunării, Biroul stabilește procedura de depunere a amendamentelor.

3.

Cu toate acestea, Comitetul acceptă depunerea de amendamente până la deschiderea lucrărilor unei ședințe dacă acestea sunt semnate de cel puțin douăzeci și cinci de membri.

4.

Amendamentele trebuie să indice partea din text la care fac trimitere și să fie însoțite de o scurtă expunere de motive. Amendamentele repetitive din punct de vedere al conținutului și al formei sunt examinate în bloc.

5.

Ca regulă generală, pentru fiecare amendament Adunarea dă cuvântul numai inițiatorului amendamentului, unui membru care este împotriva amendamentului și raportorului.

6.

Atunci când se examinează un amendament, raportorul poate prezenta oral, cu acordul inițiatorului amendamentului respectiv, propuneri de compromis. În acest caz, Adunarea nu votează decât propunerea de compromis.

7.

Amendamentul sau amendamentele care prezintă o poziție divergentă în ansamblul său față de avizul secțiunii specializate sunt considerate drept aviz contrar.

Biroul este organul competent pentru a decide cu privire la această calificare. Acesta ia o decizie după consultarea președintelui secțiunii specializate competente.

După această consultare, Biroul poate decide să retrimită secțiunii specializate proiectul de aviz însoțit de avizul contrar, în vederea reexaminării. În caz de urgență, președintele Comitetului este abilitat să ia o decizie în acest sens.

8.

Dacă este cazul, președintele Comitetului, de comun acord cu președintele și cu raportorul secțiunii specializate competente, poate propune Comitetului ca amendamentele să fie redactate astfel încât să se asigure coerența textului definitiv.

1.

Președintele, fie din proprie inițiativă, fie la solicitarea unui membru, poate invita Comitetul să se pronunțe cu privire la limitarea timpului acordat pentru luările de cuvânt, limitarea numărului de vorbitori, cu privire la suspendarea reuniunii sau încheierea dezbaterilor. După încheierea dezbaterilor, nu se mai poate da cuvântul decât pentru explicații privind votul, care se dau după votare și în limita de timp fixată de către președinte.

2.

Un consilier poate cere în orice moment și poate obține cuvântul cu prioritate pentru a ridica o problemă de procedură.

1.

Se redactează un proces-verbal pentru fiecare sesiune plenară. Acest proces-verbal se supune aprobării Comitetului.

2.

Forma definitivă a procesului-verbal se semnează de către președinte și de către secretarul general al Comitetului.

1.

Avizele Comitetului cuprind, pe lângă enunțarea temeiului juridic, o expunere de motive și avizul Comitetului asupra problemei în ansamblul ei.

2.

Rezultatul votului privind textul avizului în ansamblul lui apare în preambulul acestuia. Atunci când scrutinele au loc în urma unui vot nominal, se menționează numele votanților.

3.

Textul și expunerea de motive ale amendamentelor respinse în sesiunea plenară se anexează la aviz împreună cu rezultatul voturilor exprimate, dacă amendamentele au obținut un număr de voturi pentru reprezentând cel puțin o pătrime din voturile exprimate. Această condiție se aplică și avizelor contrare.

4.

Textul avizului unei secțiuni specializate care este respins în favoarea amendamentelor adoptate în Adunare se anexează la avizul Comitetului, împreună cu rezultatul voturilor exprimate, cu condiția să fi întrunit un număr de voturi pentru reprezentând cel puțin o pătrime din voturile exprimate.

5.

Atunci când unul dintre grupurile constituite în cadrul Comitetului în conformitate cu articolul 27 sau una dintre categoriile vieții economice și sociale constituite în conformitate cu articolul 28 susține o poziție divergentă și unitară cu privire la un subiect prezentat Adunării spre examinare, poziția acestora poate fi rezumată, în urma votului nominal care încheie dezbaterea asupra acestui subiect, într-o scurtă declarație care se anexează la aviz.

1.

Avizele adoptate de Comitet și procesul-verbal al sesiunii se transmit Parlamentului European, Consiliului și Comisiei.

2.

Avizele adoptate de către Comitet pot fi transmise oricărei alte instituții sau entități interesate.

1.

Voturile valabil exprimate sunt „pentru”, „împotrivă” sau abținere.

2.

Textele sau deciziile Comitetului și ale organelor sale se adoptă, cu excepția cazurilor în care prezentul regulament prevede altfel, cu majoritatea voturilor pentru și împotrivă exprimate.

3.

Scrutinele au loc fie prin vot public, fie prin vot nominal, fie prin vot secret.

4.

