7.6.2008

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 149/3

---

REGULAMENTUL (CE) NR. 504/2008 AL COMISIEI

din 6 iunie 2008

privind punerea în aplicare a Directivelor 90/426/CEE și 90/427/CEE ale Consiliului privind metodele de identificare a ecvideelor

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Directiva 90/426/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind condițiile de sănătate animală care reglementează circulația și importul de ecvidee provenind din țări terțe (1), în special articolul 4 alineatul (4),

având în vedere Directiva 90/427/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind condițiile zootehnice și genealogice care reglementează schimburile intracomunitare cu ecvidee (2), în special articolul 4 alineatul (2) literele (c) și (d), a doua liniuță a articolului 6 alineatul (2) și primul paragraf al articolului 8 alineatul (1),

având în vedere Directiva 94/28/CE a Consiliului din 23 iunie 1994 de stabilire a principiilor referitoare la condițiile zootehnice și genealogice care se aplică importului de animale, material seminal, ovule și embrioni provenind din țări terțe și de modificare a Directivei 77/504/CEE privind animalele pentru reproducție de rasă pură din specia bovină (3), în special articolul 3 alineatul (4),

întrucât:

(1)	Decizia 93/623/CEE a Comisiei din 20 octombrie 1993 de stabilire a documentului de identificare (pașaportul) care însoțește ecvideele înregistrate (4) introduce o metodă de identificare a ecvideelor în timpul circulației acestora din motive de control al sănătății animale.

(2)	Decizia 2000/68/CE a Comisiei din 22 decembrie 1999 de modificare a Deciziei 93/623/CEE a Comisiei și de stabilire a identificării ecvideelor destinate reproducției și producției (5) instituie normele privind documentul de identificare care trebuie să însoțească ecvideele în timpul transportului.

(3)

Deciziile 93/623/CEE și 2000/68/CE au fost puse în aplicare în mod diferit de către statele membre. În plus, identificarea ecvideelor în respectivele decizii se referă la circulație, în timp ce în legislația comunitară privind alte specii de animale, animalele sunt identificate, inter alia, în scopul combaterii bolilor, indiferent de statutul circulației acestora. De asemenea, sistemul dublu în ceea ce privește ecvideele pentru reproducere și producție, pe de o parte, și ecvideele înregistrate, pe de altă parte, poate genera emiterea mai multor documente de identificare pentru un singur animal, ceea ce poate fi contracarat prin aplicarea pe animal a unui marcaj indelebil, dar nu neapărat vizibil, cu ocazia identificării inițiale a animalului.

(4)

Diagrama cuprinsă în documentul de identificare menționat în Decizia 93/623/CEE nu corespunde în totalitate cu informațiile similare cerute de către organizațiile internaționale care se ocupă cu ecvidee pentru concursuri și curse și de către World Organisation for Animal Health (Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor) (OIE). Prin urmare, este necesar ca prezentul regulament să stabilească o diagramă corespunzătoare necesităților comunitare și conformă cu cerințele acceptate la nivel internațional.

(5)

Importurile de ecvidee continuă să facă obiectul condițiilor prevăzute în Directiva 90/426/CEE și, în special, în Decizia 93/196/CEE a Comisiei din 5 februarie 1993 privind condițiile de sănătate animală și certificare veterinară pentru importurile de ecvidee destinate sacrificării (6) și în Decizia 93/197/CEE a Comisiei din 5 februarie 1993 privind condițiile de sănătate animală și certificarea veterinară la importul de ecvidee înregistrate și ecvidee pentru reproducție și producție (7).

(6)

La aplicarea procedurilor vamale stabilite în Regulamentul (CE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar (8) este necesar să se facă referire, de asemenea, la Regulamentul (CEE) nr. 706/73 al Consiliului din 12 martie 1973 privind regimurile comunitare aplicabile Insulelor anglo-normande și Insulei Man pentru comerțul produselor agricole (9). Regulamentul (CEE) nr. 706/73 stipulează că, începând cu 1 septembrie 1973, regimurile comunitare se aplică în cazul legislației veterinare, dar exclud legislația zootehnică comunitară. Este necesar ca prezentul regulament să se aplice fără a aduce atingere regulamentului respectiv.

(7)

Regulamentul (CE) nr. 1760/2000 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 iulie 2000 de stabilire a unui sistem de identificare și înregistrare a bovinelor și privind etichetarea cărnii de vită și mânzat și a produselor din carne de vită și mânzat (10) prevede o definiție a deținătorului de animale. În schimb, articolul 4 alineatul (2) din Directiva 90/426/CEE face referire la proprietarul sau crescătorul animalului. Directiva 92/35/CEE a Consiliului din 29 aprilie 1992 de stabilire a normelor de control și a măsurilor pentru combaterea pestei cabaline africane (11) stipulează o definiție combinată a proprietarului și a deținătorului. Întrucât, conform legislației comunitare și naționale, proprietarul unui ecvideu nu este neapărat persoana în a cărei răspundere se află animalul, este necesar să se clarifice faptul că, în primul rând, deținătorul ecvideului, care poate fi proprietarul, ar trebui să răspundă pentru identificarea ecvideelor conform prezentului regulament.

(8)

Pentru a asigura coerența legislației comunitare, este necesar ca metodele de identificare a ecvideelor stipulate în prezentul regulament să se aplice fără a aduce atingere Deciziei 96/78/CE a Comisiei din 10 ianuarie 1996 de stabilire a criteriilor privind înscrierea și înregistrarea ecvideelor în registrele genealogice în scopul reproducției (12).

(9)

Aceste metode trebuie să respecte principiile stabilite de organizațiile de crescători autorizate în conformitate cu Decizia 92/353/CEE a Comisiei din 11 iunie 1992 privind criteriile de autorizare și de recunoaștere a organizaților sau asociațiilor care țin sau creează registre genealogice pentru ecvideele înregistrate (13). Conform respectivei decizii, numai organizația sau asociația care ține registrul genealogic al originii rasei stabilește principiile privind sistemul de identificare a ecvideelor, împărțirea registrului genealogic pe clase și filiația pe baza registrelor genealogice.

(10)

În plus, este necesar ca certificatul de origine menționat la articolul 4 alineatul (2) litera (d) din Directiva 90/427/CEE, care se încorporează în documentul de identificare, să menționeze toate informațiile necesare pentru a garanta faptul că ecvideele care sunt transferate de la un registru genealogic la altul sunt incluse în clasa de registru genealogic ale cărei criterii le îndeplinesc.

(11)

În conformitate cu a treia liniuță de la articolul 1 din Decizia 96/510/CE a Comisiei din 18 iulie 1996 de stabilire a certificatelor genealogice și zootehnice referitoare la importul animalelor pentru reproducție, al materialului seminal, al ovulelor și al embrionilor acestora (14), certificatul zootehnic și genealogic pentru ecvideele înregistrate trebuie să fie conform cu documentul de identificare prevăzut de Decizia 93/623/CEE. Prin urmare, este necesar să se clarifice faptul că orice trimitere la Decizia 93/623/CEE, dar și la Decizia 2000/68/CE, ar trebui să fie interpretată ca trimitere la prezentul regulament.

(12)

Întrucât toate ecvideele născute sau importate în Comunitate conform prezentului regulament ar trebui să fie identificate printr-un singur document de identificare, sunt necesare dispoziții speciale atunci când statutul de ecvidee pentru reproducție și producție este înlocuit de statutul de ecvidee înregistrate conform articolului 2 litera (c) din Directiva 90/426/CEE.

(13)	Este necesar ca statele membre să poată stabili regimuri specifice pentru identificarea ecvideelor care trăiesc în condiții de sălbăticie sau semi-sălbăticie în zone sau teritorii specifice, inclusiv rezervații, pentru a asigura conformitatea cu articolul 2 alineatul (2) din Directiva 92/35/CEE.

