18.3.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 75/22

(1)

La 20 decembrie 2006, Comisia a publicat un aviz (2) de inițiere a unei proceduri antidumping privind importurile în Comunitate de cocs de cărbune în bucăți cu un diametru mai mare de 80 mm („Cocs 80+”) originare din Republica Populară Chineză („RPC”). La 19 septembrie 2007, Comisia a instituit, prin Regulamentul (CE) nr. 1071/2007 (3) (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”), o taxă antidumping provizorie asupra importurilor de Cocs 80+ originar din RPC.

(2)

Se precizează că procedura a fost deschisă în urma unei plângeri depuse de trei producători comunitari reprezentând aproximativ 40 % din producția comunitară totală de Cocs 80+. Se precizează că în considerentul 2 din regulamentul provizoriu a fost menționată o cifră evaluată necorespunzător de „mai mult de 30 %”. Cu toate acestea, în urma unei anchete ulterioare, s-a constatat că reclamanții reprezentau de fapt aproximativ 40 % din producția comunitară totală.

(3)

În conformitate cu considerentul 12 din regulamentul provizoriu, ancheta privind dumpingul și prejudiciul se referea la perioada cuprinsă între 1 octombrie 2005 și 30 septembrie 2006 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). În ceea ce privește tendințele relevante pentru evaluarea prejudiciului, Comisia a analizat datele începând cu 1 ianuarie 2003 până la sfârșitul PA („perioada examinată”).

(4)

În urma instituirii taxelor antidumping provizorii la importurile de Cocs 80+ originare din RPC, mai multe părți interesate au prezentat observații în scris. De asemenea, părțile care au solicitat audieri au avut posibilitatea de a fi audiate.

(5)

Comisia a continuat să caute și să verifice toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru concluziile sale definitive. În special, Comisia și-a concentrat atenția asupra examinării aspectelor legate de interesul comunitar. În acest sens, a fost efectuată o vizită de verificare suplimentară după instituirea măsurilor provizorii la următoarea societate:

(6)

De asemenea, a fost efectuată o vizită de culegere de informații la Asociația Europeană a Turnătoriilor (CAEF) în Düsseldorf, Germania. Pentru a clarifica anumite probleme de punere în aplicare invocate, a avut loc, de asemenea, o vizită la autoritățile vamale din Anvers (Antwerpen), Belgia, precum și la cele din Duisburg, Germania.

(7)

Toate părțile au fost informate cu privire la elementele de fapt și considerentele esențiale pe baza cărora s-a intenționat recomandarea impunerii unei taxe antidumping definitive pentru importurile de Cocs 80+ originare din RPC și perceperea definitivă a sumelor depuse sub formă de taxă provizorie. De asemenea, părților le-a fost acordat un termen pentru a-și putea formula observațiile în urma acestei notificări.

(8)

Observațiile verbale și scrise prezentate de părțile interesate au fost examinate și, după caz, concluziile au fost modificate în consecință.

(9)

În absența oricăror observații cu privire la produsul în cauză și cel similar, se confirmă considerentele 13-17 din regulamentul provizoriu.

(10)

Având în vedere cele menționate mai sus, concluzia finală este că, în conformitate cu articolul 1 alineatul (4) din regulamentul de bază, produsul în cauză și Cocs 80+ fabricate și vândute în țara analoagă, SUA, precum și cele fabricate și vândute de industria comunitară pe piața comunitară sunt similare.

(11)

În absența oricăror observații privind nivelul de cooperare, alegerea țării analoage și stabilirea valorii normale, se confirmă considerentele 18-28 din regulamentul provizoriu.

(12)

În ceea ce privește comparația prețurilor, singurul exportator care a cooperat a adus obiecții cu privire la respingerea de către Comisie a cererii sale referitoare la operațiunile care urmează după cernere în calculele de stabilire a dumpingului, afirmând că o reclamație asemănătoare a fost luată în considerare în calculele de stabilire a prejudiciului. Prin urmare, cererea a fost acceptată și valoarea normală a făcut obiectul unei ajustări suplimentare.

(13)

Estimarea valorii ajustării efectuate pentru a lua în calcul diferențele în caracteristicile fizice în stadiul provizoriu a fost revizuită pentru a reflecta valoarea diferențelor în indicatorii de putere calorică și dimensiune între produsul fabricat în țara analoagă și produsul exportat din China.

(14)

În absența oricăror alte observații în acest sens, se confirmă considerentele 29-31 din regulamentul provizoriu.

(15)

Marja de dumping definitivă a fost stabilită pe baza unei comparații între media ponderată a valorii normale franco fabrică și media ponderată a prețului de export franco fabrică, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază. După efectuarea ajustărilor menționate în considerentele 12 și 13, marja de dumping revizuită definitivă la nivel național, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera comunitară înainte de vămuire, este de 61,8 %.

(16)

În absența oricăror observații privind definiția producției și industriei comunitare, se confirmă considerentele 34 și 35 din regulamentul provizoriu.

(17)

În conformitate cu considerentul 36 din regulamentul provizoriu, Comisia și-a continuat ancheta, în special privind o componentă a consumului comunitar, și anume volumele de import în timpul perioadei examinate. Cu toate acestea, nu s-au primit informații noi și întemeiate în această privință. Prin urmare, în absența oricăror argumente din partea oricărei părți interesate care să conteste metoda utilizată pentru stabilirea consumului comunitar, se confirmă considerentele 36 și 37 din regulamentul provizoriu.

