Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32008R0687

    Regulamentul (CE) nr. 687/2008 al Comisiei din 18 iulie 2008 prin care se stabilesc procedurile de preluare a cerealelor de către agențiile de plăți sau de către agențiile de intervenție și metodele de analiză pentru determinarea calității cerealelor (versiune codificată)

    JO L 192, 19.7.2008, p. 20–48 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    Legal status of the document No longer in force, Date of end of validity: 30/06/2010; abrogat prin 32009R1272

    ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2008/687/oj

    19.7.2008   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    L 192/20


    REGULAMENTUL (CE) NR. 687/2008 AL COMISIEI

    din 18 iulie 2008

    prin care se stabilesc procedurile de preluare a cerealelor de către agențiile de plăți sau de către agențiile de intervenție și metodele de analiză pentru determinarea calității cerealelor

    (versiune codificată)

    COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

    având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

    având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) (1), în special articolul 43, coroborat cu articolul 4,

    întrucât:

    (1)

    Regulamentul (CE) nr. 824/2000 al Comisiei, din 19 aprilie 2000 prin care se stabilesc procedurile de preluare a cerealelor de către agențiile de intervenție și metodele de analiză pentru determinarea calității cerealelor (2), a fost modificat de mai multe ori și în mod substanțial (3). Este necesar, pentru motive de claritate și de raționalizare, să se codifice regulamentul menționat.

    (2)

    Prețul de intervenție pentru grâul comun, grâul dur, orz, porumb și sorg este fixat pentru calitățile ce corespund, în măsura posibilă, calității medii a cerealelor recoltate în Comunitate.

    (3)

    Pentru a simplifica gestionarea normală a operațiunilor de intervenție și, mai ales, pentru a permite crearea unor loturi omogene pentru fiecare tip de cereală oferit pentru intervenție, ar trebui stabilită o cantitate minimă sub care agenția de plăți sau agenția de intervenție nu sunt obligate să accepte oferta. Totuși, ar putea fi necesar ca în anumite state membre să se prevadă un tonaj minim mai mare, astfel încât agențiile să poată să țină cont de condițiile și practicile pre-existente ale comerțului en-gros din aceste țări.

    (4)

    Trebuie definite metodele de stabilire a calității grâului comun, grâului dur, orzului, porumbului și sorgului.

    (5)

    Articolul 11 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, a limitat cantitățile de porumb susceptibile de a fi achiziționate de către agențiile de plăți sau de către agențiile de intervenție din toată Comunitatea la o cantitate globală de 700 000 de tone pentru anul de comercializare 2008/2009 și de 0 tone începând cu anul de comercializare 2009/2010.

    (6)

    Pentru a asigura o gestionare satisfăcătoare a sistemului de intervenție la cumpărarea porumbului și pentru a permite accesul operatorilor economici din toate statele membre la regimul de intervenție în condiții echivalente, este necesar să se prevadă modalități specifice detaliate de atribuire a cantităților de porumb eligibile pentru intervenție. În acest scop, este necesară introducerea unui mecanism de atribuire a cantităților respective pentru perioadele anului de comercializare în decursul cărora toți operatorii au dreptul de a prezenta oferte, acordând operatorilor termene suficiente pentru prezentarea ofertelor și permițând stabilirea unui coeficient de atribuire uniform pentru toți ofertanții, în cazul în care cantitățile oferite sunt mai mari decât cele disponibile. În acest sens, este oportun să se prevadă examinarea ofertelor în două etape și să se fixeze calendarul de depunere a ofertelor pentru porumb, al livrărilor, precum și cel al preluărilor aferente.

    (7)

    Ținând cont de perioadele de achiziție la intervenție, prevăzute la articolul 11 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, și pentru a asigura un tratament echivalent al operatorilor, este necesar să se prevadă o primă etapă de depunere a ofertelor pentru porumb începând de la 1 august în Grecia, Spania, Italia și Portugalia, de la 1 decembrie în Suedia și de la 1 noiembrie în celelalte state membre și până la 31 decembrie, ultima zi de depunere a ofertelor în toate statele membre. La sfârșitul acestei prime etape, Comisia va trebui, eventual, să stabilească un coeficient de atribuire aplicabil ofertelor eligibile depuse în decursul acestei prime etape și să închidă intervenția pentru restul anului de comercializare, în cazul în care cantitățile oferite depășesc cantitatea stabilită la articolul 11 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007. Pentru a evita ca agențiile de plăți sau agențiile de intervenție și operatorii să se confrunte cu constrângeri administrative și financiare, în special prin constituirea de garanții, care s-ar putea dovedi inutile în absența cantităților de atribuit, este necesar să se prevadă o perioadă de întrerupere a depunerii ofertelor, între 1 ianuarie și data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pentru cantitatea rămasă disponibilă spre intervenție în cea de-a doua etapă.

    (8)

    Ținând cont de termenele necesare pentru determinarea, după caz, a coeficientului de atribuire aferent primei etape, este necesară deschiderea celei de-a doua etape de depunere a ofertelor, începând din ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a cantităților rămase disponibile spre intervenție, prima zi de depunere a ofertelor în toate statele membre. În cursul acestei a doua etape, acceptarea ofertelor trebuie să se facă în fiecare săptămână, începând cu prima zi de vineri care urmează publicării cantității în cauză, pe baza ofertelor depuse de către operatori până cel târziu vineri, ora 12:00 (ora Bruxelles-ului). Comisia trebuie să pună la dispoziția operatorilor cantitățile rămase disponibile spre intervenție, săptămânal, cel târziu miercuri, pe site-ul său. În cazul în care cantitatea definită la articolul 11 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 este mai mare, Comisia trebuie să stabilească și să publice un coeficient de atribuire și să închidă intervenția pentru anul de comercializare în curs. Având în vedere perioadele de achiziție la intervenție, prevăzute la articolul 11 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, etapa a doua de depunere a ofertelor trebuie să se încheie, în orice situație, cel târziu la 30 aprilie în Grecia, Spania, Italia și Portugalia, la 30 iunie în Suedia și la 31 mai în celelalte state membre.

    (9)

    Pentru a permite o gestionare eficientă a mecanismului de alocare, este necesar să se prevadă că ofertele de porumb nu pot fi nici modificate, nici retrase. În plus, pentru a asigura calitatea ofertelor, este necesar să se prevadă depunerea unei garanții, precum și să se precizeze modalitățile de control al caracterului real al ofertelor și de eliberare a garanției în cauză. În acest scop, este necesară efectuarea acestui control cu respectul acelorași reguli și condiții ca și cele aplicabile controlului stocurilor în cadrul depozitării publice prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 884/2006 al Comisiei din 21 iunie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului privind finanțarea din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) a măsurilor de intervenție sub forma depozitării publice și contabilizarea operațiunilor de depozitare publică de către agențiile de plăți ale statelor membre (4). De altfel, între începutul depunerii ofertelor în prima etapă și 31 decembrie, se poate scurge o perioadă de mai multe luni. Pentru a evita apariția unor constrângeri financiare în cazul operatorilor care depun ofertele în prima etapă, este necesar să se permită ca garanția, care trebuie constituită în momentul depunerii ofertei, atunci când aceasta reprezintă o garanție bancară, să poată fi accesibilă numai din ziua următoare ultimei zile de depunere a ofertelor.

    (10)

    Grâul comun și grâul dur sunt cereale pentru care se stabilesc criterii de calitate minimă pentru consumul uman și care trebuie să îndeplinească standardele sanitare stabilite de Regulamentul (CEE) nr. 315/93 al Consiliului din 8 februarie 1993 de stabilire a procedurilor comunitare privind contaminanții din alimente (5). Celelalte cereale sunt în primul rând destinate nutriției animalelor și trebuie să fie în conformitate cu Directiva 2002/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 mai 2002 privind substanțele nedorite din furaje (6). Ar trebui să se prevadă că aceste standarde vor putea să se aplice la preluarea produselor respective în cadrul prezentului regim de intervenție.

    (11)

    Este necesar ca cerealele de o calitate necorespunzătoare pentru utilizare sau depozitare să nu fie acceptate pentru intervenție. În acest scop, este necesar să se țină cont de situația în domeniul intervenției, legată în special de depozitarea pe termen lung a anumitor cereale și de efectele acesteia asupra calității produselor.

    (12)

    În consecință, este necesar, pentru proteja produsele de intervenție de degradare și pentru a menține utilizarea lor ulterioară, să se consolideze criteriile de calitate pentru porumb. În acest scop, este necesar să fie redus conținutul maxim de umiditate, precum și procentul maxim de brizuri de boabe și de boabe încălzite în timpul uscării. Luând în considerare asemănările agronomice ale sorgului și porumbului, este necesar să fie prevăzute, din motive de coerență, măsuri analoge pentru sorg.

    (13)

    Pentru a îmbunătăți calitatea condițiilor de depozitare și pentru a garanta calitatea chiar din momentul prezentării ofertelor, este necesar ca locul de depozitare unde se află cerealele în momentul ofertei să asigure o conservare optimală, în special în cazul unor perioade lungi de depozitare a porumbului. Prin urmare, se impune limitarea posibilității de preluare a cerealelor în depozitul ofertantului, pentru a autoriza acest tip de preluare numai în cazul în care cerealele se găsesc la depozitari în sensul articolului 2 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 884/2006. În acest caz, ofertantul trebuie să se angajeze să aplice mutatis mutandis, în relațiile cu depozitarul, din momentul depunerii ofertei sale, aceleași reguli și condiții de depozitare și de control ca și cele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 884/2006.

    (14)

    Posibilitățile de dezvoltare a micotoxinelor se dovedesc a fi legate de condiții specifice, care pot fi identificate în principal pe baza condițiilor climatice constatate în perioada creșterii cerealelor și în special la înflorirea acestora.

    (15)

    Riscurile inerente unei depășiri a pragurilor maxime admisibile de contaminanți pot fi identificate de către agențiile de plăți sau de către agențiile de intervenție pe baza informațiilor primite din partea ofertanților și a criteriilor de analiză proprii. În scopul limitării costurilor financiare, se justifică în consecință să nu se solicite analize, sub responsabilitatea agențiilor înainte de preluarea produselor, decât pe baza unei analize a riscului care să permită garantarea calității produselor la intrarea acestora în regimul de intervenție.

    (16)

    Condițiile în care sunt oferite și preluate cerealele de către agențiile de plăți sau de către agențiile de intervenție trebuie să fie cât mai uniforme posibil în întreaga Comunitate, pentru a se evita discriminările între producători.

    (17)

    Aplicarea de bonificații sau reduceri ar trebui să reflecte, la intervenție, diferențele de preț aplicate pe piață pentru calități diferite.

    (18)

    În plus, pe lângă cerința inventarului anual, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 884/2006 statele membre trebuie să verifice stadiul de conservare a stocurilor de intervenție deținute.

