This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 32008L0084
Commission Directive 2008/84/EC of 27 August 2008 laying down specific purity criteria on food additives other than colours and sweeteners (Codified version) (Text with EEA relevance)
Directiva 2008/84/CE a Comisiei din 27 august 2008 de stabilire a unor criterii specifice de puritate pentru aditivii alimentari, alții decât coloranții și îndulcitorii (Versiune codificată) (Text cu relevanță pentru SEE)
Directiva 2008/84/CE a Comisiei din 27 august 2008 de stabilire a unor criterii specifice de puritate pentru aditivii alimentari, alții decât coloranții și îndulcitorii (Versiune codificată) (Text cu relevanță pentru SEE)
JO L 253, 20.9.2008, pp. 1–175
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
No longer in force, Date of end of validity: 30/11/2012; abrogat prin 32012R0231
|
20.9.2008 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 253/1 |
DIRECTIVA 2008/84/CE A COMISIEI
din 27 august 2008
de stabilire a unor criterii specifice de puritate pentru aditivii alimentari, alţii decât coloranţii şi îndulcitorii
(Text cu relevanţă pentru SEE)
(Versiune codificată)
COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Europene,
având în vedere Directiva 89/107/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 de apropiere a legislaţiilor statelor membre privind aditivii alimentari autorizaţi pentru utilizare în produsele alimentare destinate consumului uman (1), în special articolul 3 alineatul (3) litera (a),
întrucât:
|
(1) |
Directiva 96/77/CE a Comisiei din 2 decembrie 1996 de stabilire a unor criterii specifice de puritate pentru aditivii alimentari, alţii decât coloranţii şi îndulcitorii (2) a fost modificată de mai multe ori şi în mod substanţial (3). Este necesar, din motive de claritate şi de raţionalizare, să se codifice directiva menţionată. |
|
(2) |
Este necesar să se stabilească criterii de puritate pentru toţi aditivii, alţii decât coloranţii şi îndulcitorii menţionaţi în Directiva 95/2/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 februarie 1995 privind aditivii alimentari, alţii decât coloranţii şi îndulcitorii (4). |
|
(3) |
Este necesar să se ţină seama de specificaţiile şi tehnicile analitice pentru aditivi stabilite în Codex Alimentarius, elaborat de Comitetul mixt FAO/OMS de experţi pentru aditivii alimentari (CMEAA). |
|
(4) |
Aditivii alimentari, dacă sunt preparaţi prin metode de producţie sau cu materiale sursă semnificativ diferite faţă de cele evaluate de către Comitetul ştiinţific pentru alimentaţie umană sau dacă sunt diferiţi de cei menţionaţi în prezenta directivă, trebuie supuşi spre evaluare a siguranţei de către Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor, cu accent pe criteriile de puritate. |
|
(5) |
Măsurile prevăzute în prezenta directivă sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanţul alimentar şi sănătatea animală. |
|
(6) |
Prezenta directivă nu trebuie să aducă atingere obligaţiilor statelor membre privind termenele de transpunere în dreptul intern a directivelor menţionate în anexa II partea B, |
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
Articolul 1
Criteriile de puritate menţionate la articolul 3 alineatul (3) litera (a) din Directiva 89/107/CEE pentru aditivii alimentari, alţii decât coloranţii şi îndulcitorii menţionaţi în Directiva 95/2/CE, sunt stabilite în anexa I la prezenta directivă.
Articolul 2
Directiva 96/77/CE, astfel cum a fost modificată prin directivele menţionate în anexa II partea A, se abrogă, fără a aduce atingere obligaţiilor statelor membre cu privire la termenele de transpunere în dreptul intern, menţionate în anexa II partea B.
Trimiterile la directiva abrogată se înţeleg ca trimiteri la prezenta directivă şi se citesc în conformitate cu tabelul de corespondenţă din anexa III.
Articolul 3
Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolul 4
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 27 august 2008.
Pentru Comisie
Preşedintele
José Manuel BARROSO
(1) JO L 40, 11.2.1989, p. 27.
(2) JO L 339, 30.12.1996, p. 1.
(3) A se vedea anexa II partea A.
Anexa I
Oxidul de etilenă nu se poate utiliza la sterilizarea aditivilor alimentari.
E 170 (i) CARBONAT DE CALCIU
Criteriile de puritate pentru acest aditiv sunt aceleaşi ca cele menţionate pentru acest aditiv în anexa la Directiva 95/45/CE a Comisiei (1).
E 200 ACID SORBIC
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Acid sorbic |
||
|
Trans, trans-2,4-acid haxadienoic |
|||
|
Iesce |
203-768-7 |
||
|
Formulă chimică |
C6H8O2 |
||
|
Masă moleculară |
112,12 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 99 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Ace incolore sau praf alb liber, având un miros caracteristic slab şi care nu îşi modifică culoarea după încălzire timp de 90 de minute la 105 oC |
||
|
Identificare |
|
||
|
Între 133 oC şi 135 oC, după uscare în vid timp de 4 ore într-un desicator cu acid sulfuric |
||
|
O soluţie de izopropanol (1 în 4 000 000 ) are absorbanţă maximă la 254 ± 2 nm |
||
|
|
||
|
80 oC |
||
|
Puritate |
|
||
|
Conţinut de apă |
Cel mult 0,5 % (metoda Karl Fischer) |
||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 0,2 % |
||
|
Aldehide |
Cel mult 0,1 % (ca formaldehidă) |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 202 SORBAT DE POTASIU
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Sorbat de potasiu |
||
|
Potasiu (E, E)-2,4-hexadienoat |
|||
|
Sare de potasiu de acid trans, trans 2,4-hexadienoat |
|||
|
Iesce |
246-376-1 |
||
|
Formulă chimică |
C6H7O2K |
||
|
Masă moleculară |
150,22 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 99 % pe bază uscată |
||
|
Descriere |
Pudră cristalină albă care nu îşi modifică culoarea după încălzire timp de 90 de minute la 105 oC |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere prin uscare |
Cel mult 1,0 % (105 oC, 3 h) |
||
|
Aciditate sau alcalinitate |
Cel mult aproximativ 1,0 % (ca acid sorbic sau K2CO3) |
||
|
Aldehide |
Cel mult 0,1 % calculat ca formaldehidă |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 203 SORBAT DE CALCIU
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Sorbat de calciu |
||
|
Săruri de calciu de acid trans, trans-2,4-acid haxadienoic |
|||
|
Iesce |
231-321-6 |
||
|
Formulă chimică |
C12H14O4Ca |
||
|
Masă moleculară |
262,32 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 98 % pe bază uscată |
||
|
Descriere |
Pudră cristalină albă care nu îşi modifică culoarea după încălzire timp de 90 de minute la 105 oC |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere prin uscare |
Cel mult 2,0 %, determinat prin uscare în vid timp de 4 ore într-un desicator de acid sulfuric |
||
|
Aldehide |
Cel mult 0,1 % (ca formaldehidă) |
||
|
Fluorură |
Cel mult 10 mg/kg |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 210 ACID BENZOIC
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Acid benzoic |
||
|
Acid benzencarboxilic |
|||
|
Acid fenilcarboxilic |
|||
|
Iesce |
200-618-2 |
||
|
Formulă chimică |
C7H6O2 |
||
|
Masă moleculară |
122,12 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 99,5 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Pudră cristalină albă |
||
|
Identificare |
|
||
|
Între 121,5 oC şi 123,5 oC |
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere prin uscare |
Cel mult 0,5 % după uscare timp de 3 ore în acid sulfuric |
||
|
pH |
Aproximativ 4 (soluţie în apă) |
||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 0,05 % |
||
|
Compuşi organici cloraţi |
Cel mult 0,07 % exprimat ca şi clorat corespunzând la 0,3 % exprimat ca acid monoclorobenzoic |
||
|
Substanţe oxidante |
Se adaugă 1,5 ml de acid sulfuric în 100 ml apă, se încălzeşte până la punctul de fierbere şi se adaugă 0,1 N KMnO4 în picături până când culoarea roz persistă timp de 30 de secunde. Se dizolvă un gram de mostră, rotunjită la cel mai apropiat mg, în soluţia încălzită şi se titrează cu 0,1 N KMnO4 până când culoarea roz persistă 15 secunde. Nu este necesar mai mult de 0,5 ml. |
||
|
Substanţe carbonizante |
O soluţie rece de 0,5 g acid benzoic în 5 ml de acid sulfuric 94,5 la 95,5 % nu trebuie să aibă o coloraţie mai puternică decât cea a lichidului de referinţă conţinând 0,2 ml clorură de cobalt TSC (2), 0,3 ml de clorură de fier TSC (3), 0,1 ml sulfat de cupru TSC (4) şi 4,4 ml apă |
||
|
Acizi policiclici |
La acidificarea fracţionată a unei soluţii neutralizate de acid benzoic, primul precipitat nu trebuie să aibă punctul de topire diferit de cel al acidului benzoic |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
||
E 211 BENZOAT DE SODIU
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Benzoat de sodiu |
||
|
Sare de sodiu de acid benzencarboxilic |
|||
|
Sare de sodiu de acid fenilcarboxilic |
|||
|
Iesce |
208-534-8 |
||
|
Formulă chimică |
C7H5O2Na |
||
|
Masă moleculară |
144,11 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 99 % de C7H5O2Na, după uscare la 105 oC timp de 4 ore |
||
|
Descriere |
Pudră cristalină sau granule albe, aproape fără miros |
||
|
Identificare |
|
||
|
Solubilă în apă, slab solubilă în etanol |
||
|
Intervalul de topire a acidului benzoic izolat prin acidificare şi nerecristalizat 121,5 oC la 123,5 oC, după uscare într-un desicator cu acid sulfuric |
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere prin uscare |
Cel mult 1,5 % după uscare la 105 oC timp de 4 ore |
||
|
Substanţe oxidabile |
Se adaugă 1,5 ml de acid sulfuric în 100 ml apă, se încălzeşte până la punctul de fierbere şi se adaugă 0,1 N KMnO4 în picături până când culoarea roz persistă timp de 30 de secunde. Se dizolvă un gram de mostră, rotunjită la cel mai apropiat mg, în soluţia încălzită şi se titrează cu 0,1 N KMnO4 până când culoarea roz persistă 15 secunde. Nu este necesar mai mult de 0,5 ml. |
||
|
Acizi policiclici |
La acidificarea fracţionată a unei soluţii (neutralizate) de benzoat de sodiu, primul precipitat nu trebuie să aibă o temperatură de topire diferită de cea a acidului benzoic |
||
|
Compuşi organici cloraţi |
Cel mult 0,06 % exprimat ca şi clorat, corespunzând la 0,25 % exprimat ca acid monoclorbenzoic |
||
|
Grade de aciditate sau alcalinitate |
Neutralizarea unui gram de benzoat de sodiu, în prezenţa fenolftaleinei, nu trebuie să necesite mai mult de 0,25 ml de 0,1 N NaOH sau 0,1 N HCl |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 212 BENZOAT DE POTASIU
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Benzoat de potasiu |
||
|
Sare de potasiu de acid benzencarboxilic |
|||
|
Sare de potasiu de acid fenilcarboxilic |
|||
|
Iesce |
209-481-3 |
||
|
Formulă chimică |
C7H5KO2·3H2O |
||
|
Masă moleculară |
214,27 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 99 % de C7H5 KO2, după uscare la 105 oC la greutate constantă |
||
|
Descriere |
Pudră albă cristalină |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere prin uscare |
Cel mult 26,5 % determinat prin uscare la 105 oC |
||
|
Compuşi organici cloraţi |
Cel mult 0,06 % exprimat ca şi clorat, corespunzând la 0,25 % exprimat ca acid monoclorbenzoic |
||
|
Substanţe oxidabile |
Se adaugă 1,5 ml de acid sulfuric în 100 ml apă, se încălzeşte până la punctul de fierbere şi se adaugă 0,1 N KMnO4 în picături până când culoarea roz persistă timp de 30 de secunde. Se dizolvă un gram de mostră rotunjită la cel mai apropiat mg în soluţia încălzită şi se titrează cu 0,1 N KMnO4 până când culoarea roz persistă 15 secunde. Nu este necesar mai mult de 0,5 ml. |
||
|
Substanţe carbonizabile |
O soluţie rece de 0,5 g acid benzoic în 5 ml acid sulfuric 94,5 la 95,5 % nu trebuie să prezinte o culoare mai puternică decât cea a lichidului de referinţă conţinând 0,2 ml de clorat de cobalt TSC, 0,3 ml de clor feric TSC, 0,1 ml de sulfat de cupru TSC şi 4,4 ml de apă |
||
|
Acizi policiclici |
La acidificarea fracţionată a unei soluţii (neutralizate) de benzoat de sodiu, primul precipitat nu trebuie să aibă o temperatură de topire diferită de cea a acidului benzoic |
||
|
Grade de aciditate sau alcalinitate |
Neutralizarea unui gram de benzoat de sodiu, în prezenţa fenolftaleinei, nu trebuie să necesite mai mult de 0,25 ml de 0,1 N NaOH sau 0,1 N HCl |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 213 BENZOAT DE CALCIU
|
Sinonime |
Benzoat de monocalciu |
|||
|
Definiţie |
|
|||
|
Denumire chimică |
Benzoat de calciu |
|||
|
Dibenzoat de calciu |
||||
|
Iesce |
218-235-4 |
|||
|
Formulă chimică |
Anhidridă: |
C14H10O4Ca |
||
|
Monohidrat: |
C14H10O4Ca· H2O |
|||
|
Trihidrat: |
C14H10O4Ca· 3H2O |
|||
|
Masă moleculară |
Anhidridă: |
282,31 |
||
|
Monohidrat: |
300,32 |
|||
|
Trihidrat: |
336,36 |
|||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 99 % după uscare la 105 oC |
|||
|
Descriere |
Cristale sau pudră albă sau incoloră |
|||
|
Identificare |
|
|||
|
|
|||
|
|
|||
|
Puritate |
|
|||
|
Pierdere prin uscare |
Cel mult 17,5 % determinat prin uscare la 105 oC la greutate constantă |
|||
|
Substanţă insolubilă în apă |
Cel mult 0,3 % |
|||
|
Compuşi organici cloraţi |
Cel mult 0,06 % exprimat ca şi clorat, corespunzând la 0,25 % exprimat ca acid monoclorbenzoic |
|||
|
Substanţe oxidabile |
Se adaugă 1,5 ml de acid sulfuric în 100 ml apă, se încălzeşte până la punctul de fierbere şi se adaugă 0,1 N KMnO4 în picături până când culoarea roz persistă timp de 30 de secunde. Se dizolvă un gram de mostră rotunjită la cel mai apropiat mg în soluţia încălzită şi se titrează cu 0,1 N KMnO4 până când culoarea roz persistă 15 secunde. Nu este necesar mai mult de 0,5 ml |
|||
|
Substanţe carbonizabile |
O soluţie rece de 0,5 g acid benzoic în 5 ml acid sulfuric 94,5 la 95,5 % nu trebuie să prezinte o culoare mai puternică decât cea a lichidului de referinţă conţinând 0,2 ml de clorat de cobalt TSC, 0,3 ml de clor feric TSC, 0,1 ml de sulfat de cupru TSC şi 4,4 ml de apă |
|||
|
Acizi policiclici |
La acidificarea fracţionată a unei soluţii (neutralizate) de benzoat de calciu, primul precipitat nu trebuie să aibă o temperatură de topire diferită de cea a acidului benzoic |
|||
|
Grade de aciditate sau alcalinitate |
Neutralizarea unui gram de benzoat de sodiu, în prezenţa fenolftaleinei, nu trebuie să necesite mai mult de 0,25 ml de 0,1 N NaOH sau 0,1 N HCl |
|||
|
Fluor |
Cel mult 10 mg/kg |
|||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
|||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
|||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
|||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
|||
E 214 p-HIDROXIBENZOAT DE ETIL
|
Sinonime |
Etil paraben |
||
|
p-oxibenzoat de etil |
|||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
p-hidroxibenzoat de etil |
||
|
Etil ester de acid p-hidroxibenzoic |
|||
|
Iesce |
204-399-4 |
||
|
Formulă chimică |
C9H10O3 |
||
|
Masă moleculară |
166,8 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 99,5 % după uscare timp de 2 ore la 80 oC |
||
|
Descriere |
Cristale incolore, aproape inodore, mici sau o pudră cristalină, albă |
||
|
Identificare |
|
||
|
115 oC la 118 oC |
||
|
Intervalul de topire a acidului p-hidroxibenzoic izolat prin acidificare şi nerecristalizat: 213 oC la 217 oC, după uscare în vid într-un desicator cu acid sulfuric |
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere prin uscare |
Cel mult 0,5 % după uscare timp de 2 ore la 80 oC |
||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 0,05 % |
||
|
Acid p-hidroxibenzoic şi acid salicilic |
Cel mult 0,35 % exprimat ca acid p-hidroxibenzoic |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 215 SAREA DE SODIU A p-HIDROXIBENZOATULUI DE ETIL
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Sarea de sodiu a p-hidroxibenzaotului de etil compus de sodiu al etil esterului de acid p-hidroxibenzoic |
||
|
Iesce |
252-487-6 |
||
|
Formulă chimică |
C9H9O3Na |
||
|
Masă moleculară |
188,8 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut al etilesterului de acid p-hidroxibenzoic nu mai mic de 83 % pe o bază anhidră |
||
|
Descriere |
Pudră higroscopică albă, cristalină |
||
|
Identificare |
|
||
|
Între 115 oC şi 118 oC, după uscare în vid într-un desicator cu acid sulfuric |
||
|
Intervalul de topire a acidului p-hidroxibenzoic rezultat din eşantion este 213 oC-217 oC |
||
|
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere prin uscare |
Cel mult 5 % determinat prin uscare în vid într-un desicator cu acid sulfuric |
||
|
Cenuşă sulfatată |
37 la 39 % |
||
|
Acid p-hidroxibenzoic şi acid salicilic |
Cel mult 0,35 % exprimat ca acid p-hidroxibenzoic |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 218 p-HIDROXIBENZOAT DE METIL
|
Sinonime |
Metilparaben |
||
|
Metil-p-oxibenzoat |
|||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
p-hidroxibenzoat de metil |
||
|
Metil ester al acidului p-hidroxibenzoic |
|||
|
Iesce |
243-171-5 |
||
|
Formulă chimică |
C8H8O3 |
||
|
Masă moleculară |
152,15 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 99 % după uscare timp de 2 ore la 80 oC |
||
|
Descriere |
Cristale incolore, aproape inodore, mici sau pudră albă cristalină |
||
|
Identificare |
|
||
|
Între 125 oC şi 128 oC |
||
|
Intervalul de topire a acidului p-hidroxibenzoic rezultat din eşantion este 213 oC-217 oC după uscare timp de 2 ore la 80 oC |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere prin uscare |
Cel mult 0,5 % după uscare timp de 2 ore la 80 oC |
||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 0,05 % |
||
|
Acid p-hidroxibenzoic şi acid salicilic |
Cel mult 0,35 % exprimat ca acid p-hidroxibenzoic |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 219 SAREA DE SODIU p-HIDROXIBENZOAT DE METIL
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Sare de sodiu p-hidroxibenzaot de metil |
||
|
Compus de sodiu al metilesterului de acid p-hidroxibenzoic |
|||
|
Formulă chimică |
C8H7O3Na |
||
|
Masă moleculară |
174,15 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 99,5 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Pudră higroscopică albă |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Conţinut de apă |
Cel mult 5 % (metoda Karl Fischer) |
||
|
Cenuşă sulfatată |
40 % la 44,5 % pe bază anhidră |
||
|
Acid p-hidroxibenzoic şi acid salicilic |
Cel mult 0,35 % exprimat ca acid p-hidroxibenzoic |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 220 ANHIDRIDĂ SULFUROASĂ
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Dioxid de sulf |
||
|
Anhidridă de acid sulfuric |
|||
|
Iesce |
231-195-2 |
||
|
Formulă chimică |
SO2 |
||
|
Masă moleculară |
64,07 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 99 % |
||
|
Descriere |
Gaz incolor, neinflamabil, cu miros puternic, înţepător, sufocant |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Conţinut de apă |
Cel mult 0,05 % |
||
|
Reziduuri nevolatile |
Cel mult 0,01 % |
||
|
Trioxid de sulf |
Cel mult 0,1 % |
||
|
Seleniu |
Cel mult 10 mg/kg |
||
|
Alte gaze neexistente în mod obişnuit în aer |
Nu sunt urme |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 221 SULFIT DE SODIU
|
Definiţie |
|
|||
|
Denumire chimică |
Sulfit de sodiu (anhidridă sau heptahidrat) |
|||
|
Iesce |
231-821-4 |
|||
|
Formulă chimică |
Anhidridă: |
Na2SO3 |
||
|
Heptahidrat: |
Na2SO3·7H2O |
|||
|
Masă moleculară |
Anhidridă: |
126,04 |
||
|
Heptahidrat: |
252,16 |
|||
|
Compoziţie |
Anhidridă: |
cel puţin 95 % Na2SO3 şi cel puţin 48 % SO2 |
||
|
Heptahidrat: |
cel puţin 48 % Na2SO3 şi cel puţin 24 % SO2 |
|||
|
Descriere |
Pudră albă cristalină sau cristale incolore |
|||
|
Identificare |
|
|||
|
|
|||
|
|
|||
|
Puritate |
|
|||
|
Tiosulfat |
Cel mult 0,1 % pe baza conţinutului de SO2 |
|||
|
Fier |
Cel mult 50 mg/kg pe baza conţinutului de SO2 |
|||
|
Seleniu |
Cel mult 10 mg/kg pe baza conţinutului de SO2 |
|||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
|||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
|||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
|||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
|||
E 222 BISULFIT DE SODIU
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Sulfit acid de sodiu |
||
|
Hidrogensulfit de sodiu |
|||
|
Iesce |
231-921-4 |
||
|
Formulă chimică |
NaHSO3 în soluţie apoasă |
||
|
Masă moleculară |
104,06 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 32 % g/g NaHSO3 |
||
|
Descriere |
Soluţie limpede, incoloră spre galben |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Fier |
Cel mult 50 mg/kg de Na2SO3 pe bază de conţinut SO2 |
||
|
Seleniu |
Cel mult 10 mg/kg pe bază de conţinut SO2 |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 223 METABISULFIT DE SODIU
|
Sinonime |
Pirosulfit |
||
|
Pirosulfit de sodiu |
|||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Disulfit de sodiu |
||
|
Pentaoxodisulfat de disodiu |
|||
|
Iesce |
231-673-0 |
||
|
Formulă chimică |
Na2S2O5 |
||
|
Masă moleculară |
190,11 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 95 % Na2S2O5 şi cel puţin 64 % SO2 |
||
|
Descriere |
Cristale albe sau pudră cristalină |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Tiosulfat |
Cel mult 0,1 % pe bază de conţinut de SO2 |
||
|
Fier |
Cel mult 50 mg/kg pe bază de conţinut de SO2 |
||
|
Seleniu |
Cel mult 10 mg/kg pe bază de conţinut de SO2 |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 224 METABISULFIT DE POTASIU
|
Sinonime |
Pirosulfit de potasiu |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Disulfit de potasiu |
||
|
Pentaoxodisulfat de potasiu |
|||
|
Iesce |
240-795-3 |
||
|
Formulă chimică |
K2S2O5 |
||
|
Masă moleculară |
222,33 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 90 % K2S2O5 şi cel puţin 51,8 % SO2, restul fiind alcătuit aproape în întregime din sulfat de potasiu |
||
|
Descriere |
Cristale incolore sau pudră albă cristalină |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Tiosulfat |
Cel mult 0,1 % pe bază de conţinut de SO2 |
||
|
Fier |
Cel mult 50 mg/kg pe bază de conţinut de SO2 |
||
|
Seleniu |
Cel mult 10 mg/kg pe bază de conţinut de SO2 |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 226 SULFIT DE CALCIU
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Sulfit de calciu |
||
|
Iesce |
218-235-4 |
||
|
Formulă chimică |
CaSO3·2H2O |
||
|
Masă moleculară |
156,17 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 95 % CaSO3·2H2O şi cel puţin 39 % SO2 |
||
|
Descriere |
Cristale albe sau pudră cristalină |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Fier |
Cel mult 50 mg/kg pe bază de conţinut de SO2 |
||
|
Seleniu |
Cel mult 10 mg/kg pe bază de conţinut de SO2 |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 227 BISULFIT DE CALCIU
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Sulfit acid de calciu |
||
|
Hidrogensulfit de calciu |
|||
|
Iesce |
237-423-7 |
||
|
Formulă chimică |
Ca(HSO3)2 |
||
|
Masă moleculară |
202,22 |
||
|
Compoziţie |
6-8 % (greutate/volum) de dioxid de sulf şi 2,5 -3,5 % (g/v) de dioxid de calciu corespunzând la 10-14 % (g/v) de bisulfit de calciu [Ca(HSO3)2] |
||
|
Descriere |
Soluţie apoasă limpede galben-verzuie, având un miros specific de dioxid de sulf |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Fier |
Cel mult 50 mg/kg pe bază de conţinut de SO2 |
||
|
Seleniu |
Cel mult 10 mg/kg pe bază de conţinut de SO2 |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 228 BISULFIT DE POTASIU
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Bisulfit de potasiu |
||
|
Hidrogensulfit de potasiu |
|||
|
Iesce |
231-870-1 |
||
|
Formulă chimică |
KHSO3, în soluţie apoasă |
||
|
Masă moleculară |
120,17 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 280 g KHSO3/l (sau 150 g SO2/l) |
||
|
Descriere |
Soluţie apoasă limpede, incoloră |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Fier |
Cel mult 50 mg/kg pe bază de conţinut de SO2 |
||
|
Seleniu |
Cel mult 10 mg/kg pe bază de conţinut de SO2 |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 230 BIFENIL
|
Sinonime |
Difenil |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
1,1’-bifenil |
||
|
Fenilbenzen |
|||
|
Iesce |
202-163-5 |
||
|
Formulă chimică |
C12H10 |
||
|
Masă moleculară |
154,20 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 99,8 % |
||
|
Descriere |
Solid alb sau galben pal spre chihlimbariu, având un miros caracteristic |
||
|
Identificare |
|
||
|
68,5 oC la 70,5 oC |
||
|
Se distilează complet la 2,5 oC diferenţă între 252,5 oC şi 257,5 oC |
||
|
Puritate |
|
||
|
Benzen |
Cel mult 10 mg/kg |
||
|
Amine aromatice |
Cel mult 2 mg/kg (ca anilină) |
||
|
Derivaţi fenol |
Cel mult 5 mg/kg (ca fenol) |
||
|
Substanţe carbonizabile |
O soluţie rece de 0,5 g bifenil în 5 ml de acid sulfuric 94,5 la 95,5 % nu trebuie să aibă un colorit mai puternic decât cel al lichidului de referinţă conţinând 0,2 ml clorură de cobalt TSC, 0,3 ml clorură de fier TSC, 0,1 ml sulfat de cupru TSC şi 4,4 ml apă |
||
|
Terfenil şi alţi derivaţi polifenili mai mari |
Cel mult 0,2 % |
||
|
Hidrocarburi aromatice policiclice |
Absente |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 231 ORTOFENILFENOL
|
Sinonime |
Ortoxenol |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
(1,1'-bifenil)-2-ol |
||
|
2-hidroxidifenil |
|||
|
o-hidroxidifenil |
|||
|
Iesce |
201-993-5 |
||
|
Formulă chimică |
C12H10O |
||
|
Masă moleculară |
170,20 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 99 % |
||
|
Descriere |
Pudră cristalină albă sau slab gălbuie |
||
|
Identificare |
|
||
|
56 oC la 58 oC |
||
|
O soluţie de etanol (1 g la 10 ml) produce o culoare verde prin adăugarea de 10 % soluţie clorură de fier |
||
|
Puritate |
|
||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 0,05 % |
||
|
Eter difenil |
Cel mult 0,3 % |
||
|
p-Fenilfenol |
Cel mult 0,1 % |
||
|
1-Naftol |
Cel mult 0,01 % |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 232 ORTOFENILFENOL DE SODIU
|
Sinonime |
Ortofenilfenat de sodiu |
||
|
Sare de sodiu de o-fenilfenol |
|||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Ortofenilfenol de sodiu |
||
|
Iesce |
205-055-6 |
||
|
Formulă chimică |
C12H9ONa· 4H2O |
||
|
Masă moleculară |
264,26 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 97 % C12H9ONa·4H2O |
||
|
Descriere |
Pudră cristalină albă sau slab gălbuie |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Difenileter |
Cel mult 0,3 % |
||
|
p-fenilfenol |
Cel mult 0,1 % |
||
|
1-naftol |
Cel mult 0,01 % |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 233 THIABENDAZOL
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
4-(2-benzimidazolil)tiazol |