(14)

Dispozitivele electronice de identificare („transponderi”) pentru ecvidee au deja o utilizare practică largă la nivel internațional. Această tehnologie ar trebui să fie folosită pentru a garanta o legătură strânsă între ecvideu și mijloacele de identificare. Ecvideele trebuie să fie marcate cu un transponder, cu toate că ar trebui să fie prevăzute metode alternative folosite pentru verificarea identității animalului cu condiția ca aceste metode alternative să ofere garanții echivalente pentru a preveni emiterea mai multor documente de identificare.

(15)

Cu toate că ecvideele trebuie să fie însoțite întotdeauna de documentul de identificare conform legislației comunitare în vigoare, este necesar să se prevadă o derogare de la această cerință atunci când acest lucru este imposibil sau puțin practic datorită reținerii documentului de identificare pe toată durata vieții ecvideului sau în cazul în care un astfel de document nu a fost emis având în vedere sacrificarea animalului înainte ca acesta să atingă vârsta maximă cerută pentru identificare.

(16)

Este necesar ca aceste derogări să fie aplicate fără a aduce atingere articolului 14 din Directiva 2003/85/CE a Consiliului din 29 septembrie 2003 privind măsurile comunitare de combatere a febrei aftoase (15), care permite derogări de la anumite măsuri de combatere a bolii pentru ecvideele identificate pe exploatațiile în care a fost confirmată existența acestei boli.

(17)

De asemenea, statele membre ar trebui să permită utilizarea unui document de identificare simplificat care să fie folosit pentru ecvideele care sunt transportate pe teritoriul lor. În mai multe zone au fost introduse carduri din plastic cu cipuri computerizate integrate („carduri inteligente”) drept dispozitive de stocare a datelor. Ar trebui să fie posibilă emiterea unor astfel de carduri inteligente ca o opțiune în plus pe lângă documentul de identificare, precum și utilizarea acestora în anumite condiții în locul documentului de identificare care însoțește ecvideele în timpul circulației pe teritoriul unui stat membru.

(18)

Conform articolului 8 din Regulamentul (CE) nr. 2076/2005 din 5 decembrie 2005 de stabilire a dispozițiilor tranzitorii de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 853/2004, (CE) nr. 854/2004 și (CE) nr. 882/2004 ale Parlamentului European și ale Consiliului (16), cerințele în materie de informații privind lanțul alimentar pentru ecvidee urmează să fie puse în aplicare până la sfârșitul anului 2009.

(19)

Este necesar să se prevadă dispoziții în cazul în care documentul original de identificare, emis în conformitate cu prezentul regulament pentru toată durata vieții, a fost pierdut. Dispozițiile respective trebuie, pe cât posibil, să excludă deținerea ilegală a mai multor documente de identificare, astfel încât să fie descris corect statutul ecvideului ca animal destinat scarificării pentru consumul uman. În cazul în care sunt disponibile informații suficiente și controlabile, se emite un document duplicat care este indicat ca atare și care, în general, exclude animalul din lanțul alimentar. În alte cazuri, se emite un document înlocuitor, de asemenea, indicat ca atare, care, în plus, declasează ecvideul înregistrat anterior, atribuindu-i statutul de ecvideu pentru reproducție și producție.

(20)

În conformitate cu articolele 4 și 5 din Directiva 90/426/CEE, documentul de identificare este un instrument de izolare a ecvideelor în cazul apariției unei boli pe exploatația în care acestea sunt deținute sau crescute. Prin urmare, este necesar să se stipuleze suspendarea valabilității respectivului document în scopul circulației în cazul apariției anumitor boli, printr-o mențiune corespunzătoare introdusă în documentul de identificare.

(21)

Dacă decesul ecvideului survine altfel decât prin sacrificarea la abator, documentul de identificare trebuie să fie returnat organismului emitent de către autoritatea care supraveghează prelucrarea animalului mort, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1774/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 3 octombrie 2002 de stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman (17), și trebuie să se asigure faptul că transponderul sau orice alte metode alternative, inclusiv marcaje, folosite pentru verificarea identității ecvideului, nu pot fi reciclate.

(22)

Pentru a preveni intrarea transponderilor în lanțul alimentar, carnea de la animalele de la care nu a fost posibilă îndepărtarea transponderului la momentul sacrificării ar trebui să fie declarată improprie pentru consumul uman, în conformitate cu secțiunea II capitolul V din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman (18).

(23)	Standardizarea locului implantării transponderilor și înregistrarea acestui loc în documentele de identificare ar trebui să faciliteze localizarea transponderilor implantați.

(24)

În conformitate cu articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (19), animalele vii pregătite în vederea plasării pe piață pentru consumul uman sunt definite drept alimente. Respectivul regulament prevede responsabilități extinse pentru operatorii din sectorul alimentar pe durata tuturor stadiilor de producție alimentară, inclusiv în ceea ce privește trasabilitatea animalelor producătoare de alimente.

(25)

Ecvideele pentru reproducție și producție, precum și ecvideele înregistrate, pot deveni ecvidee destinate sacrificării, astfel cum sunt definite la articolul 2 litera (d) din Directiva 90/426/CEE, la un anumit stadiu al ciclului vieții acestora. Carnea solipedelor, termen echivalent pentru ecvidee, este definită în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală (20).

(26)

Conform alineatului (7) secțiunea III din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, operatorul de abatoare trebuie să primească și să verifice informațiile privind lanțul alimentar care cuprind detalii referitoare la originea, evoluția și gestionarea animalelor destinate producției alimentare și să acționeze în consecință. Autoritatea competentă poate permite ca informațiile privind lanțul alimentar referitoare la solipedele domestice să fie trimise către abator în același timp cu animalele decât să fie trimise în avans. Documentul de identificare al ecvideelor pentru sacrificare ar trebui, prin urmare, să fie cuprins în aceste informații privind lanțul alimentar.

(27)

În conformitate cu alineatul (1), capitolul III, secțiunea II din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 854/2004, medicul veterinar oficial trebuie să verifice conformitatea cu sarcina operatorului din sectorul alimentar de a garanta faptul că animalele acceptate în vederea sacrificării pentru consumul uman sunt identificate în mod corespunzător.

(28)

În conformitate cu alineatul (8), secțiunea III din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, operatorii din sectorul alimentar trebuie să verifice pașapoartele de însoțire a solipedelor domestice pentru a se asigura de faptul că animalul este destinat sacrificării pentru consumul uman și, dacă acceptă animalul în vederea sacrificării, trebuie să prezinte pașaportul veterinarului oficial.

(29)

Fără a aduce atingere Regulamentului (CEE) nr. 2377/90 al Consiliului din 26 iunie 1990 de instituire a unei proceduri comunitare pentru stabilirea limitelor maxime de reziduuri de produse medicinale veterinare în alimentele de origine animală (21) și Directivei 96/22/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind interzicerea utilizării anumitor substanțe cu efect hormonal sau tireostatic și a substanțelor ß-agoniste în creșterea animalelor (22), administrarea produselor medicamentoase veterinare pentru ecvidee face obiectul Directivei 2001/82/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la produsele medicamentoase veterinare (23).

(30)

Articolul 10 alineatele (2) și (3) din Directiva 2001/82/CE prevede în cazul ecvideelor derogări specifice de la articolul 11 din directivă, cu privire la tratamentul animalelor producătoare de alimente cu produse medicamentoase care au o limită maximă stabilită de reziduuri pentru alte specii decât speciile țintă sau care sunt autorizate conform altor cerințe, cu condiția ca aceste ecvidee să fie identificate conform legislației comunitare și marcate în mod specific în documentul de identificare al acestora ca nefiind destinate sacrificării pentru consumul uman sau ca fiind destinate sacrificării pentru consumul uman în urma unei perioade de așteptare de cel puțin șase luni după ce au fost tratate cu substanțele enumerate în Regulamentul (CE) nr. 1950/2006 al Comisiei din 13 decembrie 2006 de stabilire, în temeiul Directivei 2001/82/CE a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a unui cod comunitar cu privire la produsele medicamentoase veterinare, a unei liste de substanțe esențiale pentru tratarea ecvideelor (24).