    (19)

    Articolul 2, articolul 6 alineatul (2) litera (d), articolul 7 alineatul (2) litera (b) și anexa XII punctul 1 din Regulamentul (CE) nr. 884/2006 stabilesc norme privind răspunderea. Articolele și anexa menționate anterior prevăd în special că statele membre iau toate măsurile pentru a garanta conservarea adecvată a produsului care a constituit obiectul intervențiilor comunitare și că acele cantități deteriorate din cauza condițiilor materiale obișnuite de depozitare sau a unei conservări prea lungi sunt înregistrate în contabilitate la ieșirea din stocul de intervenție la data la care s-a constatat deteriorarea. Se precizează, de asemenea, că un produs se consideră deteriorat în cazul în care nu mai îndeplinește condițiile de calitate aplicabile la data cumpărării. În consecință, numai deteriorările inerente acestor dispoziții pot fi preluate de bugetul comunitar. O decizie inadecvată luată de un stat membru la cumpărarea produsului, din punctul de vedere al analizei riscului impusă în conformitate cu prezentele norme, ar trebui să angajeze răspunderea acestuia în cazul în care se dovedește ulterior că produsul nu respectă standardele minime. O astfel de decizie nu ar permite, într-adevăr, garantarea calității produsului și, în consecință, conservarea corespunzătoare a acestuia. Din acest motiv, ar trebui precizate condițiile în care trebuie antrenată răspunderea unui stat membru.

    (20)

    Pentru a permite elaborarea unui raport statistic săptămânal cu privire la situația stocurilor de cereale la intervenție, este necesar să se precizeze conținutul comunicărilor pe care statele membre trebuie să le trimită Comisiei.

    (21)

    În vederea unei gestionări eficiente a sistemului, este necesar să se prevadă ca informațiile cerute de Comisie să fie transmise pe cale electronică.

    (22)

    Este de asemenea necesar să se obțină și să se înregistreze informații specifice, pe o bază regională armonizată. Ar trebui utilizate nivelurile regionale prevăzute de Regulamentul (CEE) nr. 837/90 al Consiliului din 26 martie 1990 privind informațiile statistice care trebuie furnizate de către statele membre cu privire la producția de cereale (7) și să se solicite statelor membre să trimită Comisiei aceste informații.

    (23)

    Este necesar să se prevadă de asemenea ca transmiterea informațiilor solicitate de către Comisie să se facă pe bază de modele, cuprinzând informațiile necesare gestionării intervenției și puse la dispoziția statelor membre de către Comisie și ca aceste modele să fie aplicabile după informarea prealabilă a comitetului de gestiune și, după caz, adaptate și actualizate de către Comisie în aceleași condiții.

    (24)

    Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul comitetului de gestiune a organizării comune a piețelor agricole,

    ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

    CAPITOLUL I

    OFERTELE ȘI PRELUAREA CEREALELOR SPRE INTERVENȚIE

    Articolul 1

    În perioadele menționate la articolul 11 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, orice posesor al unor loturi omogene de cel puțin 80 de tone de grâu comun, orz, porumb sau sorg sau de 10 tone de grâu dur, recoltate de pe teritoriul Comunității, este autorizat să prezinte aceste cereale agenției de plăți sau agenției de intervenție, ambele denumite în continuare „agenție de intervenție”.

    Agențiile de intervenție pot totuși să stabilească un tonaj minim mai mare.

    Articolul 2

    (1)   Pentru a fi admise, toate ofertele pentru intervenție trebuie făcute prin completarea formularului agenției de intervenție, care conține în special următoarele detalii:

    (a)

    numele solicitantului;

    (b)

    cereala oferită;

    (c)

    locul de depozitare a cerealei oferite;

    (d)

    cantitatea, principalele caracteristici și anul recoltării cerealei oferite;

    (e)

    centrul de intervenție pentru care a fost făcută oferta și, în cazul aplicării articolului 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament, angajamentul ofertantului de a garanta, în relațiile cu depozitarul, aplicarea mutatis mutandis, pentru locul de depozitare vizat la litera (c) din prezentul paragraf, a regulilor și condițiilor de depozitare și de control prevăzute la articolul 2 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 884/2006.

    Formularul mai conține o declarație prin care se confirmă că produsul respectiv provine din interiorul Comunității sau, în cazul cerealelor admise pentru intervenție ca urmare a unor condiții specifice zonei de producție a acestora, acesta conține detalii referitoare la regiunea în care au fost produse.

    Totuși, agenția de intervenție poate considera valabile ofertele scrise depuse și în alte forme scrise, în special prin mijloace de telecomunicații, cu condiția includerii tuturor detaliilor ce trebuie completate în formular.

    Fără a aduce atingere valabilității de la data prezentării unei oferte depuse în conformitate cu cel de-al treilea paragraf, statele membre pot solicita ca aceasta să fie urmată de transmiterea sau depunerea directă la agenția competentă a formularului respectiv.

    (2)   În cazul în care o ofertă este inadmisibilă, agentul vizat este informat în acest sens de agenția de intervenție, în cinci zile lucrătoare de la primirea cererii.

    (3)   În cazul în care o ofertă este acceptată, agentul vizat este informat în cel mai scurt timp posibil cu privire la depozitul care va prelua cerealele și i se comunică programul de livrare.

    La solicitarea ofertantului sau a depozitarului, respectivul program poate fi modificat de agenția de intervenție.

    (4)   Pentru cerealele oferite spre intervenție altele decât porumbul, ultima livrare trebuie să se efectueze cel târziu la sfârșitul celei de-a patra luni care urmează lunii în care a fost primită oferta, dar nu mai târziu de 1 iulie în Spania, Grecia, Italia și Portugalia și de 31 iulie în celelalte state membre.

    În cazul porumbului, livrarea se efectuează între 1 februarie și 30 aprilie pentru ofertele efectuate în cursul etapei nr. 1, astfel cum este prevăzută la articolul 3, și până la sfârșitul celei de-a patra luni care urmează lunii în care au fost primite ofertele efectuate în cursul etapei nr. 2, astfel cum este prevăzută la articolul 3, dar nu mai târziu de 1 iulie în Spania, Grecia, Italia și Portugalia și de 31 iulie în celelalte state membre.

    Articolul 3

    (1)   Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 2 din prezentul regulament, cantitățile de porumb eligibile spre intervenție, în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, sunt atribuite, pentru anul de comercializare 2008/2009, în două etape denumite „etapa nr. 1” și „etapa nr. 2”, în conformitate cu condițiile și modalitățile menționate la alineatele (2)-(5) din prezentul articol.

    Etapa nr. 1 începe la 1 august în Grecia, Spania, Italia și Portugalia, la 1 decembrie în Suedia și la 1 noiembrie în celelalte state membre și se desfășoară până la 31 decembrie, ultima zi de depunere a ofertelor pentru toate statele membre pentru această etapă.

    Etapa nr. 2 începe în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, menționată la alineatul (2) al doilea paragraf, pentru cantitatea rămasă disponibilă spre intervenție pentru această etapă. Această zi este prima zi de depunere a ofertelor în toate statele membre și etapa respectivă se termină la 30 aprilie în Grecia, Spania, Italia și Portugalia, la 30 iunie în Suedia și la 31 mai în celelalte state membre.

    (2)   La sfârșitul etapei nr. 1, Comisia face un inventar al tuturor ofertelor eligibile pentru porumb, depuse de către operatori pe lângă agențiile de intervenție din statele membre până la 31 decembrie, ora 12:00 (ora Bruxelles-ului), pe baza comunicărilor efectuate săptămânal de către statele membre, în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) litera (a) punctul (i).

    În cazul în care cantitatea totală oferită depășește cantitățile maxime stabilite la articolul 11 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, Comisia stabilește și publică, până la 25 ianuarie, un coeficient de atribuire a cantităților de 6 zecimale. În cazul în care cantitatea nu este depășită, acest coeficient de atribuire este egal cu 1 și Comisia transmite cantitatea rămasă disponibilă spre intervenție pentru etapa nr. 2.

    Agenția de intervenție a statului membru notifică ofertantului, până la 31 ianuarie, acceptarea ofertei acestuia până la concurența unei cantități egale cu cantitatea oferită, multiplicată cu coeficientul de atribuire.

    (3)   Începând cu prima miercuri din luna februarie, Comisia face un inventar săptămânal al tuturor ofertelor eligibile pentru porumb depuse de către operatori pe lângă agențiile de intervenție ale statelor membre până în vinerea săptămânii precedente, ora 12:00 (ora Bruxelles-ului), pe baza comunicărilor efectuate de către statele membre în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) litera (a) punctul (i).

    În cazul în care cantitatea disponibilă spre intervenție este depășită, Comisia stabilește și publică, cel târziu în a patra zi lucrătoare de la data limită de depunere a ofertelor, un coeficient de atribuire de 6 zecimale. În cazul în care cantitatea nu este depășită, coeficientul de atribuire este egal cu 1, cantitățile oferite sunt considerate drept acceptate și Comisia pune la dispoziția operatorilor săptămânal, cel târziu miercuri, pe site-ul său http://ec.europa.eu/agriculture/markets/crops/index_fr.htm, cantitățile rămase disponibile spre intervenție pentru săptămâna în curs.

    Agenția de intervenție a statului membru notifică ofertantului, cel târziu în a noua zi lucrătoare de la data-limită de depunere a ofertelor, acceptarea ofertei acestuia până la concurența unei cantități egale cu cantitatea oferită, multiplicată cu coeficientul de atribuire.

    (4)   Ofertele menționate la alineatele (2) și (3) sunt contabilizate de către agenția de intervenție competentă la data primirii lor.

    După depunere, ofertele nu pot fi nici modificate, nici retrase.

    (5)   Sub sancțiunea inadmisibilității, ofertele sunt însoțite de dovada că ofertantul a constituit o garanție de 15 euro pe tonă. Aceasta este constituită în momentul depunerii ofertei, dar poate, în cazul în care este constituită în etapa nr. 1 sub formă de garanție bancară, fi aplicabilă numai începând cu ziua următoare datei-limită de depunere a ofertelor, menționate la alineatul (2).

    (6)   Garanția acoperă cantitățile depuse de ofertant în conformitate cu alineatul (2) sau (3).

    Cu excepția cazului de forță majoră sau a circumstanțelor excepționale, garanția este atribuită în totalitate bugetului comunitar, în următoarele cazuri:

    (a)

    în cazul în care cantitățile prezente la locul de depozitare, între momentul depunerii ofertei și cel al preluării porumbului, sunt inferioare cantităților declarate de către ofertant, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1), fără a aduce atingere marjei de toleranță de 5 %;

    (b)

    în cazul în care cantitățile atribuite nu sunt efectiv furnizate de către ofertant în scopul preluării de către agenția de intervenție, în conformitate cu articolele 4 și 6.