(18)

În conformitate cu considerentele 36 și 41 din regulamentul provizoriu, Comisia și-a continuat ancheta privind volumele importurilor și prețurile în timpul perioadei examinate. Se precizează că a existat o eroare materială în considerentul 42 din regulamentul provizoriu, având în vedere că prețurile au scăzut cu 43 % din 2004 până la PA, și nu cu 35 %, cum se afirmă în considerentul menționat.

(19)

Cu toate acestea, nu s-au primit informații noi și întemeiate privind volumele importurilor și prețurile. Prin urmare, în absența oricăror argumente din partea oricărei părți interesate care să conteste metoda utilizată pentru a stabili volumul și prețurile importurilor în cauză, se confirmă considerentele 38-42 din regulamentul provizoriu.

(20)

Producătorul-exportator care a cooperat și un utilizator au afirmat că, pentru a efectua un calcul corect al subcotării, atunci când se compară prețurile practicate de industria comunitară pentru produsul similar și prețurile de import ale produsului în cauză, ar trebui efectuată o ajustare pentru a reflecta diferențele în caracteristicile fizice. Pe de altă parte, anumiți producători comunitari au susținut că, deși într-o situație ipotetică Cocs 80+ provenit de la unii producători comunitari își poate justifica prețul mai mare bazându-se pe anumite caracteristici calitative, informațiile de care dispune Comisia arată că utilizatorii nu plătesc un preț mai mare pentru așa-numitele caracteristici calitative mai bune, în special în contextul în care sunt nevoiți să scadă prețurile din cauza dumpingului agresiv. Potrivit acestor producători ai industriei comunitare, deciziile de cumpărare ale industriei utilizatorilor se bazează doar pe prețul produsului provenit din China. Prin urmare, ajustările pentru a reflecta diferențele în caracteristicile fizice nu sunt justificate. Cu toate acestea, întrucât informațiile verificate furnizate de părțile interesate sugerează că există diferențe în ceea ce privește umiditatea, conținutul de cenușă, substanțe volatile și sulf al produsului similar și al produsului în cauză, care ar trebui să aibă, în condiții normale de piață, un efect asupra prețurilor, cererea producătorului chinez și a utilizatorului care au cooperat a fost acceptată și a fost efectuată o ajustare suplimentară pentru a ține seama de aceste diferențe.

(21)

Pentru a compara produsul în cauză și Cocs 80+ produs de industria comunitară la același nivel comercial, pe lângă costurile suportate de importatorii din Comunitate menționați în considerentul 43 din regulamentul provizoriu ulterior importării, s-a efectuat de asemenea o ajustare în calculul subcotării prețurilor pentru costurile de descărcare. Din motive de claritate, se menționează, de asemenea, efectuarea unei ajustări a marjei de profit a importatorilor independenți, încă din etapa provizorie, în calculul subcotării prețurilor, deși aceasta nu a fost menționată expres în considerentul 43 din regulamentul provizoriu. Această ajustare a fost efectuată pe baza rentabilității verificate raportate de importatorul independent care a cooperat în timpul PA și se situează în intervalul de 5-10 % (4).

(22)

Marja provizorie de subcotare pentru RPC a fost modificată în mod corespunzător și s-a concluzionat că, în cursul PA, produsul în cauză originar din RPC s-a vândut în Comunitate la prețuri cu 5,7 % mai mici față de prețurile de vânzare ale industriei comunitare, atunci când sunt exprimate ca procent din prețurile industriei comunitare.

(23)

În absența oricăror informații noi și întemeiate sau argumente privind producția, capacitatea de producție și rata de utilizare a capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, stocurile, investițiile și amploarea marjei de dumping, se confirmă concluziile de la considerentele 46-50, 53-54 și 60-61 din regulamentul provizoriu.

(24)

Prețurile de vânzare în Comunitate menționate în considerentul 51 din regulamentul provizoriu au fost corectate și sunt indicate în tabelul de mai jos. Micile modificări aduse nu afectează concluziile privind prețurile de vânzare în Comunitate stabilite în considerentele 51 și 52 din regulamentul provizoriu.

(25)

Calculul rentabilității prevăzut în regulamentul provizoriu a fost revizuit și a fost corectată o eroare. Cifrele corecte, prezentate în tabelul de mai jos, nu afectează concluziile privind tendința generală în evoluția rentabilității industriei comunitare, chiar dacă imaginea pe care o prezintă acestea este și mai puțin revelatoare. Rentabilitatea industriei comunitare a scăzut dramatic de la 16,2 % în 2005 la – 3,8 % în cursul PA. În urma corecției efectuate, au fost ajustate, de asemenea, cifrele privind randamentul investițiilor („RI”), exprimat ca profit în procente din valoarea contabilă netă a investițiilor. Cifrele privind fluxul de lichidități rămân aceleași ca și în regulamentul provizoriu, dar sunt prezentate în tabelul de mai jos din motive de claritate.

(26)

În absența oricăror observații noi în acest sens, se confirmă concluziile stabilite în considerentul 58 din regulamentul provizoriu privind capacitatea industriei comunitare de a mobiliza capital.

(27)

Cifrele privind productivitatea forței de muncă a industriei comunitare menționate în considerentul 59 din regulamentul de bază au fost corectate la rândul lor și sunt indicate în tabelul de mai jos. Aceste cifre corectate arată că productivitatea forței de muncă a industriei comunitare, măsurată ca producție (tone) pe salariat pe an, au crescut ușor din 2003 până la PA. De asemenea, costurile salariale anuale pentru fiecare salariat sunt indicate mai detaliat decât în regulamentul provizoriu, din motive de claritate.