(31)

În scopul menținerii controlului asupra emiterii documentelor de identificare, trebuie înregistrată într-o bază de date o serie minimă de date relevante cu privire la emiterea unor astfel de documente. Bazele de date din diferitele state membre ar trebui să colaboreze, conform Directivei 89/608/CEE a Consiliului din 21 noiembrie 1989 privind asistența reciprocă pe care autoritățile administrative ale statelor membre și-o acordă și colaborarea dintre acestea și Comisie pentru a asigura punerea în aplicare a legislației în sectorul veterinar și zootehnic (25), pentru facilitarea schimbului de date.

(32)

S-a convenit la nivel mondial între marile asociații crescătoare de cai și organizații sportive asupra sistemului UELN (Numărul universal de identificare a ecvideelor - Universal Equine Life Number). Acesta a fost dezvoltat la inițiativa Federației Internaționale pentru Creșterea Cailor de Concurs (WBFSH - World Breeding Federation for Sport Horses), a Comitetului Internațional pentru Registrul Genealogic (ISBC - International Stud-Book Committee), a Organizației Mondiale a Cailor Arabi (WAHO - World Arabian Horse Organization), a Conferinței Europene a Organizațiilor Cailor Arabi (ECAHO), a Conférence Internationale de l’Anglo-Arabe (CIAA), a Fédération Equestre Internationale (FEI) și a Union Européenne du Trot (UET), iar informațiile cu privire la acest sistem pot fi accesate pe site-ul UELN (26).

(33)

Sistemul UELN este adecvat pentru înregistrarea atât a ecvideelor înregistrate, cât și a ecvideelor destinate reproducției și producției și permite crearea treptată de rețele computerizate pentru a garanta faptul că identitatea animalelor poate fi verificată în continuare în conformitate cu articolul 6 din Directiva 90/427/CEE privind ecvideele înregistrate.

(34)

Atunci când codurile se alocă bazelor de date, respectivele coduri și formatul numerelor de identificare înregistrate ale fiecărui animal trebuie să fie în perfectă concordanță cu sistemul UELN stabilit. De aceea, este necesar ca lista codurilor UELN alocate să fie consultată înaintea alocării oricărui cod nou unei baze de date.

(35)

Articolul 7 alineatul (3) din Directiva 90/426/CEE prevede ca medicul veterinar oficial să înregistreze numărul de identificare sau numărul documentului de identificare a ecvideului sacrificat și să transmită mai departe autorității competente de la locul de expediere, la cererea acesteia, o confirmare a faptului că animalul a fost sacrificat. În conformitate cu articolul 4 alineatul (4) litera (i) din directivă, după sacrificarea ecvideelor înregistrate, documentul lor de identificare este returnat organismului care l-a emis. Aceste cerințe se aplică, de asemenea, în cazul documentelor de identificare emise pentru ecvideele destinate reproducției și producției. Înregistrarea unui număr universal compatibil cu UELN și utilizarea acestuia pentru a identifica autoritățile sau organismele care au emis documentul de identificare ar trebui să faciliteze respectarea acestor cerințe. Atunci când este posibil, statele membre trebuie să recurgă la organismele de legătură pe care le-au desemnat conform articolului 35 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor (27).

(36)

Supervizarea veterinară necesară pentru a garanta sănătatea animală conform articolelor 4 și 5 din Directiva 90/426/CEE poate fi asigurată numai în cazul în care exploatația, astfel cum este aceasta definită la articolul 2 litera (a) din directivă, este identificată de către autoritatea competentă. Cerințele similare rezultă din aplicarea legislației alimentare în privința ecvideelor ca animale producătoare de alimente. Cu toate acestea, datorită frecvenței circulației ecvideelor, comparativ cu alte animale, nu ar trebui încercată stabilirea unei trasabilități obișnuite, în timp real, a ecvideelor. Prin urmare, este necesar ca identificarea ecvideelor să fie o primă etapă a sistemului de identificare și de înregistrare a ecvideelor, care urmează să fie încheiată în cadrul noii politici comunitare de sănătate animală.

(37)	Pentru aplicarea uniformă a legislației comunitare privind identificarea ecvideelor în statele membre și garantarea clarității și transparenței acesteia, este necesar ca Deciziile 93/623/CEE și 2000/68/CE să fie abrogate și înlocuite cu prezentul regulament.

(38)	Pentru a permite statelor membre să se adapteze la normele stabilite în prezentul regulament, ar trebui prevăzute măsuri tranzitorii.

(39)	Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent privind lanțul alimentar și sănătatea animală și al Comitetului permanent zootehnic,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

SUBIECT, DOMENIU DE APLICARE ȘI DEFINIȚII

Articolul 1

Subiectul și domeniul de aplicare

(1)   Prezentul regulament stabilește normele privind identificarea ecvideelor:

(a)	născute în Comunitate; sau

(b)	puse în liberă circulație în Comunitate conform procedurii vamale definite la articolul 4 alineatul (16) litera (a) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92.

(2)   Prezentul regulament nu aduce atingere:

(a)	Regulamentului (CEE) nr. 706/73 și Deciziei 96/78/CE; și

(b)	măsurilor adoptate de statele membre pentru înregistrarea exploatațiilor care dețin ecvidee.

Articolul 2

Definiții

(1)   În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile de la articolul 2 literele (a), (c)-(f), (h) și (i) din Directiva 90/426/CEE și de la articolul 2 litera (c) din Directiva 90/427/CEE.

(2)   De asemenea, se aplică următoarele definiții:

(a)

„deținător”: orice persoană fizică sau juridică care are în proprietate sau în posesie, sau are sarcina de a deține un ecvideu, beneficiind sau nu de o recompensă financiară, permanent sau temporar, inclusiv în timpul transportului, în piețe, sau în timpul concursurilor, curselor sau evenimentelor culturale;

(b)	„transponder”: un dispozitiv pasiv de identificare cu ajutorul frecvenței radio, numai pentru citire care: (i) respectă standardul ISO 11784 și aplică tehnologia HDX sau FDX-B; și (ii) poate fi citit de un dispozitiv de citire compatibil cu standardul ISO 11785, la o distanță minimă de 12 cm;

(c)	„ecvidee” sau „ecvine”: mamifere solipede sălbatice sau domestice de toate speciile din genul Equus al familiei ecvideelor și încrucișările acestora;

(d)

„număr unic de identificare pe viață”: un cod alfanumeric unic din 15 caractere care cuprinde toate informațiile privind fiecare ecvideu, baza de date și țara în care au fost înregistrate pentru prima dată aceste informații conform sistemului de codare al Universal Equine Life Number (UELN) și care conține: (i) un cod de identificare compatibil cu UELN, din șase caractere, pentru baza de date menționată la articolul 21 alineatul (1); urmat de (ii) un număr de identificare individual din nouă caractere alocat ecvideului;

(e)	„card inteligent”: un dispozitiv din plastic cu un cip electronic integrat capabil să stocheze date și să le transmită electronic sistemelor computerizate compatibile.

CAPITOLUL II

DOCUMENTUL DE IDENTIFICARE

Articolul 3

Principiile generale și obligativitatea verificării ecvideelor

(1)   Ecvideele menționate la articolul 1 alineatul (1) nu pot fi deținute decât dacă sunt identificate conform prezentului regulament.

(2)   Atunci când deținătorul nu are niciun drept de proprietate asupra ecvideului, el acționează conform prezentului regulament în numele și de comun acord cu persoana fizică sau juridică care are drept de proprietate asupra ecvideului („proprietarul”).

(3)   În sensul prezentului regulament, sistemul de identificare a ecvideelor cuprinde următoarele elemente:

(a)	un document de identificare unic pe durata vieții;

(b)	o metodă de a garanta legătura neechivocă între documentul de identificare și ecvideu;

(c)	o bază de date care înregistrează cu un număr unic de identificare detaliile de identificare privind animalul pentru care s-a emis un document de identificare unei persoane înregistrate în respectiva bază de date.