Votul nominal cu privire la o rezoluție, un amendament, un aviz contrar, un aviz în ansamblul său sau orice alt text intervine de drept dacă o pătrime din membrii prezenți sau reprezentați solicită aceasta.

5.

Alegerea în diferite funcții reprezentative se face întotdeauna prin vot secret. În toate celelalte cazuri, scrutinele au loc prin vot secret dacă majoritatea membrilor prezenți sau reprezentați solicită aceasta.

6.

În cazul în care, în cursul votului, voturile pentru sunt la paritate cu voturile împotrivă, președintele de ședință dispune de votul decisiv.

7.

Acceptarea unui amendament de către raportor nu constituie un motiv pentru a nu se trece la votarea acelui amendament.

1.

În cazul în care urgența provine din termenul de prezentare a avizului, impus Comitetului de către Consiliu, Parlamentul European sau Comisia Europeană, se poate hotărî aplicarea procedurii de urgență dacă președintele constată că aceasta este necesară pentru a permite Comitetului să adopte avizul în timp util.

2.

În caz de urgență la nivelul Comitetului, președintele poate, fără consultarea prealabilă a Biroului, să ia imediat toate măsurile necesare pentru a asigura buna desfășurare a lucrărilor Comitetului. Președintele îi informează pe membrii Biroului cu privire la aceasta.

3.

Măsurile luate de către președinte în procedură de urgență se supun Comitetului spre confirmare pe parcursul sesiunii următoare.

1.

În cazul în care urgența provine din termenele impuse unei secțiuni specializate pentru a-și elabora avizul, președintele său poate, cu acordul celor trei președinți de grup, să organizeze lucrările acesteia prin derogare de la dispozițiile prezentului regulament cu privire la organizarea lucrărilor secțiunilor specializate.

2.

Măsurile luate de către președintele unei secțiuni specializate se supun ratificării secțiunii specializate pe parcursul ședinței următoare.

1.

Orice membru al Comitetului care se află în imposibilitatea de a participa la o ședință la care a fost convocat regulamentar trebuie să-l înștiințeze în prealabil pe președintele respectiv.

2.

În cazul în care un membru al Comitetului a fost absent la mai mult de trei sesiuni plenare consecutive fără să fi fost reprezentat și fără să fi prezentat un motiv acceptat ca valabil, președintele poate, după consultarea Biroului și după ce a invitat membrul respectiv să își justifice absența, să ceară Consiliului revocarea membrului respectiv.

3.

În cazul în care un membru al unei secțiuni specializate a fost absent la mai mult de trei ședințe consecutive fără să fi fost reprezentat și fără să fi prezentat un motiv acceptat ca valabil, președintele secțiunii specializate poate, după ce a invitat membrul respectiv să își justifice absența, să îi ceară să cedeze locul în secțiune unui alt membru și să informeze Biroul cu privire la aceasta.

1.

Orice membru al Comitetului care se află în imposibilitatea de a participa la o sesiune sau o ședință a unei secțiuni specializate poate, după ce l-a anunțat pe președintele respectiv, să delege în scris dreptul său de vot unui alt membru al Comitetului sau al secțiunii specializate.

2.

Un membru nu poate deține mai mult de o delegație de vot în timpul unei sesiuni plenare sau într-o ședință a unei secțiuni specializate.

1.

Orice membru care se află în imposibilitatea de a participa la o ședință la care a fost convocat în mod regulamentar poate, după ce îl anunță în scris pe președintele respectiv, direct sau prin intermediul secretariatul grupului său, să fie reprezentat de un alt membru al Comitetului. Această posibilitate nu se aplică ședințelor Biroului și nici celor ale grupului pentru buget.

2.

Mandatul de reprezentare este valabil în exclusivitate pentru ședința pentru care a fost emis.

3.

De altfel, orice membru al unui grup de studiu poate solicita, în momentul constituirii acelui grup, să fie înlocuit de un alt membru al Comitetului. Această înlocuire, valabilă pentru un anumit subiect și pe toată durata lucrărilor secțiunii specializate cu privire la acel subiect, este irevocabilă. Cu toate acestea, în cazul în care lucrările grupului de studiu continuă după sfârșitul unui mandat de doi ani și jumătate sau al unui mandat de cinci ani, validitatea înlocuirii încetează la expirarea mandatului în cursul căruia aceasta a fost decisă.

1.

Avizele Comitetului se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în conformitate cu procedura stabilită de către Consiliu și Comisie după consultarea Biroului Comitetului.

2.

Componența Comitetului, a Biroului său și a secțiunilor specializate, precum și toate modificările ulterioare se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și pe site-ul Internet al Comitetului.

1.

Comitetul asigură transparența deciziilor sale, în conformitate cu dispozițiile articolului 1 al doilea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

2.