||
|
2-(4-tiazolil)-1H-benzimidazol |
|||
|
Iesce |
205-725-8 |
||
|
Formulă chimică |
C10H7N3S |
||
|
Masă moleculară |
201,26 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 98 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Pudră inodoră, albă sau aproape albă |
||
|
Identificare |
|
||
|
296 oC la 303 oC |
||
|
Absorbţie maximă în 0,1 N HCl (0,0005 % g/v) la 302 nm, 258 nm şi 243 nm |
||
|
|
|||
|
|
|||
|
|
|||
|
Rata de absorbţie 243 nm/302nm = 0,47 la 0,53 |
|||
|
Rata de absorbţie 258 nm/302nm = 0,14 la 0,18 |
|||
|
Puritate |
|
||
|
Conţinut de apă |
Cel mult 0,5 % (metoda Karl Fischer) |
||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 0,2 % |
||
|
Seleniu |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 234 NIZINA
|
Definiţie |
Nizina este alcătuită din mai multe polipeptide strâns înrudite produse în mod natural de Streptococcus lactis, grupa Lancefield N |
|
Iesce |
215-807-5 |
|
Formulă chimică |
C143H230N42O37S7 |
|
Masă moleculară |
3 354,12 |
|
Compoziţie |
Concentratul de nizină conţine cel puţin 900 unităţi pe mg într-o mixtură de solide lactate fără grăsime şi un conţinut minim de 50 % clorură de sodiu |
|
Descriere |
Pudră albă |
|
Puritate |
|
|
Pierdere prin uscare |
Cel mult 3 % dacă este uscat la greutate constantă la 102 oC-103 oC |
|
Arsenic |
Cel mult 1 mg/kg |
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 235 NATAMICINA
|
Sinonime |
Pimaricina |
||||||
|
Definiţie |
Natamicina este un fungicid al grupului polien macrolide şi este produs în mod natural de Streptomyces natalensis sau Streptococcus lactis |
||||||
|
Iesce |
231-683-5 |
||||||
|
Formulă chimică |
C33H47O13N |
||||||
|
Masă moleculară |
665,74 |
||||||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 95 % pe bază anhidră |
||||||
|
Descriere |
Pudră cristalină albă spre alb cremos |
||||||
|
Identificare |
|
||||||
|
La adăugarea a câteva cristale de natamicină pe un recipient plat, la o picătură de:
|
||||||
|
O soluţie 0,0005 % g/v în 1 % acid acetic metanolic are absorbţie maximă la aproximativ 290 nm, 303 nm şi 318 nm, medie la aproximativ 280 nm şi minimă la aproximativ 250 nm, 295,5 nm şi 311 nm |
||||||
|
5,5 la 7,5 (1 % g/v soluţie într-o mixtură neutralizată în prealabil de 20 părţi dimetilformamidă şi 80 părţi apă) |
||||||
|
[α]D 20 = + 250o la + 295o (o soluţie de 1 % g/v acid acetic glacial, la 20 oC şi calculată cu referire la materialul uscat) |
||||||
|
Puritate |
|
||||||
|
Pierdere prin uscare |
Cel mult 8 % (peste P2O5 în vid la 60 oC greutate constantă) |
||||||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 0,5 % |
||||||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||||||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||||||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||||||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
||||||
|
Criterii microbiologice: numărare totală valabilă |
Cel mult 100/g |
E 239 HEXAMETILENTETRAMINĂ
|
Sinonime |
Hexamină |
||
|
Metenamină |
|||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
1,3,5,7-Tetrazatriciclo(3,3,1,13,7)-decan, hexametilentetramină |
||
|
Iesce |
202-905-8 |
||
|
Formulă chimică |
C6H12N4 |
||
|
Masă moleculară |
140,19 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 99 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Pudră incoloră sau albă cristalină |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere prin uscare |
Cel mult 0,5 % după uscare la 105 oC în vid cu P2O5 timp de 2 ore |
||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 0,05 % |
||
|
Sulfaţi |
Cel mult 0,005 % exprimat ca SO4 |
||
|
Cloruri |
Cel mult 0,005 % exprimat ca Cl |
||
|
Săruri de amoniu |
Nedetectabile |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 242 DICARBONAT DE DIMETIL
|
Sinonime |
DMDC |
||
|
Dimetil pirocarbonat |
|||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Dimetil dicarbonat |
||
|
|
Ester pirocarbonic al acidului dimetil |
||
|
Iesce |
224-859-8 |
||
|
Formulă chimică |
C4H6O5 |
||
|
Masă moleculară |
134,09 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 99,8 % |
||
|
Descriere |
Lichid incolor, se descompune în soluţie apoasă. Este coroziv pentru piele şi ochi şi toxic prin inhalare şi ingerare |
||
|
Identificare |
|
||
|
După diluare teste pozitive pentru CO2 şi metanol |
||
|
17 oC |
||
|
Punct de fierbere |
172 oC cu descompunere |
||
|
Aproximativ 1,25 g/cm3 |
||
|
Maxim la 1 156 şi 1 832 cm-1 |
||
|
Puritate |
|
||
|
Carbonat de dimetil |
Cel mult 0,2 % |
||
|
Total cloruri |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 249 NITRIT DE POTASIU
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Nitrit de potasiu |
||
|
Iesce |
231-832-4 |
||
|
Formulă chimică |
KNO2 |
||
|
Masă moleculară |
85,11 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 95 % pe bază anhidră (5) |
||
|
Descriere |
Granule lichefiate, albe sau slab gălbuie |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Cel puţin 6,0 şi cel mult 9,0 |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere prin uscare |
Cel mult 3 % după uscare timp de 4 ore cu gel de siliciu |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 250 NITRIT DE SODIU
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Nitrit de sodiu |
||
|
Iesce |
231-555-9 |
||
|
Formulă chimică |
NaNO2 |
||
|
Masă moleculară |
69,00 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 97 % pe bază anhidră (6) |
||
|
Descriere |
Pudră albă cristalină sau cuburi gălbui |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere prin uscare |
Cel mult 0,25 % după uscare cu gel de siliciu timp de 4 ore |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 251 NITRAT DE SODIU
1. NITRAT DE SODIU SOLID
|
Sinonime |
Salpetru de Chile |
||
|
Salpetru cubic |
|||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Nitrat de sodium |
||
|
Iesce |
231-554-3 |
||
|
Formulă chimică |
NaNO3 |
||
|
Masă moleculară |
85,00 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 99 % după uscare |
||
|
Descriere |
Pudră albă cristalină, uşor higroscopică |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Cel puţin 5,5 şi cel mult 8,3 |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere prin uscare |
Cel mult 2 % după uscare la 105 oC timp de 4 ore |
||
|
Nitriţi |
Cel mult 30 mg/Kg exprimat ca NaNO2 |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/Kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/Kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/Kg |
E 251 NITRAT DE SODIU
2. NITRAT DE SODIU LICHID
|
Definiţie |
Nitratul de sodiu lichid este o soluţie apoasă de nitrat de sodiu rezultată direct din reacţia chimică dintre hidroxidul de sodiu şi acidul nitric în cantitate stoichiometrică, fără cristalizare ulterioară. Formele standardizate preparate din nitratul de sodiu lichid care îndeplinesc aceste specificaţii pot conţine acid nitric în cantităţi excesive, dacă acestea sunt indicate clar sau sunt menţionate pe etichetă. |
||
|
Denumire chimică |
Nitrat de sodium |
||
|
Iesce |
231-554-3 |
||
|
Formulă chimică |
NaNO3 |
||
|
Masă moleculară |
85,00 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut între 33,5 % şi 40,0 % de NaNO3 |
||
|
Descriere |
Lichid limpede, incolor |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Cel puţin 1,5 şi cel mult 3,5 |
||
|
Puritate |
|
||
|
Acid nitric liber |
Cel mult 0,01 % |
||
|
Nitriţi |
Cel mult 10 mg/Kg exprimat ca NaNO2 |
||
|
Arsenic |
Cel mult 1 mg/Kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 1 mg/Kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 0,3 mg/Kg |
||
|
Prezenta specificaţie se referă la o soluţie apoasă de 35 % |
|
E 252 NITRAT DE POTASIU
|
Sinonime |
Salpetru de Chile Salpetru cubic |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Nitrat de potasiu |
||
|
Iesce |
231-818-8 |
||
|
Formulă chimică |
KNO3 |
||
|
Masă moleculară |
101,11 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 99 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Pudră albă cristalină sau cristale transparente având un gust răcoritor, salin, puternic |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Cel puţin 4,5 şi cel mult 8,5 |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere prin uscare |
Cel mult 1 % după uscare la 105 oC timp de 4 ore |
||
|
Nitriţi |
Cel mult 20 mg/kg exprimat ca KNO2 |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 260 ACID ACETIC
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Acid acetic |
||
|
Acid etanoic |
|||
|
Iesce |
200-580-7 |
||
|
Formulă chimică |
C2H4O2 |
||
|
Masă moleculară |
60,05 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 99,8 % |
||
|
Descriere |
Lichid limpede incolor având miros înţepător caracteristic |
||
|
Identificare |
|
||
|
118 oC la presiune de 760 mm (coloană de mercur) |
||
|
Aproximativ 1,049 |
||
|
|
||
|
Cel puţin 14,5 oC |
||
|
Puritate |
|
||
|
Reziduu nevolatil |
Cel mult 100 mg/kg |
||
|
Acid formic, formaţi şi alte substanţe oxidabile |
Cel mult 1 000 mg/kg exprimat ca acid formic |
||
|
Substanţe oxidabile |
Se diluează 2 ml din eşantion într-un vas de sticlă cu 10 ml apă şi se adaugă 0,1 ml de 0,1 N permanganat de potasiu. Culoarea roz nu se modifică în maro timp de 30 minute |
||
|
Arsenic |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 261 ACETAT DE POTASIU
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Acetat de potasiu |
||
|
Iesce |
204-822-2 |
||
|
Formulă chimică |
C2H3O2K |
||
|
Masă moleculară |
98,14 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 99 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Cristale incolore sau o pudră albă cristalină, inodoră sau cu miros slab acetic |
||
|
Identificare |
|
||
|
Cel puţin 7,5 şi cel mult 9,0 |
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere prin uscare |
Cel mult 8 % după uscare la 150 oC timp de 2 ore |
||
|
Acid formic, formaţi şi alte substanţe oxidabile |
Cel mult 1 000 mg/kg exprimat ca acid formic |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 262 (i) ACETAT DE SODIU
|
Definiţie |
|
|||
|
Denumire chimică |
Acetat de sodiu |
|||
|
Iesce |
204-823-8 |
|||
|
Formulă chimică |
C2H3NaO2·nH2O (n = 0 sau 3) |
|||
|
Masă moleculară |
Anhidridă: |
82,03 |
||
|
Trihidrat: |
136,08 |
|||
|
Compoziţie |
Conţinut (atât pentru anhidridă, cât şi pentru forma trihidrat) de cel puţin 98,5 % pe bază anhidră |
|||
|
Descriere |
Anhidridă: |
pudră albă, inodoră granulată, higroscopică |
||
|
Trihidrat: |
cristale incolore transparente sau pudră cristalină granulată, inodoră sau cu miros slab acetic. Fluorescentă în aer cald, uscat |
|||
|
Identificare |
|
|||
|
Cel puţin 8,0 şi cel mult 9,5 |
|||
|
|
|||
|
Puritate |
|
|||
|
Pierdere prin uscare |
Anhidridă: |
Cel mult 2 % (120 oC, 4 ore) |
||
|
Trihidrat: |
între 36 şi 42 % (120 oC, 4 ore) |
|||
|
Acid formic, formaţi şi alte substanţe oxidabile |
Cel mult 1 000 mg/kg exprimat ca acid formic |
|||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
|||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
|||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
|||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
|||
E 262 (ii) DIACETAT DE SODIU
|
Definiţie |
Diacetatul de sodiu este un compus molecular al acetatului de sodiu cu acidul acetic |
||
|
Denumire chimică |
Hidrogenodiacetat de sodiu |
||
|
Iesce |
204-814-9 |
||
|
Formulă chimică |
C4H7NaO4·nH2O (n = 0 sau 3) |
||
|
Masă moleculară |
142,09 (anhidridă) |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de 39 la 41 % acid acetic liber şi 58 la 60 % acetat de sodiu |
||
|
Descriere |
Solid alb, higroscopic, cristalin cu miros acetic |
||
|
Identificare |
|
||
|
Cel puţin 4,5 şi cel mult 5,0 |
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Conţinut de apă |
Nu mai mic de 2 % (metoda Karl Fisher) |
||
|
Acid formic, formaţi şi alte substanţe oxidabile |
Cel mult 1 000 mg/kg exprimat ca acid formic |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 263 ACETAT DE CALCIU
|
Definiţie |
|
|||
|
Denumire chimică |
Acetat de calciu |
|||
|
Iesce |
200-540-9 |
|||
|
Formulă chimică |
Anhidridă: |
C4H6O4Ca |
||
|
Monohidrat: |
C4H6O4Ca·H2O |
|||
|
Masă moleculară |
Anhidridă: |
158,17 |
||
|
Monohidrat: |
176,18 |
|||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 98 % pe bază anhidră |
|||
|
Descriere |
Acetatul de calciu anhidridă este un solid alb, higroscopic, masiv, cristalin, cu gust uşor amar. Poate prezenta un miros slab de acid acetic. Monohidratul poate fi sub formă de ace, granule sau pudră |
|||
|
Identificare |
|
|||
|
Cel puţin 6,0 şi cel mult 9,0 |
|||
|
|
|||
|
Puritate |
|
|||
|
Pierdere prin uscare |
Cel mult 11 % după uscare (155 oC la greutate constantă, pentru monohidrat) |
|||
|
Materie insolubilă în apă |
Cel mult 0,3 % |
|||
|
Acid formic, formaţi şi alte substanţe oxidabile |
Cel mult 1 000 mg/kg exprimat ca acid formic |
|||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
|||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
|||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
|||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
|||
E 270 ACID LACTIC
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Acid lactic |
||
|
Acid 2-hidroxipropionic |
|||
|
Acid 1-hidroxietan-1-carboxilic |
|||
|
Iesce |
200-018-0 |
||
|
Formulă chimică |
C3H6O3 |
||
|
Masă moleculară |
90,08 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 76 % şi cel mult 84 % |
||
|
Descriere |
Lichid siropos incolor sau gălbui, aproape inodor, cu gust acid constând într-o mixtură de acid lactic (C3H6O3) şi lactat de acid lactic (C6H10O5). Se obţine prin fermentarea lactică a zahărului sau se prepară sintetic |
||
|
Notă: Acidul lactic este hidroscopic şi când este concentrat prin fierbere se condensează pentru a forma lactatul de acid lactic, care prin diluare şi încălzire hidrolizează în acid lactic |
|
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 0,1 % |
||
|
Cloruri |
Cel mult 0,2 % |
||
|
Sulfaţi |
Cel mult 0,25 % |
||
|
Fier |
Cel mult 10 mg/kg |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
||
|
Notă: Această specificaţie se referă la 80 % soluţie apoasă; pentru soluţii apoase mai slabe calculaţi valori corespunzătoare conţinutului lor de acid lactic |
|
E 280 ACID PROPIONIC
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Acid propionic |
||
|
Acid propanoic |
|||
|
Iesce |
201-176-3 |
||
|
Formulă chimică |
C3H6O2 |
||
|
Masă moleculară |
74,08 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 99,5 % |
||
|
Descriere |
Lichid uleios, incolor sau slab gălbui, cu miros uşor înţepător |
||
|
Identificare |
|
||
|
- 22 oC |
||
|
138,5 oC la 142,5 oC |
||
|
Puritate |
|
||
|
Reziduu nevolatil |
Nu mai mic de 0,01 % dacă se usucă la 140 oC la greutate constantă |
||
|
Aldehide |
Cel mult 0,1 % exprimat ca formaldehidă |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 281 PROPIONAT DE SODIU
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Propionat de sodiu |
||
|
Propanoat de sodiu |
|||
|
Iesce |
205-290-4 |
||
|
Formulă chimică |
C3H5O2Na |
||
|
Masă moleculară |
96,06 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 99 %, după uscare timp de 2 ore la 105 oC |
||
|
Descriere |
Pudră albă, cristalină higroscopică sau pudră albă fină |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Cel puţin 7,5 şi cel mult 10,5 |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere prin uscare |
Cel mult 4 %, determinat prin uscare timp de 2 ore la 105 oC |
||
|
Substanţe insolubile în apă |
Cel mult 0,1 % |
||
|
Fier |
Cel mult 50 mg/kg |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 282 PROPIONAT DE CALCIU
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Propionat de calciu |
||
|
Iesce |
223-795-8 |
||
|
Formulă chimică |
C6H10O4Ca |
||
|
Masă moleculară |
186,22 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 99 %, după uscare timp de 2 ore la 105 oC |
||
|
Descriere |
Pudră albă cristalină |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Între 6,0 şi 9,0 |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere prin uscare |
Cel mult 4 %, determinat prin uscare timp de 2 ore la 105 oC |
||
|
Substanţe insolubile în apă |
Cel mult 0,3 % |
||
|
Fier |
Cel mult 50 mg/kg |
||
|
Fluoruri |
Cel mult 10 mg/kg |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 283 PROPIONAT DE POTASIU
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Propionat de potasiu |
||
|
Propanoat de potasiu |
|||
|
Iesce |
206-323-5 |
||
|
Formulă chimică |
C3H5KO2 |
||
|
Masă moleculară |
112,17 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 99 %, după uscare timp de 2 ore la 105 oC |
||
|
Descriere |
Pudră albă cristalină |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere prin uscare |
Cel mult 4 %, determinat prin uscare timp de 2 ore la 105 oC |
||
|
Substanţe insolubile în apă |
Cel mult 0,3 % |
||
|
Fier |
Cel mult 30 mg/kg |
||
|
Fluoruri |
Cel mult 10 mg/kg |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 284 ACID BORIC
|
Sinonime |
Acid boracic |
||
|
Acid ortoboric |
|||
|
Borofax |
|||
|
Definiţie |
|
||
|
Iesce |
233-139-2 |
||
|
Formulă chimică |
H3BO3 |
||
|
Masă moleculară |
61,84 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 99,5 % |
||
|
Descriere |
Cristale transparente sau granule albe sau pudră, incolore, inodore; uşor uleioase la atingere; apare în natură ca sasolit |
||
|
Identificare |
|
||
|
La aproximativ 171 oC |
||
|
|
||
|
Între 3,8 şi 4,8 |
||
|
Puritate |
|
||
|
Peroxizi |
Nu se colorează la adăugare soluţie KI |
||
|
Arsenic |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 285 TETRABORAT DE SODIU (BORAX)
|
Sinonime |
Borat de sodiu |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Tetraborat de sodiu |
||
|
Biborat de sodiu |
|||
|
Piroborat de sodiu |
|||
|
Tetraborat anhidru |
|||
|
Iesce |
215-540-4 |
||
|
Formulă chimică |
Na2B4O7 |
||
|
Na2B4O7·10H2O |
|||
|
Masă moleculară |
201,27 |
||
|
Descriere |
Pudră sau plăci de tip sticlă ce devin opace prin expunerea la aer; uşor solubile în apă |
||
|
Identificare |
|
||
|
Între 171 oC şi 175 oC cu descompunere |
||
|
Puritate |
|
||
|
Peroxizi |
Nu se colorează prin adăugarea unei soluţii de KI |
||
|
Arsenic |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 290 DIOXID DE CARBON
|
Sinonime |
Gaz de acid carbonic |
||
|
Gheaţă uscată (forma solidă) |
|||
|
Anhidridă carbonică |
|||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Dioxid de carbon |
||
|
Iesce |
204-696-9 |
||
|
Formulă chimică |
CO2 |
||
|
Masă moleculară |
44,01 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 99 % v/v pe bază gazoasă |
||
|
Descriere |
Gaz incolor în condiţii ambientale normale, cu miros uşor înţepător. Dioxidul de carbon comercial este transportat şi depozitat ca lichid în cilindri sub presiune sau sisteme de stocare a volumului sau în blocuri solide comprimate de „gheaţă uscată”. Formele solide (gheaţă uscată) conţin de obicei aditivi, ca propilen glicol sau ulei mineral, pentru legătură. |
||
|
Identificare |
|
||
|
Dacă se introduce o cantitate din eşantion într-o soluţie de hidroxid de bariu, se produce un precipitat alb care se dizolvă cu efervescenţă în acid acetic diluat |
||
|
Puritate |
|
||
|
Aciditate |
915 ml de gaz introduşi în 50 ml de apă proaspăt fiartă nu trebuie să facă apa mai acidă faţă de metilorange decât 50 ml apă proaspăt fiartă la care s-a adăugat 1 ml acid clorhidric (0,01 N) |
||
|
Substanţe reductoare, hidrogen fosfit şi sulfit |
915 ml de gaz introduşi în 25 ml reactiv de nitrat de argint amoniacal la care s-a adăugat 3 ml amoniac nu trebuie să provoace închiderea la culoare a acestei soluţii |
||
|
Monoxid de carbon |
Cel mult 10 μl/l |
||
|
Conţinut de ulei |
Cel mult 0,1 mg/l |
E 296 ACID MALIC
|
Sinonime |
DL-Acid malic, acid pomalic |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
DL-Acid malic, acid hidroxibutandioic, acid hidroxisuccinic |
||
|
Iesce |
230-022-8 |
||
|
Formulă chimică |
C4H6O5 |
||
|
Masă moleculară |
134,09 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 99,0 % |
||
|
Descriere |
Pulbere sau granule cristaline albe sau aproape albe |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 0,1 % |
||
|
Acid fumaric |
Cel mult 1,0 % |
||
|
Acid maleic |
Cel mult 0,05 % |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 297 ACID FUMARIC
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Acid trans-butendioic, acid tans-1,2-etilen-dicarboxilic |
||
|
Iesce |
203-743-0 |
||
|
Formulă chimică |
C4H4O4 |
||
|
Masă moleculară |
116,07 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 99,0 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Pulbere sau granule cristaline albe |
||
|
Identificare |
|
||
|
286 oC-302 oC (capilar închis, încălzire rapidă) |
||
|
|
||
|
3,0 -3,2 |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 0,5 % (120 oC, 4h) |
||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 0,1 % |
||
|
Acid maleic |
Cel mult 0,1 % |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 300 ACID ASCORBIC
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Acid L-ascorbic |
||
|
Acid ascorbic |
|||
|
2,3-didehidro-L-treo-hexono-1,4-lactonă |
|||
|
3-keto-L-gulofuranolactonă |
|||
|
Iesce |
200-066-2 |
||
|
Formulă chimică |
C6H8O6 |
||
|
Masă moleculară |
176,13 |
||
|
Compoziţie |
Acidul ascorbic, după uscare într-un desicator vidat cu acid sulfuric timp de 24 de ore, conţine cel puţin 99 % C6H8O6 |
||
|
Descriere |
Solid cristalin alb sau galben pal, inodor |
||
|
Identificare |
|
||
|
Între 189 oC şi 193 oC cu descompunere |
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere prin uscare |
Cel mult 0,4 %, după uscare într-un desicator vidat cu acid sulfuric timp de 24 de ore |
||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 0,1 % |
||
|
Rotaţie specifică |
[α]D 20 între +20,5 o şi +21,5 o (10 % g/v soluţie apoasă) |
||
|
pH-ul a 2 % soluţie apoasă |
Între 2,4 şi 2,8 |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 301 ASCORBAT DE SODIU
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Ascorbat de sodiu |
||
|
L-ascorbat de sodiu |
|||
|
2,3-didehidro-L-treo-hexono-1,4-lactone enolat de sodiu |
|||
|
3-keto-L-gulofurano-lactone enolat de sodiu |
|||
|
Iesce |
205-126-1 |
||
|
Formulă chimică |
C6H7O6Na |
||
|
Masă moleculară |
198,11 |
||
|
Compoziţie |
Ascorbatul de sodiu, după uscare într-un desicator vidat cu acid sulfuric timp de 24 de ore, conţine cel puţin 99 % C6H7O6Na |
||
|
Descriere |
Solid cristalin alb sau aproape alb, inodor, care se închide la culoare prin expunere la lumină |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere prin uscare |
Cel mult 0,25 %, după uscare într-un desicator vidat cu acid sulfuric timp de 24 de ore |
||
|
Rotaţie specifică |
[α]D 20 între + 103o şi + 106o (10 % g/v soluţie apoasă) |
||
|
pH-ul a 10 % soluţie apoasă |
Între 6,5 şi 8,0 |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 302 ASCORBAT DE CALCIU
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Ascorbat de calciu dehidratat |
||
|
Sare de calciu a 2,3-didehidro-L-treo-hexono-1,4-lactonă dihidrat |
|||
|
Iesce |
227-261-5 |
||
|
Formulă chimică |
C12H14O12Ca·2H2O |
||
|
Masă moleculară |
426,35 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 98 % pe bază de materie volatilă |
||
|
Descriere |
Pudră cristalină albă spre gri-galben pal, inodoră |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Fluoruri |
Cel mult 10 mg/kg (exprimat ca fluorine) |
||
|
Rotaţie specifică |
între + 95o şi + 97o (5 % g/v soluţie apoasă) |
||
|
pH-ul a 10 % soluţie apoasă |
Între 6,0 şi 7,5 |
||
|
Materie volatilă |
Cel mult 0,3 % determinat prin uscare la temperatura camerei timp de 24 ore într-un desicator conţinând acid sulfuric sau pentoxid de fosfor |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 304 (i) PALMITAT DE ASCORBIL
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Palmitat de ascorbil |
||
|
Palmitat de L-ascorbil |
|||
|
2,3-didehidro-L-threo-hexono-1,4-lactone-6-palmitat |
|||
|
6-palmitol-3-keto-L-gulofuranolactone |
|||
|
Iesce |
205-305-4 |
||
|
Formulă chimică |
C22H38O7 |
||
|
Masă moleculară |
414,55 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 98 % pe bază uscată |
||
|
Descriere |
Solid alb sau alb-gălbui cu miros de citrice |
||
|
Identificare |
|
||
|
Între 107 oC şi 117 oC |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere prin uscare |
Cel mult 2,0 % după uscare într-un cuptor în vid la 56 oC şi 60 oC timp de o oră |
||
|
Cenuşă sulfată |
Cel mult 0,1 % |
||
|
Rotaţie specifică |
[α]D 20 între + 21o şi + 24o (5 % g/v soluţie apoasă) |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 304 (ii) STEARAT DE ASCORBIL
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Stearat de ascorbil |
||
|
Stearat de L-ascorbil |
|||
|
2,3-didehidro-L-threo-hexono-1,4-lactone-6-stearat |
|||
|
6-palmitol-3-keto-L-gulofuranolactone |
|||
|
Iesce |
246-944-9 |
||
|
Formulă chimică |
C24H42O7 |
||
|
Masă moleculară |
442,6 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 98 % |
||
|
Descriere |
Solid alb sau alb-gălbui cu miros de citrice |
||
|
Identificare |
|
||
|
Aproximativ 116 oC |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere prin uscare |
Cel mult 2,0 % după uscare într-un cuptor în vid la 56 oC-60 oC timp de o oră |
||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 0,1 % |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 306 EXTRACT BOGAT ÎN TOCOFEROL
|
Definiţie |
Produs obţinut prin distilarea la aburi în vid a produselor uleioase din legume comestibile, cuprinzând tocoferoli şi tocotrienoli concentraţi |
||
|
Conţine tocoferoli cum ar fi d-α-, d-β-, d-γ- şi d-ζ-tocoferol |
|||
|
Masă moleculară |
430,71 (d-α-tocoferol) |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 34 % din total tocoferoli |
||
|
Descriere |
Ulei vâscos roşu maroniu sau roşu, limpede, miros şi gust caracteristice. Poate prezenta o uşoară separare a constituenţilor de tip ceară în formă microcristalină |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Insolubil în apă. Solubil în etanol. Miscibil în eter |
||
|
Puritate |
|
||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 0,1 % |
||
|
Rotaţie specifică |
de cel puţin + 20o |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 307 ALFA-TOCOFEROL
|
Sinonime |
DL-α-Tocoferol |
||
|
Definiție |
|
||
|
Denumire chimică |
DL-5,7,8-trimetiltocol |
||
|
DL-2,5,7,8-tetrametil-2-(4′,8′,12′-trimetiltridecil)-6-cromanol |
|||
|
Iesce |
233-466-0 |
||
|
Formulă chimică |
C29H50O2 |
||
|