Articolul 4

Organismele emitente pentru documentele de identificare pentru ecvidee

(1)   Statele membre asigură că documentul de identificare menționat la articolul 5 alineatul (1) pentru ecvideele înregistrate este emis de următoarele organisme („organisme emitente”):

(a)

organizația sau asociația oficial desemnată sau recunoscută de statul membru sau de agenția oficială a statului membru în cauză, ambele menționate la prima liniuță a articolului 2 litera (c) din Directiva 90/427/CEE, care administrează registrul genealogic pentru respectiva rasă de animale, astfel cum prevede articolul 2 litera (c) din Directiva 90/426/CEE; sau

(b)	o filială, cu sediul central într-un stat membru, a unei asociații sau organizații internaționale care gestionează cai în vederea competiției sau a curselor, astfel cum prevede articolul 2 litera (c) din Directiva 90/426/CEE.

(2)   Documentele de identificare emise de autoritățile dintr-o țară terță care emit certificate genealogice în conformitate cu a treia liniuță a articolului 1 din Decizia 96/510/CE se consideră valabile conform prezentului regulament pentru ecvideele înregistrate menționate la articolul 1 alineatul (1) litera (b).

(3)   Organismul emitent pentru documentul de identificare menționat la articolul 5 alineatul (1) pentru ecvideele destinate reproducției și producției este desemnat de autoritatea competentă.

(4)   Organismele emitente menționate la alineatele (1), (2) și (3) acționează în conformitate cu prezentul regulament, în special dispozițiile articolelor 5, 8–12, 14, 16, 17, 21 și 23.

(5)   Statele membre stabilesc și mențin la zi lista organismelor emitente și pun aceste informații la dispoziția altor state membre și a publicului pe un site web.

Informațiile privind organismele emitente includ cel puțin datele de contact necesare respectării cerințelor articolului 19.

Pentru a ajuta statele membre să pună la dispoziția altor state membre și a publicului aceste liste actualizate, Comisia creează un site web pe care fiecare stat membru plasează un link către site-ul său național.

(6)   Listele organismelor emitente din țările terțe menționate la alineatul (2) se stabilesc și se actualizează conform următoarelor condiții:

(a)

autoritatea competentă a țării terțe în care se află organismul emitent garantează că: (i) organismul emitent este în conformitate cu alineatul (2); (ii) în cazul unui organism emitent desemnat conform Directivei 94/28/CEE, acesta trebuie să respecte cerința privind informațiile menționată la articolul 21 alineatul (3) din prezentul regulament; (iii) listele organismelor emitente se stabilesc, se actualizează și se transmit Comisiei;

(b)

Comisia are obligația: (i) să furnizeze statelor membre notificări regulate privind listele noi sau actualizate pe care le-a primit de la autoritățile competente ale țărilor terțe în cauză conform literei (a) punctul (iii); (ii) să ia măsurile necesare pentru ca versiunile actualizate ale acestor liste să fie puse la dispoziția publicului; (iii) după caz, să includă subiectul privind lista organismelor emitente din țările terțe, fără întârzieri nejustificate, pe ordinea de zi a Comitetului zootehnic permanent în vederea deciziei, conform procedurii menționate la articolul 11 alineatul (2) din Directiva 88/661/CEE a Consiliului (28).

Articolul 5

Identificarea ecvideelor născute în Comunitate

(1)   Ecvideele născute în Comunitate se identifică prin intermediul unui singur document de identificare conform documentului de identificare tip pentru ecvidee stabilit în anexa I („document de identificare” sau „pașaport”). Acesta se emite pentru întreaga durată a vieții ecvideului.

Documentul de identificare are un format indivizibil tipărit și cuprinde spații pentru inserarea informațiilor necesare sub următoarele secțiuni:

(a)	în cazul ecvideelor înregistrate, secțiunile I-X;

(b)	în cazul ecvideelor destinate reproducției și producției, cel puțin secțiunile I, III, IV și VI-IX.

(2)   Organismul emitent se asigură că nu se emite niciun document de identificare pentru un ecvideu decât dacă cel puțin secțiunea I se completează în mod corespunzător.

(3)   Fără a aduce atingere articolului 1 alineatul (1) din Decizia 96/78/CE și dispozițiilor alineatului (1) litera (a) și alineatului (2) din prezentul articol, ecvideele înregistrate se identifică în documentul de identificare conform normelor organismelor emitente menționate la articolul 4 alineatul (1) sau (2) din prezentul regulament.

(4)   Pentru ecvideele înregistrate, organismul emitent, astfel cum este acesta definit la articolul 4 alineatul (1) litera (a) și alineatul (2) din prezentul regulament, completează la secțiunea II din documentul de identificare informațiile din certificatul de origine, astfel cum este prevăzut la articolul 4 alineatul (2) litera (d) din Directiva 90/427/CEE.

În conformitate cu principiile asociației de crescători autorizate sau recunoscute care ține registrul genealogic de origine al rasei ecvideului înregistrat, certificatul de origine trebuie să cuprindă informațiile complete legate de genealogie, secțiunea din registrul genealogic menționată la articolul 2 sau 3 din Decizia 96/78/CE și, dacă este stabilită, clasa secțiunii principale în care este inclus ecvideul.

(5)   Pentru a obține un document de identificare, trebuie înaintată o cerere de către deținător sau, atunci când legislația statului membru în care s-a născut animalul o cere în mod specific, de către proprietar, în limitele de timp prevăzute la alineatul (6) din prezentul articol și la articolul 7 alineatul (1), pentru un document de identificare menționat la alineatul (1) din prezentul articol, către organismul emitent prevăzut la articolul 4 alineatele (1), (2) sau (3), iar toate informațiile necesare punerii în conformitate cu prezentul regulament trebuie să fie furnizate.

(6)   Fără a aduce atingere articolului 13 alineatul (1), ecvideele născute în Comunitate se identifică în conformitate cu prezentul regulament înainte de data de 31 decembrie a anului de naștere a ecvideului sau în termen de șase luni de la data nașterii, în funcție de care dată survine mai târziu.

Prin derogare de la primul paragraf, statele membre pot decide să limiteze această perioadă maximă permisă pentru identificarea ecvideului la șase luni.

Statele membre care folosesc derogarea prevăzută la al doilea paragraf informează Comisia și celelalte state membre.

(7)   Ordinea secțiunilor și numerotarea acestora trebuie să rămână neschimbată în documentul de identificare, excepție făcând secțiunea I care poate fi poziționată în centrul documentului de identificare.

(8)   Documentul de identificare nu se duplică și nu se înlocuiește, cu excepția cazurilor prevăzute la articolele 16 și 17.

Articolul 6

Derogare de la obligația de completare integrală a secțiunii I a documentului de identificare

Prin derogare de la articolul 5 alineatul (2), atunci când se implantează un transponder conform articolului 11 sau se aplică un marcaj alternativ individual, indelebil și vizibil conform articolului 12, informațiile de la punctul 3 literele (b)–(h) de la secțiunea I partea A și de la punctele 12-18 din diagrama de la secțiunea I partea B a documentului de identificare nu trebuie completate sau se poate folosi o fotografie sau o imagine imprimată cu detalii suficiente pentru identificarea ecvideului în locul completării respectivei diagrame.

Derogarea prevăzută la primul paragraf nu aduce atingere normelor privind identificarea ecvideelor stabilite de organismele emitente menționate la articolul 4 alineatele (1), (2) și (3).

Articolul 7

Derogările privind identificarea anumitor ecvidee care trăiesc în condiții de sălbăticie sau semi-sălbăticie

(1)   Prin derogare de la articolul 5 alineatele (1), (3) și (5), autoritatea competentă poate decide ca ecvideele care constituie populații definite care trăiesc în condiții de sălbăticie sau semi-sălbăticie în anumite zone, inclusiv rezervații naturale, care urmează să fie definite de către respectiva autoritate, să fie identificate în conformitate cu articolul 5 numai atunci când acestea sunt scoase din aceste zone sau luate în folosință domestică.