    În scopul aplicării dispozițiilor prezentului alineat al doilea paragraf litera (a), agențiile de intervenție efectuează controale privind cantitățile prezente la locul de depozitare cu aplicarea mutatis mutandis a regulilor și condițiilor prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 884/2006 în ceea ce privește inspecția prezenței fizice a produselor depozitate în cadrul operațiunilor de depozitare publică, în special cele prevăzute la punctul B.III din anexa I la regulamentul menționat. Aceste controale acoperă cel puțin 5 % din oferte și 5 % din cantitățile oferite, pe baza unei analize de risc. Aceste rate minimale de control nu se aplică decât în cursul etapei nr. 1.

    Garanția este eliberată în totalitate:

    (a)

    pentru cantitățile oferite și neatribuite;

    (b)

    pentru cantitățile oferite atribuite, începând din momentul în care 95 % din cantitatea în cauză este preluată efectiv de către agenția de intervenție.

    Articolul 4

    (1)   Pentru a fi acceptate în vederea intervenției, cerealele trebuie să fie sănătoase, curate și de o calitate corespunzătoare în vederea comercializării.

    (2)   Se consideră că cerealele sunt sănătoase, curate și de o calitate corespunzătoare în vederea comercializării atunci când au culoarea tipică a cerealelor, nu prezintă mirosuri neobișnuite și paraziți (inclusiv acarieni) în orice stadiu de dezvoltare, atunci când îndeplinesc criteriile de calitate minime menționate la anexa I și nu depășesc nivelurile maxime admisibile de contaminanți, inclusiv de radioactivitate, permise de reglementările comunitare. În acest sens, nivelurile maxime admisibile de contaminanți care nu trebuie să fie depășite sunt următoarele:

    (a)

    pentru grâul comun și grâul dur, cele stabilite în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 315/93, inclusiv cerințele privind nivelul toxinelor Fusarium pentru grâul comun și grâul dur stabilite la punctele 2.4-2.7 din anexa la Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 al Comisiei (8);

    (b)

    pentru orz, porumb și sorg, cele stabilite de Directiva 2002/32/CE.

    Statele membre verifică nivelurile de contaminanți, inclusiv de radioactivitate, pe baza unei analize a riscului, ținând seama, în special, de informațiile furnizate de ofertant și de angajamentele acestuia în privința respectării standardelor impuse, în special din punct de vedere al rezultatelor analizelor pe care le-a obținut. După caz, frecvența și domeniul de aplicare a măsurilor de control se stabilesc în conformitate cu procedura menționată la articolul 195 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, în special în cazul în care situația pieței poate fi grav perturbată de contaminanți.

    În plus, în cazurile în care analizele indică faptul că indexul Zeleny al unui lot de grâu comun este între 22 și 30, pentru ca acest grâu să fie considerat sănătos, curat și de o calitate corespunzătoare în vederea comercializării, în înțelesul alineatului (1) al prezentului articol, aluatul obținut nu trebuie să fie lipicios și trebuie să poată fi prelucrat industrial.

    (3)   Definițiile celorlalte elemente în afara cerealelor de bază de calitate corespunzătoare, relevante pentru prezentul regulament, sunt cele menționate la anexa II.

    Semințele cerealelor de bază și ale altor cereale care sunt deteriorate, afectate de cornul de secară sau putrezite sunt clasificate ca „impurități diverse”, chiar atunci când prezintă defecte ce țin de alte categorii.

    Articolul 5

    Pentru a stabili calitatea cerealelor oferite spre intervenție în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, se folosesc următoarele metode:

    (a)

    metoda standard pentru determinarea altor componente în afara cerealelor de bază de calitate corespunzătoare este cea prezentată în anexa III;

    (b)

    metoda standard pentru determinarea conținutului de umiditate este cea prezentată în anexa IV. Totuși, statele membre pot utiliza și alte metode bazate pe principiul stabilit în anexa IV, metoda ISO 712:1998 sau o metodă bazată pe tehnologia radiațiilor infraroșii. În caz de litigiu, doar rezultatele obținute cu ajutorul metodei stabilite în anexa IV sunt acceptate;

    (c)

    metoda standard pentru determinarea conținutului de tanin din sorg este metoda ISO 9648:1988;

    (d)

    metoda standard pentru determinarea non-aderenței și a gradului de prelucrabilitate a aluatului obținut din grâul comun este cea stabilită în anexa V;

    (e)

    metoda standard pentru determinarea conținutului de proteine al grâului comun măcinat este recunoscută de Asociația Internațională pentru Chimia Cerealelor (ICC), ale cărei standarde sunt stabilite la rubrica nr. 105/2: „metoda de determinare a conținutului de proteine al cerealelor și al produselor din cereale”;

    Totuși, statele membre pot utiliza orice altă metodă. În acest caz, ele trebuie să pună la dispoziția Comisiei dovezile recunoașterii de către ICC a faptului că metoda în cauză conduce la rezultate echivalente;

    (f)

    metoda de determinare a indexului Zeleny al grâului comun măcinat va respecta ISO 5529:1992;

    (g)

    indicele de cădere Hagberg (testul pentru activitatea amilazică) se stabilește în conformitate cu metoda ISO 3093:2004;

    (h)

    metoda standard pentru determinare a ratei de pierdere a aspectului vitros al grâului dur este cea stabilită în anexa VI;

    (i)

    metoda standard pentru determinarea greutății specifice este în conformitate cu ISO 7971/2:1995;

    (j)

    metodele de prelevare de probe și metodele de analiză de referință pentru stabilirea cotei de micotoxine sunt cele menționate în anexa Regulamentului (CE) nr. 1881/2006 și stabilite la anexele I și II la Regulamentul (CE) nr. 401/2006 al Comisiei (9).

    Articolul 6

    (1)   Cerealele oferite sunt preluate de agenția de intervenție în cazul în care cantitatea și standardele minime solicitate, după cum sunt prezentate la anexa I, au fost stabilite de agenția de intervenție sau de reprezentanții acesteia pentru întregul lot de bunuri livrate depozitului de intervenție.

    Această preluare se poate efectua în depozitul în care sunt depozitate cerealele în momentul ofertei, cu condiția ca depozitarea să se efectueze în localurile unui „depozitar” în înțelesul articolului 2 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 884/2006 și se aplică, chiar din momentul depunerii ofertei, aceleași reguli și condiții ca cele prevăzute pentru aceste localuri, după preluarea cerealelor spre intervenție.

    Pentru porumb, cantitatea preluată nu poate depăși cantitatea atribuită în conformitate cu articolul 3 alineatele (2) și (3) din prezentul regulament.

    (2)   Caracteristicile de calitate sunt constatate în baza unei mostre reprezentative a lotului oferit, constând în mostre prelevate câte o dată pentru fiecare livrare, la fiecare 60 de tone, cel puțin.

    (3)   Cantitatea livrată trebuie să fie cântărită în prezența ofertantului și a unui reprezentant al agenției de intervenție care este independent față de ofertant.

    Reprezentantul agenției de intervenție poate, de asemenea, să fie depozitarul. În acest caz:

    (a)

    în 45 de zile de la preluare, agenția de intervenție însăși face un control ce presupune cel puțin o verificare volumetrică; diferențele între cantitatea determinată prin măsurătorile de greutate și cantitatea estimată conform metodei volumetrice nu pot depăși 5 %;

    (b)

    în cazul în care toleranța nu este depășită, depozitarul suportă toate costurile referitoare la diferențele constatate în timpul unei verificări ulterioare, de la greutatea introdusă în conturi până la momentul preluării cerealelor;

    (c)

    în cazul în care se depășește toleranța, cerealele se cântăresc fără întârziere. Costurile de cântărire sunt suportate de către depozitar, în cazul în care greutatea determinată este mai mică decât cea înregistrată, sau de către statul membru, în cazul în care aceasta este mai mare.

    (4)   În cazul preluării în depozitul în care sunt păstrate cerealele la momentul ofertei, cantitatea poate fi stabilită în baza registrelor de stocuri ce trebuie să satisfacă cerințele profesionale și cele ale agenției de intervenție, cu condiția ca:

    (a)

    registrele de stocuri să arate greutatea înregistrată la cântărire, caracteristicile fizice de calitate la momentul cântăririi și, mai ales, conținutul de umezeală, transferul între silozuri, atunci când este cazul, și tratamentele executate; cântărirea trebuie să fi fost făcută cu cel mult de 10 luni în urmă;

    (b)

    depozitarul declară că lotul oferit corespunde în toate elementele sale detaliilor incluse în registrele de stocuri;

    (c)

    caracteristicile de calitate stabilite la momentul cântăririi sunt aceleași ca și cele ale mostrei reprezentative formată în baza unor eșantioane prelevate de agenția de intervenție sau de reprezentanții acesteia, la o rată de una la fiecare 60 tone.

    (5)   În cazul în care se aplică alineatul (4):

    (a)

    greutatea ce urmează să fie înregistrată este introdusă în registrul de stocuri, adaptată, acolo unde este cazul, pentru a se ține seama de orice diferență dintre conținutul de umezeală și/sau procentul impurităților diverse (Schwarzbesatz) înregistrat la momentul cântăririi și cel determinat în baza mostrei reprezentative. Diferențele dintre procentele impurităților diverse pot fi luate în considerare doar pentru a reduce valoarea de greutate introdusă în registrele de stoc;

    (b)

    în 45 de zile de la preluarea de către agenția de intervenție se face o verificare volumetrică de control; diferența dintre cantitatea determinată în urma cântăririi și cantitatea estimată conform metodei volumetrice nu poate depăși 5 %;

    (c)

    în cazul în care toleranța nu este depășită, depozitarul suportă toate costurile referitoare la diferențele constatate în urma unei verificări ulterioare față de greutatea înregistrată în conturi la momentul preluării;

    (d)

    dacă se depășește toleranța, cerealele se cântăresc imediat. Costurile cântăririi sunt suportate de către depozitar dacă greutatea determinată este mai mică decât cea înregistrată sau de către Fondul European de Garantare Agricolă dacă greutatea este mai mare, luându-se în considerare toleranța prevăzută la anexa XI punctul 1 prima liniuță din Regulamentul (CE) nr. 884/2006.

    (6)   Ultima preluare trebuie să se efectueze, pentru cerealele altele decât porumbul, cel târziu la sfârșitul celei de-a doua luni care urmează lunii în care a fost făcută ultima livrare menționată la articolul 2 alineatul (4) primul paragraf și, pentru porumb, cel târziu la sfârșitul celei de-a doua luni care urmează fiecăreia dintre ultimele livrări menționate la articolul 2 alineatul (4) al doilea paragraf, dar nu mai târziu de 31 iulie în Spania, Grecia, Italia și Portugalia și de 31 august în celelalte state membre.

    Articolul 7

    (1)   Agenția de intervenție asigură analizarea, sub responsabilitatea sa, a caracteristicilor fizice și tehnologice ale mostrelor prelevate în termen de douăzeci de zile lucrătoare de la constituirea mostrei reprezentative.