Greutate moleculară |
430,71 |
||
|
Compoziție |
Cel puțin 96 % |
||
|
Descriere |
Ulei vâscos, limpede, aproape inodor, de culoare gălbuie spre chihlimbar, care se oxidează și se închide la culoare la expunere la aer sau lumină |
||
|
Identificare |
|
||
|
Insolubil în apă, ușor solubil în etanol, miscibil în eter |
||
|
În etanol absolut, absorbția maximă este de aproximativ 292 nm |
||
|
Puritate |
|
||
|
Indice de refracție |
nD 201,503 până la 1,507 |
||
| Absorbție specifică
|
(0,01 g în 200 ml de etanol absolut) |
||
|
Cenușă sulfatată |
Cel mult 0,1 % |
||
|
Rotație specifică |
[α]25 D0o±0,05 o (soluție 1:10 în cloroform) |
||
|
Plumb |
Cel mult 2 mg/kg |
E 308 GAMA-TOCOFEROL
|
Sinonime |
dl-γ-tocoferol |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
2,7,8-trimetil-2-(4’,8’,12’-trimetiltridecil)-6-cromanol |
||
|
Iesce |
231-523-4 |
||
|
Formulă chimică |
C28H48O2 |
||
|
Masă moleculară |
416,69 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 97 % |
||
|
Descriere |
Ulei limpede, vâscos, galben pal care oxidează şi se închide la culoare prin expunere la aer sau lumină |
||
|
Identificare |
|
||
|
Absorbţie maximă în etanol pur la aproximativ 298 nm şi 257 nm |
||
|
Puritate |
|
||
| Absorbţie specifică
|
|
||
|
|
|||
|
Index de refractare |
|
||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 0,1 % |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 309 DELTA-TOCOFEROL
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
2,8-dimetil-2-(4’,8’,12’-trimetiltridecil)-6-cromanol |
||
|
Iesce |
204-299-0 |
||
|
Formulă chimică |
C27H46O2 |
||
|
Masă moleculară |
402,7 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 97 % |
||
|
Descriere |
Ulei limpede, vâscos, gălbui pal sau portocaliu care oxidează şi se închide la culoare prin expunere la aer sau lumină |
||
|
Identificare |
|
||
|
Absorbţie maximă în etanol pur la aproximativ 298 nm şi 257 nm |
||
|
Puritate |
|
||
| Absorbţie specifică
|
|
||
|
|
|||
|
Index de refractare |
|
||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 0,1 % |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 310 GALAT DE PROPIL
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Galat de propil |
||
|
Ester propil al acidului galic |
|||
|
n-propil ester al acidului 3,4,5-trihidroxibenzoic |
|||
|
Iesce |
204-498-2 |
||
|
Formulă chimică |
C10H12O5 |
||
|
Masă moleculară |
212,20 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 98 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Solid alb spre alb cremos, cristalin, inodor |
||
|
Identificare |
|
||
|
Uşor solubil în apă, complet solubil în etanol, eter şi propan-1,2-diol |
||
|
Între 146 oC şi 150 oC după uscare la 110 oC timp de 4 ore |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere prin uscare |
Cel mult 1,0 % (110 oC, 4 ore) |
||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 0,1 % |
||
|
Acid liber |
Cel mult 0,5 % (ca acid galic) |
||
|
Compus organic clorurat |
Cel mult 100 mg/kg (ca Cl) |
||
| Absorbţie specifică
|
|
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 311 GALAT DE OCTIL
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Galat de octil |
||
|
Ester de octil al acidului galic |
|||
|
n-octil ester al acidului 3,4,5-trihidroxibenzoic |
|||
|
Iesce |
213-853-0 |
||
|
Formulă chimică |
C15H22O5 |
||
|
Masă moleculară |
282,34 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 98 % după uscare la 90 oC timp de 6 ore |
||
|
Descriere |
Solid inodor alb spre alb cremos |
||
|
Identificare |
|
||
|
Uşor solubil în apă, complet solubil în etanol, eter şi propan-1,2-diol |
||
|
Între 99 oC şi 102 oC după uscare la 90 oC timp de 6 ore |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere prin uscare |
Cel mult 0,5 % (90 oC, 6 ore) |
||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 0,05 % |
||
|
Acid liber |
Cel mult 0,5 % (ca acid galic) |
||
|
Compus organic clorurat |
Cel mult 100 mg/kg (ca Cl) |
||
| Absorbţie specifică
|
|
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 312 GALAT DE DODECIL
|
Sinonime |
Galat de lauril |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Galat de dodecil |
||
|
n-dodecil (sau lauril) ester al acidului 3,4,5-trihidroxibenzoic |
|||
|
ester de dodecil al acidului galic |
|||
|
Iesce |
214-620-6 |
||
|
Formulă chimică |
C19H30O5 |
||
|
Masă moleculară |
338,45 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 98 % după uscare la 90 oC timp de 6 ore |
||
|
Descriere |
Solid alb sau alb cremos, inodor |
||
|
Identificare |
|
||
|
Insolubil în apă, complet solubil în etanol, eter |
||
|
Între 95 oC şi 98 oC după uscare la 90 oC timp de 6 ore |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere prin uscare |
Cel mult 0,5 % (90 oC, 6 ore) |
||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 0,05 % |
||
|
Acid liber |
Cel mult 0,5 % (ca acid galic) |
||
|
Compus organic clorurat |
Cel mult 100 mg/kg (ca Cl) |
||
| Absorbţie specifică
|
|
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 10 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 30 mg/kg |
E 315 ACID ERITHORBIC
|
Sinonime |
Acid izoascorbic |
||
|
Acid D-araboascorbic |
|||
|
Definiție |
|
||
|
Denumire chimică |
Acid D-eritro-hexenic-2-γ-lactonă |
||
|
Acid izoascorbic |
|||
|
Acid D-izoascorbic |
|||
|
Iesce |
201-928-0 |
||
|
Formulă chimică |
C6H8O6 |
||
|
Greutate moleculară |
176,13 |
||
|
Compoziție |
Cel puțin 98 % pe baza anhidră |
||
|
Descriere |
Solid cristalin, de culoare alb spre gălbui, care se închide treptat la culoare la expunere la lumină |
||
|
Identificare |
|
||
|
Aproximativ 164 oC până la 172 oC, cu descompunere |
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierderi prin deshidratare |
Cel mult 0,4 % după uscare la presiune redusă pe silicagel timp de 3 ore |
||
|
Cenușă sulfatată |
Cel mult 0,3 % |
||
|
Rotație specifică |
[α]25 D10 % (g/v) soluție apoasă între -16,5 o până la -18,0 o |
||
|
Oxalat |
Într-o soluție de 1 g în 10 ml de apă, adăugați 2 picături de acid acetic glacial și 5 ml de soluție de acetat de calciu 10 %. Soluția trebuie să rămână limpede |
||
|
Plumb |
Cel mult 2 mg/kg |
E 316 ERITORBAT DE SODIU
|
Sinonime |
Izoascorbat de sodiu |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Izoascorbat de sodiu |
||
|
Acid D-izoascorbic de sodiu |
|||
|
Sare de sodiu de 2,3-didehidro-D-erythro-hexono-1,4-lactonă |
|||
|
3-keto-D-gulofurano-lactonă sodiu enolat monohidrat |
|||
|
Iesce |
228-973-9 |
||
|
Formulă chimică |
C6H7O6Na·H2O |
||
|
Masă moleculară |
216,13 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 98 % după uscare într-un desicator vidat cu acid sulfuric timp de 24 de ore exprimat pe bază de monohidrat |
||
|
Descriere |
Solid alb cristalin |
||
|
Identificare |
|
||
|
Complet solubil în apă, uşor solubil în etanol |
||
|
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere prin uscare |
Cel mult 0,25 % după uscare într-un desicator vidat cu acid sulfuric timp de 24 de ore |
||
|
Rotaţie specifică |
[α]D 25 10 % (g/v) soluţie apoasă între + 95o şi + 98o |
||
|
pH-ul a 10 % soluţie apoasă |
5,5 la 8,0 |
||
|
Oxalat |
La o soluţie de 1 g în 10 ml apă se adaugă 2 picături de acid acetic glacial şi 5 ml soluţie 10 % acetat de calciu. Soluţia ar trebui să rămână limpede |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 319 BUTILHIDROCHINONĂ TERȚIARĂ (TBHQ)
|
Sinonime |
TBHQ |
||
|
Definiție |
|
||
|
Denumiri chimice |
terț-butil-1,4-benzendiol |
||
|
2-(1,1-dimetiletil)-1,4-benzendiol |
|||
|
Iesce |
217-752-2 |
||
|
Formulă chimică |
C10H14O2 |
||
|
Greutate moleculară |
166,22 |
||
|
Compoziție |
Cel puțin 99 % C10H14O2 |
||
|
Descriere |
Solid cristalin, de culoare albă, cu miros caracteristic |
||
|
Identificare |
|
||
|
Practic insolubil în apă, solubil în etanol |
||
|
Cel puțin 126,5 oC |
||
|
Se dizolvă aproximativ 5 mg probă în 10 ml metanol și se adaugă 10,5 ml soluție de dimetilamină (1:4). Apare o culoare roșie spre roz |
||
|
Puritate |
|
||
|
Terți-butil-p-benzochinonă |
Cel mult 0,2 % |
||
|
2,5-di-terț-butilhidrochinonă |
Cel mult 0,2 % |
||
|
Hidroxichinonă |
Cel mult 0,1 % |
||
|
Toluen |
Cel mult 25 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 2 mg/kg |
E 320 BUTILHIDROXIANISOL (BHA)
|
Sinonime |
BHA |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
3-terţ-butil-4-hidroxianisol |
||
|
Un amestec de 2-terţ-butil-4-hidroxianisol şi 3-terţ-butil-4-hidroxianisol |
|||
|
Iesce |
246-563-8 |
||
|
Formulă chimică |
C11H16O2 |
||
|
Masă moleculară |
180,25 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 98,5 % de C11H16O2 şi conţinut minim 85 % de 3-terţ-butil-4-hidroxianisol izomer |
||
|
Descriere |
Cristale albe sau uşor gălbui sau solid cu aspect de ceară, cu un uşor miros aromatic |
||
|
Identificare |
|
||
|
Insolubil în apă, solubil liber în etanol |
||
|
Între 48 oC şi 63 oC |
||
|
Trece testul pentru grupările fenol |
||
|
Puritate |
|
||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 0,05 % după calcinare la 800 ± 25 oC |
||
|
Impurităţi fenolice |
Cel mult 0,5 % |
||
| Absorbţie specifică
|
|
||
| Absorbţie specifică
|
|
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 321 BUTILHIDROXITOLUEN (BHT)
|
Sinonime |
BHT |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
2,6-diterţ-butil-p-cresol |
||
|
4-metil-2,6-diterţ-butilfenol |
|||
|
Iesce |
204-881-4 |
||
|
Formulă chimică |
C15H24O |
||
|
Masă moleculară |
220,36 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 99 % |
||
|
Descriere |
Solid alb, cristalin sau pufos, inodor, cu miros aromatic caracteristic slab |
||
|
Identificare |
|
||
|
Insolubil în apă şi propan- 1,2-diol |
||
|
Complet solubil în etanol |
|||
|
La 70 oC |
||
|
Absorbţia în intervalul 230-320 nm a unui strat de 2 cm de soluţie 1 la 100 000 în etanol de hidratat arată maximul doar la 278 nm |
||
|
Puritate |
|
||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 0,005 % |
||
|
Impurităţi fenolice |
Cel mult 0,5 % |
||
| Absorbţie specifică
|
|
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 322 LECITINE
|
Sinonime |
Fosfatide |
||
|
Fosfolipide |
|||
|
Definiţie |
Lecitinele sunt amestecuri sau fracţiuni de fosfatide obţinute prin proceduri fizice din animale sau alimente vegetale; acestea includ şi produse hidrolizate obţinute prin utilizarea unor enzime nedăunătoare şi adecvate. Produsul final nu trebuie să prezinte urme ale activităţii reziduale a enzimei Lecitinele pot fi uşor albite în mediu apos cu ajutorul peroxidului de hidrogen. Această oxidare nu trebuie să modifice chimic fosfatidele de lecitină |
||
|
Iesce |
232-307-2 |
||
|
Compoziţie |
|
||
|
|||
|
Descriere |
|
||
|
|||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
La 800 ml conţinut se adaugă 500 ml apă (30 oC-35 oC). Apoi se adaugă încet 50 ml eşantion cu amestecare continuă. Lecitina hidrolizată formează o emulsie omogenă. Lecitina nehidrolizată formează o masă distinctă de aproximativ 50 g |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere prin uscare |
Cel mult 2,0 %, determinat prin uscare la 105 oC timp de o oră |
||
|
Materie insolubilă în toluen |
Cel mult 0,3 % |
||
|
Valoarea acidului |
|
||
|
|||
|
Valoarea peroxidului |
Mai mică sau egală cu 10 |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 325 LACTAT DE SODIU
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Lactat de sodiu |
||
|
2-hidroxipropanoat de sodiu |
|||
|
Iesce |
200-772-0 |
||
|
Formulă chimică |
C3H5NaO3 |
||
|
Masă moleculară |
112,06 (anhidridă) |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 57 % şi cel mult 66 % |
||
|
Descriere |
Lichid incolor, transparent Inodor sau cu miros caracteristic slab |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Aciditate |
Cel mult 0,5 % după uscare, exprimată ca acid lactic |
||
|
pH-ul a 20 % soluţie apoasă |
6,5 la 7,5 |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
||
|
Substanţe reductoare |
Nici o reducţie a soluţiei Fehling. |
||
|
Notă: Această specificaţie se referă la o soluţie apoasă 60 % |
|
E 326 LACTAT DE POTASIU
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Lactat de potasiu |
||
|
2-hidroxipropanoat de potasiu |
|||
|
Iesce |
213-631-3 |
||
|
Formulă chimică |
C3H5O3K |
||
|
Masă moleculară |
128,17 (anhidridă) |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 57 % şi cel mult 66 % |
||
|
Descriere |
Lichid limpede uşor vâscos, aproape inodor. Inodor sau cu miros caracteristic slab |
||
|
Identificare |
|
||
|
Aprindeţi soluţia de lactat de potasiu până se transformă în scrum. Scrumul este alcalin şi apare efervescenţa la adăugarea de acid |
||
|
Introduceţi 2 ml soluţie de lactat de potasiu peste 5 ml soluţie de catechină 1 la 100 în acid sulfuric. La zona de contact apare culoarea roşu aprins |
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
||
|
Aciditate |
Se dizolvă 1 g soluţie de lactat de potasiu în 20 ml apă, se adaugă 3 picături de fenolftaleină TS şi titraţi cu 0,1 N hidroxid de sodiu. Nu sunt necesari mai mult de 0,2 ml |
||
|
Substanţe reductoare |
Soluţia de lactat de potasiu nu produce nicio reducţie a soluţiei Fehling |
||
|
Notă: Această specificaţie se referă la o soluţie apoasă 60 % |
|
E 327 LACTAT DE CALCIU
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Dilactat de calciu |
||
|
Dilactat de calciu hidrat |
|||
|
Sare de calciu acid 2-hidroxipropanoic |
|||
|
Iesce |
212-406-7 |
||
|
Formulă chimică |
(C3H5O2)2 Ca·nH2O (n = 0-5) |
||
|
Masă moleculară |
218,22 (anhidridă) |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 98 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Pudră albă cristalină sau granule aproape inodore |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Solubil în apă şi practic insolubil în etanol |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere prin uscare |
Determinat prin uscare la 120 oC timp de 4 ore: |
||
|
|||
|
|||
|
|||
|
|||
|
Aciditate |
Cel mult 0,5 % din materie uscată exprimată ca acid lactic |
||
|
Fluoruri |
Cel mult 30 mg/kg (exprimat ca fluorine) |
||
|
pH-ul a 5 % soluţie |
Între 6,0 şi 8,0 |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
||
|
Substanţe reductoare |
Nici o reducţie a soluţiei Fehling |
E 330 ACID CITRIC
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Acid citric |
||
|
Acid 2-hidroxi-1,2,3-propanetricarboxilic |
|||
|
Acid β-hidroxitricarbalitic |
|||
|
Iesce |
201-069-1 |
||
|
Formulă chimică |
|
||
|
|||
|
Masă moleculară |
|
||
|
|||
|
Compoziţie |
Acidul citric poate fi anhidridă sau poate conţine o moleculă de apă. Acidul citric conţine cel puţin 99,5 % C6H8O7 calculată pe bază anhidră. |
||
|
Descriere |
Acidul citric este un solid cristalin alb sau incolor, inodor, având un gust acid puternic. Monohidratul este fluorescent în aer uscat |
||
|
Identificare |
|
||
|
Extrem de solubil în apă; liber solubil în etanol; solubil în eter |
||
|
Puritate |
|
||
|
Conţinut de apă |
Acidul citric anhidridă conţine cel mult 0,5 % apă; acidul citric monohidrat conţine cel mult 8,8 % apă (metoda Karl Fischer) |
||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 0,05 % după calcinare la 800 ± 25 oC |
||
|
Arsenic |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Oxalat |
Cel mult 100 mg/kg, exprimat ca acid oxalic, după uscare |
||
|
Substanţe carbonizabile |
Se încălzeşte 1 g eşantion pudră cu 10 ml acid sulfuric 98 % într-o baie de apă la 90 oC în întuneric timp de o oră. Nu trebuie să apară mai mult de o culoare maro pal (fluid compatibil K) |
E 331 (i) CITRAT MONOSODIC
|
Sinonime |
Citrat monosodic Citrat de sodiu monobazic |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Citrat monosodic |
||
|
Sare de sodiu a acidului 2-hidroxi-1,2,3-propanetricarboxilic |
|||
|
Formulă chimică |
|
||
|
|||
|
Masă moleculară |
|
||
|
|||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 99 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Pudră albă cristalină sau cristale incolore |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere prin uscare |
Determinată prin uscare la 180 oC timp de 4 ore:
|
||
|
|||
|
Oxalat |
Cel mult 100 mg/kg exprimat ca acid oxalic, după uscare |
||
|
pH-ul a 1 % soluţie apoasă |
Între 3,5 şi 3,8 |
||
|
Arsenic |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 5 mg/kg |
E 331 (ii) CITRAT DISODIC
|
Sinonime |
Citrat disodic Citrat de sodiu dibazic |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Citrat disodic |
||
|
Sare disodică a acidului 2-hidroxi-1,2,3-propantricarboxilic |
|||
|
Sare disodică a acidului citric cu 1,5 molecule apă |
|||
|
Iesce |
205-623-3 |
||
|
Formulă chimică |
C6H6O7Na2·1,5 H2O |
||
|
Masă moleculară |
263,11 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 99 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Pudră albă cristalină sau cristale incolore |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere prin uscare |
Cel mult 13,0 % prin uscare la 180 oC timp de 4 ore |
||
|
Oxalat |
Cel mult 100 mg/kg exprimat ca acid oxalic, după uscare |
||
|
pH-ul a 1 % soluţie apoasă |
Între 4,9 şi 5,2 |
||
|
Arsenic |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 5 mg/kg |
E 331 (iii) CITRAT TRISODIC
|
Sinonime |
Citrat trisodic Citrat de sodiu tribazic |
|||
|
Definiţie |
|
|||
|
Denumire chimică |
Citrat trisodic |
|||
|
Sare trisodică a acidului 2-hidroxi-1,2,3-propanetricarboxilic |
||||
|
Sare trisodică a acidului citric, în formă anhidridă, dihidrat sau pentahidrat |
||||
|
Iesce |
200-675-3 |
|||
|
Formulă chimică |
Anhidridă: |
C6H5O7Na3 |
||
|
Hidrat: |
C6H5O7Na3·nH2O (n = 2 sau 5) |
|||
|
Masă moleculară |
258,07 (anhidridă) |
|||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 99 % pe bază anhidră |
|||
|
Descriere |
Pudră albă cristalină sau cristale incolore |
|||
|
Identificare |
|
|||
|
|
|||
|
Puritate |
|
|||
|
Pierdere prin uscare |
Determinat prin uscare la 180 oC timp de 4 ore: |
|||
|
cel mult 1,0 % |
|||
|
cel mult 13,5 % |
|||
|
cel mult 30,3 % |
|||
|
Oxalat |
Cel mult 100 mg/kg exprimat ca acid oxalic, după uscare |
|||
|
pH-ul a 5 % soluţie apoasă |
Între 7,5 şi 9,0 |
|||
|
Arsenic |
Cel mult 1 mg/kg |
|||
|
Plumb |
Cel mult 1 mg/kg |
|||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
|||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 5 mg/kg |
|||
E 332 (i) CITRAT MONOPOTASIC
|
Sinonime |
Citrat monopotasic Citrat de potasiu monobazic |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Citrat monopotasic |
||
|
Sare monopotasică a acidului 2-hidroxi-1,2,3-propanetricarboxilic |
|||
|
Sare potasică anhidră a acidului citric |
|||
|
Iesce |
212-753-4 |
||
|
Formulă chimică |
C6H7O7K |
||
|
Masă moleculară |
230,21 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 99 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Pudră granulată, albă, higroscopică sau cristale transparente |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere prin uscare |
Cel mult 1,0 % determinat prin uscare la 180 oC timp de 4 ore |
||
|
Oxalat |
Cel mult 100 mg/kg exprimat ca acid oxalic după uscare |
||
|
pH-ul a 1 % soluţie apoasă |
Între 3,5 şi 3,8 |
||
|
Arsenic |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 5 mg/kg |
E 332 (ii) CITRAT TRIPOTASIC
|
Sinonime |
Citrat tripotasic Citrat de potasiu tribazic |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Citrat tripotasic |
||
|
Sare tripotasică a acidului 2-hidroxi-1,2,3-propanetricarboxilic |
|||
|
Sare tripotasică monohidrată a acidului citric |
|||
|
Iesce |
212-755-5 |
||
|
Formulă chimică |
C6H5O7K3·H2O |
||
|
Masă moleculară |
324,42 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 99 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Pudră granulată, albă, higroscopică sau cristale transparente |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere prin uscare |
Cel mult 6,0 % determinat prin uscare la 180 oC timp de 4 ore |
||
|
Oxalat |
Cel mult 100 mg/kg exprimat ca acid oxalic după uscare |
||
|
pH-ul a 5 % soluţie apoasă |
Între 7,5 şi 9,0 |
||
|
Arsenic |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 5 mg/kg |
E 333 (i) CITRAT MONOCALCIC
|
Sinonime |
Citrat monocalcic Citrat de calciu monobazic |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Citrat monocalcic |
||
|
Sare de calciu a acidului 2-hidroxi-1,2,3-propanetricarboxilic |
|||
|
Sare de calciu monohidrat a acidului citric |
|||
|
Formulă chimică |
(C6H7O7)2Ca·H2O |
||
|
Masă moleculară |
440,32 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 97,5 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Pudră albă fină |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere prin uscare |
Cel mult 7,0 % determinat prin uscare la 180 oC timp de 4 ore |
||
|
Oxalat |
Cel mult 100 mg/kg exprimat ca acid oxalic după uscare |
||
|
pH-ul a 1 % soluţie apoasă |
Între 3,2 şi 3,5 |
||
|
Fluoruri |
Cel mult 30 mg/kg (exprimat ca fluorine) |
||
|
Arsenic |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Carbonaţi |
Dizolvarea a 1 g citrat de calciu în 10 ml 2 N acid clorhidric nu trebuie să elibereze mai mult decât câteva bule izolate |
E 333 (ii) CITRAT DICALCIC
|
Sinonime |
Citrat dicalcic Citrat de calciu dibazic |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Citrat dicalcic |
||
|
Sare dicalcică a acidului 2-hidroxi-1,2,3-propanetricarboxilic |
|||
|
Sare dicalcică trihidrată a acidului citric |
|||
|
Formulă chimică |
(C6H7O7)2Ca2·3H2O |
||
|
Masă moleculară |
530,42 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 97,5 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Pudră albă fină |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere prin uscare |
Cel mult 20,0 % determinat prin uscare la 180 oC timp de 4 ore |
||
|
Oxalat |
Cel mult 100 mg/kg exprimat ca acid oxalic după uscare |
||
|
Fluoruri |
Cel mult 30 mg/kg (exprimat ca fluorine) |
||
|
Arsenic |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Carbonaţi |
Dizolvarea a 1 g citrat de calciu în 10 ml 2 N acid clorhidric nu trebuie să elibereze mai mult decât câteva bule izolate |
E 333 (iii) CITRAT TRICALCIC
|
Sinonime |
Citrat tricalcic Citrat de calciu tribazic |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Citrat tricalcic |
||
|
Sare tricalcică a acidului 2-hidroxi-1,2,3-propanetricarboxilic |
|||
|
Sare tricalcică terahidrată a acidului citric |
|||
|
Iesce |
212-391-7 |
||
|
Formulă chimică |
(C6H6O7)2Ca3·4H2O |
||
|
Masă moleculară |
570,51 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 97,5 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Pudră albă fină |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere prin uscare |
Cel mult 14,0 % determinat prin uscare la 180 oC timp de 4 ore |
||
|
Oxalat |
Cel mult 100 mg/kg exprimat ca acid oxalic după uscare |
||
|
Fluoruri |
Cel mult 30 mg/kg (exprimat ca fluorine) |
||
|
Arsenic |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Carbonaţi |
Dizolvarea a 1 g citrat de calciu în 10 ml 2 N acid clorhidric nu trebuie să elibereze mai mult decât câteva bule izolate |
E 334 ACID L(+) TARTRIC
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Acid L-tartric |
||
|
Acid L-2,3-dihidroxibutandioic |
|||
|
Acid d-α,β-dihidroxisuccinic |
|||
|
Iesce |
201-766-0 |
||
|
Formulă chimică |
C4H6O6 |
||
|
Masă moleculară |
150,09 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 99,5 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Solid cristalin incolor sau translucid sau pudră cristalină albă |
||
|
Identificare |
|
||
|
Între 168 oC şi 170 oC |
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere prin uscare |
Cel mult 0,5 % (cu P2O5, 3 ore) |
||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 1 000 mg/kg după calcinare la 800 ± 25 oC |
||
|
Rotaţie optică specifică a 20 % g/v soluţie apoasă |
[α]D 20 între +11,5 o şi +13,5 o |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
||
|
Oxalat |
Cel mult 100 mg/kg exprimat ca acid oxalic după uscare |
E 335 (i) TARTRAT MONOSODIC
|
Sinonime |
Sare monosodică a acidului L-(+)-tartric |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Sare monosodică a acidului L-2,3-dihidroxibutandioic |
||
|
Sare monosodică monohidrată a acidului L-(+)-tartric |
|||
|
Formulă chimică |
C4H5O6Na·H2O |
||
|
Masă moleculară |
194,05 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 99 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Cristale transparente incolore |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere prin uscare |
Cel mult 10,0 % determinat prin uscare la 105 oC timp de 4 ore |
||
|
Oxalat |
Cel mult 100 mg/kg exprimat ca acid oxalic, după uscare |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 335 (ii) TARTRAT DISODIC
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
L-tartrat disodic |
||
|
(+)-tartrat disodic |
|||
|
Acid (+)-2,3-dihidroxibutandioic disodic |
|||
|
Sare disodică dihidrată a acidului L-(+)-tartric |
|||
|
Iesce |
212-773-3 |
||
|
Formulă chimică |
C4H4O6Na2·2H2O |
||
|
Masă moleculară |
230,8 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 99 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Cristale transparente incolore |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
1 g este insolubil în 3 ml apă. Insolubil în etanol |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere prin uscare |
Cel mult 17,0 % determinat prin uscare la 150 oC timp de 4 ore |
||
|
Oxalat |
Cel mult 100 mg/kg exprimat ca acid oxalic, după uscare |
||
|
pH-ul a 1 % soluţie apoasă |
Între 7,0 şi 7,5 |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 336 (i)-TARTRAT MONOPOTASIC
|
Sinonime |
Tartrat de potasiu monobazic |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Sare monopotasică anhidridă a acidului L-(+)-tartric |
||
|
Sare monopotasică a acidului L-2,3-dihidroxibutandioic |
|||
|
Formulă chimică |
C4H5O6K |
||
|
Masă moleculară |
188,16 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 98 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Pudră albă cristalină sau granulată |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
230 oC |
||
|
Puritate |
|
||
|
pH-ul a 1 % soluţie apoasă |
3,4 |
||
|
Pierdere prin uscare |
Cel mult 1,0 % determinat prin uscare la 105 oC timp de 4 ore |
||
|
Oxalat |
Cel mult 100 mg/kg exprimat ca acid oxalic, după uscare |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 336 (ii)-TARTRAT DIPOTASIC
|
Sinonime |
Tartrat de potasiu dibazic |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Sare dipotasică a acidului L-2,3-dihidroxibutandioic |
||
|
Sare dipotasică cu o jumătate de moleculă de apă a acidului L-(+)-tartric |
|||
|
Iesce |
213-067-8 |
||
|