(28)

Ca urmare a comunicării concluziilor regulamentului provizoriu, un utilizator a adus obiecții, făcând trimitere la considerentele 64 și 67 din regulamentul provizoriu, cu privire la faptul că, la stabilirea concluziilor provizorii privind prejudiciul și, implicit, cauzalitatea, Comisia a ținut seama exclusiv de evoluția negativă a anumitor indicatori de piață care ar fi avut loc în decursul unei perioade foarte scurte de timp în loc să evalueze prejudiciul pe parcursul a trei-patru ani, conform practicilor curente. Utilizatorul se baza, în afirmațiile sale, pe presupunerea conform căreia industria comunitară nu a suferit niciun prejudiciu până la sfârșitul anului 2005, întrucât măsurile anterioare puteau fi prescrise la sfârșitul lui 2005. Deoarece PA s-a terminat în septembrie 2006, acest lucru ar însemna că prejudiciul adus industriei comunitare s-ar fi manifestat doar pe parcursul a câtorva luni în 2006.

(29)

În acest sens, se precizează, în primul rând, că respectivul considerent 64 din regulamentul provizoriu, în care se face referire la evoluția anumitor indicatori de prejudiciu între 2005 și PA, trebuie interpretat în legătură cu considerentul anterior 63, în care este comentată evoluția indicatorilor de prejudiciu până în 2005. Legat de Comisie, rezultă clar din respectivele considerente din regulamentul provizoriu referitoare la indicatorii de prejudiciu că și-a urmat practicile curente și a examinat evoluția indicatorilor de prejudiciu pe parcursul unei perioade de aproape patru ani, adică de la începutul lui 2003 până în septembrie 2006. După cum se menționează în considerentul 63, anul 2004 a fost un an excepțional pe piața de Cocs 80+, având în vedere oferta redusă pe piață din cauza importurilor scăzute din RPC și închiderea unor uzine producătoare de Cocs 80+ în Comunitate. Niciuna dintre părți nu adus obiecții cu privire la situația excepțională pe piață în 2004, care s-a reflectat, de asemenea, în indicatorii din anul următor. Tocmai deoarece valorile de vârf din 2004 și 2005 sunt considerate excepționale, Comisia nu a acordat, în cazul de față, o atenție specială evoluției indicatorilor de prejudiciu între 2003 și PA. Se reamintește faptul că principalii indicatori financiari, în special rentabilitatea, au înregistrat o scădere dramatică, nu numai între 2005 și PA, ci și în 2003 în raport cu PA.

(30)

De asemenea, ar trebui remarcat că stabilirea oricăror concluzii privind starea industriei comunitare la sfârșitul anului 2005 pe baza faptului că producătorii din Comunitate nu au înaintat o cerere de examinare a măsurilor precedente care urmau să expire ar fi de natură pur speculativă.

(31)

Prin urmare, trebuie respinsă obiecția conform căreia Comisia a analizat situația prejudiciului numai pentru câteva luni în 2006.

(32)

Factorii revizuiți menționați anterior, și anume rentabilitatea, randamentul investițiilor și productivitatea industriei comunitare, nu influențează tendințele prevăzute în regulamentul provizoriu. De asemenea, marja de subcotare revizuită a rămas la un nivel superior nivelului de minimis. Pe baza acestui fapt, se consideră că respectivele concluzii privind prejudiciul material suferit de industria comunitară, prevăzute în regulamentul provizoriu, nu se modifică. În absența oricăror alte observații sau argumente noi și justificate, se confirmă în mod definitiv concluziile menționate.

(33)

În conformitate cu cele menționate în considerentul 22, se constată că, în cursul PA, prețurile medii ale importurilor din RPC au fost cu 5,7 % sub prețul mediu al industriei comunitare. Revizuirea marjei de subcotare nu afectează concluziile privind efectul importurilor care fac obiectul unui dumping stabilite în considerentele 67-69 din regulamentul provizoriu.

(34)

Un utilizator a pretins că evoluțiile pe piață după PA arată că situația în timpul PA a fost excepțională și că prețurile au început să crească din nou după PA. Utilizatorul respectiv a afirmat că scăderea temporară a prețurilor în timpul PA se datora în mare măsură cursului de schimb nefavorabil din USD spre EUR, faptului că prețurile pentru Cocs 80+ pe piețele mondiale sunt exprimate, în general, în USD, precum și dificultății de a ajusta prețurile, care sunt de obicei negociate anual, la noua situație a cursului de schimb. În acest sens, se precizează că, în conformitate cu rezultatele anchetei, prețurile de vânzare ale producătorilor comunitari pe teritoriul UE sunt exprimate, în general, nu în USD, ci în EUR sau în alte monede europene. De asemenea, creșterea prețurilor care a urmat după PA, susținută de utilizatorul respectiv, care ar coincide cu un USD și mai slab față de EUR, nu oferă o justificare logică argumentului conform căruia prețurile în scădere ale Cocs 80+ au fost cauzate de o tendință negativă a cursului de schimb USD-EUR.

(35)

Un utilizator a afirmat că pretinsul prejudiciu suferit de industria comunitară cauzat de prețurile în scădere s-a datorat în principal politicii agresive a prețurilor practicate de unii producători europeni care vând la prețuri mai mici decât prețurile de import din China. Cu toate acestea, ancheta nu a dovedit existența unei „politici agresive a prețurilor” între anumiți producători europeni. S-a constatat că, întrucât producătorii vând de obicei în zone apropiate geografic din cauza costurilor de transport considerabile, concurența dintre producătorii europeni are loc în principal pe piețele regionale și nu la nivel comunitar. Prin urmare, prețurile mai mici practicate de unii producători nu au cauzat prejudicii altor producători europeni. De asemenea, faptul că există concurență între anumiți producători europeni nu înseamnă că prețurile de import din China care fac obiectul unui dumping nu i-au împins pe respectivii producători să se întreacă în oferte mai mult decât ar fi făcut-o într-o situație de concurență loială din partea producătorilor chinezi și să vândă astfel la prețuri greu de menținut.