    (2)   Ofertantul suportă toate costurile aferente:

    (a)

    determinării conținutului de tanin din sorg;

    (b)

    testului de activitate amilazică (Hagberg);

    (c)

    determinării conținutului de proteine din grâul dur și din grâul comun;

    (d)

    testului Zeleny;

    (e)

    testului de prelucrabilitate;

    (f)

    analizelor contaminanților.

    (3)   În cazul în care analizele prevăzute la alineatul (1) ar demonstra că cerealele oferite nu corespund calității minime necesare pentru intervenție, cerealele menționate se vor retrage pe cheltuiala ofertantului. Acesta va suporta, de asemenea, toate cheltuielile făcute.

    (4)   În caz de litigiu, agenția de intervenție va efectua din nou controalele necesare pentru produsele în cauză și cheltuielile aferente acestora vor fi suportate de partea care pierde.

    Articolul 8

    Agenția de intervenție întocmește o fișă de preluare pentru fiecare lot. În aceasta se indică:

    (a)

    data la care s-au verificat cantitatea și caracteristicile minime;

    (b)

    greutatea livrată;

    (c)

    numărul de mostre prelevate pentru a se constitui mostra reprezentativă;

    (d)

    caracteristicile fizice constatate;

    (e)

    agenția responsabilă cu analiza criteriilor tehnologice și a rezultatelor acestora.

    Fișa se datează și este trimisă depozitarului pentru contra-semnare.

    CAPITOLUL II

    MODALITĂȚI DE PLATĂ ȘI MĂSURI DE CONTROL

    Articolul 9

    (1)   Fără a aduce atingere alineatului (2), prețul plătibil ofertantului este prețul de referință prevăzut la articolul 8 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, valabil la data indicată ca prima zi de livrare când a fost comunicată admisibilitatea ofertei, pentru bunurile livrate la depozit, înaintea descărcării. Acest preț este modificat în conformitate cu majorările și reducerile prevăzute la articolul 10 din prezentul regulament.

    Totuși, când livrarea are loc într-o lună în care prețul de referință este mai mic decât cel al lunii când se face oferta, se va plăti acest din urmă preț. Prezenta dispoziție nu se aplică în cazul ofertelor de sorg depuse în august și septembrie.

    (2)   La primirea unei oferte, în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, agenția de intervenție decide asupra locului și a primei zile de preluare a cerealelor.

    Costurile de transport de la locul unde sunt depozitate bunurile când se face oferta până la centrul de intervenție către care pot fi transportate la cele mai mici costuri sunt suportate de ofertant.

    În cazul în care agenția de intervenție desemnează ca loc de preluare a bunurilor un alt loc decât centrul de intervenție către care acestea pot fi transportate la cele mai mici costuri, aceasta determină și suportă costurile suplimentare de transport. În acest caz, costurile de transport specificate la paragraful al doilea sunt determinate de agenția de intervenție.

    În cazul în care agenția de intervenție, de comun acord cu ofertantul, depozitează bunurile la locul unde sunt păstrate la momentul ofertei, costurile menționate la a doua teză din paragraful al treilea și costurile de scoatere din depozit, acestea din urmă fiind evaluate în baza ratelor reale înregistrate în statele membre vizate, se scad din prețul de intervenție.

    (3)   Plata se face între a treizecea și a treizeci și cincea zi de la data preluării, după cum se menționează la articolul 6.

    Articolul 10

    Majorările sau reducerile prețului de intervenție în funcție de care crește sau scade prețul care trebuie plătit ofertantului sunt exprimate în euro pe tonă și aplicate combinat, după cum se prevede mai jos:

    (a)

    atunci când conținutul de umiditate din cerealele oferite spre intervenție este mai mic de 13 % pentru porumb și sorg și de 14 % pentru celelalte cereale, majorările de preț care se aplică sunt cele menționate în tabelul I din anexa VII. În cazul în care conținutul de umiditate din aceste cereale oferite spre intervenție este mai mare de 13 % și, respectiv, 14 %, reducerile de preț care se aplică sunt cele menționate în tabelul II din anexa VII;

    (b)

    atunci când greutatea specifică a cerealelor oferite spre intervenție diferă de raportul greutate/volum de 76 kg/hl pentru grâul comun și de 64 kg/hl pentru orz, reducerile de preț aplicate sunt cele menționate în tabelul III din anexa VII;

    (c)

    atunci când procentul de boabe sparte este mai mare de 3 % pentru grâul dur, grâul comun și orz și 4 % pentru porumb și sorg, se aplică o reducere de 0,05 euro pentru fiecare diferență suplimentară de 0,1 %;

    (d)

    atunci când procentul de impurități al boabelor este mai mare de 2 % pentru grâul dur, 4 % pentru porumb și sorg și 5 % pentru grâul comun și orz, se aplică o reducere de 0,05 euro pentru fiecare diferență suplimentară de 0,1 %;

    (e)

    în cazul în care procentul de semințe încolțite depășește 2,5 %, se aplică o reducere de 0,05 euro pentru fiecare 0,1 % suplimentar;

    (f)

    atunci când procentul de diverse impurități (Schwarzbesatz) este mai mare de 0,5 % pentru grâul dur și de 1 % pentru grâul comun, orz, porumb și sorg, se aplică o reducere de 0,1 euro pentru fiecare diferență suplimentară de 0,1 %;

    (g)

    în cazul în care numărul de semințe pestrițe de grâu dur depășește 20 %, se aplică o reducere de 0,2 euro pentru fiecare procent sau fracțiune de procent suplimentar;

    (h)

    în cazul în care conținutul de proteine din grâul comun este mai mic de 11,5 %, reducerile ce se aplică sunt cele enumerate în tabelul IV din anexa VII;

    (i)

    în cazul în care conținutul de tanin din sorgul oferit pentru intervenție depășește 0,4 % din masa uscată, reducerile ce se aplică sunt calculate conform metodei enunțate în anexa VIII.

    Articolul 11

    (1)   Orice agent care depozitează produsele cumpărate în numele agenției de intervenție monitorizează prezența și starea de conservare a acestora în mod regulat și informează fără întârziere agenția respectivă cu privire la orice problemă apărută în acest sens.

    (2)   Agenția de intervenție verifică calitatea produsului stocat cel puțin o dată pe an. În acest scop, mostrele sunt prelevate în momentul când inventarul este stabilit în conformitate cu dispozițiile anexei I, punctul A.I din Regulamentul (CE) nr. 884/2006.

    (3)   Atunci când controalele prevăzute în prezentul regulament trebuie efectuate pe baza analizei riscului, prevăzută la articolul 4 alineatul (2) al doilea paragraf, statul membru este responsabil pentru consecințele financiare care rezultă din nerespectarea nivelurilor maxime admisibile de contaminanți. Această răspundere se stabilește fără a aduce atingere acțiunilor proprii ale statului membru împotriva ofertantului sau a depozitarului în cazul nerespectării acestor angajamente sau obligații.

    Cu toate acestea, în cazul ocratoxinei A și al aflatoxinei, dacă statul membru în cauză poate aduce, la solicitarea Comisiei, dovada respectării standardelor la intrare, a respectării condițiilor obișnuite de depozitare, precum și a respectării celorlalte obligații ale depozitarului, responsabilitatea financiară se suportă de către bugetul comunitar.

    Articolul 12

    Agențiile de intervenție adoptă, atunci când este cazul, proceduri și condiții de preluare complementare compatibile cu prezentul regulament, pentru a ține seama de condițiile speciale existente în statele membre vizate. În special, acestea pot solicita declarații periodice privind stocurile.

    CAPITOLUL III

    COMUNICAREA CĂTRE COMISIE

    Articolul 13

    (1)   Pentru fiecare cereală menționată la articolul 10 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, fiecare stat membru comunică, pe cale electronică, informațiile necesare gestionării intervenției, în special:

    (a)

    cel târziu în fiecare miercuri, ora 12:00 (ora Bruxelles-ului):

    (i)

    cantitățile de cereale oferite spre intervenție, prezentate de operatori cel târziu în ziua de vineri a săptămânii precedente, la ora 12:00 (ora Bruxelles-ului), în conformitate cu articolele 2 și 3 din prezentul regulament;

    (ii)

    cantitățile de cereale, altele decât porumbul, oferite spre intervenție, pentru care oferta a fost retrasă de către ofertanți din momentul deschiderii perioadei de intervenție;

    (iii)

    cantitățile totale de cereale oferite spre intervenție din momentul deschiderii perioadei de intervenție, din care se scad cantitățile prevăzute la punctul (ii);

    (iv)

    cantitățile totale de cereale preluate din momentul deschiderii perioadei de intervenție în conformitate cu articolul 6 din prezentul regulament;

    (b)

    miercurea care urmează publicării anunțului de licitație, cantitățile de cereale scoase la licitație, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2131/93 al Comisiei (10);

    (c)

    miercurea care urmează datei stabilirii de către statul membru a loturilor respective, cantitățile de cereale destinate distribuirii gratuite către persoanele cele mai defavorizate din Comunitate, în conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007;

    (d)

    cel târziu la sfârșitul lunii care urmează termenului de preluare menționat la articolul 6 alineatul (6) din prezentul regulament, pentru fiecare regiune menționată în anexa III la Regulamentul (CEE) nr. 837/90, rezultatele medii ale greutății specifice, conținutul de umezeală, de semințe sparte și conținutul de proteine constatate pentru loturile de cereale preluate.

    (2)   Comunicările menționate la alineatul (1) se efectuează chiar în cazul în care nicio cantitate nu a fost oferită. În absența comunicării informațiilor menționate la alineatul (1) litera (a) punctul (i), Comisia consideră că nicio ofertă nu a fost depusă în statul membru respectiv.

    (3)   Forma și conținutul comunicărilor vizate la alineatul (1) sunt definite de către Comisie pe baza modelelor puse la dispoziția statelor membre de către Comisie. Aceste modele nu se aplică decât după informarea prealabilă a Comitetului menționat la articolul 195 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007. Acestea sunt adaptate și actualizate de către Comisie în aceleași condiții.

    CAPITOLUL IV

    DISPOZIȚII FINALE

    Articolul 14

    Regulamentul (CE) nr. 824/2000 se abrogă.

    Trimiterile la regulamentul abrogat se înțeleg ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa X.

    Articolul 15

    Prezentul regulament intră în vigoare în a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

    Se aplică de la 1 iulie 2008.

    Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

    Adoptat la Bruxelles, 18 iulie 2008.

    Pentru Comisie

    José Manuel BARROSO

    Președintele


    (1)  JO L 299, 16.11.2007, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 510/2008 al Comisiei (JO L 149, 7.6.2008, p. 61).

    (2)  JO L 100, 20.4.2000, p. 31. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 883/2007 (JO L 195, 27.7.2007, p. 3).

    (3)  A se vedea anexa IX.

    (4)  JO L 171, 23.6.2006, p. 35. Regulament modificat prin Regulamentul (CE) nr. 721/2007 (JO L 164, 26.6.2007, p. 4).