Formulă chimică |
C4H4O6K2·1/2H2O |
||
|
Masă moleculară |
235,2 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 99 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Pudră albă cristalină sau granulată |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
pH-ul a 1 % soluţie apoasă |
Între 7,0 şi 9,0 |
||
|
Pierdere prin uscare |
Cel mult 4,0 % determinat prin uscare la 150 oC timp de 4 ore |
||
|
Oxalat |
Cel mult 100 mg/kg exprimat ca acid oxalic, după uscare |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 337 TARTRAT DUBLU DE SODIU ŞI POTASIU
|
Sinonime |
L-(+)-tartrat de potasiu şi sodiu |
||
|
Sare de Rochelle |
|||
|
Sare de Seignette |
|||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Sare dublă de sodiu şi potasiu a acidului L-2,3-dihidroxibutandioic |
||
|
L-(+)-tartrat de potasiu şi sodiu |
|||
|
Iesce |
206-156-8 |
||
|
Formulă chimică |
C4H4O6KNa·4H2O |
||
|
Masă moleculară |
282,23 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 99 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Cristale incolore sau pudră albă cristalină |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
1 gram este solubil în 1 ml apă, insolubil în etanol |
||
|
Între 70 şi 80 oC |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere prin uscare |
Cel mult 26,0 % şi cel puţin 21,0 % determinat prin uscare la 150 oC timp de 3 ore |
||
|
Oxalat |
Cel mult 100 mg/kg exprimat ca acid oxalic, după uscare |
||
|
pH-ul a 1 % soluţie apoasă |
Între 6,5 şi 8,5 |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 338 ACID FOSFORIC
|
Sinonime |
Acid ortofosforic |
||
|
Acid monofosforic |
|||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumirea chimică |
Acid fosforic |
||
|
Iesce |
231-633-2 |
||
|
Formula chimică |
H3PO4 |
||
|
Masă moleculară |
98,00 |
||
|
Compoziţie |
Acidul fosforic este disponibil în comerţ sub formă de soluţie apoasă cu concentraţii variabile. Conţinut de cel puţin 67,0 % şi cel mult 85,7 %. |
||
|
Descriere |
Lichid vâscos, clar, incolor |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Acizi volatili |
Cel mult 10 mg/kg (sub formă de acid acetic) |
||
|
Cloruri |
Cel mult 200 mg/kg (exprimate sub formă de clor) |
||
|
Nitraţi |
Cel mult 5 mg/kg (exprimaţi sub formă de NaNO3) |
||
|
Sulfaţi |
Cel mult 1 500 mg/kg (exprimaţi sub formă de CaSO4) |
||
|
Fluorură |
Cel mult 10 mg/kg (exprimată sub formă de fluor) |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 4 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Notă: Prezenta specificaţie se referă la o soluţie apoasă 75 %. |
|
E 339 (i) FOSFAT MONOSODIC
|
Sinonime |
Monofosfat monosodic |
||
|
Acid monofosfat monosodic |
|||
|
Ortofosfat monosodic |
|||
|
Fosfat de sodiu monobazic |
|||
|
Monofosfat dihidrogen de sodiu |
|||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumirea chimică |
Monofosfat dihidrogen de sodiu |
||
|
Iesce |
231-449-2 |
||
|
Formula chimică |
Anhidru: NaH2PO4 |
||
|
Monohidrat: NaH2PO4 · H2O |
|||
|
Dihidrat: NaH2PO4 · 2H2O |
|||
|
Masă moleculară |
Anhidru: 119,98 |
||
|
Monohidrat: 138,00 |
|||
|
Dihidrat: 156,01 |
|||
|
Compoziţie |
După uscare la 60 oC timp de o oră şi apoi la 105 oC timp de patru ore, conţine cel puţin 97 % NaH2PO4 |
||
|
Conţinut de P2O5 |
Între 58 % şi 60 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Pulbere albă, inodoră, cristale sau granule, uşor delicvescente |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Solubil liber în apă. Insolubil în etanol sau eter |
||
|
Între 4,1 şi 5,0 |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Sarea anhidră pierde cel mult 2,0 %, monohidratul cel mult 15,0 %, iar dihidratul cel mult 25 % când este uscat mai întâi la 60 oC timp de o oră şi apoi la 105 oC timp de patru ore |
||
|
Substanţe insolubile în apă |
Cel mult 0,2 % pe bază anhidră |
||
|
Fluorură |
Cel mult 10 mg/kg (exprimată sub formă de fluor) |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 4 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 339 (ii) FOSFAT DISODIC
|
Sinonime |
Monofosfat disodic |
||
|
Fosfat secundar de sodiu |
|||
|
Ortofosfat disodic |
|||
|
Fosfat acid disodic |
|||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumirea chimică |
Monofosfat acid disodic |
||
|
Ortofosfat acid disodic |
|||
|
Iesce |
231-448-7 |
||
|
Formula chimică |
Anhidru: Na2HPO4 |
||
|
Hidrat: Na2HPO4 · nH2O (n = 2, 7 sau 12) |
|||
|
Masă moleculară |
141,98 (anhidru) |
||
|
Compoziţie |
După uscare la 40 oC timp de trei ore şi apoi la 105 oC timp de cinci ore, conţine cel puţin 98 % Na2HPO4 |
||
|
Conţinut de P2O5 |
Între 49 % şi 51 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Fosfatul hidrogen disodic anhidru este o pulbere albă, higroscopică, inodoră. Formele hidratate disponibile includ dihidratul: un solid inodor, cristalin, alb; heptahidratul: cristale eflorescente, inodore, albe sau pulbere granulară; şi dodecahidratul: pulbere inodoră, eflorescentă, albă sau cristale |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Solubil liber în apă. Insolubil în etanol |
||
|
Între 8,4 şi 9,6 |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Când este uscat la 40 oC timp de trei ore şi apoi la 105 oC timp de cinci ore, pierderile de greutate sunt după cum urmează: anhidru cel mult 5,0 %, dihidratul cel mult 22,0 %, heptahidratul cel mult 50,0 %, dodecahidratul cel mult 61,0 % |
||
|
Substanţe insolubile în apă |
Cel mult 0,2 % pe bază anhidrică |
||
|
Fluorură |
Cel mult 10 mg/kg (exprimată sub formă de fluor) |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 4 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 339 (iii) FOSFAT TRISODIC
|
Sinonime |
Fosfat de sodiu |
||
|
Fosfat de sodiu tribazic |
|||
|
Ortofosfat trisodic |
|||
|
Definiţie |
Fosfatul trisodic este obţinut dn soluţii apoase şi cristalizează în formă anhidră şi cu 1/2, 1, 6, 8 sau 12 H2O. Dodecahidratul cristalizează întotdeauna din soluţii apoase cu un exces de hidroxid de sodiu. El conţine 1/4 molecule de NaOH |
||
|
Denumirea chimică |
Monofosfat trisodic |
||
|
Fosfat trisodic |
|||
|
Ortofosfat trisodic |
|||
|
Iesce |
231-509-8 |
||
|
Formula chimică |
Anhidru: Na3PO4 |
||
|
Hidrat: Na3PO4 · nH2O (n = 1/2, 1, 6, 8 sau 12) |
|||
|
Masă moleculară |
163,94 (anhidru) |
||
|
Compoziţie |
Fosfatul de sodiu anhidru şi forma hidratată, cu excepţia dodecahidratului, conţin cel puţin 97,0 % Na3PO4, calculat pe bază uscată. Fosfatul de sodiu dodecahidrat conţine cel puţin 92,0 % Na3PO4 calculat pe baza calcinării |
||
|
Conţinut de P2O5 |
Între 40,5 % şi 43,5 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Cristale inodore, albe, granule sau pulbere cristalină |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Solubil liber în apă. Insolubil în etanol |
||
|
Între 11,5 şi 12,5 |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la calcinare |
Când este uscat la 120 oC timp de trei ore, iar apoi este calcinat la aproximativ 800 oC timp de 30 de minute, pierderile de greutate sunt după cum urmează: anhidru cel mult 2,0 %, monohidratul cel mult 11,0 %, dodecahidratul între 45,0 % şi 58,0 % |
||
|
Substanţe insolubile în apă |
Cel mult 0,2 % pe bază anhidră |
||
|
Fluorură |
Cel mult 10 mg/kg (exprimată sub formă de fluor) |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 4 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 340 (i) FOSFAT MONOPOTASIC
|
Sinonime |
Fosfat de potasiu monobazic |
||
|
Monofosfat monopotasic |
|||
|
Ortofosfat potasic |
|||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumirea chimică |
Fosfat dihidrogen potasic |
||
|
Ortofosfat dihidrogen monopotasic |
|||
|
Monofosfat dihidrogen monopotasic |
|||
|
Iesce |
231-913-4 |
||
|
Formula chimică |
KH2PO4 |
||
|
Masă moleculară |
136,09 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 98,0 % după uscare la 105 oC timp de patru ore |
||
|
Conţinut de P2O5 |
Între 51,0 % şi 53,0 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Cristale inodore, incolore sau pulbere cristalină sau granulară albă, higroscopică |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Solubil liber în apă. Insolubil în etanol |
||
|
Între 4,2 şi 4,8 |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 2,0 % determinată prin uscare la 105 oC timp de patru ore |
||
|
Substanţe insolubile în apă |
Cel mult 0,2 % pe bază anhidră |
||
|
Fluorură |
Cel mult 10 mg/kg (exprimată sub formă de fluor) |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 4 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 340 (ii) FOSFAT DIPOTASIC
|
Sinonime |
Monofosfat dipotasic |
||
|
Fosfat de potasiu secundar |
|||
|
Fosfat acid dipotasic |
|||
|
Ortofosfat dipotasic |
|||
|
Fosfat de potasiu dibazic |
|||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumirea chimică |
Monofosfat acid dipotasic |
||
|
Fosfat acid dipotasic |
|||
|
Ortofosfat acid dipotasic |
|||
|
Iesce |
231-834-5 |
||
|
Formula chimică |
K2HPO4 |
||
|
Masă moleculară |
174,18 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 98,0 % după uscare la 105 oC timp de patru ore |
||
|
Conţinut de P2O5 |
Între 40,3 % şi 41,5 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Pulbere granulară albă sau incoloră, cristale sau mase; substanţă delicvescentă |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Solubil liber în apă. Insolubil în etanol |
||
|
Între 8,7 şi 9,4 |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 2,0 % determinată prin uscare la 105 oC timp de patru ore |
||
|
Substanţe insolubile în apă |
Cel mult 0,2 % pe bază anhidră |
||
|
Fluorură |
Cel mult 10 mg/kg (exprimată sub formă de fluor) |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 4 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 340 (iii) FOSFAT TRIPOTASIC
|
Sinonime |
Fosfat de potasiu |
||
|
Fosfat de potasiu tribazic |
|||
|
Ortofosfat tripotasic |
|||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumirea chimică |
Monofosfat tripotasic |
||
|
Fosfat tripotasic |
|||
|
Ortofosfat tripotasic |
|||
|
Iesce |
231-907-1 |
||
|
Formula chimică |
Anhidru: K3PO4 |
||
|
Hidratat: K3PO4 · nH2O (n = 1 sau 3) |
|||
|
Masă moleculară |
212,27 (anhidru) |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 97,0 % calculat pe bază de calcinare |
||
|
Conţinut de P2O5 |
Între 30,5 % şi 33,0 % pe bază de calcinare |
||
|
Descriere |
Cristale sau granule higroscopice, inodore, incolore sau albe. Formele hidratate disponibile includ monohidratul şi trihidratul |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Solubil liber în apă. Insolubil în etanol |
||
|
Între 11,5 şi 12,3 |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la calcinare |
Anhidru: cel mult 3,0 %; hidratat: cel mult 23,0 %. Determinată prin uscare la 105 oC timp de o oră iar apoi calcinare la aproximativ 800 oC ± 25 oC timp de 30 minute |
||
|
Substanţe insolubile în apă |
Cel mult 0,2 % pe bază anhidră |
||
|
Fluorură |
Cel mult 10 mg/kg (exprimată ca fluor) |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 4 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 341 (i) FOSFAT DE MONOCALCIU
|
Sinonime |
Fosfat de calciu monobazic |
||
|
Ortofosfat monocalcic |
|||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumirea chimică |
Fosfat dihidrogen de calciu |
||
|
Iesce |
231-837-1 |
||
|
Formula chimică |
Anhidru: Ca(H2PO4)2 |
||
|
Monohidrat: Ca(H2PO4)2 · H2O |
|||
|
Masă moleculară |
234,05 (anhidru) |
||
|
252,08 (monohidrat) |
|||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 95,0 % pe bază uscată |
||
|
Conţinut de P2O5 |
Între 55,5 % şi 61,1 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Pulbere granulară sau cristale sau granule delicvescente, albe |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Între 23,0 % şi 27,5 % (anhidru) |
||
|
Între 19,0 % şi 24,8 % (monohidrat) |
|||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 14 % determinată prin uscare la 105 oC timp de patru ore (anhidru) |
||
|
Cel mult 17,5 % determinată prin uscare la 60 oC timp de o oră, apoi la 105 oC timp de patru ore (monohidrat) |
|||
|
Pierdere la calcinare |
Cel mult 17,5 % după calcinare la 800 oC ± 25 oC timp de 30 minute (anhidru) |
||
|
Cel mult 25,0 % determinată prin uscare la 105 oC timp de o oră, iar apoi calcinare la aproximativ 800 oC ± 25 oC timp de 30 minute (monohidrat) |
|||
|
Fluorură |
Cel mult 30 mg/kg (exprimată sub formă de fluor) |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 4 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 341 (ii) FOSFAT DICALCIC
|
Sinonime |
Fosfat de calciu dibazic |
||
|
Ortofosfat dicalcic |
|||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumirea chimică |
Fosfat monohidrogen de calciu |
||
|
Ortofosfat acid calcic |
|||
|
Fosfat de calciu secundar |
|||
|
Iesce |
231-826-1 |
||
|
Formula chimică |
Anhidru: CaHPO4 |
||
|
Dihidrat: CaHPO4 · 2H2O |
|||
|
Masă moleculară |
136,06 (anhidru) |
||
|
172,09 (dihidrat) |
|||
|
Compoziţie |
Fosfatul dicalcic, după uscare la 200 oC timp de trei ore, conţine cel puţin 98 % şi cel mult echivalentul a 102 % CaHPO4 |
||
|
Conţinut de P2O5 |
Între 50,0 % şi 52,5 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Cristale albe sau granule, pulbere granulară sau pulbere |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Puţin solubil în apă. Insolubil în etanol |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la calcinare |
Cel mult 8,5 % (anhidru) sau 26,5 % (dihidrat) după calcinare la 800 oC ± 25 oC timp de 30 minute |
||
|
Fluorură |
Cel mult 50 mg/kg (exprimată sub formă de fluor) |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 4 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 341 (iii) FOSFAT TRICALCIC
|
Sinonime |
Fosfat de calciu, tribazic |
||
|
Ortofosfat de calciu |
|||
|
Monofosfat hidroxi pentacalcic |
|||
|
Hidroxiapatit de calciu |
|||
|
Definiţie |
Fosfatul tricalcic constă într-un amestec variabil de fosfaţi de calciu obţinuţi prin neutralizarea acidului fosforic cu hidroxid de calciu şi având compoziţia aproximativă 10CaO · 3P2O5 · H2O |
||
|
Denumirea chimică |
Monofosfat hidroxi pentacalcic |
||
|
Monofosfat tricalcic |
|||
|
Iesce |
235-330-6 (Monofosfat hidroxi pentacalcic) |
||
|
231-840-8 (Ortofosfat de calciu) |
|||
|
Formula chimică |
Ca5(PO4)3 · OH sau Ca3(PO4)2 |
||
|
Masă moleculară |
502 sau 310 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 90 % calculat pe bază de calcinare |
||
|
Conţinut de P2O5 |
Între 38,5 % şi 48,0 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Pulbere inodoră, albă, stabilă în aer |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Practic insolubil în apă; insolubil în etanol, solubil în acid azotic şi acid clorhidric diluat |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la calcinare |
Cel mult 8 % după calcinare la 800 oC ± 25 oC, până la greutate constantă |
||
|
Fluorură |
Cel mult 50 mg/kg (exprimată sub formă de fluor) |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 4 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 343 (i) MONOFOSFAT DE MAGNEZIU
|
Sinonime |
Magneziu dihidrogen fosfat |
||
|
Fosfat de magneziu, monobazic |
|||
|
Ortofosfat monomagneziu |
|||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Monomagneziu dihidrogen monofosfat |
||
|
Iesce |
236-004-6 |
||
|
Formulă chimică |
Mg(H2PO4)2 · nH2O (unde n = 0-4) |
||
|
Masă moleculară |
218,30 (anhidru) |
||
|
Compoziţie |
Cel puţin 51,0 % după calcinare |
||
|
Descriere |
Pulbere cristalină albă, inodoră, puţin solubilă în apă |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Cel puţin 21,5 % după calcinare |
||
|
Puritate |
|
||
|
Fluorură |
Cel mult 10 mg/kg (sub formă de fluor) |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 4 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 343 (ii) DIFOSFAT DE MAGNEZIU
|
Sinonime |
Magneziu dihidrogen fosfat |
||
|
Fosfat de magneziu, dibazic |
|||
|
Ortofosfat dimagneziu |
|||
|
Fosfat de magneziu secundar |
|||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Dimagneziu monohidrogen monofosfat |
||
|
Iesce |
231-823-5 |
||
|
Formulă chimică |
MgHPO4 · nH2O (unde n = 0-3) |
||
|
Masă moleculară |
120,30 (anhidru) |
||
|
Compoziţie |
Cel puţin 96 % după calcinare |
||
|
Descriere |
Pulbere cristalină albă, inodoră, puţin solubilă în apă |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Cel puţin 33,0 % calculat pe bază anhidră |
||
|
Puritate |
|
||
|
Fluorură |
Cel mult 10 mg/kg (ca fluor) |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 4 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 350 (i) MALAT DE SODIU
|
Sinonime |
Sare sodică de acid malic |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Disodiu DL-malat, sare disodică de acid hidroxibutandioic |
||
|
Formulă chimică |
Hemihidrat: C4H4Na2O5 · 1/2 H2O |
||
|
Trihidrat: C4H4Na2O5 · 3H2O |
|||
|
Masă moleculară |
Hemihidrat: 187,05 |
||
|
Trihidrat: 232,10 |
|||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 98,0 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Pulbere sau bulgări cristalini albi |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Pozitivă |
||
|
Liber solubil în apă |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 7,0 % (130 oC, 4h) pentru hemihidrat sau 20,5 %-23,5 % (130 oC, 4h) pentru trihidrat |
||
|
Alcalinitate |
Cel mult 0,2 % sub formă de Na2CO3 |
||
|
Acid fumaric |
Cel mult 1,0 % |
||
|
Acid maleic |
Cel mult 0,05 % |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 350 (ii) MALAT ACID DE SODIU
|
Sinonime |
Sare monosodică a acidului DL-malic |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Monosodiu DL-malat, succinat 2-DL-hidroxi monosodiu |
||
|
Formulă chimică |
C4H5NaO5 |
||
|
Masă moleculară |
156,07 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 99 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Pulbere albă |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Pozitivă |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 2,0 % (110 oC, 3 h) |
||
|
Acid maleic |
Cel mult 0,05 % |
||
|
Acid fumaric |
Cel mult 1,0 % |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 351 MALAT DE POTASIU
|
Sinonime |
Sare potasică a acidului malic |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Dipotasiu DL-malat, sare dipotasică a acidului hidroxibutandioic |
||
|
Formulă chimică |
C4H4K2O5 |
||
|
Masă moleculară |
210,27 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 59,5 % |
||
|
Descriere |
Soluţie apoasă incoloră sau aproape incoloră |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Pozitivă |
||
|
Puritate |
|
||
|
Alcalinitate |
Cel mult 0,2 % sub formă de K2CO3 |
||
|
Acid fumaric |
Cel mult 1,0 % |
||
|
Acid maleic |
Cel mult 0,05 % |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 352 (i) MALAT DE CALCIU
|
Sinonime |
Sare de calciu a acidului malic |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Calciu DL-malat, calciu-α-hidrosuccinat, sare calcică a acidului hidroxibutandioic |
||
|
Formulă chimică |
C4H5CaO5 |
||
|
Masă moleculară |
172,14 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 97,5 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Pulbere albă |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Pozitivă |
||
|
Puţin solubil în apă |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 2 % (100 oC, 3h) |
||
|
Alcalinitate |
Cel mult 0,2 % sub formă de CaCO3 |
||
|
Acid maleic |
Cel mult 0,05 % |
||
|
Acid fumaric |
Cel mult 1,0 % |
||
|
Fluorură |
Cel mult 30 mg/kg |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 352 (ii) MALAT ACID DE CALCIU
|
Sinonime |
Sare monocalcică a acidului DL-malic |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Monocalciu DL-malat, monocalciu 2DL-hidrosuccinat |
||
|
Formulă chimică |
(C4H5O5)2Ca |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 97,5 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Pulbere albă |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Pozitivă |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 2 % (110 oC, 3h) |
||
|
Acid maleic |
Cel mult 0,05 % |
||
|
Acid fumaric |
Cel mult 1,0 % |
||
|
Fluorură |
Cel mult 30 mg/kg |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 353 ACID METATARTARIC
|
Sinonime |
Acid ditartaric |
|
Definiţie |
|
|
Denumirea chimică |
Acid metatartaric |
|
Formula chimică |
C4H6O6 |
|
Compoziţie |
Cel puţin 99,5 % |
|
Descriere |
Formă cristalină sau de pulbere de culoare albă sau gălbuie. Foarte delicvescent cu un uşor miros de caramel. |
|
Identificare |
|
|
A. |
Foarte solubil în apă şi etanol. |
|
B. |
Se pune o probă de 1 până la 10 mg din această substanţă într-o eprubetă cu 2 ml de acid sulfuric concentrat şi 2 picături de reactiv sulfo-resorcinol. Când este încălzit la 150 oC, apare o coloraţie violetă intensă. |
|
Puritate |
|
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 354 TARTRAT DE CALCIU
|
Sinonime |
L-tartrat de calciu |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumirea chimică |
Calciu L(+)-2,3-dihidroxibutandioat dihidrat |
||
|
Formula chimică |
C4H4Ca O6 · 2H2O |
||
|
Masa moleculară |
224,18 |
||
|
Compoziţie |
Cel puţin 98,0 % |
||
|
Descriere |
Pulbere cristalină fină de culoare albă sau alburie |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
+7,0 o până la 7,4 o (0,1 % într-o soluţie 1N de HCl) |
||
|
Între 6,0 şi 9,0 |
||
|
Puritate |
|
||
|
Sulfaţi (sub formă de H2SO4) |
Cel mult 1 g/kg |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 355 ACID ADIPIC
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Acid hexandioic, acid 1,4-butandicarboxilic |
||
|
Iesce |
204-673-3 |
||
|
Formulă chimică |
C6H10O4 |
||
|
Masă moleculară |
146,14 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 99,6 % |
||
|
Descriere |
Cristale albe inodore sau pulbere cristalină |
||
|
Identificare |
|
||
|
151,5 oC-154,0 oC |
||
|
Puţin solubil în apă. Liber solubil în etanol |
||
|
Puritate |
|
||
|
Apă |
Cel mult 0,2 % (metoda Karl Fischer) |
||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 20 mg/kg |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 356 ADIPAT DE SODIU
|
Definiţie |
|
||
|
Denumirea chimică |
Adipat de sodiu |
||
|
Iesce |
231-293-5 |
||
|
Formula chimică |
C6H8Na2O4 |
||
|
Masa moleculară |
190,11 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim de 99,0 % (pe bază anhidră) |
||
|
Descriere |
Cristale inodore albe sau pulbere cristalină |
||
|
Identificare |
|
||
|
151 oC-152 oC (pentru acidul adipic) |
||
|
Aproximativ 50 g/100 ml apă (20 oC) |
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Apă |
Cel mult 3 % (Karl Fischer) |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 357 ADIPAT DE POTASIU
|
Definiţie |
|
||
|
Denumirea chimică |
Adipat de potasiu |
||
|
Iesce |
242-838-1 |
||
|
Formula chimică |
C6H8K2O4 |
||
|
Masa moleculară |
222,32 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 99,0 % (pe bază anhidră) |
||
|
Descriere |
Cristale inodore albe sau pulbere cristalină |
||
|
Identificare |
|
||
|
151 oC-152 oC (pentru acidul adipic) |
||
|
Aproximativ 60 g/100 ml apă (20 oC) |
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Apă |
Cel mult 3 % (Karl Fischer) |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 363 ACID SUCCINIC
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Acid butandioic |
||
|
Iesce |
203-740-4 |
||
|
Formulă chimică |
C4H6O4 |
||
|
Masă moleculară |
118,09 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 99,0 % |
||
|
Descriere |
Cristale inodore, incolore sau albe |
||
|
Identificare |
|
||
|
Între 185,0 oC şi 190,0 oC |
||
|
Puritate |
|
||
|
Reziduu la calcinare |
Cel mult 0,025 % (800 oC, 15 minute) |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 380 TRICITRAT DE AMONIU
|
Sinonime |
Citrat de amoniu tribazic |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Sare triamonică a acidului 2-hidroxipropan-1,2,3-tricarboxilic |
||
|
Iesce |
222-394-5 |
||
|
Formulă chimică |
C6H17N3O7 |
||
|
Masă moleculară |
243,22 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 97,0 % |
||
|
Descriere |
Cristale sau pulbere albă sau aproape albă |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Liber solubil în apă |
||
|
Puritate |
|
||
|
Oxalat |
Cel mult 0,04 % (sub formă de acid oxalic) |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 385 SAREA DE CALCIU ŞI DISODIU A ACIDULUI ETILEN DIAMINTETRACETAT
|
Sinonime |
EDTA de calciu disodiu |
||
|
Edetat de calciu disodiu |
|||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
N, N’-1,2-Etandilbis[N-(carboximetil)-glicinat] [(4-)-O, O’,ON,ON]calcinat(2)-disodiu |
||
|
Etilendiamintetraacetat de calciu disodiu (etilendinitrilo)tetraacetat de calciu disodiu |
|||
|
Iesce |
200-529-9 |
||
|
Formulă chimică |
C10H12O8CaN2Na2·2H2O |
||
|
Masă moleculară |
410,31 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 97 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Granule albe, inodore, cristaline sau pudră albă spre aproape albă, uşor higroscopică |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Conţinut de apă |
5 la 13 % (metoda Karl Fischer) |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 400 ACID ALGINIC
|
Definiţie |
Glicuronoglican linear constituit în principal din unităţi de acid D-manuronic legat în β-(1-4) şi de acid L-guluronic legat în α-(1-4) sub formă de inel piranozic. Hidrat de carbon coloidal hidrofil extras cu ajutorul alcalului diluat provenind din varietăţile naturale ale diverselor specii de alge marine brune (Phaeophyceae) |
||
|
Iesce |
232-680-1 |
||
|
Formula chimică |
(C6H8O6)n |
||
|
Masă moleculară |
10 000 -600 000 (medie tipică) |
||
|
Compoziţie |
Acidul alginic degajă, raportat la substanţa anhidră, cel puţin 20 % şi cel mult 23 % bioxid de carbon (CO2), echivalentul a cel puţin 91 % şi cel mult 104,5 % acid alginic (C6H8O6)n (calculat pe baza greutăţii echivalente de 200). |
||
|
Descriere |
Acidul alginic se prezintă sub formă filamentoasă, granulară sau de praf. Este de culoare albă spre brun-gălbui şi aproape inodor |
||
|
Identificare |
|
||
|
Insolubil în apă şi solvenţi organici, greu solubil în soluţii de carbonat de sodiu, hidroxid de sodiu şi fosfat trisodic |
||
|
La un amestec de soluţie 0,5 % probă şi o soluţie de hidroxid de sodiu 1 M, se adaugă o cincime din volumul acesteia dintr-o soluţie 2,5 % de clorură de calciu. Se formează un precipitat gelatinos voluminos. Acest test permite distingerea acidului alginic de guma acacia, carboximetilceluloza de sodiu, carboximetilamidon, caragenan, gelatină, guma ghatti, guma karaya, guma de carruba, metilceluloză şi guma adragante. |