(36)

Utilizatorul respectiv a afirmat, de asemenea, că cea mai mare cotă de creștere a consumului între 2003 și PA au suportat-o producătorii comunitari și nu importurile din China. Deși acest lucru ar putea fi adevărat în termeni absoluți, în termeni relativi situația se prezintă altfel: ancheta a arătat că importurile din China, care au avut o cotă de piață de 24 % în 2003, au suportat aproape jumătate din creșterea consumului între 2003 și PA.

(37)

Același utilizator a afirmat, de asemenea, că în condiții de creștere a consumului, industria comunitară a fost incapabilă să-și sporească cota de piață deoarece nu și-a mărit capacitatea de producție. Prin urmare, creșterea consumului comunitar a trebuit să fie suportată de importurile din China. Cu toate acestea, faptul că industria comunitară nu și-a mărit capacitatea în pas cu creșterea consumului poate fi văzut mai degrabă ca o consecință a mediului de investiții nesigur creat de presiunea prețurilor exercitată de importurile din China care fac obiectul unui dumping decât o cauză a prejudiciul suferit de industria comunitară.

(38)

Se precizează că industria comunitară a beneficiat de o capacitate de rezervă de aproximativ 120 000 de tone în timpul PA, a cărei utilizare nu era viabilă din punct de vedere economic din cauza presiunii asupra prețurilor exercitate de importurile din China care fac obiectul unui dumping. De asemenea, un producător comunitar și-a redus semnificativ producția din 2005 până la PA, iar după PA a întrerupt producția de Cocs 80+. Din cauza caracterului specific al acestei industrii, închiderea temporară a procesului de producție determină deteriorarea utilajelor de producție (cuptoarele), ceea ce implică investiții suplimentare în cazul relansării producției. În condițiile unei piețe caracterizate printr-o scădere semnificativă a prețurilor, nu avea sens, din punct de vedere economic, să se investească în refacerea cuptoarelor închise sau în construirea de cuptoare noi.

(39)

O parte interesată a afirmat, de asemenea, că o cauză majoră a presupusului prejudiciu adus industriei comunitare era reprezentată de creșterea costurilor salariale. Cu toate acestea, ancheta a arătat că creșterea generală a numărului de angajați ai industriei comunitare se poate atribui unui singur producător, care și-a sporit în același timp productivitatea. Ceilalți producători comunitari și-au menținut destul de stabil nivelul de ocupare a forței de muncă, deși s-au confruntat cu o scădere a producției. Acest fapt poate fi explicat prin caracterul procesului de producție propriu acestei industrii, unde personalul care are grijă de funcționarea utilajului de producție rămâne practic neschimbat, indiferent dacă întreprinderea funcționează la capacitate maximă sau redusă, determinând o scădere a productivității odată cu scăderea producției.

(40)

În orice caz, chiar dacă unii producători comunitari au suportat costuri salariale nejustificat de ridicate în timp ce producția era în scădere, nu se poate considera că aceasta este o cauză semnificativă a prejudiciului, având în vedere efectul minim pe care l-au avut fluctuațiile costurilor salariale asupra rentabilității generale a industriei comunitare. Cu titlu de exemplu, creșterea costurilor salariale (1,8 MEUR) explică mai puțin de 1 % din pierderea rentabilității totale a industriei comunitare, care a scăzut dramatic de la 16,2 % la – 3,8 % între 2005 și PA (echivalentul unei pierderi de profit de circa 39 MEUR).

(41)

Cu privire la prețurile materiilor prime, astfel cum se menționează în considerentul 75 din regulamentul provizoriu, noile calcule au arătat că, în cursul perioadei examinate, materia primă de bază pentru producerea de Cocs 80+, cărbunele cocsificabil, a reprezentat aproximativ 60 % din costul de producție de Cocs 80 + al industriei comunitare.

(42)

Una dintre părțile interesate a afirmat că prețurile ridicate ale materiei prime de bază, cărbunele cocsificabil, au afectat industria comunitară mai puternic decât industria chineză, din cauza accesului facil la materia primă al celei din urmă, transformând industria comunitară într-o industrie necompetitivă, chiar și în absența importurilor care fac obiectul unui dumping. În acest sens, ar trebui menționat în primul rând că, având în vedere cooperarea foarte limitată din partea producătorilor-exportatori chinezi, nu se pot formula concluzii generale în ceea ce privește facilitatea accesului la materii prime de către producătorii-exportatori chinezi. De asemenea, trebuie notat faptul că un producător din industria comunitară, care deține o proporție semnificativă din producția totală a industriei comunitare, utilizează cărbune cocsificabil din surse locale. În plus, după cum s-a menționat deja în considerentul 76 din regulamentul provizoriu, până la perioada de anchetă, creșterea prețurilor materiilor prime a putut fi repercutată de industria comunitară asupra prețurilor de vânzare. Mai mult, se observă că, în conformitate cu informațiile disponibile privind piața, China recurge, de asemenea, parțial la materii prime importate, importând în prezent cantități semnificative de cărbune cocsificabil din Australia.