Secretarul general are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a garanta dreptul de acces al publicului la documentele corespunzătoare.

3.

Orice cetățean al Uniunii Europene se poate adresa în scris Comitetului într-una din limbile oficiale și poate primi un răspuns în scris în aceeași limbă, în conformitate cu dispozițiile articolului 24 al patrulea paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

1.

Sesiunile plenare ale Comitetului și ședințele secțiunilor specializate sunt publice.

2.

Anumite dezbateri care nu privesc lucrările consultative pot fi declarate confidențiale în urma unei decizii a Comitetului, la cererea unei instituții sau a unui organ interesat sau la propunerea Biroului.

3.

Celelalte ședințe nu sunt publice. În cazuri justificate, care sunt la latitudinea președintelui de ședință, și alte persoane pot asista la aceste ședințe în calitate de observatori.

1.

Membrii instituțiilor europene pot asista și pot lua cuvântul în cadrul ședințelor Comitetului și ale organelor acestuia.

2.

Membrii altor organe și funcționarii autorizați ai acestora pot fi invitați să asiste la ședințe, să ia cuvântul sau să răspundă la întrebări, sub conducerea președintelui de ședință.

1.

Membrii Comitetului au titlul de consilier al Comitetului Economic și Social European.

2.

Membrilor Comitetului Economic și Social European li se aplică dispozițiile articolului 10 din capitolul IV al Protocolului nr. 7 privind privilegiile si imunitățile Uniunii Europene, anexat la tratate.

1.

Statutul membrilor cuprinde drepturile și obligațiile consilierilor, precum și ansamblul de reguli care le reglementează activitatea și relațiile cu instituția și cu serviciile acesteia.

2.

Statutul reglementează, de asemenea, măsurile care se pot lua în cazul încălcării Regulamentului de procedură și a Statutului.

a)

să monitorizeze și să supravegheze buna aplicare a Statutului membrilor;

b)

să formuleze propuneri în vederea perfecționării și îmbunătățirii Statutului membrilor;

c)

să favorizeze, adoptând măsurile necesare, soluționarea eventualelor situații neclare sau conflictuale privind aplicarea Statutului;

d)

să asigure legătura dintre membrii Comitetului și Secretariatul General în ceea ce privește aplicarea Statutului membrilor.

1.

Mandatul membrilor Comitetului încetează la împlinirea termenului de cinci ani stabilit de Consiliu în momentul reînnoirii Comitetului.

2.

Mandatul unui membru al Comitetului încetează prin demisie, demitere, deces, forță majoră sau în cazul apariției unei incompatibilități.

3.

Funcția de membru al Comitetului este incompatibilă cu cea de membru al unui guvern, al unui parlament, al unei instituții a Uniunii Europene, al Comitetului Regiunilor sau al Consiliului de Administrație al Băncii Europene de Investiții, precum și cu cea de funcționar sau agent în serviciul activ al Uniunii Europene.

4.

Demisia se prezintă în scris și se adresează președintelui Comitetului.

5.

Revocarea are loc în conformitate cu dispozițiile articolului 60 alineatul (2) din prezentul regulament. În acest caz, Consiliul, dacă hotărăște să pună capăt mandatului, pune în aplicare procedura de înlocuire.

6.

În caz de demisie, deces, forță majoră sau incompatibilitate, președintele Comitetului notifică Consiliul, care constată existența unui loc vacant și pune în aplicare procedura de înlocuire. Cu toate acestea, în caz de demisie, membrul demisionar rămâne în funcție până la data la care devine efectivă numirea înlocuitorului său, cu excepția cazului în care membrul demisionar indică altfel.

7.

În toate cazurile prevăzute la al doilea alineat al prezentului articol, înlocuitorul este numit pe durata rămasă a mandatului.

1.

Comitetul este asistat de un secretariat aflat sub conducerea unui secretar general care își îndeplinește atribuțiile sub autoritatea președintelui, care reprezintă Biroul.

2.

Secretarul general participă cu un vot consultativ la reuniunile Biroului și întocmește procesul-verbal.

3.

Secretarul general se angajează solemn în fața Biroului să-și îndeplinească atribuțiile cu imparțialitate și conștiinciozitate.

4.

Secretarul general asigură executarea deciziilor adoptate de Adunare, de Birou și de președinte pe baza prezentului regulament și raportează în scris președintelui din trei în trei luni cu privire la criteriile si măsurile de punere în aplicare luate sau avute în vedere pentru a soluționa problemele administrative sau organizaționale, precum și problemele legate de personal.

5.

Secretarul general își poate delega atribuțiile în limitele hotărâte de președinte.

6.