||
|
La un amestec de soluţie de 0,5 % probă şi soluţie de hidroxid de sodiu 1 M se adaugă o jumătate din volumul acesteia dintr-o soluţie saturată de sulfat de amoniu. Nu se formează precipitat. Această probă permite distingerea acidului alginic de agar-agar, carboximetilceluloza de sodiu caragenan, pectina dezesterificată, gelatină, guma de carruba, metilceluloză şi amidon. |
||
|
Se dizolvă cât mai complet posibil 0,01 g de probă prin agitare cu 0,15 ml de hidroxid de sodiu 0,1 N şi se adaugă 1 ml soluţie acidă de sulfat feric. În cinci minute apare o coloraţie roşu-vişiniu care în final virează în violet intens. |
||
|
Puritate |
|
||
|
pH-ul unei suspensii de 3 % |
Între 2,0 şi 3,5 |
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 15 % (105 oC, 4 ore) |
||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 8 % raportat la substanţă anhidră |
||
|
Hidroxid de sodiu (soluţie 1 M) |
Cel mult 2 % raportat la substanţă anhidră insolubilă |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 20 mg/kg |
||
|
Numărătoarea totală a lamelei |
Cel mult 5 000 colonii per gram |
||
|
Drojdii şi mucegaiuri |
Cel mult 500 colonii per gram |
||
|
E. coli |
Negativ în 5 g |
||
|
Specii de Salmonella |
Negativ în 10 g |
E 401 ALGINAT DE SODIU
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Sare sodică a acidului alginic |
||
|
Formula chimică |
(C6H7NaO6)n |
||
|
Masă moleculară |
10 000 -600 000 (medie tipică) |
||
|
Compoziţie |
Degajă, raportat la substanţa anhidră, cel puţin 18 % şi cel mult 21 % bioxid de carbon (CO2), echivalentul a cel puţin 90,8 % şi a cel mult 106,0 % alginat de sodiu (calculat pe baza greutăţii echivalente de 222) |
||
|
Descriere |
Pudră granulară sau fibroasă de culoare alb-gălbuie, aproape inodoră |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 15 % (105 oC, 4 ore) |
||
|
Substanţă insolubilă în apă |
Cel mult 2 % raportat la substanţă anhidră |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 20 mg/kg |
||
|
Numărătoarea totală a lamelei |
Cel mult 5 000 colonii per gram |
||
|
Drojdii şi mucegaiuri |
Cel mult 500 colonii per gram |
||
|
E. coli |
Negativ în 5 g |
||
|
Specii de Salmonella |
Negativ în 10 g |
E 402 ALGINAT DE POTASIU
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Sare potasică a acidului alginic |
||
|
Formula chimică |
(C6H7KO6)n |
||
|
Masa moleculară |
10 000 -600 000 (media tipică) |
||
|
Compoziţie |
Degajă, raportat la substanţa anhidră, cel puţin 16,5 % şi cel mult 19,5 % bioxid de carbon (CO2), echivalentul a cel puţin 89,2 % şi a cel mult 105,5 % alginat de potasiu (calculat pe baza greutăţii echivalente de 238) |
||
|
Descriere |
Pudră granulară sau fibroasă de culoare alb-gălbuie, aproape inodoră |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 15 % (105 oC, 4 ore) |
||
|
Substanţă insolubilă în apă |
Cel mult 2 % raportat la substanţă anhidră |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 20 mg/kg |
||
|
Numărătoarea totală a lamelei |
Cel mult 5 000 colonii per gram |
||
|
Drojdii şi mucegaiuri |
Cel mult 500 colonii per gram |
||
|
E. coli |
Negativ în 5 g |
||
|
Specii de Salmonella |
Negativ în 10 g |
E 403 ALGINAT DE AMONIU
|
Definiţie |
|
||
|
Denumirea chimică |
Sarea amoniacală a acidului alginic |
||
|
Formula chimică |
(C6H11NO6)n |
||
|
Masă moleculară |
10 000 -600 000 (medie tipică) |
||
|
Compoziţie |
Degajă, raportat la substanţă anhidră, cel puţin 18 % şi cel mult 21 % bioxid de carbon (CO2), echivalentul a cel puţin 88,7 % şi a cel mult 103,6 % alginat de amoniu (calculat pe baza greutăţii echivalente de 217) |
||
|
Descriere |
Pudră granulară sau fibroasă de culoare alb-gălbuie |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 15 % (105 oC, 4 ore) |
||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 7 % raportat la substanţă uscată |
||
|
Substanţă insolubilă în apă |
Cel mult 2 % raportat la substanţă anhidră |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele |
Cel mult 20 mg/kg |
||
|
Numărătoarea totală a lamelei |
Cel mult 5 000 colonii per gram |
||
|
Drojdii şi mucegaiuri |
Cel mult 500 colonii per gram |
||
|
E. coli |
Negativ în 5 g |
||
|
Specii de Salmonella |
Negativ în 10 g |
E 404 ALGINAT DE CALCIU
|
Sinonime |
Sare calcică a alginatului |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Sare calcică a acidului alginic |
||
|
Formula chimică |
(C6H7Ca1/2O6)n |
||
|
Masă moleculară |
10 000 -600 000 (media tipică) |
||
|
Compoziţie |
Degajă, raportat la substanţă anhidră, cel puţin 18 % şi cel mult 21 % bioxid de carbon (CO2), echivalentul a cel puţin 89,6 % şi a cel mult 104,5 % alginat de calciu (calculat pe baza greutăţii echivalente de 219) |
||
|
Descriere |
Pudră granulară sau fibroasă de culoare alb-gălbuie, aproape inodoră |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 15 % (105 oC, 4 ore) |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 20 mg/kg |
||
|
Numărătoarea totală a lamelei |
Cel mult 5 000 colonii per gram |
||
|
Drojdii şi mucegaiuri |
Cel mult 500 colonii per gram |
||
|
E. coli |
Negativ în 5 g |
||
|
Specii de Salmonella |
Negativ în 10 g |
E 405 ALGINAT DE PROPAN-1,2-DIOL
|
Sinonime |
Alginat de hidroxipropil |
||
|
Ester depropan-1,2-diol al acidului alginic |
|||
|
Alginat de propilenglicol |
|||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Esterul de propan-1,2-diol al acidului alginic; are compoziţie variabilă în funcţie de gradul de esterificare şi de procentul de grupe de carboxili liberi şi neutralizaţi din moleculă |
||
|
Formula chimică |
(C9H14O7)n |
||
|
(esterificat) |
|||
|
Masă moleculară |
10 000 -600 000 (medie tipică) |
||
|
Compoziţie |
Degajă, raportat la substanţă anhidră, cel puţin 16 % şi cel mult 20 % bioxid de carbon (CO2) |
||
|
Descriere |
Pudră granulară sau fibroasă de culoare alb-gălbuie, aproape inodoră |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 20 % (105 oC, 4 ore) |
||
|
Conţinut total de propan-1,2-diol |
Cel puţin 15 % şi cel mult 45 % |
||
|
Conţinut de propan-1,2-diol liber |
Cel mult 15 % |
||
|
Substanţă insolubilă în apă |
Cel mult 2 % raportat la substanţă anhidră |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 20 mg/kg |
||
|
Numărătoarea totală a lamelei |
Cel mult 5 000 colonii per gram |
||
|
Drojdii şi mucegaiuri |
Cel mult 500 colonii per gram |
||
|
E. coli |
Negativ în 5 g |
||
|
Specii de Salmonella |
Negativ în 10 g |
E 406 AGAR
|
Sinonime |
Geloză |
||
|
Agar japonez |
|||
|
Ihtiocol bengalez, ceylonez, chinezesc sau japonez |
|||
|
Layor Carang |
|||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Agar-agar-ul este o polizaharidă coloidală hidrofilă care conţine în principal unităţi de D-galactoză. La aproximativ 10 % din unităţile de D-galactopiranoză, una dintre grupele de hidroxil se esterifică cu acid sulfuric care se neutralizează cu calciu, magneziu, potasiu sau sodiu. Se extrage din anumite varietăţi naturale de alge marine din familiile Gelidiaceae şi Sphaerococcaceae şi din alge roşii înrudite din clasa Rhodophyceae |
||
|
Iesce |
232-658-1 |
||
|
Compoziţie |
Concentraţia limită a gelului nu trebuie să depăşească 0,25 % |
||
|
Descriere |
Agar-agar-ul este inodor sau are un miros uşor, caracteristic. Agar-agar-ul nemăcinat se prezintă de obicei sub formă de fascicule alcătuite din benzi subţiri, membranoase, aglutinate sau sub formă de fragmente, fulgi sau granule. Poate să fie de culoare portocaliu-gălbuie deschisă, gri-gălbuie spre galben pal sau incolor. Este dur în stare umedă, casant în stare uscată. Agar-agar-ul sub formă de pudră este de culoare albă spre alb-gălbui sau galben pal. Atunci când se examinează în apă la microscop, agar-agar-ul apare sub formă granulară şi uşor filamentoasă. Pot să fie prezente câteva fragmente de schelete de burete şi câteva frustule de diatomee. În soluţie de hidrat de cloral, agar-agar-ul sub formă de pudră este mai transparent decât în apă, mai mult sau mai puţin sub formă granulară, striată, cu muchii ascuţite şi conţine, ocazional, frustule de diatomee. Rigiditatea gelului se poate standardiza prin adaos de dextroză şi maltodextrine sau sucroză |
||
|
Identificare |
|
||
|
Insolubil în apă rece; solubil în apă fierbinte |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 22 % (105 oC, 5 ore) |
||
|
Cenuşă |
Cel mult 6,5 % raportat la substanţă anhidră determinată la 550 oC |
||
|
Cenuşă insolubilă în acid (insolubilă în acid clorhidric aproximativ 3N) |
Cel mult 0,5 %, determinată la 550 oC, raportat la substanţă anhidră |
||
|
Substanţă insolubile (în apă caldă) |
Cel mult 1,0 % |
||
|
Amidon |
Nedetectabil prin metoda următoare: la o soluţie 1 la 10 de probă se adaugă câteva picături de soluţie de iod. Nu se produce colorarea în albastru |
||
|
Gelatina şi alte proteine |
Se dizolvă aproximativ 1 g de agar-agar în 100 ml apă fierbinte şi se lasă să se răcească până la aproximativ 50 oC. La 5 ml soluţie se adaugă 5 ml soluţie de trinitrofenol (1g trinitrofenol anhidru/100 ml apă fierbinte). Nu apare turbiditate în 10 minute |
||
|
Absorbţia apei |
Se introduc 5 g de agar-agar într-un cilindru gradat de 100 ml, se completează până la semn cu apă, se amestecă şi se lasă în repaus la 25 oC timp de 24 de ore. Se toarnă conţinutul cilindrului prin vată de sticlă umezită şi se lasă apa să se scurgă în al doilea cilindru gradat de 100 ml. Se obţin cel mult 75 ml de apă |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 20 mg/kg |
E 407 CARAGEN TEHNOLOGIC
|
Sinonime |
Produsele comerciale se vând sub diferite denumiri, precum: |
||
|
Geloză de muşchi irlandez |
|||
|
Eucheuman (de la Eucheuma spp.) |
|||
|
Irydophycan (de la Iridaea spp.) |
|||
|
Hypnean (de la Hypnea spp.) |
|||
|
Furcellaran sau geloză daneză (de la Furcellaria fastigiata) |
|||
|
Caragen tehnologic (de la Chondrus şi Gigartina spp.) |
|||
|
Definiţie |
Caragenul se obţine prin extracţie apoasă din soiuri naturale de alge din familiile Gigartinaceae, Solieriaceae, Hypneaeceae şi Furcellariaceae, care aparţin clasei Rhodophyceae (alge roşii). Nu se va folosi nici un precipitant organic în afară de metanol, etanol şi propanol-2. Caragenul se compune în principal din săruri de potasiu, sodiu, magneziu şi calciu din esteri sulfat ai polizaharidelor care, la hidroliză, dau galactoză şi 3,6-anhidrogalactoză. Caragenul nu trebuie hidrolizat şi nici supus în alt fel vreunei degradări chimice |
||
|
Iesce |
232-524-2 |
||
|
Descriere |
Pudră aspră până la fină, gălbuie până la incoloră, practic inodoră |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Conţinut de metanol, etanol, propanol-2 |
Cel mult 0,1 %, singur sau în combinaţie |
||
|
Viscozitatea unei soluţii 1,5 % la 75 oC |
Cel puţin 5 mPa.s |
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 12 % (105 oC, patru ore) |
||
|
Sulfat |
Cel puţin 15 % şi cel mult 40 % pe bază uscată (exprimat ca SO4) |
||
|
Cenuşă |
Cel puţin 15 % şi cel mult 40 %, determinată pe bază uscată la 550 oC |
||
|
Cenuşă insolubilă în acid |
Cel mult 1 % pe bază uscată (insolubilă în acid clorhidric 10 %) |
||
|
Materii insolubile în acid |
Cel mult 2 % pe bază uscată (insolubile în acid sulfuric 1 % v/v) |
||
|
Caragen cu masa moleculară mică (fracţie de masa moleculară sub 50 kDa) |
Cel mult 5 % |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Numărătoare totală a lamelei |
Cel mult 5 000 de colonii per gram |
||
|
Drojdii şi mucegaiuri |
Cel mult 300 de colonii per gram |
||
|
E. coli |
Negativ în 5 g |
||
|
Specii de Salmonella |
Negativ în 10 g |
E 407a ALGĂ EUCHEUMA PROCESATĂ
|
Sinonime |
PES (acronim de la „processed eucheuma seaweed”) |
||
|
Definiţie |
Alga eucheuma procesată se obţine prin tratamentul alcalin apos (KOH) al soiurilor naturale ale algelor Eucheuma cottonii şi Eucheuma spinosum, din clasa Rhodophyceae (alge roşii) pentru îndepărtarea impurităţilor şi obţinerea produsului prin spălare cu apă curată şi uscare. O şi mai bună purificare poate fi realizată prin spălare cu metanol, etanol şi propanol-2 şi uscare. Produsul constă în principal în sare de potasiu din esteri sulfat ai polizaharidelor care, la hidroliză, dau galactoză şi 3,6-anhidrogalactoză. În cantităţi mai mici sunt prezente şi săruri de sodiu, calciu şi magneziu din esteri sulfat ai polizaharidelor. Este, de asemenea, prezentă în produs şi celuloză din alge până la 15 %. Caragenul din alga eucheuma procesată nu trebuie hidrolizat şi nici supus în alt fel vreunei degradări chimice |
||
|
Descriere |
Pudră aspră până la fină, de culoare ocru până la gălbui, practic inodoră |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Formează suspensii vâscoase şi tulburi în apă. Insolubilă în etanol |
||
|
Puritate |
|
||
|
Conţinut de metanol, etanol, propanol-2 |
Cel mult 0,1 %, singure sau în combinaţie |
||
|
Viscozitatea unei soluţii 1,5 % la 75 oC |
Cel puţin 5 mPa.s |
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 12 % (105 oC, patru ore) |
||
|
Sulfat |
Cel puţin 15 % şi cel mult 40 % pe bază uscată (exprimat ca SO4) |
||
|
Cenuşă |
Cel puţin 15 % şi cel mult 40 %, determinată pe bază uscată la 550 oC |
||
|
Cenuşă insolubilă în acid |
Cel mult 1 % pe bază uscată (insolubilă în acid clorhidric 10 %) |
||
|
Materii insolubile în acid |
Cel puţin 8 % şi cel mult 15 % pe bază uscată (insolubile în acid sulfuric 1 % v/v) |
||
|
Caragen cu masa moleculară mică (fracţie de masă moleculară sub 50 kDa) |
Cel mult 5 % |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Număratoare totală a lamelei |
Cel mult 5 000 de colonii per gram |
||
|
Drojdii şi mucegaiuri |
Cel mult 300 de colonii per gram |
||
|
E. coli |
Negativ în 5 g |
||
|
Specii de Salmonella |
Negativ în 10 g |
E 410 GUMĂ DIN SEMINŢE DE CARRUBA
|
Sinonime |
Gumă din seminţe de roşcov |
||
|
Gumă de algaroba |
|||
|
Definiţie |
Guma din seminţe de carruba reprezintă endospermul măcinat al seminţelor de varietăţi suşe naturale de roşcov, Cerationia siliqua (L.) Taub. (familia Leguminosae). Conţine în principal o polizaharidă hidrocoloidală cu o masă moleculară ridicată, compusă din unităţi de galactopiranoză şi manopiranoză combinate prin legături glicozidice, care se pot descrie din punct de vedere chimic sub formă de galactomanani |
||
|
Masă moleculară |
50 000 -3 000 000 |
||
|
Iesce |
232-541-5 |
||
|
Compoziţie |
Conţinutul de galactomanani de cel puţin 75 % |
||
|
Descrierea |
Pudră albă spre alb-gălbuie, aproape inodoră |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Se introduce o probă măcinată în soluţie apoasă care conţine 0,5 % iod şi 1 % iodură de potasiu pe o lamelă de sticlă şi se examinează la microscop. Guma de seminţe de carruba conţine celule lungi de formă tubulară, separate sau cu mici spaţii între ele. Conţinutul acestora, de culoare brună, apare sub formă mult mai puţin regulată în guma de guar. Guma de guar prezintă grupări strânse de celule de formă variabilă, de la rotundă până la cea de pară. Conţinutul acestora este galben spre brun |
||
|
Solubilă în apă fierbinte, insolubilă în etanol |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 15 % (105 oC, 5 ore) |
||
|
Cenuşă |
Cel mult 1,2 % determinată la 800 oC |
||
|
Proteină (N × 6,25 ) |
Cel mult 7 % |
||
|
Substanţă insolubilă în acid |
Cel mult 4 % |
||
|
Amidon |
Nu este detectabil prin metoda următoare: la o soluţie 1:10 de probă se adaugă câteva picături de soluţie de iod. Nu se colorează în albastru |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 20 mg/kg |
||
|
Etanol şi propanol-2 |
Cel mult 1 %, individual sau în combinaţie |
E 412 GUMĂ DE GUAR
|
Sinonime |
Gumă cyamopsis |
||
|
Făină de guar |
|||
|
Definiţie |
Guma de guar reprezintă endospermul măcinat al seminţelor de varietăţi naturale ale plantei guar, Cyamopsis tetragonolobus (L.) Taub. (familia Leguminosae). Conţine în principal o polizaharidă hidrocoloidală cu masă moleculară ridicată, compusă din unităţi de galactopiranoză şi manopiranoză combinate prin legături glicozidice, care se pot descrie chimic sub formă de galactomanani |
||
|
Iesce |
232-536-0 |
||
|
Masă moleculară |
50 000 -8 000 000 |
||
|
Compoziţie |
Conţinutul de galactomanani de cel puţin 75 % |
||
|
Descriere |
Pudră albă spre alb-gălbuie, aproape inodoră |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Solubilă în apă rece |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 15 % (105 o C, 5 ore) |
||
|
Cenuşă |
Cel mult 1,5 % determinată la 800 o C |
||
|
Substanţă insolubilă în acid |
Cel mult 7 % |
||
|
Proteină (N × 6,25 ) |
Cel mult 10 % |
||
|
Amidon |
Nu este detectabil prin metoda următoare: la o soluţie 1:10 de probă se adaugă câteva picături de soluţie de iod. (Nu se colorează în albastru) |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 20 mg/kg |
E 413 GUMA ADRAGANTE
|
Sinonime |
Gumă tragacant |
||
|
Tragant |
|||
|
Definiţie |
Guma adragante este o secreţie uscată obţinută din tulpinile şi ramurile varietăţilor naturale de Astragalus gummifer Labillardiere şi ale altor specii asiatice de Astragalus (familia Leguminosae). Conţine în principal polizaharide cu masă moleculară mare (galactoarabani şi polizaharide acide) care, prin hidroliză, duc la formarea acidului galacturonic, a galactozei, a arabinozei, a xilozei şi a fucozei. Pot fi prezente şi cantităţi mici de ramnoză şi glucoză (derivate din urmele de amidon şi/sau celuloză) |
||
|
Masă moleculară |
Aproximativ 800 000 |
||
|
Iesce |
232-252-5 |
||
|
Descriere |
Guma adragante nemăcinată se prezintă sub formă de fragmente rectilinii sau curbate aplatizate, lamelate sau sub formă de bucăţi spiralate cu grosimea de 0,5 -2,5 mm şi lungimea de până la 3 cm. Este de culoare albă spre galben pal, dar unele bucăţi pot avea o tentă roşiatică. Bucăţile au o textură cornoasă cu microfisuri. Este inodoră şi soluţiile au un gust mucilaginos şi insipid. Guma adragante sub formă de praf este de culoare albă spre galben pal sau brună-roz (cafeniu pal) |
||
|
Identificare |
|
||
|
1 g de probă în 50 ml apă gonflează pentru a forma un mucilagiu opalescent, rigid, neted; insolubilă în etanol şi nu gonflează în soluţie apoasă de etanol 60 % (greutate/volum) |
||
|
Puritate |
|
||
|
Test negativ pentru guma de Karaya |
Se fierbe 1 g în 20 ml de apă până se formează un mucilagiu. Se adaugă 5 ml acid clorhidric şi se fierbe din nou amestecul timp de cinci minute. Nu se formează culoarea roz sau roşie persistentă |
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 16 % (105 oC, 5 ore) |
||
|
Cenuşă totală |
Cel mult 4 % |
||
|
Cenuşă insolubilă în acid |
Cel mult 0,5 % |
||
|
Substanţă insolubilă în acid |
Cel mult 2 % |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 20 mg/kg |
||
|
Specii de Salmonella |
Negativ în 10 g |
||
|
E. coli |
Negativ în 5 g |
E 414 GUMĂ ARABICĂ
|
Sinonime |
Gumă de acacia |
||
|
Definiţie |
Guma arabică este o secreţie uscată obţinută din trunchiul şi ramurile varietăţilor naturale de Acacia senegal (L) Willdenow sau ale altor specii de Acacia strâns înrudite (familia Leguminosae). Conţine în principal polizaharide cu masă moleculară mare şi sărurile de calciu, magneziu şi potasiu ale acestora, care, prin hidroliză, duc la formarea arabinozei, a galactozei, a ramnozei şi a acidului glucuronic |
||
|
Masă moleculară |
Aproximativ 350 000 |
||
|
Iesce |
232-519-5 |
||
|
Descriere |
Guma arabică nemăcinată se prezintă sub formă de bobiţe globulare de dimensiuni diferite sau de fragmente cu muchii ascuţite, de culoare albă sau alb-gălbuie, amestecate uneori cu fragmente de culoare mai închisă. Se mai găseşte şi sub formă de fulgi, granule, pudră sau material obţinut prin pulverizare, de culoare albă până la alb-gălbuie |
||
|
Identificare |
|
||
|
1 g de probă se dizolvă în 2 ml apă rece formând o soluţie care curge uşor şi este acidă la proba cu turnesol, insolubilă în etanol |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 17 % (105 oC, 5 ore) pentru forma granulată şi cel mult 10 % (105 oC, 4 ore) pentru materialul obţinut prin pulverizare |
||
|
Cenuşă totală |
Cel mult 4 % |
||
|
Cenuşă insolubilă în acid |
Cel mult 0,5 % |
||
|
Substanţă insolubilă în acid |
Cel mult 1 % |
||
|
Amidon sau dextrină |
Se fierbe o soluţie 1:50 de gumă şi lasă să se răcească. La 5 ml din această soluţie se adaugă o picătură de soluţie de iod. Nu se produce colorarea în albastru sau roşu |
||
|
Tanin |
La 10 ml de soluţie 1:50 se adaugă 0,1 ml soluţie de clorură ferică (9 g FeCl3·6H2O completate până la 100 ml cu apă). Nu se produce colorare în negru şi nici nu se formează precipitat negru |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 20 mg/kg |
||
|
Produse de hidroliză |
Nu se evidenţiază (prin cromatografie) manoză, xiloză şi acid galacturonic |
||
|
Specii de Salmonella |
Negativ în 10 g |
||
|
E. coli |
Negativ în 5 g |
E 415 GUMĂ DE XANTAN
|
Definiție |
Guma de xantan este o polizaharidă cu greutatea moleculară mare și se obține prin fermentația în cultură pură a unui hidrat de carbon cu sușe naturale de Xanthomonas campestris, purificare prin regenerare cu etanol sau propanol-2, uscare și măcinare. Conține D-glucoză și D-manoză ca unități dominante de hexoză, alături de acid D-glucuronic și acid piruvic și se prepară sub formă de săruri de sodiu, potasiu sau calciu. Soluțiile sale sunt neutre |
||
|
Greutate moleculară |
Aproximativ 1 000 000 |
||
|
Iesce |
234-394-2 |
||
|
Compoziție |
Generează, raportat la greutatea în stare anhidră, cel puțin 4,2 % și cel mult 5 % CO2 care corespunde la 91 %-108 % gumă de xantan |
||
|
Descriere |
Pulbere de culoare crem |
||
|
Identificare |
|
||
|
Solubilă în apă. Insolubilă în etanol |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierderi prin deshidratare |
Cel mult 15 % (105 oC, 21/2 ore) |
||
|
Cenușă totală |
Cel mult 16 %, raportat la greutatea în stare anhidră, determinată la 650 oC după uscare la 105 oC timp de patru ore |
||
|
Acid piruvic |
Cel puțin 1,5 % |
||
|
Azot |
Cel mult 1,5 mg/kg |
||
|
Etanol și propanol-2 |
Cel mult 500 mg/kg, fiecare sau în combinație |
||
|
Plumb |
Cel mult 2 mg/kg |
||
|
Numărătoarea totală a lamelei |
Cel mult 5 000 colonii per gram |
||
|
Drojdii și mucegaiuri |
Cel mult 300 colonii per gram |
||
|
E. coli |
Absent în 5 g |
||
|
Specii de Salmonella |
Absent în 10 g |
||
|
Xanthomonas campestris |
Celule viabile absente în 1 g |
E 416 GUMĂ DE KARAYA
|
Sinonime |
Katilo |
||
|
Kadaya |
|||
|
Gumă sterculia |
|||
|
Sterculia |
|||
|
Karaya, gumă Karaya |
|||
|
Kullo |
|||
|
Kuttera |
|||
|
Definiţie |
Guma de karaya este o secreţie uscată obţinută din trunchiul şi ramurile varietăţilor naturale de Sterculia urens Roxburgh şi ale altor specii de Sterculia (familia Sterculiaceae) sau de Cochlospermum gossypium A.P. De Candolle sau ale altor specii de Cochlospermum (familia Bixaceae). Conţine în principal polizaharide acetilate cu masă moleculară mare care, prin hidroliză, duc la formarea galactozei, a ramnozei şi a acidului galacturonic, alături de mici cantităţi de acid glucuronic |
||
|
Iesce |
232-539-4 |
||
|
Descriere |
Guma de karaya se prezintă sub formă de bobiţe de diferite dimensiuni şi sub formă de fragmente neregulate cu un aspect semicristalin caracteristic. Este translucidă, de culoare galben pal spre brun-roz, cu consistenţă cornoasă. Guma de karaya sub formă de praf este de culoare gri pal spre brun-roz. Are un miros caracteristic de acid acetic |
||
|
Identificare |
|
||
|
Insolubilă în etanol |
||
|
Guma de karaya gonflează în soluţie 60 % etanol, fapt ce o deosebeşte de alte gume |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 20 % (105 oC, 5 ore) |
||
|
Cenuşă totală |
Cel mult 8 % |
||
|
Cenuşă insolubilă în acid |
Cel mult 1 % |
||
|
Substanţă insolubilă în acid |
Cel mult 3 % |
||
|
Acid volatil |
Cel puţin 10 % (acid acetic) |
||
|
Amidon |
Nedetectabil |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 20 mg/kg |
||
|
Specii de Salmonella |
Negativ în 10 g |
||
|
E. coli |
Negativ în 5 g |
E 417 GUMĂ TARA
|
Definiţie |
Guma tara se obţine prin măcinarea endospermului seminţelor de varietăţi naturale de Caesalpinia spinosa (familia Leguminosae). Conţine în principal polizaharide cu masă moleculară mare, compuse în principal din galactomanani. Principalul component conţine o catenă liniară din unităţi de (1-4)-β-D-manopiranoză şi unităţi de α-D-galactopiranoză unite prin legături (1-6). Raportul manoză/galactoză din gumă este de 3:1. (În guma din seminţe de carruba raportul este de 4:1 şi în guma de guar de 2:1) |
||
|
Iesce |
254-409-6 |
||
|
Descrierea |
Pulbere de culoare albă-galbenă, inodoră |
||
|
Identificare |
|
||
|
Solubilă în apă |
||
|
Insolubilă în etanol |
|||
|
La o soluţie apoasă de probă se adaugă o cantitate mică de borat de sodiu. Se formează un gel |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 15 % |
||
|
Cenuşă |
Cel mult 1,5 % |
||
|
Substanţă insolubilă în acid |
Cel mult 2 % |
||
|
Proteină |
Cel mult 3,5 % (factor N × 5,7 ) |
||
|
Amidon |
Nedetectabil |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 20 mg/kg |
E 418 GUMĂ GELLAN
|
Definiţie |
Guma gellan este o gumă ce conţine o polizaharidă cu masă moleculară mare şi se obţine prin fermentaţia în cultură pură a unui hidrat de carbon cu suşe naturale de Pseudomonas elodea, purificare prin extracţie cu alcool izopropilic, uscare şi măcinare. Polizaharida cu masă moleculară mare conţine în principal o unitate repetabilă de tetrazaharide: o ramnoză, un acid glucuronic şi două glucoze şi este substituită cu grupe de acil (gliceril şi acetil) sub formă de esteri legaţi O-glicozidic. Acidul glucuronic este neutralizat într-un amestec de săruri de potasiu, sodiu, calciu şi magneziu |
||
|
Iesce |
275-117-5 |
||
|
Masă moleculară |
Aproximativ 500 000 |
||
|
Compoziţie |
Generează, raportat la substanţă uscată, cel puţin 3,3 % şi cel mult 6,8 % CO2 |
||
|
Descriere |
Pulbere de culoare alburie |
||
|
Identificare |
|
||
|
Solubilă în apă, formând o soluţie vâscoasă |
||
|
Insolubilă în etanol |
|||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 15 % după uscare (105 oC, 21/2 ore) |
||
|
Azot |
Cel mult 3 % |
||
|
Propanol-2 |
Cel mult 750 mg/kg |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 2 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 20 mg/kg |
||
|
Numărătoarea totală a lamelei |
Cel mult 10 000 colonii per gram |
||
|
Drojdii şi mucegaiuri |
Cel mult 400 colonii per gram |
||
|
E. coli |
Negativ în 5 g |
||
|
Specii de Salmonella |
Negativ în 10 g |
E 420 (i) SORBITOL
Criteriile de puritate pentru acest aditiv sunt aceleaşi ca cele menţionate pentru acest aditiv în anexa I la Directiva 2008/60/CE a Comisiei (7).