(2)   Statele membre care intenționează să folosească derogarea prevăzută la alineatul (1) trebuie să notifice Comisia cu privire la populația și zonele în cauză:

(a)	în termen de șase luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament; sau

(b)	înainte de a folosi derogarea respectivă.

Articolul 8

Identificarea ecvideelor importate

(1)   Deținătorul sau, atunci când legislația statului membru în care este importat animalul o cere în mod specific, proprietarul depune o cerere pentru un document de identificare sau pentru înregistrarea documentului de identificare existent în baza de date a organismului emitent corespunzător, în conformitate cu articolul 21, în termen de 30 de zile de la data încheierii procedurii vamale, astfel cum este prevăzut la articolul 4 alineatul (16) litera (a) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92, atunci când:

(a)	ecvideele sunt importate în Comunitate; sau

(b)	admiterea temporară definită la articolul 2 punctul (i) din Directiva 90/426/CEE se transformă în admitere permanentă conform articolului 19 punctul (iii) din directivă.

(2)   Atunci când un ecvideu, astfel cum este prevăzut la alineatul (1) din prezentul articol, este însoțit de documente care nu respectă articolul 5 alineatul (1) sau care nu conțin anumite informații necesare conform prezentului regulament, organismul emitent, la cererea deținătorului sau a proprietarului, atunci când legislația statului membru în care este importat animalul o cere în mod specific, are obligația:

(a)	să completeze respectivele documente pentru ca acestea să îndeplinească cerințele articolului 5; și

(b)	să înregistreze detaliile de identificare ale ecvideului în cauză și informațiile suplimentare conform articolului 21.

(3)   Atunci când documentele de însoțire prevăzute la alineatul (1) de la prezentul articol nu pot fi modificate pentru a îndeplini cerințele articolului 5 alineatele (1) și (2), acestea nu se consideră valabile pentru identificare conform prezentului regulament.

Atunci când documentele menționate la primul paragraf se predau organismului emitent sau sunt invalidate de acesta, acest lucru se înregistrează în baza de date menționată la articolul 21, iar ecvideele se identifică în conformitate cu articolul 5.

CAPITOLUL III

CONTROALELE NECESARE ÎNAINTEA EMITERII DOCUMENTELOR DE IDENTIFICARE ȘI A TRANSPONDERILOR

Articolul 9

Verificarea documentelor de identificare unice emise pentru ecvidee

Înaintea emiterii unui document de identificare, organismul emitent sau persoana care acționează în numele acestuia trebuie să ia toate măsurile corespunzătoare în scopul:

(a)	verificării faptului că nu s-a emis deja niciun astfel de document de identificare pentru animalul în cauză;

(b)	prevenirii emiterii ilegale de documente de identificare multiple pentru un singur ecvideu.

Aceste măsuri cuprind cel puțin analizarea documentelor corespunzătoare și a înregistrărilor electronice disponibile, verificarea animalului în legătură cu orice semne sau marcaje care sugerează o identificare anterioară și aplicarea măsurilor prevăzute la articolul 10.

Articolul 10

Măsurile de detectare a marcajelor active anterioare ale ecvideelor

(1)   Măsurile menționate la articolul 9 cuprind cel puțin măsuri de detectare:

(a)

a oricărui transponder implantat anterior, folosind un dispozitiv de citire conform standardului ISO 11785 și capabil să citească transponderii HDX și FDX-B, cel puțin atunci când cititorul se află în contact direct cu suprafața corpului în locul unde se implantează un transponder în condiții normale;

(b)	a oricăror semne clinice care atestă faptul că un transponder implantat anterior a fost îndepărtat chirurgical;

(c)	a oricărui alt semn alternativ aplicat pe animal conform articolului 12 alineatul (3) litera (b).

(2)   Atunci când măsurile menționate la alineatul (1) indică existența unui transponder implantat anterior sau a oricărui alt semn alternativ aplicat conform articolului 12 alineatul (3) litera (b), organismul emitent ia următoarele măsuri:

(a)	în cazul ecvideelor născute într-un stat membru, emite un document de identificare duplicat sau înlocuitor conform articolelor 16 sau 17;

(b)	în cazul ecvideelor importate, acționează conform articolului 8 alineatul (2).

(3)   Atunci când măsurile menționate la alineatul (1) litera (b) indică existența unui transponder implantat anterior sau când măsurile menționate la alineatul (1) litera (c) indică existența oricărui alt semn alternativ, autoritatea emitentă adaugă aceste informații în mod corespunzător în partea A și în diagrama de la secțiunea I, partea B a documentului de identificare.

(4)   Atunci când la un animal născut în Comunitate se confirmă îndepărtarea neînregistrată într-un document a unui transponder sau a unui marcaj alternativ menționat la alineatul (3) de la prezentul articol, organismul emitent, astfel cum este acesta prevăzut la articolul 4 alineatul (1) sau (3), emite un document de identificare înlocuitor conform articolului 17.

Articolul 11

Metodele electronice de verificare a identității

(1)   Organismul emitent se asigură că, la momentul primei identificări, ecvideul este marcat activ prin implantarea unui transponder.

Statele membre stabilesc calificarea minimă necesară intervenției menționate la primul paragraf sau desemnează persoana sau profesia destinată unor astfel de operații.

(2)   Transponderul se implantează parenteral, în condiții aseptice, între ceafă și greabăn, la mijlocul ancolurii, în zona ligamentului nucal.

Cu toate acestea, autoritatea competentă poate autoriza implantarea transponderului într-un alt loc pe ancolura ecvideului, cu condiția ca o astfel de implantare alternativă să nu pună în pericol sănătatea animalului și să nu sporească riscul migrării transponderului, comparativ cu metoda menționată la primul paragraf.

(3)   La implantarea transponderului conform alineatelor (1) și (2), organismul emitent inserează în documentul de identificare următoarele informații:

(a)

la punctul 5, secțiunea I, partea A, cel puțin ultimele 15 caractere ale codului transmis de transponder și afișate de cititor în urma implantării, împreună cu, după caz, un autocolant cu un cod de bare sau o variantă imprimată a respectivului cod de bare care codifică cel puțin ultimele 15 caractere ale codului transmis de transponder;

(b)	la punctul 11, secțiunea I, partea A, semnătura și ștampila persoanei menționate la alineatul (1) care a efectuat identificarea și a implantat transponderul;

(c)	la punctul 12 sau 13 din diagramă, la secțiunea I, partea B, în funcție de partea pe care s-a implantat transponderul, locul în care s-a implantat transponderul în corpul ecvideului.

(4)   Prin derogare de la alineatul (3) litera (a) din prezentul articol, la punerea în aplicare a măsurilor prevăzute la articolul 26 alineatul (2) pentru un ecvideu marcat cu un transponder implantat anterior care nu respectă standardele definite la articolul 2 alineatul (2) litera (b), numele fabricantului sau al sistemului de citire se inserează la punctul 5, secțiunea I, partea A din documentul de identificare.

(5)   Atunci când statele membre stabilesc nomele de asigurare, conform normelor menționate la articolul 2 alineatul (2) litera (b), a caracterului unic al numerelor afișate de transponderii implantați de organismele emitente prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (a) și aprobați, în conformitate cu Decizia 92/353/CEE, de autoritățile competente ale statului membru respectiv, aceste norme se aplică fără a compromite sistemul de identificare stabilit de organismul emitent dintr-un alt stat membru sau țară terță care a efectuat identificarea conform prezentului regulament, la cererea deținătorului sau a proprietarului, atunci când legislația statului membru în care s-a născut animalul o cere în mod specific.

Articolul 12

Metodele alternative de verificare a identității

(1)   Prin derogare de la articolul 11 alineatul (1), statele membre pot autoriza identificarea ecvideelor prin metode alternative adecvate, inclusiv marcaje, care prezintă garanții științifice echivalente care, singure sau în combinație, asigură faptul că identitatea ecvideului poate fi verificată și care previn în mod eficient emiterea dublă a documentelor de identificare („metoda alternativă”).