Biroul, la propunerea secretarului general, stabilește planul de organizare a Secretariatului General astfel încât acesta să poată asigura funcționarea Comitetului și a organelor sale și să poată asista membrii în exercitarea mandatului lor, în special în ceea ce privește organizarea ședințelor și elaborarea avizelor.

1.

Toate prerogativele conferite de către Statutul funcționarilor autorității împuternicite să facă numiri (AIPN) și de către Regimul aplicabil altor agenți ai Comunităților autorității abilitate să încheie contracte de muncă (AHCC) se exercită, în ceea ce privește numirea secretarului general al Comitetului, de către Birou.

2.

Prerogativele pe care Statutul funcționarilor Comunităților le conferă autorității împuternicite să facă numiri se exercită după cum urmează:

3.

Prerogativele conferite de către Regimul aplicabil altor agenți ai Comunităților (RAA) autorității abilitate să încheie contracte de muncă se exercită după cum urmează:

4.

Prerogativele conferite instituției în conformitate cu dispozițiile articolului 110 din Statutul funcționarilor în vederea aplicării dispozițiilor generale de punere în aplicare a Statutului și a reglementărilor stabilite de comun acord între instituții se exercită de către președinte.

5.

Biroul, președintele și secretarul general pot delega atribuțiile care le sunt conferite în conformitate cu dispozițiile prezentului articol.

6.

Deciziile de delegare a atribuțiilor adoptate în conformitate cu dispozițiile alineatului (5) al prezentului articol stabilesc sfera prerogativelor conferite, limitele acestora și perioada de valabilitate, precum și dacă beneficiarii acestei delegări pot subdelega la rândul lor din atribuții.

1.

Grupurile dispun de un secretariat, care depinde nemijlocit de președintele grupului respectiv.

2.

Atribuțiile autorității împuternicite să facă numiri sunt exercitate pe baza propunerii președintelui grupului respectiv pentru funcționarii încadrați în grupuri în conformitate cu dispozițiile articolului 37 litera (a) a doua liniuță din Statut în ceea ce privește aplicarea articolului 38 din Statut, inclusiv deciziile privind evoluția carierei lor profesionale în cadrul grupului.

În cazul în care un funcționar detașat în cadrul unui grup revine la secretariatul Comitetului, acesta este încadrat în gradul la care ar fi avut dreptul ca funcționar.

3.

Atribuțiile autorității abilitate să încheie contracte de muncă sunt exercitate pe baza propunerii președintelui grupului respectiv pentru agenții temporari încadrați în grupuri în conformitate cu dispozițiile articolului 2 litera c) din RAA în ceea ce privește aplicarea articolului 8 alineatele (3), (9) și a articolului 10 alineatul (3) din RAA.

1.

Președintele dispune de un secretariat personal.

2.

Membrii personalului secretariatului sunt angajați pe baza bugetului ca agenți temporari, prerogativele conferite autorității abilitate să încheie contracte de muncă fiind exercitate de către președinte.

1.

Înainte de data de 1 iunie a fiecărui an, secretarul general prezintă Biroului anteproiectul de estimare a veniturilor și cheltuielilor Comitetului pentru exercițiul financiar următor. Grupul pentru buget examinează proiectul înainte de a-l discuta în Birou și, dacă este cazul, formulează observații sau propune modificări. Biroul întocmește estimarea veniturilor și cheltuielilor Comitetului. Biroul transmite această estimare în condițiile și la termenele stabilite de Regulamentul financiar al Comunităților Europene.

2.

Președintele Comitetului, acționând în conformitate cu dispozițiile Regulamentului financiar, inițiază sau dispune inițierea bugetului de venituri și cheltuieli.

1.

Revizuirea prezentului Regulament de procedură se hotărăște de către Comitet cu majoritatea absolută a membrilor săi.

2.

Pentru revizuirea Regulamentului de procedură, Comitetul instituie o comisie pentru Regulamentul de procedură. Comitetul numește un raportor general, care are sarcina de a întocmi un proiect al noului Regulament de procedură.

2a.

După adoptarea, cu majoritate absolută, a Regulamentului de procedură, Adunarea reînnoiește mandatul comisiei pentru Regulamentul de procedură pe o perioadă de cel mult șaizeci de zile, astfel încât această comisie să poată pregăti, dacă este necesar, o propunere de modificare a normelor de aplicare, care se va prezenta Biroului spre aprobare, urmând ca Biroul să hotărască după ce a primit punctele de vedere ale grupurilor.

3.

Data intrării în vigoare a noului Regulament de procedură și a modificărilor normelor de aplicare ale acestuia se stabilește la momentul adoptării regulamentului de către Comitet.