    (5)  JO L 37, 13.2.1993, p. 1. Regulament modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

    (6)  JO L 140, 30.5.2002, p. 10. Directivă modificată ultima dată prin Directiva 2006/77/CE a Comisiei (JO L 271, 30.9.2006, p. 53).

    (7)  JO L 88, 3.4.1990, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1791/2006 (JO L 363, 20.12.2006, p. 1 ).

    (8)  JO L 364, 20.12.2006, p. 5.

    (9)  JO L 70, 9.3.2006, p. 12.

    (10)  JO L 191, 31.7.1993, p. 76.


    ANEXA I

    CRITERII DE CALITATE MINIMĂ MENȚIONATE LA ARTICOLUL 4 ALINEATUL (2)

     

    Grâu dur

    Grâu comun

    Orz

    Porumb

    Sorg

    A.

    Conținutul maxim de umiditate

    14,5 %

    14,5 %

    14,5 %

    13,5 %

    13,5 %

    B.

    Procentul maxim de componente în afara cerealelor de bază de calitate corespunzătoare, din care cel mult:

    12 %

    12 %

    12 %

    12 %

    12 %

    1.

    Brizuri de boabe

    6 %

    5 %

    5 %

    5 %

    5 %

    2.

    Impurități constând în boabe (altele decât cele menționate la punctul 3)

    5 %

    7 %

    12 %

    5 %

    5 %

    din care:

     

     

     

     

     

    (a)

    boabe șiștave

     

     

     

    (b)

    alte cereale

    3 %

     

    5 %

    (c)

    boabe atacate de dăunători

     

     

     

     

     

    (d)

    boabe în care germenul este colorat

     

     

    (e)

    boabe încălzite în timpul uscării

    0,50 %

    0,50 %

    3 %

    0,50 %

    0,50 %

    3.

    Boabe pestrițe și/sau afectate de fuzarioză,

    5 %

    din care:

     

     

     

     

     

    boabe afectate de fuzarioză

    1,5 %

    4.

    Boabe încolțite

    4 %

    4 %

    6 %

    6 %

    6 %

    5.

    Impurități diverse (Schwarzbesatz)

    3 %

    3 %

    3 %

    3 %

    3 %

    din care:

     

     

     

     

     

    (a)

    boabe străine:

     

     

     

     

     

    nocive

    0,10 %

    0,10 %

    0,10 %

    0,10 %

    0,10 %

    altele

     

     

     

     

     

    (b)

    boabe deteriorate:

     

     

     

     

     

    boabe deteriorate prin încălzire spontană și încălzire extremă în timpul uscării

    0,05 %

    0,05 %

     

     

     

    altele

     

     

     

     

     

    (c)

    impurități propriu-zise

     

     

     

     

     

    (d)

    păstăi

     

     

     

     

     

    (e)

    corn de secară

    0,05 %

    0,05 %

    (f)

    boabe putrede

     

     

    (g)

    insecte moarte și fragmente de insecte

     

     

     

     

     

    C.

    Procentul maxim de boabe de grâu dur parțial sticloase

    27 %

    D.

    Conținutul maxim de tanin (1)

    1 %

    E.

    Greutatea specifică minimă (kg/hl)

    78

    73

    62

     

    F.

    Conținutul minim de proteine (1):

     

     

     

     

     

    anul de comercializare 2002/2003 și următorii

    11,5 %

    10,5 %

     

     

     

    G.

    Numărul descrescător Hagberg (secunde)

    220

    220

     

     

     

    H.

    Indexul Zeleny minim (ml)

    22


    (1)  % din materia uscată.


    ANEXA II

    1.   DEFINIȚIA COMPONENTELOR CARE NU SUNT CEREALE DE BAZĂ DE CALITATE CORESPUNZĂTOARE

    1.1.   Semințe sparte

    Toate semințele a căror endospermă este parțial descoperită sunt considerate semințe sparte. Semințele deteriorate în urma treieratului și semințele din care a fost îndepărtat germenul aparțin și ele acestei grupe.

    La porumb, „semințe sparte” înseamnă bucățile de boabe sau boabele care au trecut printr-o sită cu diametrul circular de 4,5 mm.

    La sorg, „semințe sparte” înseamnă bucățile de semințe sau semințele care au trecut printr-o sită cu diametrul circular de 1,8 mm.

    1.2.   Impuritățile semințelor

    (a)

    boabe șiștave:

    Sunt considerate boabe șiștave boabele care, după eliminarea din eșantion a tuturor celorlalte componente menționate de prezenta anexă, trec prin site cu orificii de dimensiunile următoare: grâu comun 2,0 mm, grâu dur 1,9 mm, orz 2,2 mm.

    Fără a aduce atingere acestei definiții, totuși:

    la orzul din Estonia, Letonia, Finlanda și Suedia cu o greutate specifică de cel puțin 64 kilograme pe hectolitru oferit pentru intervenție în statele membre respective; sau

    la orzul cu un conținut de umiditate de 12,5 % sau mai puțin,

    „boabe șiștave” înseamnă semințele care, după eliminarea tuturor celorlalte componente la care se face trimitere în prezenta anexă, trec prin site cu orificii de 2,0 mm.

    În plus, semințele deteriorate de ger și semințele necoapte (verzi) aparțin și ele acestei grupe;

    (b)

    alte cereale:

    toate semințele care nu aparțin speciilor de semințe din care s-a prelevat mostra;

    (c)

    semințe atacate de dăunători:

    semințele care au fost roase de șoareci. Semințele pătrunse de insecte aparțin și ele acestei grupe;

    (d)

    semințe în care germenul este decolorat, semințe pestrițe, semințe afectate de fuzarioză:

    semințele în care germenul este decolorat sunt acelea al căror tegument este colorat maroniu spre maro închis și al căror germen este normal, nu încolțit. La grâul comun, semințele în care germenul este decolorat nu sunt de luat în considerare până la 8 %.

    La grâul dur:

    semințele care prezintă o decolorare maronie sau maro închis în altă parte decât pe germen sunt considerate semințe pestrițe;

    semințele afectate de fuzarioză sunt semințe al căror pericarp este contaminat cu Fusarium mycelium; aceste semințe par ușor contractate, cutate și au pete roz sau alb difuz cu contur vag;

    (e)

    semințele supraîncălzite în timpul uscării sunt acelea care prezintă semne exterioare de pârjolire, dar care nu sunt semințe deteriorate.

    1.3.   Semințe încolțite

    Semințele încolțite sunt acelea în care radicula sau plumula este vizibilă în mod clar cu ochiul liber. Totuși, trebuie să se țină seama de aspectul general al mostrei atunci când se evaluează conținutul de semințe încolțite al acesteia. La unele tipuri de cereale germenul este protuberant, de exemplu la grâul dur, iar tegumentul germenului se sparge atunci când se scutură lotul de cereale. Aceste semințe se aseamănă cu semințele încolțite, dar nu trebuie incluse în acea grupă. Semințele încolțite sunt doar cele la care germenul a suferit modificări clar vizibile care fac să fie ușor de diferențiat semințele încolțite de semințele normale.

    1.4.   Impurități diverse (Schwarzbesatz)

    (a)

    semințe străine

    „Semințele străine” sunt semințe de plante, cultivate sau nu, altele decât cerealele. Acestea includ semințe care nu merită să fie recuperate, semințe care pot fi folosite pentru vite și semințe nocive.

    „Semințele nocive” înseamnă semințe care sunt toxice pentru om și animale, semințe care stânjenesc sau complică curățarea și măcinarea cerealelor și semințe care afectează calitatea produselor rezultate din prelucrarea cerealelor;

    (b)

    semințe deteriorate

    „Semințele deteriorate” sunt acelea care au devenit necorespunzătoare pentru consumul omului și, în ceea ce privește semințele furajere, necorespunzătoare pentru consumul animalelor, din cauza putrefacției, mucegaiului, bacteriilor sau din alte motive.

    Semințele deteriorate includ și semințe deteriorate în urma generării spontane de căldură sau a încălzirii extreme în timpul uscării. Aceste semințe „încălzite” sau „înnegrite” sunt semințe complet crescute la care tegumentul are o culoare maro-gri până la negru, în timp ce secțiunea transversală a bobului are o culoare galben-gri până la maro-negru.

    Semințele atacate de musculițele grâului sunt considerate semințe deteriorate numai atunci când mai mult de jumătate din suprafața seminței are o culoare gri spre negru ca urmare a atacului criptogamelor secundare. În cazul în care decolorarea acoperă mai puțin de jumătate din suprafața seminței, semințele se clasifică la semințe atacate de dăunători;

    (c)

    materie străină

    Toate componentele dintr-o mostră de cereale reținute într-o sită cu orificii de 3,5 mm (cu excepția semințelor altor cereale și semințelor deosebit de mari ale cerealelor de bază) și cele care trec printr-o sită cu orificii de 1,0 mm sunt considerate materie străină. Sunt incluse și pietrele, nisipul, fragmente de paie și alte impurități din mostre ce trec printr-o sită cu orificii de 3,5 mm și sunt reținute într-o sită cu orificii de 1,0 mm.

    Această definiție nu se aplică porumbului. La porumb, toate componentele dintr-o mostră care trec printr-o sită cu orificii de 1 mm sunt considerate materie străină, în plus față de cele menționate la primul paragraf.

    (d)

    păstăi (la porumb: fragmente de cocean);

    (e)

    cornul secarei;

    (f)

    semințe putrede;

    (g)

    insecte moarte și fragmente de insecte.

    1.5.   Dăunători vii

    1.6.   Semințe pătate care și-au pierdut aspectul vitros

    Semințele de grâu dur pătate care și-au pierdut aspectul vitros sunt semințele al căror bob nu poate fi considerat în întregime vitros.

    2.   FACTORI SPECIFICI DE LUAT ÎN CONSIDERARE PENTRU FIECARE TIP DE CEREALE LA DEFINIREA IMPURITĂȚILOR

    2.1.   Grâu dur

    Prin „impurități din semințe” se înțelege boabe șiștave, semințe ale altor cereale, semințe atacate de dăunători, semințe la care germenul este decolorat, semințe pestrițe sau afectate de fuzarioză și semințe supraîncălzite în timpul uscării.

    Impuritățile diverse sunt formate din semințe străine, semințe deteriorate, materie străină, păstăi, cornul secarei, semințe putrede, insecte moarte și fragmente de insecte.

    2.2.   Grâu comun

    Prin „impurități din semințe” se înțelege boabe șiștave, semințe ale altor cereale, semințe atacate de dăunători, semințe la care germenul este decolorat și semințe supraîncălzite în timpul uscării.

    Prin „impurități diverse” se înțelege semințe străine, semințe deteriorate, materie străină, păstăi, cornul secarei, semințe putrede, insecte moarte și fragmente de insecte.