E 420 (ii) SIROP DE SORBITOL
Criteriile de puritate pentru acest aditiv sunt aceleaşi ca cele menţionate pentru acest aditiv în anexa I la Directiva 2008/60/CE.
E 421 MANITOL
Criteriile de puritate pentru acest aditiv sunt aceleaşi ca cele menţionate pentru acest aditiv în anexa I la Directiva 2008/60/CE.
E 422 GLICEROL
|
Sinonime |
Glicerină |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumiri chimice |
Propan-1,2,3-triol |
||
|
Glicerol |
|||
|
Trihidroxipropan |
|||
|
Iesce |
200-289-5 |
||
|
Formula chimică |
C3H803 |
||
|
Masă moleculară |
92,10 |
||
|
Compoziţie |
Conţine cel puţin 98 % glicerol raportat la substanţă anhidră |
||
|
Descriere |
Lichid siropos higroscopic incolor, limpede, cu un uşor miros caracteristic, care nu este nici înţepător, nici dezagreabil |
||
|
Identificare |
|
||
|
Se încălzesc câteva picături de probă într-o eprubetă împreună cu 0,5 g de bisulfat de potasiu. Se degajă vapori caustici caracteristici de acroleină |
||
|
Cel puţin 1,257 |
||
|
1,471 -1,474 |
||
|
Puritate |
|
||
|
Apă |
Cel mult 5 % (metoda Karl Fischer) |
||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 0,01 % determinată la 800 ± 25 oC |
||
|
Butantrioli |
Cel mult 0,2 % |
||
|
Acroleină, glucoză şi compuşi de amoniu |
Se încălzeşte un amestec din 5 ml glicerină şi 5 ml soluţie de hidroxid de potasiu (1:10) la 60 oC timp de cinci minute. Nu se colorează în galben şi nici nu degajă miros de amoniac |
||
|
Acizi graşi şi esteri ai acizilor graşi |
Cel mult 0,1 % calculat în acid butiric |
||
|
Compuşi cloruraţi |
Cel mult 30 mg/kg (exprimat în clor) |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 2 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 5 mg/kg |
E 425 (i) GUMĂ KONJAC
|
Definiţie |
Guma Konjac este un hidrocoloid solubil în apă obţinut din făina Konjac prin extracţie apoasă. Făina Konjac este produsul brut nepurificat obţinut din rădăcina plantei perene Amorphophallus konjac. Principala componentă a gumei Konjac este glucomananul polizaharidic cu greutate moleculară ridicată şi solubil în apă, care constă în unităţi de D-manoză şi unităţi de D-glucoză într-un raport molar de 1,6 :1,0 legat prin legături β(1-4)-glicozidice. Lanţurile de pe partea mai scurtă sunt ataşate prin legături β(1-3)-glicozidice, iar grupurile acetil se produc aleatoriu la un raport de aproximativ 1 grup la 9 până la 19 unităţi de zahăr |
||
|
Masa moleculară |
Principalul component, glucomananul, are o masă moleculară medie de 200 000 până la 2 000 000 |
||
|
Compoziţie |
Cel puţin 75 % carbohidrat |
||
|
Descriere |
Pulbere de culoare albă până la crem sau cafeniu deschis |
||
|
Identificare |
|
||
|
Se poate dispersa în apă caldă sau rece formând o soluţie extrem de vâscoasă cu un pH cuprins între 4,0 şi 7,0 |
||
|
Se adaugă 5 ml de soluţie de borat de sodiu 4 % la o soluţie 1 % a probei într-o eprubetă şi se amestecă viguros. Se formează un gel |
||
|
Se prepară o soluţie 2 % a probei prin încălzirea sa într-o baie de apă caldă timp de 30 minute, agitându-se continuu, iar apoi soluţia se răceşte la temperatura camerei. Pentru fiecare gram de probă utilizată pentru a pregăti 30 g de soluţie 2 %, la proba complet hidratată se adaugă, la temperatura camerei, 1 ml de soluţie de carbonat de potasiu 10 %. Se încălzeşte amestecul într-o baie de apă până la 85 oC şi se păstrează timp de 2 ore fără agitare. În aceste condiţii se formează un gel stabil din punct de vedere termic |
||
|
Cel puţin 3 kgm-1s-1 la 25 oC |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere prin uscare |
Cel mult 12 % (105 oC, 5 h) |
||
|
Amidon |
Cel mult 3 % |
||
|
Proteine |
Cel mult 3 % (N × 5,7 ) |
||
|
Se determină azotul prin metoda Kjeldahl. Procentul de azot din probă înmulţit cu 5,7 dă procentul de proteine din probă |
|||
|
Material solubil în eter |
Cel mult 0,1 % |
||
|
Cenuşă total |
Cel mult 5,0 % (800 oC, 3 până la 4 h) |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 2 mg/kg |
||
|
Specii de Salmonella |
Absentă în 12,5 g |
||
|
E. coli |
Absentă în 5 g |
E 425 (ii) GLUCOMANAN KONJAC
|
Definiţie |
Glucomananul Konjac este un hidrocoloid solubil în apă obţinut din făina Konjac prin spălare cu etanol conţinând apă. Făina Konjac este produsul brut nepurificat obţinut din tuberculul plantei perene Amorphophallus konjac. Principala componentă este glucomananul polizaharidic cu greutate moleculară ridicată şi solubil în apă, care constă în unităţi de D-manoză şi unităţi de D-glucoză într-un raport molar de 1,6 :1,0 legat prin legături β(1-4)-glicozidice cu o ramură la aproximativ fiecare a 50-a sau a 60-a unitate. Aproximativ fiecare al 19-lea reziduu de zahăr este acetilat |
||
|
Masa moleculară |
500 000 până la 2 000 000 |
||
|
Compoziţie |
Total fibre alimentare de cel puţin 95 % pe baza greutăţii uscate |
||
|
Descriere |
Pulbere cu curgere liberă, inodoră, cu particule fine de culoare albă până la uşor maronie |
||
|
Identificare |
|
||
|
Se poate dispersa în apă caldă sau rece formând o soluţie extrem de vâscoasă cu un pH cuprins între 5,0 şi 7,0 . Solubilitatea este mărită de căldură şi de agitarea mecanică |
||
|
Se prepară o soluţie 2 % din probă prin încălzirea sa într-o baie de apă caldă timp de 30 minute, agitându-se continuu, iar apoi soluţia se răceşte la temperatura camerei. Pentru fiecare gram din proba utilizată pentru a pregăti 30 g de soluţie 2 %, la proba complet hidratată se adaugă, la temperatura camerei, 1 ml de soluţie de carbonat de potasiu 10 %. Se încălzeşte amestecul într-o baie de apă până la 85 oC şi se păstrează timp de 2 ore fără agitare. În aceste condiţii se formează un gel stabil din punct de vedere termic |
||
|
Cel puţin 20 kgm-1s-1 la 25 oC |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere prin uscare |
Cel mult 8 % (105 oC, 3 ore) |
||
|
Amidon |
Cel mult 1 % |
||
|
Proteine |
Cel mult 1,5 % (N × 5,7 ) |
||
|
Se determină azotul prin metoda Kjeldahl. Procentul de azot din probă înmulţit cu 5,7 dă procentul de proteine din probă |
|||
|
Material solubil în eter |
Cel mult 0,5 % |
||
|
Sulfit (sub formă de SO2) |
Cel mult 4 mg/kg |
||
|
Clorură |
Cel mult 0,02 % |
||
|
50 % solubil în alcool |
Cel mult 2,0 % din material |
||
|
Cenuşă total |
Cel mult 2,0 % (800 oC, 3 până la 4 ore) |
||
|
Plumb |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Specii de Salmonella |
Absentă în 12,5 g |
||
|
E. coli |
Absentă în 5 g |
E 426 SEMICELULOZĂ DE SOIA
|
Definiție |
Semiceluloza de soia este o polizaharidă rafinată solubilă în apă obținută din fibră de soia din sușă naturală prin extracție în apă caldă |
||
|
Denumiri chimice |
Polizaharide de soia solubile în apă |
||
|
Fibră de soia solubilă în apă |
|||
|
Compoziție |
Cel puțin 74 % hidrat de carbon |
||
|
Descriere |
Pulbere de culoare albă, fluidă, atomizată |
||
|
Identificare |
|
||
|
Solubilă în apă caldă și rece fără formare de gel |
||
|
5,5 ±1,5 |
|||
|
Cel mult 200 mPa.s |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierderi prin deshidratare |
Cel mult 7 % (105 oC, 4 ore) |
||
|
Proteină |
Cel mult 14 % |
||
|
Cenușă totală |
Cel mult 9,5 % (600 oC, 4h) |
||
|
Arsenic |
Cel mult 2 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Numărătoarea standard a lamelei |
Cel mult 3 000 colonii per gram |
||
|
Drojdii și mucegaiuri |
Cel mult 100 colonii per gram |
||
|
E. coli |
Negativ în 10 g |
E 431 (40) STEARAT DE POLIOXIETILENĂ
|
Sinonime |
Polioxil (40) stearate |
||
|
Monostearat de polioxietilenă (40) |
|||
|
Definiţie |
Un amestec de mono şi diesteri de acid stearic comercial alimentar şi de dioli de polioxietilenă (cu o lungime medie de polimer de aproximativ 40 unităţi de oxietilenă) cu polialcool liber |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 97,5 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Fulgi solizi de culoare crem sau ceroasă la 25 oC cu miros uşor |
||
|
Identificare |
|
||
|
Solubil în apă, entanol, methanol şi acetate de etil. Insolubil în ulei mineral |
||
|
39 oC-44 oC |
||
|
Caracteristic pentru un acid gras parţial esterificat dintr-un polialcool polioxietil |
||
|
Puritate |
|
||
|
Apă |
Cel mult 3 % (metoda Karl Fischer) |
||
|
Indice de acid |
Cel mult 1 |
||
|
Indice de saponificare |
Cel puţin 25 şi cel mult 35 |
||
|
Indice de hidroxil |
Cel puţin 27 şi cel mult 40 |
||
|
1,4-dioxan |
Cel mult 5 mg/Kg |
||
|
Oxid de etilenă |
Cel mult 0,2 mg/Kg |
||
|
Etilen glicoli (mono- şi di-) |
Cel mult 0,25 % |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/Kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/Kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/Kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/Kg |
E 432 (POLISORBAT 20) MONOLAURAT DE POLIOXIETILENĂ SORBITAN
|
Sinonime |
Polisorbat 20 |
||
|
Monolaurat de polioxietilenă (20) sorbitan |
|||
|
Definiţie |
Un amestec de sorbitol parţial esterificat şi de mono şi dianhidridelele acestuia cu acid lauric comercial alimentar şi condensat cu aproximativ 20 moli de oxid de etilenă per mol de sorbitol şi anhidridele sale |
||
|
Compoziţie |
Cel puţin 70 % de grupe oxietilenice echivalent a cel puţin 97,3 % de monolaurat de polioxietilenă (20) sorbitan pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Lichid uleios de culoarea lămâii până la chihlimbar la 25 oC cu un uşor miros caracteristic |
||
|
Identificare |
|
||
|
Solubil în apă, etanol, methanol, acetat de etil şi dioxan. Insolubil în ulei mineral şi eter de petrol |
||
|
Caracteristic pentru acizii graşi parţial esterificaţi din polialcooli polioxietilici |
||
|
Puritate |
|
||
|
Apă |
Cel mult 3 % (metoda Karl Fischer) |
||
|
Indice de acid |
Cel mult 2 |
||
|
Indice de saponificare |
Cel puţin 40 şi cel mult 50 |
||
|
Indice de hidroxil |
Cel puţin 96 şi cel mult 108 |
||
|
1,4-dioxan |
Cel mult 5 mg/Kg |
||
|
Oxid de etilenă |
Cel mult 0,2 mg/Kg |
||
|
Etilen glicoli (mono- şi di-) |
Cel mult 0,25 % |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/Kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/Kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/Kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/Kg |
E 433 (POLISORBAT 80) MONOOLEAT DE POLIOXIETILENĂ SORBITAN
|
Sinonime |
Polisorbat 80 |
||
|
Monooleat de polioxietilenă (20) sorbitan |
|||
|
Definiţie |
Un amestec de sorbitol parţial esterificat şi de mono şi dianhidridelele acestuia cu acid oleic comercial alimentar şi condensat cu aproximativ 20 moli de oxid de etilenă per mol de sorbitol şi anhidridele sale |
||
|
Compoziţie |
Cel puţin 65 % de grupe oxietilenice, echivalent a cel puţin 96,5 % de monooleat de polioxietilenă (20) sorbitan pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Lichid uleios de culoarea lămâii până la chihlimbar la 25 oC cu un uşor miros caracteristic |
||
|
Identificare |
|
||
|
Solubil în apă, entanol, methanol, acetat de etil şi toluen. Insolubil în ulei mineral şi eter de petrol |
||
|
Caracteristic pentru acizii graşi parţial esterificaţi din polialcooli polioxietilici |
||
|
Puritate |
|
||
|
Apă |
Cel mult 3 % (metoda Karl Fischer) |
||
|
Indice de acid |
Cel mult 2 |
||
|
Indice de saponificare |
Cel puţin 45 şi cel mult 55 |
||
|
Indice de hidroxil |
Cel puţin 65 şi cel mult 80 |
||
|
1,4-dioxan |
Cel mult 5 mg/Kg |
||
|
Oxid de etilenă |
Cel mult 0,2 mg/Kg |
||
|
Etilen glicoli (mono- şi di-) |
Cel mult 0,25 % |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/Kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/Kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/Kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/Kg |
E 434 (POLISORBAT 40) MONOPALMITAT DE POLIOXIETILENĂ SORBITAN
|
Sinonime |
Polisorbat 40 |
||
|
Monopalmitat de polioxietilenă (20) sorbitan |
|||
|
Definiţie |
Un amestec de sorbitol parţial esterificat şi de mono şi dianhidride cu acid palmitic comercial alimentar şi condensat cu aproximativ 20 moli de oxid de etilenă per mol de sorbitol şi anhidridele sale |
||
|
Compoziţie |
Cel puţin 66 % de grupe oxietilenice cel puţin 97 % de monopalmitat de polioxietilenă (20) sorbitan pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Lichid uleios de culoarea lămâii până la portocaliu sau semigel la 25 oC cu un uşor miros caracteristic |
||
|
Identificare |
|
||
|
Solubil în apă, entanol, methanol, acetat de etil şi acetonă. Insolubil în ulei mineral |
||
|
Caracteristic pentru acizii graşi parţial esterificaţi din polialcooli polioxietilici |
||
|
Puritate |
|
||
|
Apă |
Cel mult 3 % (metoda Karl Fischer) |
||
|
Indice de acid |
Cel mult 2 |
||
|
Indice de saponificare |
Cel puţin 41 şi cel mult 52 |
||
|
Indice de hidroxil |
Cel puţin 90 şi cel mult 107 |
||
|
1,4-dioxan |
Cel mult 5 mg/Kg |
||
|
Oxid de etilenă |
Cel mult 0,2 mg/Kg |
||
|
Etilen glicoli (mono- şi di-) |
Cel mult 0,25 % |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/Kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/Kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/Kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/Kg |
E 435 (POLISORBAT 60) MONOSTEARAT DE POLIOXIETILENĂ SORBITAN
|
Sinonime |
Polisorbat 60 |
||
|
Monostearat de polioxietilenă (20) sorbitan |
|||
|
Definiţie |
Un amestec de sorbitol parţial esterificat şi de mono şi dianhidride cu acid stearic comercial alimentar şi condensat cu aproximativ 20 moli de oxid de etilenă per mol de sorbitol şi anhidridele sale |
||
|
Compoziţie |
Cel puţin 65 % de grupe oxietilenice echivalent a cel puţin 97 % de monostearat de polioxietilenă (20) sorbitan pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Lichid uleios de culoarea lămâii până la portocaliu sau semigel la 25 oC cu un uşor miros caracteristic |
||
|
Identificare |
|
||
|
Solubil în apă, acetat de etil şi toluen. Insolubil în ulei mineral şi uleiuri vegetale |
||
|
Caracteristic pentru acizii graşi parţial esterificaţi din polialcooli polioxietilici |
||
|
Puritate |
|
||
|
Apă |
Cel mult 3 % (metoda Karl Fischer) |
||
|
Indice de acid |
Cel mult 2 |
||
|
Indice de saponificare |
Cel puţin de 45 şi cel mult 55 |
||
|
Indice de hidroxil |
Cel puţin de 81 şi cel mult 96 |
||
|
1,4-dioxan |
Cel mult 5 mg/Kg |
||
|
Oxid de etilenă |
Cel mult 0,2 mg/Kg |
||
|
Etilen glicoli (mono- şi di-) |
Cel mult 0,25 % |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/Kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/Kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/Kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/Kg |
E 436 (Polisorbat 65) TRISTEARAT DE POLIOXIETILENĂ SORBITAN
|
Sinonime |
Polisorbat 65 |
||
|
Tristearat de polioxietilenă (20) sorbitan |
|||
|
Definiţie |
Un amestec de sorbitol parţial esterificat şi de mono şi dianhidride cu acid stearic comercial alimentar şi condensat cu aproximativ 20 moli de oxid de etilenă per mol de sorbitol şi anhidridele sale |
||
|
Compoziţie |
Cel puţin 46 % de grupe oxietilenice, echivalent a cel puţin 96 % de tristearat de polioxietilenă (20) sorbitan pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Solid ceros de culoare ocru la 25 oC cu un uşor miros caracteristic |
||
|
Identificare |
|
||
|
Dispersabil în apă. Solubil în ulei mineral, uleiuri vegetale, eter de petrol, acetonă, eter, dioxan, etanol şi methanol |
||
|
29 oC-33 oC |
||
|
Caracteristic pentru acizii graşi parţial esterificaţi din polialcooli polioxietilici |
||
|
Puritate |
|
||
|
Apă |
Cel mult 3 % (metoda Karl Fischer) |
||
|
Indice de acid |
Cel mult 2 |
||
|
Indice de saponificare |
Cel puţin de 88 şi cel mult 98 |
||
|
Indice de hidroxil |
Cel puţin de 40 şi cel mult 60 |
||
|
1,4-dioxan |
Cel mult 5 mg/Kg |
||
|
Oxid de etilenă |
Cel mult 0,2 mg/Kg |
||
|
Etilen glicoli (mono- şi di-) |
Cel mult 0,25 % |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/Kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/Kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/Kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/Kg |
E 440 (i) PECTINĂ
|
Definiţie |
Pectina conţine în principal esteri metilici parţiali ai acidului poligalacturonic şi sărurile de amoniu, sodiu, potasiu şi calciu ale acestora. Se obţine prin extracţia în mediu apos din varietăţi naturale de material vegetal comestibil corespunzător, de obicei citrice sau mere. Nu se utilizează alţi agenţi de precipitare în afară de metanol, etanol şi propanol-2 |
||
|
Iesce |
232-553-0 |
||
|
Compoziţie |
Conţine cel puţin 65 % acid galacturonic raportat la substanţa anhidră după spălare cu acid şi alcool |
||
|
Descriere |
Pudră de culoare albă, galben deschis, gri deschis sau brun deschis |
||
|
Identificare |
|
||
|
Solubilă în apă, formând o soluţie coloidală, opalescentă. Insolubilă în etanol |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 12 % (105 oC, 2 ore) |
||
|
Cenuşă insolubilă în acid |
Cel mult 1 % (insolubilă în acid clorhidric aproximativ 3N) |
||
|
Bioxid de sulf |
Cel mult 50 mg/kg raportat la substanţa anhidră |
||
|
Conţinut de azot |
Cel mult 1,0 % după spălare cu acid şi etanol |
||
|
Metanol, etanol şi propanol-2 liberi |
Cel mult 1 %, individual sau în combinaţie, raportat substanţa anhidră |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 20 mg/kg |
E 440 (ii) PECTINĂ AMIDATĂ
|
Definiţie |
Pectina amidată conţine în principal esteri metilici parţiali şi amide ale acidului poligalacturonic şi sărurile de amoniu, sodiu, potasiu şi calciu ale acestora. Se obţine prin extracţie în mediu apos din varietăţi naturale de material vegetal comestibil corespunzător, de obicei citrice sau mere, şi tratament cu amoniac în mediu alcalin. Nu se utilizează alţi agenţi de precipitare în afară de metanol, etanol şi propanol-2 |
||
|
Compoziţie |
Conţine cel puţin 65 % acid galacturonic raportat la substanţa anhidră fără cenuşă după spălare cu acid şi alcool |
||
|
Descriere |
Pudră de culoare albă, galben deschis, gri deschis sau brun deschis |
||
|
Identificare |
|
||
|
Solubilă în apă, formând o soluţie coloidală, opalescentă. Insolubilă în etanol |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 12 % (105 oC, 2 ore) |
||
|
Cenuşă insolubilă în acid |
Cel mult 1 % (insolubilă în acid clorhidric de aproximativ 3N) |
||
|
Grad de amidare |
Cel mult 25 % din totalul grupărilor carboxil |
||
|
Reziduuri de bioxid de sulf |
Cel mult 50 mg/kg raportat la substanţa anhidră |
||
|
Conţinut de azot |
Cel mult 2,5 % după spălare cu acid şi etanol |
||
|
Metanol, etanol şi propanol-2 liberi |
Cel mult 1 %, individual sau în combinaţie, raportat la greutatea fără substanţe volatile |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 20 mg/kg |
E 442 FOSFATIDE DE AMONIU
|
Sinonime |
Săruri de amoniu ale acidului fosfatidic, amestec de săruri de amoniu ale gliceridelor fosforilate |
||
|
Definiţie |
Amestec de compuşi de amoniu ai acizilor fosfatidici derivaţi din grăsime comestibilă şi ulei comestibil (de obicei ulei de rapiţă parţial solidificat). Se pot adăuga fosforului una sau două sau trei părţi de gliceride. În plus, se pot lega împreună doi esteri de fosfor sub formă de fosfatide de fosfatidil |
||
|
Compoziţie |
Conţinutul de fosfor este de cel puţin 3 % şi cel mult 3,4 % în greutate; conţinutul de amoniu este de cel puţin 1,2 % şi cel mult 1,5 % (calculat în N) |
||
|
Descriere |
Semisolid uleios |
||
|
Identificare |
|
||
|
Solubile în grăsimi. Insolubile în apă. Parţial solubile în etanol şi în acetonă |
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Substanţă insolubile în eter de petrol |
Cel mult 2,5 % |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 444 ACETAT IZOBUTIRAT DE ZAHAROZĂ
|
Sinonime |
SAIB („sucrose acetate isobutyrate”) |
||
|
Definiţie |
Acetatul izobutirat de zaharoză este un amestec de produşi de reacţie formaţi prin esterificarea zaharozei de tip alimentar cu anhidridă de acidul acetic şi anhidridă izobutirică, urmată de distilare. Amestecul conţine toate combinaţiile posibile de esteri în care raportul molar acetat/butirat este de aproximativ 2:6 |
||
|
Iesce |
204-771-6 |
||
|
Denumire chimică |
Diacetat hexaizobutirat de zaharoză |
||
|
Formula chimică |
C40H62019 |
||
|
Masă moleculară |
832-856 (aproximativ), C40H62019: 846,9 |
||
|
Compoziţie |
Conţine cel puţin 98,8 % şi cel mult 101,9 % C40H62019 |
||
|
Descriere |
Lichid de culoare deschisă galben-pai, limpede şi fără sedimente, cu miros slab |
||
|
Identificare |
|
||
|
Insolubil în apă. Solubil în majoritatea solvenţilor organici |
||
|
[n]40 D: 1,4492 -1,4504 |
||
|
[d]25 D: 1,141 -1,151 |
||
|
Puritate |
|
||
|
Triacetină |
Cel mult 0,1 % |
||
|
Indice de aciditate |
Cel mult 0,2 |
||
|
Indice de saponificare |
Cel puţin 524 şi cel mult 540 |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 5 mg/kg |
E 445 ESTERI GLICERINICI AI COLOFONIULUI EXTRAS DIN LEMN
|
Sinonime |
Gumă esterică |
||
|
Definiţie |
Amestec complex de esteri de triglicerină şi diglicerină ai acizilor rezinici din colofoniul extras din lemn. Colofoniul extras din lemn se obţine prin extracţia solvenţilor din butuci de pin îmbătrâniţi urmată de un proces de rafinare a solvenţilor lichid-lichid. Din prezentele specificaţii sunt excluse substanţele derivate din guma de colofoniu, din secreţia pinilor verzi, precum şi din substanţele derivate din colofoniu din ulei de tall, produs secundar obţinut la prelucrarea celulozei (pastei de hârtie) tip sulfat. Produsul final conţine aproximativ 90 % acizi rezinici şi 10 % substanţe neutre (compuşi neacizi). Fracţia de acizi rezinici este un amestec complex de acizi diterpenoizi monocarboxilici izomerici având formula moleculară empirică C20H30O2, în principal acid abietic. Substanţa este purificată prin stripare cu vapori de apă sau prin distilare cu vapori de apă în contracurent |
||
|
Descriere |
Solid dur, de culoare galbenă spre chihlimbar deschis |
||
|
Identificare |
|
||
|
Insolubil în apă, solubil în acetonă |
||
|
Caracteristic compusului |
||
|
Puritate |
|
||
|
Greutatea specifică a soluţiei |
[d]20 25 cel puţin 0,935 , determinată într-o soluţie de d-limonen 50 % (97 %, temperatura de fierbere 175,5 -176 oC, d20 4: 0,84 ) |
||
|
Limitele de înmuiere determinate prin metoda cu inel şi bilă |
Între 82 oC şi 90 oC |
||
|
Indice de aciditate |
Cel puţin 3 şi cel mult 9 |
||
|
Indice de hidroxil |
Cel puţin 15 şi cel mult 45 |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 2 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
||
|
Test pentru detectarea absenţei colofoniului din ulei de tall (testul sulfului) |
La încălzirea compuşilor organici cu conţinut de sulf în prezenţa formiatului de sodiu, sulful este convertit în sulfură de hidrogen care poate fi uşor detectată cu ajutorul hârtiei cu acetat de plumb. Un test pozitiv indică utilizarea colofoniului din ulei de tall în locul colofoniului extras din lemn |
E 450 (i) FOSFAT DISODIC
|
Sinonime |
Difosfat dihidrogen disodic |
||
|
Pirofosfat dihidrogen disodic |
|||
|
Pirofosfat acid de sodiu |
|||
|
Pirofosfat disodic |
|||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumirea chimică |
Difosfat dihidrogen disodic |
||
|
Iesce |
231-835-0 |
||
|
Formula chimică |
Na2H2P2O7 |
||
|
Masă moleculară |
221,94 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 95 % de fosfat disodic |
||
|
Conţinut de P2O5 |
Cel puţin 63,0 % şi cel mult 64,5 % |
||
|
Descriere |
Pulbere albă sau granule |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Solubil în apă |
||
|
Între 3,7 şi 5,0 |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 0,5 % (105 oC, patru ore) |
||
|
Substanţă insolubilă în apă |
Cel mult 1 % |
||
|
Fluorură |
Cel mult 10 mg/kg (exprimată sub formă de fluor) |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 4 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 450 (ii) FOSFAT TRISODIC
|
Sinonime |
Pirofosfat trisodic acid |
||
|
Difosfat monohidrogen trisodic |
|||
|
Definiţie |
|
||
|
Iesce |
238-735-6 |
||
|
Formula chimică |
Monohidrat: Na3HP2O7 · H2O |
||
|
Anhidru: Na3HP2O7 |
|||
|
Masă moleculară |
Monohidrat: 261,95 |
||
|
Anhidru: 243,93 |
|||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 95 % pe bază anhidră |
||
|
Conţinut de P2O5 |
Cel puţin 57 % şi cel mult 59 % |
||
|
Descriere |
Pulbere albă sau granule, se găseşte sub formă anhidră sau de monohidrat |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Solubil în apă |
||
|
Între 6,7 şi 7,5 |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la calcinare |
Cel mult 4,5 % pe compus anhidru |
||
|
Cel mult 11,5 % pe bază monohidrică |
|||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 0,5 % (105 oC, patru ore) |
||
|
Substanţă insolubilă în apă |
Cel mult 0,2 % |
||
|
Fluorură |
Cel mult 10 mg/kg (exprimată sub formă de fluor) |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 4 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 450 (iii) FOSFAT TETRASODIC
|
Sinonime |
Pirofosfat tetrasodic |
||
|
Pirofosfat de sodiu |
|||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumirea chimică |
Difosfat tetrasodic |
||
|
Iesce |
238-767-1 |
||
|
Formula chimică |
Anhidru: Na4P2O7 |
||
|
Decahidrat: Na4P2O7 · 10H2O |
|||
|
Masă moleculară |
Anhidru: 265,94 |
||
|
Decahidrat: 446,09 |
|||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 95 % de Na4P2O7 pe bază de calcinare |
||
|
Conţinut de P2O5 |
Cel puţin 52,5 % şi cel mult 54,0 % |
||
|
Descriere |