Organismul emitent se asigură că nu se emite niciun document de identificare pentru un ecvideu decât dacă metoda alternativă precizată la primul paragraf se menționează la punctul 6 sau 7 de la secțiunea I, partea A din documentul de identificare și se înregistrează în baza de date conform articolului 21 alineatul (1) litera (f).

(2)   Atunci când se folosește o metodă alternativă, deținătorul furnizează mijloacele de accesare a respectivelor informații de identificare și, după caz, suportă costurile de verificare a identității animalului.

(3)   Statele membre se asigură că:

(a)	metodele alternative ca mijloace unice de verificare a identității ecvideelor nu se folosesc la majoritatea ecvideelor identificate în conformitate cu prezentul regulament;

(b)	marcajele vizibile aplicate ecvideelor pentru reproducere și producție nu se pot confunda cu cele rezervate pe teritoriul acestora pentru ecvideele înregistrate.

(4)   Statele membre care intenționează să folosească derogarea prevăzută la alineatul (1) pun aceste informații la dispoziția Comisiei, a altor state membre și a publicului, pe un site web.

Pentru a ajuta statele membre să pună la dispoziție aceste informații, Comisia creează un site web pe care fiecare stat membru plasează un link către site-ul său național.

CAPITOLUL IV

CIRCULAȚIA ȘI TRANSPORTUL ECVIDEELOR

Articolul 13

Circulația și transportul ecvideelor înregistrate și al ecvideelor destinate reproducției și producției

(1)   Documentul de identificare trebuie să însoțească în orice moment ecvideele înregistrate și ecvideele destinate reproducției și producției.

(2)   Prin derogare de la alineatul (1), documentul de identificare poate să nu însoțească ecvideele menționate la respectivul alineat atunci când acestea:

(a)	se află în grajduri sau pe pășuni, iar documentul de identificare poate fi prezentat fără întârziere de către deținător;

(b)

se deplasează temporar pe jos fie: (i) în vecinătatea exploatației de pe teritoriul unui stat membru astfel încât documentul de identificare să poată fi prezentat în termen de trei ore; sau (ii) în perioada de transhumanță a ecvideelor înspre și dinspre zonele de pășune, iar documentele de identificare pot fi prezentate la exploatația de plecare;

(c)	nu sunt înțărcate și însoțesc iapa mamă sau iapa-surogat;

(d)	participă la un antrenament sau test pentru o competiție ecvestră sau un eveniment pentru care este necesar să părăsească locul competiției sau al evenimentului;

(e)	sunt deplasate sau transportate într-o situație de urgență legată de ecvideele înseși sau, fără a aduce atingere celui de-al doilea paragraf al articolului 14 alineatul (1) din Directiva 2003/85/CE, către exploatația în care sunt ținute acestea.

Articolul 14

Derogarea în cazul anumitor deplasări și transporturi cu sau fără documente de identificare simplificate

(1)   Prin derogare de la articolul 13 alineatul (1), autoritatea competentă poate autoriza circulația și transportul pe teritoriul aceluiași stat membru al ecvideelor menționate la respectivul alineat care nu sunt însoțite de documentul de identificare al acestora, cu condiția să fie însoțite de un card inteligent eliberat de organismul care a emis documentele de identificare ale acestora și cuprinzând informațiile prevăzute în anexa II.

(2)   Statele membre care folosesc derogarea prevăzută la alineatul (1) de la prezentul articol își pot acorda reciproc derogări privind circulația și transportul ecvideelor menționate la articolul 13 alineatul (1), pe teritoriul acestora.

Acestea informează Comisia cu privire la intenția lor de a acorda astfel de derogări.

(3)   Organismul emitent emite un document temporar care cuprinde cel puțin o trimitere la numărul unic de identificare pe viață și, dacă este cazul, la codul transponderului, care permite ecvideului să fie deplasat sau transportat în cadrul aceluiași stat membru pentru o perioadă limitată care nu depășește 45 de zile, pe durata căreia documentul de identificare se predă organismului emitent sau autorității competente în scopul actualizării detaliilor de identificare.

(4)   În cazul în care, pe parcursul perioadei menționate la alineatul (3), ecvideul este transportat într-un alt stat membru sau în tranzit printr-un alt stat membru într-o țară terță, acesta trebuie să fie însoțit, pe lângă documentul temporar, de un certificat de sănătate conform anexei C la Directiva 90/426/CEE, indiferent de stadiul înregistrării sale. În cazul în care animalul nu este marcat cu un transponder sau în cazul în care animalul nu este identificat cu ajutorul unei metode alternative, în conformitate cu articolul 12 din prezentul regulament, certificatul de sănătate respectiv trebuie să fie completat cu o descriere conformă secțiunii I din documentul de identificare.

Articolul 15

Circulația și transportul ecvideelor destinate sacrificării

(1)   Documentul de identificare emis conform articolului 5 alineatul (1) sau articolului 8 trebuie să însoțească ecvideele destinate sacrificării pe durata circulației și a transportului acestora către abator.

(2)   Prin derogare de la alineatul (1), autoritatea competentă poate permite ca un ecvideu destinat sacrificării, care nu a fost identificat conform articolului 5, să fie transportat de la exploatația de origine direct la abator pe teritoriul unui singur stat membru cu condiția:

(a)	ca ecvideul să aibă cel mult 12 luni și să aibă stele dentare vizibile ale incisivilor laterali temporari;

(b)	să existe o trasabilitate neîntreruptă de la exploatația de origine până la abator;

(c)	ca în timpul transportului la abator ecvideul să poată fi identificat individual conform articolului 11 sau 12;

(d)	ca transportul să fie însoțit de informațiile privind lanțul alimentar conform secțiunii III a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 care trebuie să cuprindă o trimitere la identificarea individuală menționată la litera (c) a prezentului alineat.

(3)   Articolul 19 alineatul (1) literele (b), (c) și (d) nu se aplică în cazul circulației sau transportului ecvideelor destinate sacrificării conform alineatului (2) din prezentul articol.

CAPITOLUL V

DUPLICAREA, ÎNLOCUIREA ȘI SUSPENDAREA DOCUMENTELOR DE IDENTIFICARE

Articolul 16

Documentele de identificare duplicate

(1)   Atunci când documentul de identificare este pierdut, dar identitatea animalului poate fi stabilită, și anume cu ajutorul codului transmis de transponder, sau cu metoda alternativă, și există o declarație privind proprietatea asupra animalului, organismul emitent, menționat la articolul 4 alineatul (1), eliberează un duplicat al documentului de identificare, cu o trimitere la numărul unic de identificare pe viață și marchează documentul ca atare în mod clar („document de identificare duplicat”).

În astfel de cazuri, ecvideul se clasifică la secțiunea IX partea II din documentul de identificare duplicat ca nefiind destinat sacrificării pentru consumul uman.

Detaliile documentului de identificare duplicat emis și clasificarea ecvideului la secțiunea IX a acestuia se introduc luând în calcul numărul unic de identificare pe viață din baza de date, conform articolului 21.

(2)   Prin derogare de la alineatul (1) al doilea paragraf, autoritatea competentă poate decide să suspende statutul ecvideului ca fiind destinat sacrificării pentru consumul uman pentru o perioadă de șase luni în cazul în care deținătorul poate demonstra în mod corespunzător în termen de 30 de zile de la data declarată a pierderii documentului de identificare că statutul ecvideului destinat sacrificării pentru consumul uman nu a fost modificat de vreun tratament medical.

În acest scop, autoritatea competentă trebuie să treacă data începerii perioadei de suspendare de șase luni în prima coloană de la partea III secțiunea IX, a documentului de identificare duplicat și completează cea de-a treia coloană.

(3)   În cazul în care documentul de identificare original pierdut a fost emis de organismul emitent menționat la articolul 4 alineatul (2) dintr-o țară terță, documentul de identificare duplicat se emite de către respectivul organism emitent original și se transmite deținătorului sau, atunci când dreptul statului membru în care se află animalul o cere în mod specific, proprietarului, prin intermediul organismului emitent sau al autorității competente din statul membru respectiv.