    2.3.   Orz

    Prin „impurități din semințe” se înțelege boabe șiștave, semințe ale altor cereale, semințe atacate de dăunători și semințe supraîncălzite în timpul uscării.

    Impuritățile diverse sunt formate din semințe străine, semințe deteriorate, materie străină, păstăi, insecte moarte și fragmente de insecte.

    2.4.   Porumb

    Prin „impurități din semințe” se înțelege semințe ale altor cereale, semințe atacate de dăunători și semințe supraîncălzite în timpul uscării.

    La porumb, toate componentele dintr-o mostră care trec printr-o sită cu orificii de 1,0 mm sunt considerate materie străină.

    Toate semințele străine, semințele deteriorate, materia străină, păstăile, insectele moarte și fragmentele de insecte sunt considerate impurități diverse.

    2.5.   Sorg

    Prin „impurități din semințe” se înțelege semințe ale altor cereale, semințe atacate de dăunători și semințe supraîncălzite în timpul uscării.

    Impuritățile diverse sunt formate din semințe străine, semințe deteriorate, materie străină, păstăi, insecte moarte și fragmente de insecte.


    ANEXA III

    METODA STANDARD DE DETERMINARE A ALTOR COMPONENTE, ÎN AFARA CEREALELOR DE BAZĂ DE CALITATE CORESPUNZĂTOARE

    1.

    La grâul comun, grâul dur și orz, un eșantion mediu de 250 g se trece prin două site, una cu orificii de 3,5 mm și cealaltă cu orificii de 1,0 mm, timp de o jumătate de minut fiecare.

    Pentru a asigura o cernere constantă, se recomandă folosirea unei site mecanice, de exemplu o masă vibratoare cu site potrivite.

    Materia reținută de sita cu perforații tăiate de 3,5 mm și cea care trece prin sita cu perforații tăiate de 1,0 mm trebuie cântărite împreună și considerate materie străină. Dacă materia reținută de sita cu perforații tăiate de 3,5 mm cuprinde fragmente din grupa „alte cereale” sau semințe deosebit de mari de cereale de bază, aceste fragmente se adaugă înapoi la mostra cernută. În timpul cernerii, în sita cu perforații tăiate de 1,0 mm trebuie să se verifice prezența dăunătorilor vii.

    Din mostra cernută se ia o mostră de 50 până la 100 g folosind un separator. Această mostră parțială trebuie cântărită.

    Mostra parțială trebuie apoi întinsă pe o masă cu o pensetă sau o spatulă din corn și trebuie extrase semințele sparte, alte cereale, semințele încolțite, semințele atacate de dăunători, semințele deteriorate de ger, semințele în care germenul este decolorat, semințele pestrițe, semințele străine, cornul secarei, semințele deteriorate, semințele putrede, păstăile și dăunătorii vii și insectele moarte.

    Dacă mostra parțială cuprinde semințe care se află încă în păstăi, ele trebuie decojite cu mâna, păstăile obținute fiind considerate bucăți de păstăi. Pietrele, nisipul și fragmentele de paie sunt considerate materie străină.

    Eșantionul parțial se cerne timp de o jumătate de minut printr-o sită cu orificii de 2,0 mm pentru grâul comun, 1,9 mm pentru grâul dur, 2,2 mm pentru orz. Componentele care trec prin această sită sunt considerate boabe șiștave. Semințele deteriorate de îngheț și semințele verzi care nu sunt complet coapte aparțin grupei „boabe șiștave”.

    2.

    O mostră medie de 500 g în cazul porumbului și de 250 g în cazul sorgului se scutură timp de o jumătate de minut într-o sită cu perforații tăiate de 1,0 mm. A se verifica prezența dăunătorilor vii și a insectelor moarte.

    Folosind o pensetă sau o spatulă din corn se extrag din componentele reținute de sita cu perforații tăiate de 1,0 mm pietrele, nisipul, fragmentele de paie și alte materii străine.

    Se adaugă materiile străine astfel extrase la componentele care au trecut prin sita cu perforații tăiate de 1,0 mm și se cântăresc împreună.

    Folosind un separator, se prepară din mostra trecută prin sită o mostră parțială de 100 până la 200 g în cazul porumbului sau de 25 până la 50 g în cazul sorgului. Se cântărește această mostră parțială. Se întinde în strat subțire pe o masă. Folosind o pensetă sau o spatulă din corn, se extrag bucățile de alte cereale, semințele atacate de dăunători, semințele deteriorate de ger, semințele încolțite, semințele străine, semințele deteriorate, păstăile, dăunătorii vii și insectele moarte.

    Apoi se trece această mostră parțială printr-o sită cu orificii rotunde de 4,5 mm pentru porumb și orificii rotunde de 1,8 mm pentru sorg. Componentele care trec prin sită sunt considerate semințe sparte.

    3.

    Grupele de alte componente, în afara cerealelor de bază de calitate corespunzătoare, determinate în conformitate cu metodele menționate la punctele 1 și 2, trebuie cântărite foarte atent cu o precizie de aproximativ 0,01 g și distribuite conform procentului din mostra medie. Caracteristicile înregistrate în raportul de analiză au o precizie de aproximativ 0,1 %. Se verifică prezența dăunătorilor vii.

    Ca regulă generală, trebuie să se facă două analize pe fiecare mostră. Ele nu trebuie să difere cu mai mult de 10 % față de totalul componentelor mai sus menționate.

    4.

    Aparatele care se utilizează pentru operațiunile menționate la punctele 1, 2 și 3 sunt următoarele:

    (a)

    separator de mostră, de exemplu aparat conic sau canelat;

    (b)

    balanță de precizie sau analitică;

    (c)

    site cu perforații tăiate de 1,0 mm, 1,8 mm, 1,9 mm, 2,0 mm, 2,2 mm și 3,5 mm și site cu orificii rotunde de 1,8 mm și 4,5 mm. Sitele pot fi fixate pe o masă vibratoare.


    ANEXA IV

    METODA STANDARD DE TESTARE A CONȚINUTULUI DE UMIDITATE

    1.   Principiul

    Produsul este uscat la o temperatură de 130-133 °C în condiții de presiune atmosferică normală, pe o perioadă corespunzătoare dimensiunii particulelor.

    2.   Domeniul de aplicare

    Această metodă de uscare se aplică cerealelor zdrobite în particule din care cel puțin 50 % trec printr-o sită cu orificii de 0,5 mm și nu lasă mai mult de 10 % reziduuri în sita cu orificii rotunde de 1,0 mm. Se aplică și la făină.

    3.   Aparatele

    Balanță de precizie.

    Concasor dintr-un material ce nu absoarbe umiditatea, este ușor de curățat, permite efectuarea unei concasări rapide și uniforme fără supraîncălzire, limitează contactul cu aerul exterior la minim și respectă cerințele menționate la punctul 2 (de exemplu, o moară cu valțuri demontabilă).

    Recipient din metal necorodabil sau sticlă, dotat cu un capac suficient de etanș; suprafața de lucru trebuie să permită distribuirea unei mostre de testat de 0,3 g/cm2.

    Cameră de ardere izotermă încălzită electric, fixată la o temperatură de 130-133 °C (1) cu ventilație adecvată (2).

    Exsicator cu tavă de metal sau, în absența metalului, de porțelan, groasă, perforată, care să conțină orice produs deshidratant eficient.

    4.   Procedura

    Uscarea

    Se cântărește cu o precizie de aproximativ 1 mg o cantitate de aproximativ 5 g din cerealele cu semințe mărunte zdrobite sau de aproximativ 8 g de porumb zdrobit în recipientul cântărit în prealabil. Se așează recipientul într-o cameră de ardere la o temperatură de 130-133 °C. Acest lucru trebuie făcut cât mai rapid posibil, astfel încât să se prevină o scădere prea mare a temperaturii. Se lasă cerealele cu semințe mărunte la uscat timp de două ore, iar porumbul timp de patru ore după ce camera de ardere ajunge din nou la o temperatură de 130-133 °C. Se scoate recipientul din camera de ardere, se înlocuiește repede capacul, se lasă să se răcească timp de 30-45 de minute într-un exsicator și se cântărește (cu o precizie de aproximativ 1 mg).

    5.   Metoda de calcul și formulele

    E

    =

    masa inițială, în grame, a mostrei de testat

    M

    =

    masa, în grame, a mostrei de testat după preparare

    M′

    =

    masa, în grame, a mostrei de testat după zdrobire

    m

    =

    masa, în grame, a mostrei de testat uscate.

    Conținutul de umiditate ca procent din produs este egal cu:

    fără preparare prealabilă (E – m) × 100/E;

    cu preparare prealabilă [(M′ – m)M/M′ + E – M] × 100/E = 100 (1 – Mm/EM′)

    Testele trebuie efectuate cel puțin de două ori.

    6.   Repetarea

    Diferența dintre valorile obținute din două determinări realizate simultan sau în succesiune rapidă de același chimist nu trebuie să depășească 0,15 g de umiditate la o mostră de 100 g. Dacă se depășește această valoare, determinările trebuie repetate.


    (1)  Temperatura aerului în camera de ardere.

    (2)  Capacitatea de încălzire ar trebui să fie astfel încât, atunci când a fost pre-stabilită la o temperatură de 130-133 °C, temperatura respectivă să poată fi obținută din nou în mai puțin de 45 de minute după ce se așează în cameră numărul maxim de mostre de testat pentru a fi uscate simultan. Ventilația ar trebui să fie astfel încât, în cazul în care cerealele cu semințe mărunte (grâu comun, grâu dur, orz și sorg) se usucă timp de două ore, iar porumbul timp de patru ore, rezultatele de la toate mostrele de griș de testat sau, după caz, de porumb pe care le poate cuprinde camera de ardere să înregistreze o diferență de mai puțin de 0,15 % față de rezultatele obținute după uscarea cerealelor cu semințe mărunte timp de trei ore, iar a porumbului, timp de cinci ore.


    ANEXA V

    METODA DE DETERMINARE A NON-ADERENȚEI ȘI A GRADULUI DE PRELUCRABILITATE A ALUATULUI OBȚINUT DIN GRÂU COMUN

    1.   Titlul

    Metodă de a testa coacerea făinii de grâu.

    2.   Domeniul de aplicare

    Metoda este aplicabilă la făina măcinată experimental din grâu pentru producția de pâine crescută cu drojdie.

    3.   Principiul

    Se prepară un aluat din făină, apă, drojdie, sare și zaharoză, într-un mixer specificat. După împărțire și creștere, se lasă bucățile să se odihnească 30 minute; ele sunt apoi frământate, așezate pe forme de coacere și coapte după o ultimă fermentare de durată determinată. Se notează proprietățile tehnologice ale aluatului. Pâinile se apreciază după volum și înălțime.

    4.   Ingredientele

    4.1.   Drojdie

    Drojdie uscată activă de tipul Saccharomyces cerevisiae de tipul DHW-Hamburg-Wansbeck sau un produs cu aceleași caracteristici.