Cristale albe sau incolore sau o pulbere cristalină sau granulară albă. Decahidratul creează uşoare eflorescenţe în aer uscat |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Solubil în apă. Insolubil în etanol |
||
|
Între 9,8 şi 10,8 |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la calcinare |
Cel mult 0,5 % pentru sare anhidră, cel puţin 38 % şi cel mult 42 % pentru decahidrat, în ambele cazuri determinată după uscare la 105 oC timp de patru ore, urmată de calcinare la 550 oC timp de 30 minute |
||
|
Substanţă insolubilă în apă |
Cel mult 0,2 % |
||
|
Fluorură |
Cel mult 10 mg/kg (exprimată sub formă de fluor) |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 4 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 450 (v) FOSFAT TETRAPOTASIC
|
Sinonime |
Pirofosfat de potasiu |
||
|
Pirofosfat tetrapotasic |
|||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumirea chimică |
Difosfat tetrapotasic |
||
|
Iesce |
230-785-7 |
||
|
Formula chimică |
K4P2O7 |
||
|
Masă moleculară |
330,34 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 95 % pe bază de calcinare |
||
|
Conţinut de P2O5 |
Cel puţin 42,0 % şi cel mult 43,7 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Cristale incolore sau pulbere albă, foarte higroscopică |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Solubil în apă. Insolubil în etanol |
||
|
Între 10,0 şi 10,8 |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la calcinare |
Cel mult 2 % după uscare la 105 oC timp de patru ore, urmată de calcinare la 550 oC timp de 30 minute |
||
|
Substanţă insolubilă în apă |
Cel mult 0,2 % |
||
|
Fluorură |
Cel mult 10 mg/kg (exprimată sub formă de fluor) |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 4 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 450 (vi) FOSFAT DICALCIC
|
Sinonime |
Pirofosfat de calciu |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumirea chimică |
Difosfat dicalcic |
||
|
Pirofosfat dicalcic |
|||
|
Iesce |
232-221-5 |
||
|
Formula chimică |
Ca2P2O7 |
||
|
Masă moleculară |
254,12 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 96 % |
||
|
Conţinut de P2O5 |
Cel pţin 55 % şi cel mult 56 % |
||
|
Descriere |
Pulbere inodoră, albă, fină, |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Insolubil în apă. Solubil în acid azotic şi acid clorhidric diluat |
||
|
Între 5,5 şi 7,0 |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la calcinare |
Cel mult 1,5 % la 800 oC ± 25 oC timp de 30 minute |
||
|
Fluorură |
Cel mult 50 mg/kg (exprimată sub formă de fluor) |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 4 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 450 (vii) DIFOSFAT DIHIDROGEN DE CALCIU
|
Sinonime |
Pirofosfat de calciu acid |
||
|
Pirofosfat dihidrogen monocalcic |
|||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumirea chimică |
Difosfat dihidrogen de calciu |
||
|
Iesce |
238-933-2 |
||
|
Formula chimică |
CaH2P2O7 |
||
|
Masă moleculară |
215,97 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 90 % pe bază anhidră |
||
|
Conţinut de P2O5 |
Cel puţin 61 % şi cel mult 64 % |
||
|
Descriere |
Cristale albe sau pulbere albă |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Substanţă insolubilă în acid |
Cel mult 0,4 % |
||
|
Fluorură |
Cel mult 30 mg/kg (exprimată sub formă de fluor) |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 4 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 451 (i) TRIFOSFAT PENTASODIC
|
Sinonime |
Tripolifosfat pentasodic |
||
|
Tripolifosfat de sodiu |
|||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumirea chimică |
Trifosfat pentasodic |
||
|
Iesce |
231-838-7 |
||
|
Formula chimică |
Na5O10P3 · nH2O (n = 0 sau 6) |
||
|
Masă moleculară |
367,86 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 85,0 % (anhidru) sau 65,0 % (hexahidrat) |
||
|
Conţinut de P2O5 |
Cel puţin 56 % şi cel mult 59 % (anhidru) sau cel puţin 43 % şi cel mult 45 % (hexahidrat) |
||
|
Descriere |
Granule sau pulbere albă, puţin higroscopică |
||
|
Identificare |
|
||
|
Solubil liber în apă. Insolubil în etanol |
||
|
|
||
|
Între 9,1 şi 10,2 |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Anhidru: cel mult 0,7 % (105 oC, o oră) |
||
|
Hexahidrat: cel mult 23,5 % (60 oC, o oră, urmată de uscare la 105 oC, timp de patru ore) |
|||
|
Substanţe insolubile în apă |
Cel mult 0,1 % |
||
|
Polifosfaţi superiori |
Cel mult 1 % |
||
|
Fluorură |
Cel mult 10 mg/kg (exprimată sub formă de fluor) |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 4 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 451 (ii) TRIFOSFAT PENTAPOTASIC
|
Sinonime |
Tripolifosfat pentapotasic |
||
|
Trifosfat de potasiu |
|||
|
Tripolifosfat de potasiu |
|||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumirea chimică |
Trifosfat pentapotasiu |
||
|
Tripolifosfat pentapotasiu |
|||
|
Iesce |
237-574-9 |
||
|
Formula chimică |
K5O10P3 |
||
|
Masă moleculară |
448,42 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 85,0 % pe bază anhidră |
||
|
Conţinut de P2O5 |
Cel puţin 46,5 % şi cel mult 48 % |
||
|
Descriere |
Granule sau pulbere albă, foarte higroscopică |
||
|
Identificare |
|
||
|
Foarte solubil în apă |
||
|
|
||
|
Între 9,2 şi 10,5 |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la calcinare |
Cel mult 0,4 % (după uscare la 105 oC, timp de patru ore, urmată de calcinare la 550 oC, timp de 30 minute) |
||
|
Substanţă insolubilă în apă |
Cel mult 2 % |
||
|
Fluorură |
Cel mult 10 mg/kg (exprimată sub formă de fluor) |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 4 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 452 (i) POLIFOSFAT DE SODIU
1. POLIFOSFAT SOLUBIL
|
Sinonime |
Hexametafosfat de sodiu |
||
|
Tetrapolifosfat de sodiu |
|||
|
Sare Graham |
|||
|
Polifosfaţi de sodiu, sticloşi |
|||
|
Polimetafosfat de sodiu |
|||
|
Metafosfat de sodiu |
|||
|
Definiţie |
Polifosfaţii de sodiu solubili sunt obţinuţi prin fuziunea şi răcirea ulterioară a ortofosfaţilor de sodiu. Aceşti compuşi sunt o clasă care constă în câţiva polifosfaţi amorfi, solubili în apă, compuşi din lanţuri lineare de unităţi de metafosfat, (NaPO3)x, unde x ≥ 2, terminate cu grupări Na2PO4. Aceste substanţe sunt de obicei identificate prin raportul lor Na2O/P2O5 sau conţinutul lor de P2O5. Raportul Na2O/P2O5 variază de la aproximativ 1,3 pentru tetrapolifosfatul de sodiu, unde x = aproximativ 4; la aproximativ 1,1 pentru sarea Graham, denumită de obicei hexametafosfat de sodiu, unde x = 13 până la 18; şi până la 1,0 pentru polifosfaţii de sodiu cu masă moleculară mai mare, în cazul cărora x = 20 până la 100 sau mai mult. pH-ul soluţiilor lor variază între 3,0 şi 9,0 |
||
|
Denumirea chimică |
Polifosfat de sodiu |
||
|
Iesce |
272-808-3 |
||
|
Formula chimică |
Amestecuri eterogene de săruri de sodiu ale acizilor polifosforici condensaţi lineari având formula generală H(n + 2)PnO(3n + 1), unde „n” este de cel puţin 2 |
||
|
Masă moleculară |
(102)n |
||
|
Analiza chimică a conţinutului de P2O5 |
Cel puţin 60 % şi cel mult 71 % pe bază de calcinare |
||
|
Descriere |
Granule, plachete sau pudră incolore, albe sau transparente |
||
|
Identificare |
|
||
|
Foarte solubil în apă |
||
|
|
||
|
Între 3,0 şi 9,0 |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la calcinare |
Cel mult 1 % |
||
|
Substanţă insolubilă în apă |
Cel mult 0,1 % |
||
|
Fluorură |
Cel mult 10 mg/kg (exprimată sub formă de fluor) |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 4 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
2. POLIFOSFAT INSOLUBIL
|
Sinonime |
Metafosfat de sodiu insolubil |
||
|
Sare Maddrell |
|||
|
Fosfat de sodiu insolubil, IMP |
|||
|
Definiţie |
Metafosfatul de sodiu insolubil este un polifosfat de sodiu cu masă moleculară mare compus din două lanţuri lungi de metafosfat (NaPO3)x care se deplasează în spirală în direcţii diferite în jurul unei axe comune. Raportul Na2O/P2O5 este de aproximativ 1,0 . pH-ul unei suspensii în apă 1:3 este de aproximativ 6,5 |
||
|
Denumirea chimică |
Polifosfat de sodiu |
||
|
Iesce |
272-808-3 |
||
|
Formula chimică |
Amestecuri eterogene de săruri de sodiu ale acizilor polifosforici condensaţi lineari având formula H(n + 2)PnO(3n + 1), unde „n” este de cel puţin 2 |
||
|
Masă moleculară |
(102)n |
||
|
Conţinut de P2O5 |
Cel puţin 68,7 % şi cel mult 70,0 % |
||
|
Descriere |
Pulbere cristalină albă |
||
|
Identificare |
|
||
|
Insolubil în apă, solubil în acizi minerali şi în soluţii de cloruri de potasiu şi amoniu (dar nu şi de sodiu) |
||
|
|
||
|
Aproximativ 6,5 |
||
|
Puritate |
|
||
|
Fluorură |
Cel mult 10 mg/kg (exprimată sub formă de fluor) |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 4 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 452 (ii) POLIFOSFAT DE POTASIU
|
Sinonime |
Metafosfat de potasiu |
||
|
Polimetafosfat de potasiu |
|||
|
Sare Kurrol |
|||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumirea chimică |
Polifosfat de potasiu |
||
|
Iesce |
232-212-6 |
||
|
Formula chimică |
(KPO3)n |
||
|
Amestecuri eterogene de săruri de potasiu ale acizilor polifosforici condensaţi lineari având formula generală H(n + 2)PnO(3n + 1), unde „n” este de cel puţin 2 |
|||
|
Masă moleculară |
(118)n |
||
|
Conţinut de P2O5 |
Cel puţin 53,5 % şi cel mult 61,5 % pe bază de calcinare |
||
|
Descriere |
Pulbere albă fină sau cristale sau plachete sticloase incolore |
||
|
Identificare |
|
||
|
1 g se dizolvă în 100 ml de soluţie de acetat de sodiu 1:25 |
||
|
|
||
|
Cel mult 7,8 |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la calcinare |
Cel mult 2 % (105 oC, patru ore, urmată de calcinare la 550 oC, 30 minute) |
||
|
Fosfat ciclic |
Cel mult 8 % pe conţinut P2O5 |
||
|
Fluorură |
Cel mult 10 mg/kg (exprimată sub formă de fluor) |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 4 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 452 (iii) POLIFOSFAT DE CALCIU ŞI SODIU
|
Sinonime |
Polifosfat calcic de sodiu, sticlos |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Polifosfat calcic de sodiu |
||
|
Iesce |
233-782-9 |
||
|
Formulă chimică |
(NaPO3)n CaO, unde n este în mod obişnuit 5 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 61 % şi maxim 69 % sub formă de P2O5 |
||
|
Descriere |
Cristale albe sticloase, sfere |
||
|
Identificare |
|
||
|
Aproximativ între 5 şi 7 |
||
|
7 %-15 % m/m |
||
|
Puritate |
|
||
|
Fluorură |
Cel mult 10 mg/kg |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 4 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 452 (iv) POLIFOSFAT DE CALCIU
|
Sinonime |
Metafosfat de calciu |
||
|
Polimetafosfat de calciu |
|||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumirea chimică |
Polifosfat de calciu |
||
|
Iesce |
236-769-6 |
||
|
Formula chimică |
(CaP2O6)n |
||
|
Amestecuri eterogene de săruri de calciu ale acizilor polifosforici condensaţi având formula generală H(n + 2)PnO(n + 1), unde „n” este de cel puţin 2 |
|||
|
Masă moleculară |
(198)n |
||
|
Conţinut de P2O5 |
Cel puţin 71 % şi cel mult 73 % pe bază de calcinare |
||
|
Descriere |
Cristale incolore, inodore sau pulbere albă |
||
|
Identificare |
|
||
|
De obicei puţin solubil în apă. Solubil în mediu acid |
||
|
|
||
|
Între 27 şi 29,5 % |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la calcinare |
Cel mult 2 % (105 oC, patru ore, urmată de calcinare la 550 oC, 30 minute) |
||
|
Fosfat ciclic |
Cel mult 8 % pe conţinut P2O5 |
||
|
Fluorură |
Cel mult 30 mg/kg (exprimată sub formă de fluor) |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 4 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg’ |
E 459 BETA-CILODEXTRIN
|
Definiţie |
Beta-ciclodextrinul este o zaharidă ciclică nereductoare compusă din şapte unităţi D-glucopiranosil legate în a-1,4. Produsul este obţinut prin acţiunea enzimei cicloglicosiltransferase (CGTase) obţinut din Bacillus circulans, Paenibacillus macerans sau recombinând Bacillus licheniformis SJ1608 pe amidon parţial hidrolizat |
||
|
Denumire chimică |
Cicloheptaamiloză |
||
|
Iesce |
231-943-2 |
||
|
Formulă chimică |
(C6H10O5)7 |
||
|
Masă moleculară |
1 135 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut nu mai puţin de 98,0 % de (C6H10O5)7 pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Solid cristalin alb sau aproape alb, practic inodor |
||
|
Identificare |
|
||
|
Slab solubil în apă; liber solubil în apă caldă; uşor solubil în etanol |
||
|
[a]25 D: + 160o spre + 164o (soluţie 1 %) |
||
|
Puritate |
|
||
|
Apă |
Cel mult 14 % (metoda Karl Fischer) |
||
|
Alte ciclodextrine |
Cel mult 2 % pe bază anhidră |
||
|
Solvenţi reziduali (toluen şi tricloroetilenă) |
Cel mult 1 mg/Kg pentru fiecare solvent |
||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 0,1 % |
||
|
Arsenic |
Cel mult 1 mg/Kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 1 mg/Kg |
E 460 (i) CELULOZĂ MICROCRISTALINĂ
|
Sinonime |
Gel de celuloză |
||
|
Definiţie |
Celuloza cristalină este celuloză parţial depolimerizată, purificată, preparată prin tratarea cu acizi anorganici a alfa-celulozei, obţinută sub formă de pastă pentru fabricarea hârtiei din varietăţi naturale de plante fibroase. Gradul de polimerizare este de obicei mai mic de 400 |
||
|
Denumire chimică |
Celuloză |
||
|
Iesce |
232-674-9 |
||
|
Formula chimică |
(C6H10O5)n |
||
|
Masă moleculară |
Aproximativ 36 000 |
||
|
Compoziţie |
Cel puţin 97 % calculat în celuloză raportat la substanţa anhidră |
||
|
Descriere |
Pudră fină de culoare albă sau aproape albă, inodoră |
||
|
Identificare |
|
||
|
Insolubilă în apă, etanol, eter şi acizi anorganici diluaţi. Puţin solubilă în soluţie de hidroxid de sodiu |
||
|
La 1 mg de probă se adaugă 1 ml acid fosforic şi se încălzeşte pe baie de apă timp de 30 minute. Se adaugă 4 ml soluţie 1:4 de pirocatehină în acid fosforic şi se încălzeşte timp de 30 minute. Apare o culoare roşie |
||
|
|
||
|
Se amestecă 30 g de probă cu 270 ml de apă într-un agitator electric de viteză mare (12 000 rpm) timp de 5 minute. Amestecul rezultat constă fie într-o suspensie cu curgere liberă, fie într-o suspensie greoaie şi neomogenă, cu fluiditate scăzută sau inexistentă, cu o uşoară sedimentare şi cu un conţinut mare de bule de aer. Dacă se obţine o suspensie cu curgere liberă, se transferă 100 ml într-un cilindru gradat de 100 ml care se lasă în repaus timp de o oră. Substanţele solide se sedimentează şi apare un lichid supernatant. |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 7 % (105 oC, 3 ore) |
||
|
Substanţă solubilă în apă |
Cel mult 0,24 % |
||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 0,5 %, determinată la 800 ± 25 oC |
||
|
pH-ul unei suspensii 10 % în apă |
pH-ul lichidului supernatant este între 5,0 şi 7,5 |
||
|
Amidon |
Nedetectabil |
||
|
La 20 ml dispersie obţinută la testul de identificare D se adaugă câteva picături de soluţie de iod şi se agită. Nu trebuie să apară coloraţie în albastru-violet sau albastru |
|||
|
Dimensiunile particulelor |
Cel puţin 5 μm (cel mult 10 % din particule cu dimensiuni mai mici de 5 μm) |
||
|
Grupe carboxil |
Cel mult 1 % |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 460 (ii) CELULOZĂ PUDRĂ
|
Definiţie |
Celuloză dezintegrată mecanic, purificată, preparată prin prelucrarea alfa-celulozei, obţinută sub formă de pastă pentru fabricarea hârtiei din varietăţi naturale de plante fibroase |
||
|
Denumirea chimică |
Celuloză |
||
|
Polimer liniar cu 1:4 reziduuri de glucoză legată |
|||
|
Iesce |
232-674-9 |
||
|
Formula chimică |
(C6H10O5)n |
||
|
Masă moleculară |
(162)n (n este predominant 1 000 sau mai mare) |
||
|
Compoziţie |
Cel puţin 92 % |
||
|
Descriere |
Pulbere de culoare albă, inodoră |
||
|
Identificare |
|
||
|
Insolubilă în apă, etanol, eter şi acizi anorganici diluaţi. Puţin solubilă în soluţie de hidroxid de sodiu |
||
|
Se amestecă 30 g de probă cu 270 ml de apă într-un agitator electric de viteză mare (12 000 rpm) timp de 5 minute. Amestecul rezultat va consta fie într-o suspensie cu curgere liberă, fie într-o o suspensie greoaie, neomogenă, cu fluiditate scăzută sau inexistentă, cu o uşoară sedimentare şi cu un conţinut mare de bule de aer. Dacă se obţine o suspensie cu curgere liberă, se transferă 100 ml într-un cilindru gradat de 100 ml care se lasă în repaus timp de o oră. Substanţele solide se sedimentează şi apare un lichid supernatant |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 7 % (105 oC, 3 ore) |
||
|
Substanţă solubilă în apă |
Cel mult 1,0 % |
||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 0,3 %, determinată la 800 ± 25 oC |
||
|
pH-ul unei suspensii 10 % în apă |
pH-ul lichidului supernatant este între 5,0 şi 7,5 |
||
|
Amidon |
Nedetectabil |
||
|
La 20 ml dispersie obţinută la testul de identificare B se adaugă câteva picături de soluţie de iod şi se agită. Nu trebuie să apară coloraţie în albastru-violet sau albastru |
|||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
||
|
Dimensiunile particulelor |
Cel puţin 5 μm (cel mult 10 % din particule cu dimensiuni mai mici de 5 μm) |
E 461 METILCELULOZĂ
|
Sinonime |
Eter metilic de celuloză |
|||||
|
Definiţie |
Metilceluloza este celuloză obţinută direct din varietăţi naturale de plante fibroase şi eterificată parţial cu grupări metilice |
|||||
|
Denumire chimică |
Eter metilic al celulozei |
|||||
|
Formula chimică |
Polimerii conţin unităţi de anhidroglucoză substituite, având următoarea formulă generală: |
|||||
|
C6H7O2(OR1)(OR2)(OR3), unde R1, R2, R3 pot să fie fiecare:
|
||||||
|
Masă moleculară |
De la aproximativ 20 000 până la 380 000 |
|||||
|
Compoziţie |
Conţine cel puţin 25 % şi cel mult 33 % grupări metoxil (-OCH3) şi cel mult 5 % grupări hidroxietoxil (-OCH2CH2OH) |
|||||
|
Descriere |
Pudră granulată sau fibroasă de culoare albă sau uşor gălbuie sau gri, uşor higroscopică, inodoră şi insipidă |
|||||
|
Identificare |
|
|||||
|
Gonflează în apă, producând o soluţie coloidală, vâscoasă, limpede până la opalescentă |
|||||
|
Insolubilă în etanol, eter şi cloroform |
||||||
|
Solubilă în acid acetic glacial |
||||||
|
Puritate |
|
|||||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 10 % (105 oC, 3 ore) |
|||||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 1,5 %, determinată la 800 ± 25 oC |
|||||
|
pH-ul unei soluţii coloidale 1 % |
5,0 -8,0 |
|||||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
|||||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
|||||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
|||||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
|||||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 20 mg/kg |
E 462 ETILCELULOZĂ
|
Sinonime |
Eter etilic al celulozei |
|||
|
Definiție |
Etilceluloza este celuloza obținută direct din materialul vegetal fibros și esterificată parțial cu grupe etilice |
|||
|
Denumiri chimice |
Eter etilic al celulozei |
|||
|
Formulă chimică |
Polimerii conțin unități de anhidroglucoză substituită, cu următoarea formulă generală: |
|||
|
C6H7O2(OR1)(OR2), unde R1 și R2 pot fi oricare dintre următoarele:
|
||||
|
Compoziție |
Cel puțin 44 % și cel mult 50 % grupe etoxil (-OC2H5), raportat la greutatea în stare uscată (echivalentul a cel mult 2,6 grupe etoxil per unitate de anhidroglucoză) |
|||
|
Descriere |
Pudră inodoră și insipidă de culoare albă până la alburiu |
|||
|
Identificare |
|
|||
|
Practic insolubilă în apă, în glicerol și în propan-1,2-diol, dar solubilă în proporții variabile în anumiți solvenți organici, în funcție de conținutul de etoxil. Etilceluloza care conține mai puțin de 46-48 % grupe etoxil este ușor solubilă în tetrahidrofuran, acetat de metil, cloroform și în amestec de hidrocarburi aromatice și etanol. Etilceluloza care conține 46-48 % sau mai mult grupe etoxil este ușor solubilă în etanol, metanol, toluen, cloroform și acetat de etil |
|||
|
Se dizolvă 5 g de probă în 95 g amestec 80:20 (greutate/greutate) de toluen și etanol. Se formează o soluție clară, gălbuie, stabilă. Se toarnă câțiva ml de soluție pe o placă de sticlă și se lasă să se evapore solventul. Se formează o peliculă clară, continuă, rezistentă, groasă. Filmul este inflamabil |
|||
|
Puritate |
|
|||
|
Pierderi prin deshidratare |
Cel mult 3 % (105 oC, 2 ore) |
|||
|
Cenușă sulfatată |
Cel mult 0,4 % |
|||
|
pH-ul unei soluții coloidale 1 % |
Neutru (test cu turnesol) |
|||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
|||
|
Plumb |
Cel mult 2 mg/kg |
|||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
|||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
E 463 HIDROXIPROPILCELULOZĂ
|
Sinonime |
Eter hidroxipropilic de celuloză |
|||||||
|
Definiţie |
Hidroxipropilceluloza este celuloză obţinută direct din varietăţi naturale de plante fibroase şi eterificată parţial cu grupări hidroxipropil |
|||||||
|
Denumire chimică |
Eter hidroxipropilic al celulozei |
|||||||
|
Formula chimică |
Polimerii conţin unităţi de anhidroglucoză substituite, având următoarea formulă generală: |
|||||||
|
C6H7O2(OR1)(OR2)(OR3), unde R1, R2, R3 pot să fie fiecare:
|
||||||||
|
Masă moleculară |
De la aproximativ 30 000 până la 1 000 000 |
|||||||
|
Compoziţie |
Conţine cel puţin 80,5 % grupări de hidroxipropil (-OCH2CHOHCH3) echivalentul a cel mult 4,6 grupări de hidroxipropil per unitatea de anhidroglucoză raportat la substanţa anhidră |
|||||||
|
Descriere |
Pudră granulată sau fibroasă de culoare albă sau uşor gălbuie sau gri, uşor higroscopică, inodoră şi insipidă |
|||||||
|
Identificare |
|
|||||||
|
Gonflează în apă, producând o soluţie coloidală, vâscoasă, limpede până la opalescentă. Solubilă în etanol. Insolubilă în eter |
|||||||
|
Determină substituenţii prin gaz cromatografie |
|||||||
|
Puritate |
|
|||||||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 10 % (105 oC, 3 ore) |
|||||||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 0,5 %, determinată la 800 ± 25 oC |
|||||||
|
pH-ul unei soluţii coloidale 1 % |
Cel puţin 5,0 şi cel mult 8,0 |
|||||||
|
Propilen clorhidrine |
Cel mult 0,1 mg/kg |
|||||||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
|||||||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
|||||||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
|||||||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
|||||||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 20 mg/kg |
E 464 HIDROXIPROPILMETILCELULOZĂ
|
Definiţie |
Hidroxipropilmetilceluloza este celuloză obţinută direct din varietăţi naturale de plante fibroase, eterificată parţial cu grupări metil şi cu un grad mic de substituţie cu hidroxipropil |
|||||||||
|
Denumire chimică |
Eter 2-hidroxipropilic de metilceluloză |
|||||||||
|
Formula chimică |
Polimerii conţin unităţi de anhidroglucoză substituite, având următoarea formulă generală: |
|||||||||
|
C6H7O2(OR1)(OR2)(OR3), unde R1, R2, R3 pot să fie fiecare:
|
||||||||||
|
Masă moleculară |
De la aproximativ 13 000 până la 200 000 |
|||||||||
|
Compoziţie |
Conţine cel puţin 19 % şi cel mult 30 % grupări metoxil (-OCH3) şi cel puţin 3 % şi cel mult 12 % grupări hidroxipropil (-OCH2CHOHCH3), raportat la substanţa anhidră |
|||||||||
|
Descriere |
Pudră granulată sau fibroasă de culoare albă sau uşor gălbuie sau gri, uşor higroscopică, inodoră şi insipidă |
|||||||||
|
Identificare |
|
|||||||||
|
Gonflează în apă, producând o soluţie coloidală, vâscoasă, limpede până la opalescentă. Insolubilă în etanol |
|||||||||
|
Determină substituenţii prin gaz cromatografie |
|||||||||
|
Puritate |
|
|||||||||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 10 % (105 oC, 3 ore) |
|||||||||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 1,5 % pentru produsele cu viscozitate egală sau mai mare de 50 mPa.s |
|||||||||
|
Cel mult 3 % pentru produsele cu vâscozităţi sub 50 mPa.s |
||||||||||
|
pH-ul unei soluţii coloidale 1 % |
5,0 -8,0 |
|||||||||
|
Propilen clorhidrine |
Cel mult 0,1 mg/kg |
|||||||||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
|||||||||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
|||||||||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
|||||||||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
|||||||||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 20 mg/kg |
E 465 ETILMETILCELULOZĂ
|
Sinonime |
Metiletilceluloza |
|||||
|
Definiţie |
Etilmetilceluloza este celuloză obţinută direct din varietăţi naturale de plante fibroase, eterificată parţial cu grupări metil şi etil |
|||||
|
Denumire chimică |
Eter etilmetilic al celulozei |
|||||
|
Formula chimică |
Polimerii conţin unităţi de anhidroglucoză substituite, având următoarea formulă generală: |
|||||
|
C6H7O2(OR1)(OR2)(OR3), unde R1, R2, R3 pot să fie fiecare:
|
||||||
|
Masă moleculară |
De la aproximativ 30 000 până la 40 000 |
|||||
|
Compoziţie |
Conţine, raportat la substanţa anhidră, cel puţin 3,5 % şi cel mult 6,5 % grupări metoxil (-OCH3), cel puţin 14,5 % şi cel mult 19 % grupări etoxil (-OCH2CH3) şi cel puţin 13,2 % şi cel mult 19,6 % din totalul grupărilor alcoxil, calculate în metoxil |
|||||
|
Descriere |
Pudră granulată sau fibroasă de culoare albă sau uşor gălbuie sau gri, uşor higroscopică, inodoră şi insipidă |
|||||
|
Identificare |
|
|||||
|
Gonflează în apă, producând o soluţie coloidală, vâscoasă, limpede până la opalescentă. Solubilă în etanol. Insolubilă în eter |
|||||
|
Puritate |
|
|||||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 15 % pentru forma fibroasă şi cel mult 10 % pentru forma de pudră (105 oC la greutate constantă) |