În astfel de cazuri, ecvideul se clasifică la secțiunea IX partea II din documentul de identificare duplicat ca nefiind destinat sacrificării pentru consumul uman și se adaptează în consecință înregistrarea în baza de date menționată la articolul 21 alineatul (1) punctul 1.

Cu toate acestea, documentul de identificare duplicat poate fi eliberat de către organismul emitent menționat la articolul 4 alineatul (1) litera (a) care înregistrează ecvideele din rasa respectivă sau de către organismul emitent menționat la articolul 4 alineatul (1) litera (b) care înregistrează ecvideele în acest scop în statul membru în care se află ecvideul, în cazul în care organismul emitent original din țara terță și-a dat acordul în acest sens.

(4)   În cazul în care documentul de identificare original a fost eliberat de un organism emitent care nu mai există, documentul de identificare duplicat se emite de către organismul emitent din statul membru în care se află ecvideul, în conformitate cu alineatul (1).

Articolul 17

Documentul de identificare înlocuitor

Atunci când documentul de identificare original este pierdut, iar identitatea ecvideului nu poate fi stabilită, organismul emitent menționat la articolul 4 alineatul (3) din statul membru în care se află ecvideul emite un document de identificare înlocuitor („documentul de identificare înlocuitor”) care trebuie să fie marcat ca atare în mod distinct și să îndeplinească cerințele articolului 5 alineatul (1) litera (b).

În astfel de cazuri, ecvideul se clasifică la secțiunea IX partea II din documentul de identificare înlocuitor ca nefiind destinat sacrificării pentru consumul uman.

Detaliile în ceea ce privește documentul de identificare înlocuitor emis, clasificarea și statutul înregistrării ecvideului de la secțiunea IX trebuie să fie adaptate în mod corespunzător în baza de date conform articolului 21, luând în calcul numărul unic de identificare pe viață.

Articolul 18

Suspendarea documentelor de identificare emise în scopul circulației

Medicul veterinar oficial suspendă valabilitatea în scopul circulației documentului de identificare introducând datele corespunzătoare la secțiunea VIII a acestuia în cazul în care un ecvideu este ținut sau provine de la o exploatație care:

(a)	face obiectul unui ordin de interdicție conform articolului 4 alineatul (5) din Directiva 90/426/CEE; sau

(b)	se situează într-un stat membru sau într-o regiune a acestuia care nu este indemnă de pesta cabalină africană.

CAPITOLUL VI

MORTALITATEA ECVIDEELOR ȘI A ECVIDEELOR DESTINATE SACRIFICĂRII PENTRU CONSUMUL UMAN ȘI FIȘA MEDICALĂ

Articolul 19

Mortalitatea ecvideelor

(1)   În cazul decesului sau al sacrificării ecvideului, trebuie luate următoarele măsuri:

(a)	transponderul trebuie să fie protejat împotriva utilizării ilegale ulterioare, în special prin recuperarea, distrugerea sau eliminarea acestuia pe loc;

(b)	documentul de identificare se anulează cel puțin prin aplicarea ștampilei „anulat” pe prima pagină;

(c)

se transmite organismului emitent, fie direct, fie prin punctul de contact menționat la articolul 23 alineatul (4), o confirmare cu privire la numărul unic de identificare pe viață al ecvideului, care să ateste faptul că animalul a fost sacrificat, ucis sau a murit, inclusiv data decesului animalului; și

(d)	documentul de identificare anulat se distruge.

(2)   Măsurile prevăzute la alineatul (1) trebuie să fie îndeplinite de către sau sub supravegherea:

(a)	medicului veterinar oficial: (i) în cazul sacrificării sau uciderii în scopul combaterii maladiilor, în conformitate cu articolul 4 alineatul (4) litera (i) din Directiva 90/426/CEE; sau (ii) ca urmare a sacrificării, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din Directiva 90/426/CEE; sau

(b)	autorității competente definite la articolul 2 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (CE) nr. 1774/2002, în cazul eliminării sau prelucrării carcasei conform articolului 4 sau 5 din respectivul regulament.

(3)   În cazul în care, conform alineatului 1 litera (a), transponderul nu poate fi recuperat de la un ecvideu sacrificat pentru consumul uman, medicul veterinar oficial trebuie să declare carnea sau partea de carne care conține transponderul improprie pentru consumul uman conform capitolului V alineatul (1) litera (n) de la secțiunea II a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 854/2004.

(4)   Prin derogare de la alineatul 1 litera (d), fără a aduce atingere normelor înscrise în documentul de identificare de către organismul emitent, statele membre pot pune în aplicare procedurile de returnare a documentului anulat către organismul emitent.

(5)   În toate cazurile care presupun decesul sau pierderea ecvideului care nu sunt menționate în prezentul articol, deținătorul trebuie să returneze documentul de identificare organismului emitent corespunzător menționat la articolul 4 alineatul (1), (2) sau (3) în termen de 30 de zile de la decesul sau pierderea animalului.

Articolul 20

Ecvideele destinate sacrificării pentru consumul uman și fișa medicală

(1)   Se consideră că un ecvideu este destinat sacrificării pentru consumul uman în cazul în care acesta nu este declarat în mod irevocabil ca nefiind destinat acestui scop la secțiunea IX partea II a documentului de identificare, sub semnătura:

(a)	deținătorului sau proprietarului, în mod voluntar sau

(b)	deținătorului sau medicului veterinar responsabil care acționează în conformitate cu articolul 10 alineatul (2) din Directiva 2001/82/CE.

(2)   Înaintea oricărui tratament conform articolului 10 alineatul (2) din Directiva 2001/82/CE sau înaintea oricărui tratament cu ajutorul unui produs medicamentos autorizat conform articolului 6 alineatul (3) din respectiva directivă, medicul veterinar responsabil trebuie să determine statutul ecvideului fie ca destinat sacrificării pentru consumul uman, ceea ce reprezintă cazul din oficiu, fie ca nedestinat sacrificării pentru consumul uman, conform secțiunii IX partea II din documentul de identificare.

(3)   Atunci când tratamentul menționat la alineatul (2) din prezentul articol nu este permis pentru un ecvideu destinat sacrificării pentru consumul uman, medicul veterinar responsabil se asigură că, în conformitate cu derogarea prevăzută la articolul 10 alineatul (2) din Directiva 2001/82/CE, ecvideul în cauză se declară în mod irevocabil ca nefiind destinat sacrificării pentru consumul uman, prin:

(a)	completarea și semnarea secțiunii IX partea II a documentului de identificare; și

(b)	anularea secțiunii IX partea III a documentului de identificare.

(4)   În cazul în care un ecvideu este tratat conform cerințelor menționate la articolul 10 alineatul (3) din Directiva 2001/82/CE, medicul veterinar responsabil trebuie să introducă la secțiunea IX partea III din documentul de identificare detaliile necesare ale produsului medicamentos care conține substanțele esențiale pentru tratamentul ecvideelor enumerate în Regulamentul (CE) nr. 1950/2006.

Medicul veterinar responsabil trebuie să introducă data ultimei administrări, conform prescripției, a respectivului produs medicamentos și, conform articolului 11 alineatul (4) din Directiva 2001/82/CE, să informeze deținătorul cu privire la data la care expiră perioada de așteptare stabilită conform articolului 10 alineatul (3) din directiva menționată anterior.