    4.2.   Apă de la robinet

    4.3.   Soluție de acid ascorbic cu zahăr și sare

    Se dizolvă 30 ± 0,5 g de clorură de sodiu (calitate din comerț), 30 ± 0,5 g de zaharoză (calitate din comerț) și 0,040 ± 0,001 g acid ascorbic în 800 ± 5 g de apă. Se prepară o soluție proaspătă în fiecare zi.

    4.4.   Soluție de zahăr

    Se dizolvă 5 ± 0,1 g de zaharoză (calitate din comerț) în 95 ± 1 g de apă. Se prepară o soluție proaspătă în fiecare zi.

    4.5.   Făină cu malț (având o activitate enzimatică)

    Calitate din comerț.

    5.   Echipamentul și aparatele

    5.1.   Cameră de coacere

    Sub control pentru a se menține la o temperatură de 22-25 °C.

    5.2.   Frigider

    Pentru a menține o temperatură de 4 ± 2 °C.

    5.3.   Balanță

    Încărcare maximă de 2 kg, precizie de 2 g.

    5.4.   Balanță

    Încărcare maximă de 0,5 kg, precizie de 0,1 g.

    5.5.   Balanță analitică

    Precizie de 0,1 × 10–3 g.

    5.6.   Mixer

    Stephan UMTA 10, cu un braț de amestecare model „Detmold” (Stephan Soehne GmbH) sau un echipament asemănător cu aceleași caracteristici.

    5.7.   Cameră de fermentare

    Sub control, pentru a se menține o temperatură de 30 ± 1 °C.

    5.8.   Cutii de plastic deschise

    Din polimetilmetacrilat (Plexiglas, Perspex). Dimensiuni interioare: 25 × 25 cm, înălțime 15 cm, grosimea pereților 0,5 ± 0,05 cm.

    5.9.   Foi de plastic pătrate

    Din polimetilmetacrilat (Plexiglas, Perspex). Cel puțin 30 × 30 cm, grosime 0,5 ± 0,05 cm.

    5.10.   Frământător de aluat

    Omogenizator cu bilă Brabender (Brabender OHG) sau un echipament asemănător cu aceleași caracteristici.

    6.   Prelevarea de mostre

    În conformitate cu Standardul ICC nr. 101.

    7.   Procedura

    7.1.   Determinarea hidratării

    Se determină absorbția de apă conform Standardului ICC nr. 115/1.

    7.2.   Determinarea adăugării de făină cu malț

    Se determină „numărul descrescător” al făinii în conformitate cu ISO 3093/1982. În cazul în care „numărul descrescător” este mai mare de 250, se determină adăugarea de făină cu malț necesară pentru a se încadra în intervalul 200-250, folosind o serie de amestecuri de făină cu cantități din ce în ce mai mari de făină cu malț (a se vedea punctul 4.5). În cazul în care „numărul descrescător” este mai mic de 250, nu este necesară făina cu malț.

    7.3.   Reactivarea drojdiei uscate active

    Aduceți temperatura soluției de zahăr (a se vedea punctul 4.4) la 35 ± 1 °C. Turnați o parte din greutatea drojdiei uscate active în patru părți din greutatea acestei soluții temperate de zahăr. Nu se amestecă. Se învârte atunci când este necesar.

    Se lasă să se odihnească timp de 10 ± 1 minute, apoi se amestecă până se obține o suspensie omogenă. Se folosește această suspensie timp de 10 minute.

    7.4.   Adaptarea temperaturilor făinii și ingredientelor lichide

    Temperatura făinii și a apei trebuie adaptate pentru a duce la o temperatură a aluatului de 27 ± 1 °C după amestecare.

    7.5.   Compoziția aluatului

    Se cântărește, cu o precizie de 2 g, o cantitate de 10 y/3 g de făină cu umiditatea la care se găsește (corespunzând la 1 kg de făină la 14 % umiditate), în care „y” este cantitatea de făină utilizată în testul cu farinograf (a se vedea Standardul ICC nr. 115/1). Se cântărește, cu o precizie de 0,2 g, cantitatea de făină cu malț necesară pentru ca „numărul descrescător” să se încadreze în intervalul 200-250 (a se vedea punctul 7.2).

    Se cântărește o soluție de 430 ± 5 g de acid ascorbic cu zahăr și sare (a se vedea punctul 4.3) și se adaugă apă pentru a atinge o masă totală de (x – 9) 10 y/3 g (a se vedea punctul 10.2), în care „x” este cantitatea de apă folosită la testul cu farinograf (a se vedea Standardul ICC nr. 115/1). Această masă totală (de obicei între 450 și 650 g) trebuie atinsă cu o precizie de 1,5 g.

    Se cântărește o suspensie de drojdie de 90 ± 1 g (a se vedea punctul 7.3).

    Se notează masa totală a aluatului (P), care este suma masei făinii, a soluției de acid ascorbic cu zahăr și sare plus apă, a suspensiei de drojdie și a făinii cu malț.

    7.6.   Amestecarea

    Înainte de a începe, se aduce mixerul la o temperatură de 27 ± 1 °C folosind o cantitate potrivită de apă temperată.

    Se pun ingredientele lichide ale aluatului în mixer și se pun făina și făina cu malț deasupra.

    Se pornește mixerul (viteza 1, 1 400 rev/min) și se lasă să meargă timp de 60 de secunde. La douăzeci de secunde după pornire, se răsucește de două ori racleta atașată la capacul vasului de amestecare.

    Se măsoară temperatura aluatului. În cazul în care aceasta este în afara intervalului 26-28 °C, se aruncă aluatul și se amestecă altul, după adaptarea temperaturii ingredientelor.

    Se notează proprietățile aluatului folosind unul din următorii termeni:

    non-aderent și prelucrabil industrial;

    aderent și neprelucrabil industrial.

    Pentru a fi considerat „non-aderent și prelucrabil industrial” la sfârșitul amestecării, aluatul trebuie să formeze o masă coerentă care aderă cu greu la pereții vasului și la axul mixerului. Aluatul trebuie să poată fi strâns cu mâna și scos din vasul de amestecare cu o singură mișcare, fără pierderi semnificative.

    7.7.   Împărțirea și frământarea

    Se cântăresc, cu o precizie de 2 g, trei bucăți de aluat după formula:

    p = 0,25 P, unde:

    p

    =

    masa bucății cântărite de aluat

    P

    =

    masa totală de aluat.

    Frământați imediat bucățile de aluat timp de 15 secunde în frământătorul de aluat (a se vedea punctul 5.10) și așezați-le timp de 30 ± 2 minute pe foile de plastic (a se vedea punctul 5.9) acoperite de cutii de plastic răsturnate (a se vedea punctul 5.8) în camera de fermentare (a se vedea punctul 5.7).

    Nu se presară făină.

    7.8.   Frământare

    Se aduc bucățile de aluat de pe foile de plastic acoperite de cutiile de plastic răsturnate la frământătorul de aluat (a se vedea punctul 5.10) și se frământă din nou fiecare bucată timp de 15 secunde. Nu se ridică capacul de pe o bucată de aluat până imediat după frământare. Se notează din nou proprietățile aluatului, folosind următorii termeni:

    non-aderent și prelucrabil industrial;

    aderent și neprelucrabil industrial.

    Pentru a fi considerat „non-aderent și prelucrabil industrial”, aluatul trebuie să adere cu greu, sau chiar deloc, la pereții camerei, astfel încât să se poată roti liber în jurul său și să formeze o minge regulată în timpul funcționării aparatului. La sfârșitul operațiunii, aluatul nu trebuie să se lipească de pereții camerei de frământare a mixerului atunci când se ridică capacul camerei.

    8.   Raportul testului

    În raportul testului trebuie să se specifice:

    proprietățile tehnologice ale aluatului la sfârșitul amestecării și la frământare;

    „numărul descrescător” al făinii fără adăugare de făină cu malț;

    orice anomalii observate.

    Mai departe, acesta cuprinde:

    metoda utilizată;

    toate detaliile pentru identificarea mostrei.

    9.   Observații generale

    9.1.   Formula pentru calcularea cantității ingredientelor lichide ale aluatului se bazează pe următoarele considerații:

     

    Adăugarea de x ml de apă la echivalentul a 300 g de făină cu umiditate 14 % produce consistența necesară. La testul de coacere se folosește 1 kg de făină (14 % umiditate), în timp ce x se bazează pe 300 g de făină, testul de coacere necesitând x împărțit la trei și înmulțit cu 10 g apă, deci 10 x/3 g.

     

    Soluția de acid ascorbic cu zahăr și sare de 430 g conține 15 g de sare și 15 g de zahăr. Această soluție de 430 g este inclusă în ingredientele lichide ale aluatului. Deci, pentru a adăuga la aluat 10 x/3 g de apă, trebuie adăugate (10 x/3 + 30) g de ingrediente lichide din aluat compuse din 430 g de soluție de acid ascorbic și o cantitate suplimentară de apă.

     

    Deși o parte din apa adăugată cu suspensia de drojdie este absorbită de drojdie, această suspensie conține și apă „liberă”. Se presupune în mod arbitrar că 90 g de suspensie de drojdie conține 60 g de apă „liberă”. Cantitatea de ingrediente lichide din aluat trebuie corectată pentru aceste 60 g de apă „liberă” din suspensia de drojdie, deci trebuie să se adauge în final 10 x/3 plus 30 minus 60 g. Acest lucru se poate rearanja după cum urmează: (10 x/3 + 30) – 60 = 10 x/3 – 30 = (x/3 – 3) 10 = (x – 9) 10/3, formula dată la punctul 7.5. În cazul în care, de exemplu, o adăugare de apă x la testul cu farinograf a fost constatată la 165 ml, această valoare trebuie substituită în această formulă, deci la soluția de acid ascorbic cu zahăr și sare trebuie adăugată apă până la o masă totală de:

    (165 – 9) 10/3 = 156 × 10/3 = 520 g.

    9.2.   Metoda nu este direct aplicabilă la grâu. Procedura ce trebuie urmată pentru caracterizarea proprietăților de coacere ale grâului este după cum urmează:

     

    Se curăță grâul și se determină conținutul de umiditate al grâului curățat. În cazul în care conținutul de umiditate se încadrează în intervalul 15,0 % până la 16,0 %, nu se amestecă grâul. Dacă conținutul de umiditate este în afara intervalului menționat, se ajustează conținutul de umiditate la 15,5 ± 0,5 %, cu cel puțin trei ore înainte de măcinare.

     

    Se macină grâul transformându-l în făină folosind o moară de laborator Buehler MLU 202 sau o moară Brabender Quadrumat Senior sau un echipament asemănător cu aceleași caracteristici.

     

    Se alege o procedură de măcinare care dă o făină de extracție de minimum 72 %, cu un conținut de cenușă de 0,50 până la 0,60 % la materie uscată.