(43)

O altă parte interesată a sugerat faptul că analiza privind legătura de cauzalitate este incorectă, deoarece pune la îndoială modul în care industria comunitară, care era rentabilă în 2003, ar fi putut suferi pierderi în cursul perioadei de anchetă și imposibilitatea acesteia de a mai acoperi prețurile ridicate ale materiilor prime, chiar dacă creșterea prețurilor de vânzare ale industriei comunitare între 2003 și perioada de anchetă era mult mai semnificativă decât impactul creșterii prețurilor materiilor prime.

(44)

Se observă în acest sens că, deși este adevărat că prețurile de vânzare ale industriei comunitare au fost mai mari în cursul perioadei de anchetă decât în 2003 (a se vedea considerentul 51 din regulamentul provizoriu), prețurile materiilor prime, care reprezintă componenta principală a costului de producție, erau proporțional și mai ridicate (a se vedea considerentul 75 din regulamentul provizoriu, precum și considerentul 41 de mai sus). Prin urmare, argumentul se respinge.

(45)

În absența unor informații noi și justificate sau argumente în acest sens, se confirmă considerentele 67-80 din regulamentul provizoriu, cu excepția revizuirilor aduse considerentelor 67 și 75, astfel cum s-a menționat anterior.

(46)

În lumina celor menționate mai sus, se confirmă concluziile provizorii de existență a unei legături de cauzalitate între prejudiciul material suportat de industria comunitară și importurile chinezești care fac obiectul unui dumping.

(47)

S-au primit comentarii referitoare la necesitatea de a lua în considerare anumite evoluții importante ulterioare perioadei de anchetă, atât de la anumiți producători comunitari, precum și de la producătorul-exportator care a cooperat și de la utilizatori. Comentariile se referă în special la creșterile semnificative ale prețului de piață al Cocs 80+, în ceea ce privește prețul importurilor chinezești, precum și prețurile de vânzare ale industriei comunitare.

(48)

Părțile interesate menționate au atribuit creșterea prețurilor de import în principal anumitor măsuri puse recent în aplicare de guvernul chinez pentru a descuraja exportul de materiale cu consum energetic ridicat, inclusiv cocsul, cum ar fi majorarea taxei de export și distribuția restrictivă de licențe de export. Un utilizator a afirmat că este posibil ca respectivele măsuri să fie de durată, având în vedere modificările structurale din politica Chinei, prin care produsele energetice semibrute precum Cocs 80+ sunt destinate pieței interne pentru a genera valoare adăugată din surse locale. Pe de altă parte, producătorii comunitari au afirmat că actualul nivel ridicat al prețurilor este temporar și poate face obiectul unor modificări în orice moment, la discreția guvernului RPC. Același utilizator a susținut, de asemenea, că rentabilitatea producătorilor comunitari se situează în prezent la un nivel ridicat datorită unei creșteri semnificative a prețurilor de vânzare după perioada de anchetă. Potrivit respectivului utilizator, se preconizează că prețurile de vânzare ale industriei comunitare să aibă o tendință de creștere pe termen lung, datorită unei creșteri semnificative a consumului în industria de vată minerală bazaltică, a absenței oricărei creșteri a capacității de producție în UE și, în special, din cauza schimbărilor fundamentale din politica Chinei, care a redus în mod semnificativ exporturile din RPC.

(49)

În măsura în care respectivul utilizator a sugerat că presupusa longevitate a (i) exporturilor chinezești restricționate și (ii) a nivelului presupus ridicat de rentabilitate a industriei comunitare contrazice justificarea impunerii măsurilor antidumping, ar trebui menționat în primul rând că, deși este adevărat că guvernul chinez a pus în aplicare măsuri care descurajează exportul de materiale cu consum energetic ridicat, nu există informații disponibile pentru a trage concluzii privind permanența acestor măsuri. Dimpotrivă, experiența dobândită în trecut, în special în 2004 și 2005, a arătat că politica de influențare a exporturilor se poate schimba destul de rapid. În al doilea rând, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din regulamentul de bază, informațiile cu privire la dumping și prejudiciu, care se referă la o perioadă ulterioară perioadei de anchetă, nu sunt, în mod normal, luate în considerare.

(50)

Cu toate acestea, au fost confirmate creșteri semnificative observate în prețurile importurilor chinezești de Cocs 80+ în considerentul 112 din regulamentul provizoriu și au fost luate în considerare în alegerea prețului minim de import (PMI) ca formă a măsurii. Tendința de menținere a prețurilor de import ridicate peste nivelurile prejudiciabile după adoptarea regulamentul provizoriu este confirmată de rapoarte de piață publicate, precum și de informațiile de care dispune Comisia referitoare la importurile de Cocs 80+ din RPC efectuate după impunerea măsurilor provizorii. Această situație se reflectă în alegerea măsurii definitive propuse, un preț minim de import, prevăzut în considerentul 75 de mai jos.

(51)

Anumiți producători comunitari au susținut că nivelurile ridicate ale prețurilor de import observate după perioada de anchetă se datorau, de asemenea, tarifelor de navlosire pentru transportul vrac care a crescut în mod substanțial după perioada de anchetă, determinând o creștere a prețului CIF al produsului în cauză. Aceștia au afirmat că, dat fiind că prețul minim de import este determinat pe baza prețului CIF, acesta nu se referă la chestiunea importurilor la prețuri de dumping, deoarece prețurile de import se aliniază la prețul minim de import, atunci când includ tariful de navlosire. În acest sens, ar trebui menționat în primul rând că, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din regulamentul de bază, informațiile referitoare la dumpingul ulterior perioadei de anchetă nu se iau, în mod normal, în considerare. În plus, producătorii comunitari menționați nici nu au stabilit modul în care, în opinia lor, presupusele creșteri ale tarifelor de navlosire ar trebui să fie luate în considerare în acest sens.