CAPITOLUL VII

ÎNREGISTRAREA DATELOR ȘI SANCȚIUNILE

Articolul 21

Baza de date

(1)   În momentul emiterii documentului de identificare sau al înregistrării documentelor de identificare emise anterior, organismul emitent trebuie să înregistreze în baza de date a acestuia cel puțin următoarele informații privind ecvideul:

(a)	numărul unic de identificare pe viață;

(b)

specia;

(c)

sexul;

(d)

culoarea;

(e)	data (ziua, luna și anul) nașterii;

(f)

dacă este cazul, cel puțin ultimele 15 cifre ale codului transmis de transponder sau codul transmis de un dispozitiv de identificare cu ajutorul frecvenței radio, care nu este în conformitate cu normele definite la articolul 2 alineatul (2) litera (b), alături de informațiile privind sistemul de citire impus, sau informațiile transmise prin metoda alternativă;

(g)	țara de origine;

(h)	data emiterii și orice modificare a documentului de identificare;

(i)	numele și adresa persoanei căreia i se emite documentul de identificare;

(j)	statutul de ecvidee înregistrate sau ecvidee destinate reproducției și producției;

(k)	numele animalului (numele inițial și, după caz, numele comercial);

(l)	statutul cunoscut al animalul ca nefiind destinat sacrificării pentru consumul uman;

(m)	informații privind orice documente duplicate sau înlocuitoare conform articolelor 16 și 17;

(n)	data notificată a decesului animalului.

(2)   Organismul emitent păstrează informațiile menționate la alineatul (1) din prezentul articol în baza de date a acestuia pentru cel puțin 35 de ani sau cel puțin încă doi ani de la data decesului ecvideului, comunicată în conformitate cu articolul 19 alineatul (1) litera (c).

(3)   Imediat după înregistrarea informațiilor menționate la alineatul (1) din prezentul articol, organismul emitent transmite informațiile menționate la literele (a)–(f) și (n) ale respectivului alineat bazei de date centrale din statul membru în care s-a născut ecvideul, în cazul în care această bază de date a devenit disponibilă conform articolului 23.

Articolul 22

Comunicarea codului bazelor de date ale organismelor emitente

Statele membre pun la dispoziția celorlalte state membre și a publicului pe un site web numele, adresele, inclusiv datele de contact, și codul de identificare din șase caractere compatibil cu UELN ale bazelor de date ale organismelor emitente.

Pentru a ajuta statele membre să pună la dispoziție aceste informații, Comisia creează un site web pe care fiecare stat membru plasează un link către site-ul său național.

Articolul 23

Bazele de date centrale și cooperarea între acestea, puncte de contact

(1)   Un stat membru poate decide ca organismul emitent să introducă informațiile menționate la articolul 21 privind ecvideele născute sau identificate pe teritoriul acestuia într-o bază de date centrală, sau ca baza de date a organismului emitent să fie pusă în rețea cu respectiva bază de date centrală („baza de date centrală”).

(2)   Statele membre cooperează în ceea ce privește administrarea bazelor de date centrale ale acestora, în conformitate cu Directiva 89/608/CEE.

(3)   Statele membre pun la dispoziția celorlalte state membre și a publicului pe un site web, denumirea, adresa, și codul de identificare din șase caractere compatibil cu UELN ale bazelor lor de date centrale.

Pentru a ajuta statele membre să pună la dispoziție aceste informații, Comisia creează un site web pe care fiecare stat membru plasează un link către site-ul său web național.

(4)   Statele membre stabilesc un punct de contact pentru a primi confirmarea menționată la articolul 19 alineatul (1) litera (c) în vederea distribuirii ulterioare către fiecare organism emitent autorizat de pe teritoriul acestora.

Respectivul punct de contact poate fi un organism de legătură menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004.

Detaliile referitoare la punctul de contact, care pot fi incluse în baza de date centrală, se pun la dispoziția celorlalte state membre și a publicului pe un site web.

Pentru a ajuta statele membre să pună la dispoziție aceste informații, Comisia creează un site web pe care fiecare stat membru plasează un link către site-ul său web național.

Articolul 24

Sancțiuni

Statele membre stabilesc normele privind sancțiunile aplicabile în cazul încălcării prezentului regulament și iau toate măsurile necesare garantării faptului că acestea sunt puse în aplicare. Sancțiunile stabilite sunt efective, proporționale și disuasive.

Statele membre comunică aceste dispoziții Comisiei până la cel târziu 30 iunie 2009. Orice modificări ulterioare aduse la acestea se transmit Comisiei fără întârziere.

CAPITOLUL VIII

DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE

Articolul 25

Abrogare

Deciziile 93/623/CEE și 2000/68/CE se abrogă începând cu 1 iulie 2009.

Trimiterile la deciziile abrogate se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.

Articolul 26

Dispoziții tranzitorii

(1)   Ecvideele născute până cel târziu la 30 iunie 2009 și identificate până la această dată conform deciziilor 93/623/CEE sau 2000/68/CE, se consideră ca fiind identificate conform prezentului regulament.

Documentele de identificare pentru ecvideele respective se înregistrează în conformitate cu articolul 21 alineatul (1) din prezentul regulament, până cel târziu la 31 decembrie 2009.

(2)   Ecvideele născute până cel târziu la 30 iunie 2009, dar neidentificate până la această dată conform deciziilor 93/623/CEE sau 2000/68/CE, sunt identificate conform prezentului regulament, până cel târziu la 31 decembrie 2009.

Articolul 27

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Acesta se aplică de la 1 iulie 2009.

---

(1)  JO L 224, 18.8.1990, p. 42. Directivă modificată ultima dată prin Directiva 2006/104/CE (JO L 363, 20.12.2006, p. 352).

(2)  JO L 224, 18.8.1990, p. 55.

(3)  JO L 178, 12.7.1994, p. 66.

(4)  JO L 298, 3.12.1993, p. 45. Decizie modificată ultima dată prin Decizia 2000/68/CE (JO L 23, 28.1.2000, p. 72).

(5)  JO L 23, 28.1.2000, p. 72.

(6)  JO L 86, 6.4.1993, p. 7. Decizie modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1792/2006(JO L 362, 20.12.2006, p. 1).

(7)  JO L 86, 6.4.1993, p. 16. Decizie modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1792/2006.

(8)  JO L 302, 19.10.1992, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1791/2006 (JO L 363, 20.12.2006, p. 1).

(9)  JO L 68, 15.3.1973, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1174/86(JO L 107, 24.4.1986, p. 1).

(10)  JO L 204, 11.8.2000, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1791/2006.

(11)  JO L 157, 10.6.1992, p. 19. Directivă modificată ultima dată prin Decizia 2007/729/CE a Comisiei(JO L 294, 13.11.2007, p. 26).

(12)  JO L 19, 25.1.1996, p. 39.

(13)  JO L 192, 11.7.1992, p. 63.

(14)  JO L 210, 20.8.1996, p. 53. Decizie modificată prin Decizia 2004/186/CE (JO L 57, 25.2.2004, p. 27).

(15)  JO L 306, 22.11.2003, p. 1. Directivă modificată ultima dată prin Directiva 2006/104/CE.

(16)  JO L 338, 22.12.2005, p. 83. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1246/2007 (JO L 281, 25.10.2007, p. 21).

(17)  JO L 273, 10.10.2002, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1432/2007 al Comisiei (JO L 320, 6.12.2007, p. 13).

(18)  JO L 139, 30.4.2004, p. 206; versiune corectată (JO L 226, 25.6.2004, p. 83). Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1791/2006.

(19)  JO L 31, 1.2.2002, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 575/2006 al Comisiei (JO L 100, 8.4.2006, p. 3).

(20)  JO L 139, 30.4.2004, p. 55; versiune corectată (JO L 226, 25.6.2004, p. 22). Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1243/2007 al Comisiei (JO L 281, 25.10.2007, p. 8).

(21)  JO L 224, 18.8.1990, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 61/2008 al Comisiei (JO L 22, 25.1.2008, p. 8).

(22)  JO L 125, 23.5.1996, p. 3. Directivă modificată prin Directiva 2003/74/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 262, 14.10.2003, p. 17).

(23)  JO L 311, 28.11.2001, p. 1. Directivă modificată ultima dată prin Directiva 2004/28/CE (JO L 136, 30.4.2004, p. 58).

(24)  JO L 367, 22.12.2006, p. 33.

(25)  JO L 351, 2.12.1989, p. 34.

(26)  http://www.ueln.net

(27)  JO L 165, 30.4.2004, p. 1; versiune corectată (JO L 191, 28.5.2004, p. 1). Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1791/2006.

(28)  JO L 382, 31.12.1988, p. 36.

---

---

---