     

    Se determină conținutul de cenușă al făinii în conformitate cu anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1501/95 al Comisiei (JO L 147, 30.6.1995, p. 7) și conținutul de umiditate conform prezentului regulament. Se calculează rata de extracție după ecuația:

    E = [((100 – f) F)/(100 – w) W] × 100 %

    unde:

    E

    =

    rata de extracție

    f

    =

    umiditatea făinii

    w

    =

    conținutul de umiditate al grâului

    F

    =

    masa de făină produsă cu conținut de umiditate f

    W

    =

    masa de grâu măcinat cu conținut de umiditate w.

    Notă: Informațiile privind ingredientele și echipamentele ce se vor folosi sunt publicate în Documentul T/77.300 din 31 martie 1977 de Instituut voor Graan, Meel en Brood, TNO – Postbus 15, Wageningen (Țările de Jos).


    ANEXA VI

    DETERMINAREA RATEI DE PIERDERE A ASPECTULUI VITROS

    1.   Principiul

    Numai o parte din mostră este folosită pentru a determina procentul de semințe care și-au pierdut în totalitate sau parțial aspectul vitros. Semințele se taie folosind un tăietor de semințe Pohl sau un instrument echivalent.

    2.   Echipamentul și aparatele

    tăietor de semințe Pohl sau un instrument echivalent;

    pensetă, scalpel;

    tavă sau farfurie.

    3.   Procedura

    (a)

    Determinarea se efectuează pe o mostră de 100 g după separarea oricăror alte componente în afara cerealelor de bază de calitate corespunzătoare.

    (b)

    Se întinde mostra pe o tavă și se omogenizează bine.

    (c)

    Se introduce o farfurie în tăietorul de semințe și se întinde o mână de semințe pe grătar. Se apasă ușor, dar ferm, pentru a ne asigura că este o singură sămânță în fiecare orificiu. Se lasă în jos secțiunea mobilă pentru a ține semințele la locul lor și apoi se taie.

    (d)

    Se pregătesc suficient de multe farfurii pentru a ne asigura că se taie minimum 600 de semințe.

    (e)

    Se numără semințele ce și-au pierdut în totalitate sau parțial aspectul vitros.

    (f)

    Se calculează procentul de semințe ce și-au pierdut în totalitate sau parțial aspectul vitros.

    4.   Formularea rezultatelor

    I

    =

    masa, în grame, a altor componente în afara cerealelor de calitate corespunzătoare.

    M

    =

    procentul de semințe curățate examinate ce și-au pierdut în totalitate sau parțial aspectul vitros.

    5.   Rezultatul

    Procentul de semințe care și-au pierdut în totalitate sau parțial aspectul vitros în porțiunea testată este:

    [M × (100 – I)]/100 = …


    ANEXA VII

    TABELUL I

    Majorările de preț pentru conținutul de umiditate

    Porumb și sorg

    Alte cereale decât porumbul și sorgul

    Conținut de umiditate (%)

    Majorări (EUR/t)

    Conținut de umiditate (%)

    Majorări (EUR/t)

    13,4

    0,1

    13,3

    0,2

    13,2

    0,3

    13,1

    0,4

    13,0

    0,5

    12,9

    0,6

    12,8

    0,7

    12,7

    0,8

    12,6

    0,9

    12,5

    1,0

    12,4

    0,1

    12,4

    1,1

    12,3

    0,2

    12,3

    1,2

    12,2

    0,3

    12,2

    1,3

    12,1

    0,4

    12,1

    1,4

    12,0

    0,5

    12,0

    1,5

    11,9

    0,6

    11,9

    1,6

    11,8

    0,7

    11,8

    1,7

    11,7

    0,8

    11,7

    1,8

    11,6

    0,9

    11,6

    1,9

    11,5

    1,0

    11,5

    2,0

    11,4

    1,1

    11,4

    2,1

    11,3

    1,2

    11,3

    2,2

    11,2

    1,3

    11,2

    2,3

    11,1

    1,4

    11,1

    2,4

    11,0

    1,5

    11,0

    2,5

    10,9

    1,6

    10,9

    2,6

    10,8

    1,7

    10,8

    2,7

    10,7

    1,8

    10,7

    2,8

    10,6

    1,9

    10,6

    2,9

    10,5

    2,0

    10,5

    3,0

    10,4

    2,1

    10,4

    3,1

    10,3

    2,2

    10,3

    3,2

    10,2

    2,3

    10,2

    3,3

    10,1

    2,4

    10,1

    3,4

    10,0

    2,5

    10,0

    3,5


    TABELUL II

    Reducerile de preț pentru conținutul de umiditate

    Porumb și sorg

    Alte cereale decât porumbul și sorgul

    Conținut de umiditate (%)

    Reduceri (EUR/t)

    Conținut de umiditate (%)

    Reduceri (EUR/t)

    13,5

    1,0

    14,5

    1,0

    13,4

    0,8

    14,4

    0,8

    13,3

    0,6

    14,3

    0,6

    13,2

    0,4

    14,2

    0,4

    13,1

    0,2

    14,1

    0,2


    TABELUL III

    Reducerile de preț pentru greutatea specifică

    Cereale

    Greutate specifică în kg/hl

    Reducere de preț (EUR/t)

    Grâu comun

    mai puțin de 76-75

    0,5

    mai puțin de 75-74

    1,0

    mai puțin de 74-73

    1,5

    Orz

    mai puțin de 64-62

    1,0


    TABELUL IV

    Reducerile de preț pentru conținutul de proteine

    Conținutul de proteine (1) (N × 5,7)

    Reducerea (EUR/t)

    mai puțin de 11,5-11,0

    2,5

    mai puțin de 11,0-10,5

    5


    (1)  % din materia uscată.


    ANEXA VIII

    Metoda practică pentru determinarea reducerii ce se aplică la prețul sorgului de către agențiile de intervenție

    1.   Date de bază

    P

    =

    procentul de tanin din mostră raportat la materia uscată;

    0,4 %

    =

    procentul de tanin peste care se aplică reducerea;

    11 % (1)

    =

    reducerea ce corespunde la 1 % tanin în materie uscată.

    2.   Calcularea reducerii

    Reducerea, exprimată în euro, ce urmează să se aplice la prețul de referință se calculează în conformitate cu următoarea formulă:

    11 (P – 0,40)


    (1)  Reducerea ce se aplică la prețul sorgului pe baza conținutului de tanin la 1 000 g de materie uscată:

    (a)

    energia metabolizabilă a păsărilor de curte la 1 000 g de materie uscată de sorg cu un conținut teoretic de tanin de 0 %: 3 917 K calorii;

    (b)

    reducerea energiei metabolizabile a păsărilor de curte la 1 000 g de materie uscată de sorg pe punct din procentul suplimentar de tanin: 419 K calorii;

    (c)

    diferența, exprimată în puncte din procent, între conținutul maxim de tanin stabilit pentru sorgul acceptat pentru intervenție și conținutul de tanin stabilit pentru calitatea standard: 1,0 – 0,30 = 0,70;

    (d)

    diferența, exprimată ca procent, dintre energia metabolizabilă a păsărilor de curte a sorgului ce conține 1,0 % tanin și energia metabolizabilă a păsărilor de curte a sorgului cu același conținut de tanin la calitatea standard (0,30 %):

    Formula

    (e)

    reducerea ce corespunde unui conținut de tanin de 1 % din materia uscată, ce depășește 0,30 %:

    Formula

    ANEXA IX

    Regulamentul abrogat și lista modificărilor ulterioare

    Regulamentul (CE) nr. 824/2000 al Comisiei

    (JO L 100, 20.4.2000, p. 31)

     

    Regulamentul (CE) nr. 336/2003 al Comisiei

    (JO L 49, 22.2.2003, p. 6)

     

    Regulamentul (CE) nr. 777/2004 al Comisiei

    (JO L 123, 27.4.2004, p. 50)

    Numai articolul 10

    Regulamentul (CE) nr. 1068/2005 al Comisiei

    (JO L 174, 7.7.2005, p. 65)

     

    Regulamentul (CE) nr. 1572/2006 al Comisiei (1)

    (JO L 290, 20.10.2006, p. 29)

     

    Regulamentul (CE) nr. 883/2007 al Comisiei

    (JO L 195, 27.7.2007, p. 3)

     


    (1)  Regulament parțial anulat prin Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță pronunțată la 15 noiembrie 2007 în cauza T-310/06.


    ANEXA X

    TABEL DE CORESPONDENȚĂ

    Regulamentul (CE) nr. 824/2000

    Prezentul regulament

    Articolul 1

    Articolul 1

    Articolul 2 alineatul (1)

    Articolul 4 alineatul (1)

    Articolul 2 alineatul (2) primul paragraf tezele introductive

    Articolul 4 alineatul (2) primul paragraf tezele introductive

    Articolul 2 alineatul (2) primul paragraf prima liniuță

    Articolul 4 alineatul (2) primul paragraf litera (a)

    Articolul 2 alineatul (2) primul paragraf a doua liniuță

    Articolul 4 alineatul (2) primul paragraf litera (b)

    Articolul 2 alineatul (2) al doilea și al treilea paragraf

    Articolul 4 alineatul (2) al doilea și al treilea paragraf

    Articolul 2 alineatul (3)

    Articolul 4, alineatul (3)

    Articolul 3 cuvintele introductive

    Articolul 5 cuvintele introductive

    Articolul 3 punctul 3.1

    Articolul 5 litera (a)

    Articolul 3 punctul 3.2

    Articolul 5 litera (b)

    Articolul 3 punctul 3.3

    Articolul 5 litera (c)

    Articolul 3 punctul 3.4

    Articolul 5 litera (d)

    Articolul 3 punctul 3.5

    Articolul 5 litera (e)

    Articolul 3 punctul 3.6

    Articolul 5 litera (f)

    Articolul 3 punctul 3.7

    Articolul 5 litera (g)

    Articolul 3 punctul 3.8

    Articolul 5 litera (h)

    Articolul 3 punctul 3.9

    Articolul 5 litera (i)

    Articolul 3 punctul 3.10

    Articolul 5 litera (j)

    Articolul 3a

    Articolul 3

    Articolul 4

    Articolul 2

    Articolul 5

    Articolul 6

    Articolul 6

    Articolul 7

    Articolul 7

    Articolul 8

    Articolul 8

    Articolul 9

    Articolul 9

    Articolul 10

    Articolul 10

    Articolul 11

    Articolul 11

    Articolul 12

    Articolul 11a

    Articolul 13

    Articolul 12

    Articolul 14

    Articolul 13

    Articolul 15

    Anexa I

    Anexa I

    Anexa II

    Anexa II

    Anexa III

    Anexa III

    Anexa IV

    Anexa IV

    Anexa V

    Anexa V

    Anexa VI

    Anexa VI

    Anexa VII

    Anexa VII

    Anexa VIII

    Anexa VIII

    Anexa IX

    Anexa X


    Top