(52)

De asemenea, producătorii comunitari menționați au afirmat că un preț minim de import bazat pe costul materiei prime în cursul perioadei de anchetă nu înlătură în mod corespunzător prejudiciul cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping, având în vedere că o creștere substanțială a tarifelor de navlosire după perioada de anchetă ar afecta costul materiei prime de bază, cărbunele cocsificabil, pe care industria comunitară îl obține în principal din străinătate. În acest sens, se reamintește faptul că, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din regulamentul de bază, informațiile ulterioare perioadei de anchetă nu se iau, în mod normal, în considerare. În plus, producătorii comunitari nu au cuantificat efectul pe care o presupusă creștere a tarifelor de navlosire l-ar avea asupra costului de producție a Cocs 80+ al industriei comunitare, ci doar au furnizat câteva rapoarte de piață publicate privind tarifele de navlosire. Acestea nu permit totuși efectuarea unor calcule suficient de detaliate privind impactul pentru industria comunitară în ansamblul său, ținând cont, în special, de faptul că producătorii comunitari își achiziționează materia primă din diferite surse și că unul dintre producătorii comunitari majori nu ar fi afectat de creșterea tarifelor de navlosire, deoarece utilizează materie primă din surse locale. Prin urmare, argumentul producătorilor comunitari este respins.

(53)

În completarea comentariilor referitoare la evoluțiile ulterioare perioadei de anchetă prezentate mai sus în considerentele 47-50, un utilizator a afirmat, de asemenea, că analizarea interesului industriei comunitare pentru impunerea măsurilor se bazează exclusiv pe constatările din PA, fără a reflecta întreaga perioadă de examinare a prejudiciului. În acest sens, se menționează că analiza posibilelor consecințe pentru industria comunitară de pe urma impunerii măsurilor antidumping sau neimpunerii acestora este dedusă din analiza prejudiciului, pe care Comisia l-a întreprins cu privire la evoluția indicatorilor de prejudiciu în cursul întregii perioade analizate, astfel cum se menționează în considerentele 28 și 29. Prin urmare, acest argument se respinge.

(54)

În absența unor informații noi și justificate sau argumente în acest sens, se confirmă concluzia din considerentele 82-84 din regulamentul provizoriu privind interesul industriei comunitare.

(55)

În absența altor observații din partea importatorilor/comercianților, se confirmă concluziile din considerentele 85-87 din regulamentul provizoriu.

(56)

În absența unor informații noi și justificate sau argumente privind subiectul în cauză, se confirmă considerentele 89-91 din regulamentul provizoriu. Prin urmare, se confirmă, de asemenea, că o taxă la nivelul marjei de subcotare ar avea un efect foarte limitat asupra costului de producție al producătorului de vată minerală bazaltică care a cooperat, cu o creștere maximă ipotetică de aproximativ 1 %, astfel cum este menționat în considerentul 98 din regulamentul provizoriu.

(57)

După stadiul provizoriu, Comisia a intensificat ancheta în ceea ce privește posibilul impact al măsurilor asupra utilizatorilor, în special asupra turnătoriilor. În acest scop, s-au solicitat informații suplimentare din partea CAEF și a asociațiilor naționale de turnătorie. Informațiile primite confirmă concluziile provizorii, bazate pe răspunsurile la chestionarele utilizatorilor, astfel cum este menționat în considerentele 93 și 94 din regulamentul provizoriu, că efectul Cocs 80+ în costul total de producție al turnătoriilor este relativ moderat. Deși cota Cocs 80+ în costul de producție al utilizatorilor depinde de produs, s-a constatat că aceasta se situează în general între 2 % și 5 %.

(58)

În ceea ce privește rentabilitatea turnătoriilor, menționată în considerentul 93 din regulamentul provizoriu, s-a constatat că aceasta se situează între 2 % și 6 %. Această situație este conformă cu informațiile furnizate de CAEF, bazate pe un studiu al rentabilității, care analizează un număr de 93 de turnătorii în 2006 și conform căruia rentabilitatea medie a turnătoriilor metalurgice este de 4,4 % (marja medie fiind de 2,8 % pentru turnătoriile care produc pentru sectorul autovehiculelor și de 6,4 % pentru cele care produc pentru sectorul construcțiilor de mașini).

(59)

Informațiile suplimentare menționate anterior au confirmat, de asemenea, concluziile provizorii că o taxă la nivelul marjei de subcotare ar avea un efect foarte limitat asupra costurilor de producție al turnătoriilor, antrenând o creștere maximă ipotetică de aproximativ 1 %. Se remarcă faptul că, pentru o mare parte a turnătoriilor incluse în analiza menționată în considerentul 93 din regulamentul provizoriu, acest procent este chiar cu mult sub nivelul de 1 %.

(60)

Cu toate acestea, anumite părți interesate au susținut că, dată fiind marja medie de profit scăzută a turnătoriilor europene, acestea nu pot menține creșteri semnificative ale prețurilor pentru Cocs 80+, pe care le-ar putea repercuta cu greu asupra clienților lor. În acest sens, se remarcă faptul că nu poate fi exclus ca unele turnătorii să nu poată menține nivelurile actuale ale prețului pentru Cocs 80+. Cu toate acestea, creșterile de preț de după PA nu par să fie puse pe seama măsurilor antidumping, dat fiind faptul că PMI impuse de regulamentul provizoriu se situează cu mult sub nivelul actual al prețului pieței și că au început să se înregistreze creșteri de preț înainte ca măsurile provizorii să fie instituite.

(61)

Unii utilizatori au reiterat, de asemenea, afirmațiile făcute anterior referitoare la siguranța aprovizionării cu Cocs 80+ și au afirmat că măsurile îi vor afecta dramatic pe utilizatorii comunitari, pentru care Cocs 80+ reprezintă o materie primă de importanță strategică. Cu toate acestea, ei au afirmat în același timp că instituirea măsurilor antidumping nu va avea efect sau va avea numai efecte marginale asupra exporturilor chinezești. În plus, forma și nivelul măsurilor antidumping adoptate în acest caz sunt concepute să funcționeze ca un mecanism de siguranță pentru industria comunitară, fără a denatura însă în mod artificial piața în detrimentul industriei utilizatorilor. Ancheta a indicat că orice risc de deficit de aprovizionare, dacă acesta există, poate fi cauzat de o posibilă creștere a cererii interne în China și de actuala politică a Chinei de descurajare a exporturilor de materiale cu consum energetic ridicat și nu de măsura antidumping.

(62)

Analiza suplimentară de mai sus cu privire la interesul utilizatorilor comunitari nu a modificat concluziile provizorii în acest sens. Chiar dacă, în anumite cazuri, sarcina ar trebui să fie suportată în totalitate de către utilizator/importator, orice impact financiar negativ asupra celui din urmă ar fi, în orice caz, neglijabil. În baza acestui fapt, se consideră că respectivele concluzii privind interesul comunitar, așa cum sunt prevăzute în regulamentul provizoriu, nu sunt modificate. În absența altor observații, acestea sunt confirmate definitiv.

(63)

Marja de profit înainte de impozitare utilizată în regulamentul provizoriu pentru a calcula nivelul de eliminare a prejudiciului se baza pe marja medie de profit realizată de către industria comunitară în cursul anilor 2003-2005, calculată provizoriu ca fiind 15,3 % din cifra de afaceri. Aceasta era considerată ca fiind marja de profit înainte de impozitare pe care o industrie de acest tip ar putea-o obține în mod rezonabil în acest sector în condiții de concurență normale, respectiv în absența importurilor care fac obiectul unui dumping.

(64)

Mai multe părți interesate au contestat nivelul marjei de profit utilizat în mod provizoriu. Un utilizator a afirmat că rata profitului de 15,3 % este exagerată, susținând că nivelurile de profit realizate de industria comunitară în 2004 și 2005 au fost excepționale, survenind într-un moment în care penuria de Cocs 80+ chinezesc era atât de semnificativă încât măsurile antidumping au fost suspendate. Acest utilizator a afirmat că nu există o justificare valabilă pentru utilizarea unei marje de profit semnificativ mai mare decât cea constatată în ancheta anterioară. Se remarcă faptul că marja de profit utilizată în stadiul definitiv al anchetei anterioare era de 10,5 %.

(65)

Producătorul-exportator chinez care a cooperat a susținut argumentul că marja de profit utilizată în mod provizoriu este denaturată de profiturile ridicate din 2004 și 2005 obținute datorită condițiilor excepționale de piață. Acest producător-exportator a susținut că produsul Cocs 80+ este un produs de bază și că o rată a profitului de 5 % ar corespunde mai bine ratelor de profit utilizate anterior pentru produsele de bază.

(66)

Pe de altă parte, unii producători comunitari au susținut că o marjă de profit de 15,3 % nu este adecvată pentru eliminarea prejudiciului, dat fiind că producătorii menționați au realizat în trecut niveluri mai ridicate de profit în absența deprecierii prețurilor cauzate de importurile care fac obiectul unui dumping. Aceștia au susținut că marja de profit de 15,3 % nu ar fi suficientă pentru a permite producătorilor comunitari să facă investițiile necesare pentru a respecta standardele obligatorii de mediu și pentru a revitaliza sau reactiva instalațiile de producție oprite. S-a susținut că o astfel de restructurare a producției comunitare ar permite producătorilor comunitari să satisfacă cererea crescută de Cocs 80+. Producătorii comunitari în cauză nu au prezentat totuși o cifră exactă a nivelului marjei de profit pe care o consideră rezonabilă.

(67)

Mai întâi, trebuie remarcat faptul că, în lumina constatărilor reexaminate privind rentabilitatea menționate în considerentul 25, s-a constatat că rentabilitatea medie ponderată obținută în cursul anilor 2003-2005 a fost de fapt de 13,1 % în loc de 15,3 % astfel cum este menționat în considerentul 107 din regulamentul provizoriu.

(68)

În al doilea rând, metodologia utilizată pentru a determina nivelul de eliminare a prejudiciului a fost reexaminată ca urmare a observațiilor primite. S-a considerat că anii utilizați ca reper ar putea fi într-adevăr considerați nereprezentativi în condiții normale, în măsura în care anul 2004 a fost un an deosebit de bun în ceea ce privește profitul (15 %), din cauza unei penurii semnificative de Cocs 80+ chinezesc pe piață. Această situație excepțională s-a reflectat din nou în 2005 (16,2 %). Pe de altă parte, în 2003, industria comunitară era probabil încă într-un proces de recuperare în urma practicilor anterioare de dumping, reflectat într-o marjă de profit ceva mai scăzută (8,1 %). În schimb, ținta de profit de 10,5 % utilizată în ancheta anterioară s-a bazat pe trei ani consecutivi (1995-1997) înainte ca importurile din China să pătrundă masiv pe piață. Prin urmare, acesta pare să reflecte mult mai adecvat rentabilitatea pe care acest tip de industrie o poate obține în absența importurilor care fac obiectul unui dumping.

(69)

În ceea ce privește pretențiile anumitor producători comunitari pentru o marjă de profit necesară pentru a permite investiții, se observă faptul că un astfel de criteriu este irelevant atunci se determină nivelul de eliminare a prejudiciului. Într-adevăr, marja de profit utilizată în momentul calculării prețului indicativ, înlăturând prejudiciul în cauză, trebuie limitată la marja de profit pe care industria comunitară s-ar putea baza în condiții normale de concurență, adică în lipsa importurilor care fac obiectul unui dumping.

(70)

Având în vedere cele menționate anterior, se concluzionează că industria comunitară s-ar putea aștepta în mod rezonabil să obțină o marjă de profit înainte de impozitare de 10,5 % în absența importurilor care fac obiectul unui dumping, iar această marjă de profit a fost utilizată în concluziile definitive.

(71)

Prețurile de import chinezești ajustate pentru calcularea subcotării prețurilor (a se vedea considerentele 20 și 21) au fost comparate, pentru PA, cu prețul neprejudiciabil al produsului similar vândut de industria comunitară pe piața comunitară. Prețul neprejudiciabil a fost obținut prin ajustarea prețului de vânzare al industriei comunitare, pentru a reflecta marja de profit, astfel cum este revizuită în prezent (a se vedea considerentul 70). Diferența rezultată din această comparație, exprimată în procente din valoarea totală de import CIF, avea un nivel de 25,8 %, și anume un nivel mai mic decât marja de dumping constatată.

(72)

Dat fiind că niciun producător-exportator nu a solicitat un tratament individual, un singur nivel de eliminare a prejudiciului a fost calculat pentru toți exportatorii din RPC.

(73)

Având în vedere concluziile formulate cu privire la dumping, prejudiciu, legătura de cauzalitate și interesul comunitar și în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, ar trebui instituită o taxă antidumping definitivă la nivelul marjei celei mai scăzute de dumping sau de prejudiciu constatate, în conformitate cu regula taxei celei mai mici. În acest caz, nivelul taxei ar trebui stabilit, în consecință, la nivelul prejudiciului constatat.

(74)

Având în vedere cele menționate anterior, taxa definitivă ar trebui stabilită la 25,8 %.

(75)

Regulamentul provizoriu a instituit o taxă antidumping sub forma unui preț minim de import. Având în vedere că argumentele pentru alegerea unui PMI ca formă a măsurii menționate în considerentul 112 din regulamentul provizoriu sunt încă valabile, iar în absența oricăror observații împotriva acestei alegeri, se confirmă PMI ca formă a măsurii.

(76)

În conformitate cu considerentul 117 din regulamentul provizoriu, Comisia a analizat în profunzime fezabilitatea unui sistem de indexare care să fie aplicat PMI. În acest scop, Comisia a analizat diferite opțiuni de indexare, în special evoluția prețului cărbunelui cocsificabil, materia primă de bază pentru producerea de Cocs 80+. De asemenea, anumiți producători comunitari au susținut că PMI ar trebui să fie legat de costul cărbunelui cocsificabil. Cu toate acestea, s-a constatat că fluctuația prețului pentru Cocs 80+ nu se explică suficient prin evoluția prețului cărbunelui cocsificabil sau a oricărui alt cost de producție important. Prin urmare, s-a hotărât că PMI nu ar trebui să fie indexat.

(77)

Valoarea prețului minim de import rezultă din aplicarea marjei de prejudiciu la prețurile de export utilizate în calculul nivelului de eliminare a prejudiciului în cursul PA. Prețul minim definitiv de import astfel calculat este de 197 EUR pe tonă.

(78)

În absența oricăror observații privind punerea în aplicare a măsurilor, se confirmă considerentele 114-116 din regulamentul provizoriu.

(79)

Au existat preocupări în legătură cu aplicabilitatea acestor măsuri în ceea ce privește metoda de măsurare a cocsului pentru a determina proporțiile de Cocs 80+ și Cocs 80– prezente într-un transport mixt. Ancheta a demonstrat că importatorii de Cocs 80+ impun, printre altele, criterii stricte pentru dimensiune și umiditate, iar la sosirea produsului achiziționat în Comunitate sunt efectuate măsurători de control de către importator pentru a asigura respectarea acestor criterii. Utilizatorii principali de Cocs din CE sunt certificați în conformitate cu standardul ISO 9001:2000 sau sisteme echivalente de gestionare a calității, care impun prezentarea certificatelor de origine și a certificatului de conformitate pentru fiecare transport. Aceste certificate de conformitate care atestă, de asemenea, specificațiile referitoare la dimensiuni pot fi solicitate de autoritățile vamale de aplicare în scopul verificării exactitudinii informațiilor conținute în declarația vamală.

(80)

Cele două standarde ISO aplicate de industrie sunt ISO 728:1995 și ISO 18238:2006, care stabilesc metoda de măsurare, respectiv metoda de eșantionare a cantității de cocs care trebuie măsurată. Faptul că respectivele standarde se aplică deja de către industria importatoare arată că acestea sunt aplicabile și, prin urmare, sunt relevante pentru punerea în aplicare a acestor măsuri.

(81)

Având în vedere amploarea marjei de dumping constatate și dat fiind nivelul prejudiciului cauzat industriei comunitare, se consideră necesară perceperea definitivă a sumelor depuse cu titlu de taxă antidumping provizorie instituită de regulamentul provizoriu la nivelul taxei definitive instituite. În cazul în care taxa definitivă este mai mică decât taxa provizorie, sumele depuse provizoriu în plus față de nivelul taxei antidumping definitive ar trebui restituite,