|||||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 0,6 % |
|||||
|
pH-ul unei soluţii coloidale 1 % |
5,0 -8,0 |
|||||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
|||||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
|||||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
|||||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
|||||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 20 mg/kg |
E 466 CARBOXIMETILCELULOZĂ DE SODIU
|
Sinonime |
Carboximetilceluloză |
|||||
|
CMC |
||||||
|
NaCMC |
||||||
|
CMC de sodiu |
||||||
|
Gumă de celuloză |
||||||
|
Definiţie |
Carboximetilceluloza este sarea de sodiu parţială a unui eter carboximetilic de celuloză, celuloza fiind obţinută direct din varietăţi naturale de plante fibroase |
|||||
|
Denumirea chimică |
Sarea de sodiu a eterului carboximetilic al celulozei |
|||||
|
Formula chimică |
Polimerii conţin unităţi de anhidroglucoză substituite, având următoarea formulă generală: |
|||||
|
C6H7O2(OR1)(OR2)(OR3), unde R1, R2, R3 pot să fie fiecare:
|
||||||
|
Masă moleculară |
Mai mare decât aproximativ 17 000 (grad de polimerizare de aproximativ 100) |
|||||
|
Compoziţie |
Conţine, raportat la substanţa anhidră, cel puţin 99,5 % |
|||||
|
Descriere |
Pudră granulată sau fibroasă de culoare albă sau uşor gălbuie sau gri, uşor higroscopică, inodoră şi insipidă |
|||||
|
Identificare |
|
|||||
|
Rezultă o soluţie coloidală vâscoasă cu apa. Insolubilă în etanol |
|||||
|
O soluţie 0,1 % de probă se agită puternic. Nu apare strat de spumă. (Acest test permite să se facă distincţie între carboximetilceluloza de sodiu şi alţi eteri ai celulozei) |
|||||
|
La 5 ml de soluţie 0,5 % de probă se adaugă 5 ml de soluţie 5 % de sulfat de cupru sau de sulfat de aluminiu. Apare un precipitat. (Acest test permite să se diferenţieze carboximetilceluloza de sodiu de alţi eteri ai celulozei, precum şi de gelatină, de gumă din seminţe de carruba şi de guma adragante) |
|||||
|
Se adaugă 0,5 g de pudră de carboximetilceluloză de sodiu în 50 ml de apă şi se amestecă prin agitare pentru a obţine o dispersie omogenă. Se continuă amestecarea până se obţine o soluţie limpede şi se utilizează soluţia la următorul test: La 1 mg de probă, diluată cu un volum egal de apă într-o eprubetă mică, se adaugă 5 picături de soluţie de 1-naftol. Se înclină eprubeta şi se toarnă cu grijă prin prelingere pe peretele eprubetei 2 ml acid sulfuric, astfel încât acesta să formeze un strat inferior. La interfaţă apare o culoare roşie-violet |
|||||
|
Puritate |
|
|||||
|
Grad de substituţie |
Cel puţin 0,2 şi cel mult 1,5 grupări carboximetil (-CH2COOH) per unitatea de anhidroglucoză |
|||||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 12 % (105 oC la greutate constantă) |
|||||
|
pH-ul unei soluţii coloidale 1 % |
5,0 -8,5 |
|||||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
|||||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
|||||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
|||||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
|||||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 20 mg/kg |
|||||
|
Glicolat total |
Cel mult 0,4 %, calculat în glicolat de sodiu raportat la substanţa anhidră |
|||||
|
Sodiu |
Cel mult 12,4 % raportat la substanţa anhidră |
E 468 CARBOXIMETILCELULOZĂ DE SODIU CU STRUCTURĂ RETICULATĂ
|
Sinonime |
Celuloză carboximetilică cu structură reticulată |
|||||
|
CMC cu structură reticulată |
||||||
|
CMC de sodiu cu structură reticulată |
||||||
|
Gumă de celuloză cu structură reticulată |
||||||
|
Definiţie |
Celuloza carboximetilică de sodiu cu structură reticulată este sarea de sodiu a celulozei cu legătură a catenelor produsă termic, parţial O-carboximetilată |
|||||
|
Denumire chimică |
Sare de sodiu a celulozei eterice de carboximetil cu structură reticulată |
|||||
|
Formulă chimică |
Polimeri conţinând unităţi de anhidroglucoză substituite având formula generală: |
|||||
|
C6H7O2(OR1) (OR2)(OR3), |
||||||
|
unde R1, R2 şi R3 pot fi oricare dintre următoarele:
|
||||||
|
Descriere |
Pulbere inodoră, albă sau aproape albă, puţin higroscopică |
|||||
|
Identificare |
|
|||||
|
A. |
Se agită 1 g cu 100 ml dintr-o soluţie conţinând 4 mg/kg albastru de metilen şi se lasă să se decanteze. Substanţa care urmează să fie examinată absoarbe albastrul de metilen şi se sedimentează ca o masă fibroasă albastră |
|||||
|
B. |
Se agită 1 g cu 50 ml de apă. Se transferă 1 ml din amestec într-o eprubetă, se adaugă 1 ml de apă şi 0,05 ml de soluţie de alfa-naftol în metanol, proaspăt preparată. Se înclină eprubeta şi se adaugă cu atenţie 2 ml de acid sulfuric pe peretele eprubetei, în aşa fel încât să formeze un strat inferior. La interfaţă apare o culoare roşiatică-violetă |
|||||
|
C. |
Dă reacţia de sodiu |
|||||
|
Puritate |
|
|||||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 6 % (105 oC, 3h) |
|||||
|
Substanţe solubile în apă |
Cel mult 10 % |
|||||
|
Grad de substituţie |
Cel puţin 0,2 şi cel mult 1,5 grupări carboximetil pe unitate de anhidroglucoză |
|||||
|
pH-ul unei soluţii de 1 % |
Cel puţin 5,0 şi cel mult 7,0 |
|||||
|
Conţinut de sodiu |
Cel mult 12,4 % pe bază anhidră |
|||||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
|||||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
|||||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
|||||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 469 CARBOXIMETILCELULOZĂ HIDROLIZATĂ ENZIMATIC
|
Sinonime |
Celuloză carboximetilică de sodiu, hidrolizată enzimatic |
||
|
Definiţie |
Carboximetilceluloza hidrolizată enzimatic este obţinută din celuloză caboximetilică prin digestia enzimatică cu o celulază produsă de Trichoderma longibrachiatum (denumirea anterioară T. reesei) |
||
|
Denumire chimică |
Celuloză carboximetilică, de sodiu, parţial hidrolizată enzimatic |
||
|
Formulă chimică |
Săruri de sodiu ale polimerilor conţinând unităţi de anhidroglucoză substituite având formula generală: |
||
|
[C6H7O2(OH)x(OCH2COONa)y]n, |
|||
|
unde n este gradul de polimerizare |
|||
|
x = 1,50 -2,80 |
|||
|
y = 0,2 -1,50 |
|||
|
x + y = 3,0 |
|||
|
(y = gradul de substituţie) |
|||
|
Masă moleculară |
178,14 , unde y = 0,20 |
||
|
282,18 , unde y = 1,50 |
|||
|
Macromolecule: cel puţin 800 (n aproximativ 4) |
|||
|
Compoziţie |
Cel puţin 99,5 %, inclusiv mono şi dizaharide, pe bază uscată |
||
|
Descriere |
Pulbere granulară sau fibroasă albă sau puţin gălbuie ori cu tentă gri, inodoră, puţin higroscopică |
||
|
Identificare |
|
||
|
Solubilă în apă, insolubilă în etanol |
||
|
Se agită viguros o soluţie de 0,1 % a probei. Nu apare spumă. Acest test distinge celuloza carboximetilică de sodiu, indiferent dacă este sau nu hidrolizată, de alţi eteri celulozici, precum şi de alginaţi şi de gumele naturale |
||
|
La 5 ml de soluţie 0,5 % a probei se adaugă 5 ml de soluţie 5 % de sulfat de cupru sau aluminiu. Apare un precipitat. Acest test distinge celuloza carboximetilică de sodiu, indiferent dacă este sau nu hidrolizată, de alţi eteri de celuloză şi de gelatină, guma de caruba şi guma tragacant |
||
|
Se adaugă 0,5 g din probă sub formă de pulbere la 50 ml de apă, în timp ce se amestecă pentru a se produce o dispersie uniformă. Se continuă amestecarea până când se produce o soluţie clară. Se diluează 1 ml de soluţie cu 1 ml de apă într-o eprubetă mică. Se adaugă 5 picături de 1-naphtol TS. Se înclină eprubeta şi se introduc cu grijă, pe partea laterală a ei, 2 ml de acid sulfuric, astfel încât să formeze un strat inferior. La interfaţă apare o culoare roşie-purpurie |
||
|
Cel puţin 2,500 kgm-1s-1 la 25 oC corespunzând unei greutăţi moleculare medii de 5 000 D |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 12 % (105 oC până la greutate constantă) |
||
|
Grad de substituţie |
Cel puţin 0,2 şi cel mult 1,5 grupări carboximetil pe unitate de anhidroglucoză pe bază uscată |
||
|
pH-ul unei soluţii coloidale de 1 % |
Cel puţin 6,0 şi cel mult 8,5 |
||
|
Clorură de sodiu şi glicolat de sodiu |
Cel mult 0,5 %, singură sau în combinaţie |
||
|
Activitate reziduală a enzimei |
Trece testul. Nu se produce nici o schimbare a viscozităţii soluţiei testate, ceea ce indică hidroliza celulozei carboximetilice de sodiu |
||
|
Plumb |
Cel mult 3 mg/kg |
E 470a SĂRURI DE SODIU, POTASIU ŞI CALCIU ALE ACIZILOR GRAŞI
|
Definiţie |
Sărurile de sodiu, potasiu şi calciu ale acizilor graşi care se găsesc în uleiurile şi grăsimile alimentare; sărurile menţionate se obţin din grăsimi şi uleiuri comestibile sau din acizi graşi alimentari distilaţi |
||
|
Compoziţie |
Conţine cel puţin 95 % raportat la substanţa anhidră |
||
|
Descriere |
Pudre, fulgi sau semisolide uşoare, de culoare albă sau alb-crem |
||
|
Identificare |
|
||
|
Sărurile de sodiu şi de potasiu: solubile în apă şi etanol; |
||
|
Sărurile de calciu: insolubile în apă, etanol şi eter |
|||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Sodiu |
Cel puţin 9 % şi cel mult 14 %, exprimat în Na2O |
||
|
Potasiu |
Cel puţin 13 % şi cel mult 21,5 %, exprimat în K2O |
||
|
Calciu |
Cel puţin 8,5 % şi cel mult 13 %, exprimat în CaO |
||
|
Substanţe nesaponificabile |
Cel mult 2 % |
||
|
Acizi graşi liberi |
Cel mult 3 %, estimat în acid oleic |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
||
|
Alcali liberi |
Cel mult 0,1 %, exprimat în NaOH |
||
|
Substanţă insolubilă în alcool |
Cel mult 0,2 % (numai pentru sărurile de sodiu şi de potasiu) |
E 470b SĂRURI DE MAGNEZIU ALE ACIZILOR GRAŞI
|
Definiţie |
Sărurile de magneziu ale acizilor graşi care se găsesc în uleiuri şi grăsimi alimentare; sărurile menţionate se obţin din grăsimi şi uleiuri comestibile sau din acizi graşi alimentari distilaţi |
||
|
Compoziţie |
Conţine cel puţin 95 % raportat la substanţa anhidră |
||
|
Descriere |
Pudre, fulgi sau semisolide uşoare, de culoare albă sau alb-crem |
||
|
Identificare |
|
||
|
Insolubile în apă, parţial solubile în etanol şi eter |
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Magneziu |
Cel puţin 6,5 % şi cel mult 11 %, exprimat în MgO |
||
|
Alcali liberi |
Cel mult 0,1 %, exprimat în MgO |
||
|
Substanţe nesaponificabile |
Cel mult 2 % |
||
|
Acizi graşi liberi |
Cel mult 3 %, estimat în acid oleic |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 471 MONOGLICERIDE ŞI DIGLICERIDE ALE ACIZILOR GRAŞI
|
Sinonime |
Monostearat de gliceril |
||
|
Monopalmitat de gliceril |
|||
|
Monooleat de gliceril etc. |
|||
|
Monostearină, monopalmitină, monooleină etc. |
|||
|
GMS (pentru monostearatul de gliceril) |
|||
|
Definiţie |
Mono- şi digliceridele acizilor graşi sunt amestecuri de monoesteri, diesteri şi triesteri de glicerol ai acizilor graşi care se găsesc în uleiurile şi grăsimile alimentare. Acestea pot să conţină cantităţi mici de acizi graşi liberi şi glicerină liberă |
||
|
Compoziţie |
Conţinutul de monoesteri şi diesteri: cel puţin 70 %. |
||
|
Descrierea |
Produsul are prezentări variate, de la un lichid uleios de culoare galben pal până la brun pal până la un solid ceros dur, alb sau albicios. Solidele pot fi sub formă de fulgi, pudre sau mici bile |
||
|
Identificare |
|
||
|
Caracteristic pentru un ester parţial de acid gras al unui poliol |
||
|
|
||
|
Insolubile în apă, solubile în etanol şi toluen |
||
|
Puritate |
|
||
|
Conţinutul de apă |
Cel mult 2 % (metoda Karl Fischer) |
||
|
Indice de aciditate |
Cel mult 6 |
||
|
Glicerină liberă |
Cel mult 7 % |
||
|
Poliglicerine |
Cel mult 4 % diglicerină şi cel mult 1 % poliglicerine superioare, ambele raportate la conţinutul total de glicerină |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
||
|
Glicerină totală |
Cel puţin 16 % şi cel mult 33 % |
||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 0,5 %, determinată la 800 ± 25 oC |
||
|
|||
E 472a ESTERI AI ACIDULUI ACETIC CU MONOGLICERIDELE ŞI DIGLICERIDELE ACIZILOR GRAŞI
|
Sinonime |
Esteri ai acidului acetic cu monogliceride şi digliceride |
||
|
Acetogliceride |
|||
|
Monogliceride şi digliceride acetilate |
|||
|
Esteri ai acidului acetic şi acizilor graşi cu glicerina |
|||
|
Definiţie |
Esteri ai glicerinei cu acidul acetic şi acizii graşi care se găsesc în uleiuri şi grăsimi alimentare. Aceştia pot să conţină cantităţi mici de glicerină liberă, acizi graşi liberi, acid acetic liber şi gliceride libere |
||
|
Descriere |
De la lichide foarte fluide, limpezi, până la solide, de culoare variind de la alb la galben pal |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Insolubili în apă. Solubili în etanol |
||
|
Puritate |
|
||
|
Alţi acizi decât acidul acetic şi acizii graşi |
Nedetectabili |
||
|
Glicerină liberă |
Cel mult 2 % |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
||
|
Acid acetic total |
Cel puţin 9 % şi cel mult 32 % |
||
|
Acizi graşi liberi (inclusiv acid acetic) |
Cel mult 3 %, estimat în acid oleic |
||
|
Glicerină totală |
Cel puţin 14 % şi cel mult 31 % |
||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 0,5 %, determinată la 800 ± 25 oC |
||
|
|||
E 472b ESTERI AI ACIDULUI LACTIC CU MONOGLICERIDELE ŞI DIGLICERIDELE ACIZILOR GRAŞI
|
Sinonime |
Esteri ai acidului lactic cu monogliceride şi digliceride |
||
|
Lactogliceride |
|||
|
Monogliceride şi digliceride ale acizilor graşi esterificate cu acid lactic |
|||
|
Definiţie |
Esteri ai glicerinei cu acidul lactic şi acizii graşi care se găsesc în uleiuri şi grăsimi alimentare. Aceştia pot să conţină cantităţi mici de glicerină liberă, acizi graşi liberi, acid lactic liber şi gliceride libere |
||
|
Descriere |
De la lichide foarte fluide, limpezi, până la solide ceroase de consistenţă variabilă, de culoare variind de la alb la galben pal |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Insolubili în apă rece, dar dispersabili în apă fierbinte |
||
|
Puritate |
|
||
|
Alţi acizi decât acidul lactic şi acizii graşi |
Nedetectabili |
||
|
Glicerină liberă |
Cel mult 2 % |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
||
|
Acid lactic total |
Cel puţin 13 % şi cel mult 45 % |
||
|
Acizi graşi liberi (inclusiv acid lactic) |
Cel mult 3 %, estimat în acid oleic |
||
|
Glicerină totală |
Cel puţin 13 % şi cel mult 30 % |
||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 0,5 %, determinată la 800 ± 25 oC |
||
|
|||
E 472c ESTERII CITRICI AI MONO- ȘI DIGLICERIDELOR CU ACIZI GRAȘI
|
Sinonime |
Citrem |
||
|
Esteri ai acidului citric ai mono- și digliceridelor |
|||
|
Citrogliceride |
|||
|
Mono- și digliceride ale acizilor grași esterificate cu acid citric |
|||
|
Definiție |
Esteri ai glicerolului cu acidul citric și acizii grași care se găsesc în uleiurile și grăsimile alimentare. Aceștia pot conține mici cantități de glicerol, acizi grași, acid citric și gliceride, în stare liberă. Pot fi neutralizați parțial sau integral cu hidroxid de sodiu sau de potasiu |
||
|
Descriere |
Lichide până la solide sau semisolide cerate, de culoare gălbuie până la brun deschis |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Insolubili în apă rece |
||
|
Dispersabili în apă caldă |
|||
|
Solubili în uleiuri și grăsimi |
|||
|
Insolubili în etanol rece |
|||
|
Puritate |
|
||
|
Alți acizi decât acidul citric și acizii grași |
Nedetectabili |
||
|
Glicerol liber |
Cel mult 2 % |
||
|
Glicerol total |
Cel puțin 8 % și cel mult 33 % |
||
|
Acid citric total |
Cel puțin 13 % și cel mult 50 % |
||
|
Cenușă sulfatată (determinată la 800 ± 25 oC) |
Produse neneutralizate: cel mult 0,5 % |
||
|
Produse parțial sau total neutralizate: cel mult 10 % |
|||
|
Plumb |
Cel mult 2 mg/kg |
||
|
Acizi grași liberi |
Cel mult 3 %, estimați în acid oleic |
||
|
|||
E 472d ESTERI AI ACIDULUI TARTRIC CU MONOGLICERIDELE ŞI DIGLICERIDELE ACIZILOR GRAŞI
|
Sinonime |
Esteri ai acidului tartric cu monogliceride şi digliceride |
||
|
Monogliceride şi digliceride ale acizilor graşi esterificate cu acid tartric |
|||
|
Definiţie |
Esteri ai glicerinei cu acidul tartric şi acizii graşi care se găsesc în uleiuri şi grăsimi alimentare. Aceştia pot să conţină cantităţi mici de glicerină liberă, acizi graşi liberi, acid tartric liber şi gliceride libere |
||
|
Descriere |
De la lichide vâscoase, lipicioase, de culoare gălbuie până la ceară dură de culoare galbenă |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Alţi acizi decât acidul tartric şi acizii graşi |
Nedetectabili |
||
|
Glicerină liberă |
Cel mult 2 % |
||
|
Glicerină totală |
Cel puţin 12 % şi cel mult 29 % |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
||
|
Acid tartric total |
Cel puţin 15 % şi cel mult 50 % |
||
|
Acizi graşi liberi |
Cel mult 3 %, estimat în acid oleic |
||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 0,5 %, determinată la 800 ± 25 oC |
||
|
|||
E 472e ESTERI AI ACIZILOR MONO- ŞI DIACETILTARTRIC CU MONOGLICERIDELE ŞI DIGLICERIDELE ACIZILOR GRAŞI
|
Sinonime |
Esteri ai acidului diacetiltartric cu monogliceride şi digliceride |
||
|
Monogliceride şi digliceride ale acizilor graşi esterificate cu acizi monoacetiltartric şi diacetiltartric |
|||
|
Esteri ai glicerinei cu acidul diacetiltartric şi acizi graşi |
|||
|
Definiţie |
Amestecuri de esteri ai glicerinei cu acizi mono- şi diacetiltartric (obţinuţi din acid tartric) şi acizi graşi care se găsesc în uleiuri şi grăsimi alimentare. Aceştia pot să conţină cantităţi mici de glicerină liberă, acizi graşi liberi, acid tartric liber şi acid acetic liber şi combinaţii ale acestora, precum şi gliceride libere. Conţin, de asemenea, esteri tartrici şi acetici ai acizilor graşi |
||
|
Descriere |
Lichide vâscoase, lipicioase, trecând printr-o consistenţă asemănătoare grăsimii până la ceară de culoare galbenă care hidrolizează în aer umed, eliberând acid acetic |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Alţi acizi decât acidul acetic, acidul tartric şi acizii graşi |
Nedetectabili |
||
|
Glicerină liberă |
Cel mult 2 % |
||
|
Glicerină totală |
Cel puţin 11 % şi cel mult 28 % |
||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 0,5 %, determinată la 800 ± 25 oC |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
||
|
Acid tartric total |
Cel puţin 10 % şi cel mult 40 % |
||
|
Acid acetic total |
Cel puţin 8 % şi cel mult 32 % |
||
|
Acizi graşi liberi |
Cel mult 3 %, estimat în acid oleic |
||
|
|||
E 472f AMESTEC DE ESTERI AI ACIDULUI ACETIC ŞI AI ACIDULUI TARTRIC CU MONOGLICERIDELE ŞI DIGLICERIDELE ACIZILOR GRAŞI
|
Sinonime |
Monogliceride şi digliceride ale acizilor graşi esterificate cu acid acetic şi cu acid tartric |
||
|
Definiţie |
Esteri ai glicerinei cu acizi acetic şi tartric şi cu acizii graşi care se găsesc în uleiuri şi grăsimi alimentare. Aceştia pot să conţină cantităţi mici de glicerină liberă, acizi graşi liberi, acid tartric liber, acid acetic liber şi gliceride libere. Pot să conţină, de asemenea, esteri ai acidului mono- şi diacetiltartric cu monogliceridele şi digliceridele acizilor graşi |
||
|
Descriere |
Lichide lipicioase până la solide, de culoare albă până la galben pal |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Alţi acizi decât acidul acetic, acidul tartric şi acizii graşi |
Nedetectabili |
||
|
Glicerină liberă |
Cel mult 2 % |
||
|
Glicerină totală |
Cel puţin 12 % şi cel mult 27 % |
||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 0,5 %, determinată la 800 ± 25 oC |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
||
|
Acid acetic total |
Cel puţin 10 % şi cel mult 20 % |
||
|
Acid tartric total |
Cel puţin 20 % şi cel mult 40 % |
||
|
Acizi graşi liberi |
Cel mult 3 %, estimat în acid oleic |
||
|
|||
E 473 ESTERI AI ZAHAROZEI CU ACIZI GRAŞI
|
Sinonime |
Zaharoesteri, sucroesteri |
|||
|
Esteri ai zahărului |
||||
|
Definiţie |
În mod esenţial sunt mono-, di- şi triesteri ai zaharozei cu acizii graşi care se găsesc în uleiuri şi grăsimi alimentare. Se pot prepara din zaharoză şi esterii metilici şi etilici ai acizilor graşi alimentari sau prin extracţie din zaharogliceride. La prepararea acestora nu se poate utiliza nici un solvent organic în afară de dimetilsulfoxidă, dimetilformamidă, acetat de etil, propanol-2, 2-metil-1-propanol, propilenglicol şi metiletilcetonă |
|||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 80 % |
|||
|
Descriere |
Geluri rigide, solide moi sau pudre de culoare albă până la alb-cenuşiu |
|||
|
Identificare |
|
|||
|
|
|||
|
Moderat solubili în apă |
|||
|
Solubili în etanol |
||||
|
Puritate |
|
|||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 2 %, determinată la 800 ± 25 oC |
|||
|
Zaharoză liberă |
Cel mult 5 % |
|||
|
Acizi graşi liberi |
Cel mult 3 %, estimat în acid oleic |
|||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
|||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
|||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
|||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
|||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
|||
|
Metanol |
Cel mult 10 mg/kg |
|||
|
Dimetilsulfoxidă |
Cel mult 2 mg/kg |
|||
|
Dimetilformamidă |
Cel mult 1 mg/kg |
|||
|
2-metil-1-propanol |
Cel mult 10 mg/kg |
|||
|
Acetat de etil |
|
Cel mult 350 mg/kg, individual sau în combinaţie |
||
|
Propanol-2 |
||||
|
Propilenglicol |
||||
|
Metiletilcetonă |
Cel mult 10 mg/kg |
|||
|
||||
E 474 ZAHAROGLICERIDE
|
Sinonime |
Gliceridele zahărului |
|||
|
Definiţie |
Zaharogliceridele se produc prin reacţia zaharozei cu o grăsime comestibilă sau un ulei comestibil, obţinându-se un amestec care conţine în principal mono-, di- şi triesteri ai zaharozei cu acizi graşi împreună cu mono-, di şi trigliceridele reziduale din grăsime sau ulei. La prepararea acestora nu se poate utiliza nici un solvent organic în afară de ciclohexan, dimetilformamidă, acetat de etil, 2-metil-1-propanol şi propanol-2 |
|||
|
Compoziţie |
Un conţinut de cel puţin 40 % şi de cel mult 60 % esteri ai zaharozei cu acizi graşi |
|||
|
Descriere |
Mase solide moi, geluri rigide sau pudre de culoare albă sau alburie |
|||
|
Identificare |
|
|||
|
|
|||
|
Insolubile în apă rece |
|||
|
Solubile în etanol |
||||
|
Puritate |
|
|||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 2 %, determinată la 800 ± 25 oC |
|||
|
Zaharoză liberă |
Cel mult 5 % |
|||
|
Acizi graşi liberi |
Cel mult 3 %, estimat în acid oleic |
|||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
|||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
|||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
|||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
|||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
|||
|
Metanol |
Cel mult 10 mg/kg |
|||
|
Dimetilformamidă |
Cel mult 1 mg/kg |
|||
|
2-metil-1-propanol |
|
Cel mult 10 mg/kg, individual sau în combinaţie |
||
|
Ciclohexan |
||||
|
Acetat de etil |
|
Cel mult 350 mg/kg, individual sau în combinaţie |
||
|
Propanol-2 |
||||
|
||||
E 475 ESTERI POLIGLICERICI AI ACIZILOR GRAŞI
|
Sinonime |
Esteri ai poliglicerolului cu acizi graşi |
||
|
Esteri ai poliglicerinei ai esterilor acizilor graşi |
|||
|
Definiţie |
Esterii poliglicerici ai acizilor graşi se produc prin esterificarea poliglicerinei cu uleiuri şi grăsimi alimentare sau cu acizii graşi care se găsesc în uleiuri şi grăsimi alimentare. Partea de poliglicerină este alcătuită în principal din di-, tri- şi tetraglicerină şi conţine cel mult 10 % poliglicerine egale sau mai mari decât heptaglicerina |
||
|
Compoziţie |
Conţinutul total de ester al acizilor graşi este de cel puţin 90 % |
||
|
Descriere |
De la lichide uleioase până la foarte vâscoase, de culoare variind de la galben-deschis până la culoarea chihlimbarului; solide moi sau plastice de culoare cafeniu deschis până la brun de intensitate medie; solide dure, ceroase, de culoare cafeniu deschis până la brun |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Esterii variază de la foarte hidrofili la foarte lipofili, dar clasa tinde să fie dispersabilă în apă şi solubilă în solvenţi organici şi uleiuri organice |
||
|
Puritate |
|
||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 0,5 %, determinată la 800 ± 25 oC |
||
|
Alţi acizi decât acizii graşi |
Nedetectabili |
||
|
Acizi graşi liberi |
Cel mult 6 %, estimat în acid oleic |
||
|
Total glicerină şi poliglicerină |
Cel puţin 18 % şi cel mult 60 % |
||
|
Glicerină şi poliglicerină libere |
Cel mult 7 % |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
||
|
|||
E 476 POLIRICINOLEAT DE POLIGLICERINĂ
|
Sinonime |
Esteri ai glicerinei cu acizi graşi condensaţi din ulei de ricin |
||
|
Esteri poliglicerici ai acizilor graşi policondensaţi din ulei de ricin |
|||
|
Esteri poliglicerici ai acidului ricinoleic interesterificat |
|||
|
PGPR |
|||
|
Definiţie |
Poliricinoleatul de poliglicerină se prepară prin esterificarea poliglicerinei cu acizii graşi condensaţi din ulei de ricin |
||
|
Descriere |
Lichid cu viscozitate mare, limpede |
||
|
Identificare |
|
||
|
Insolubil în apă şi etanol |
||
|
Solubil în eter, hidrocarburi şi hidrocarburi halogenate |
|||
|
|
||
|
1,4630 -1,4665 |
||
|
Puritate |
|
||
|
Poliglicerine |
Partea poliglicerinei este constituită din cel puţin 75 % di-, tri- şi tetraglicerine şi conţine cel mult 10 % poliglicerine egale sau mai mari decât heptaglicerina |
||
|
Indice de hidroxil |
Cel puţin 80 şi cel mult 100 |
||
|
Indice de aciditate |
Cel mult 6 |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 477 ESTERI PROPAN-1,2-DIOLICI AI ACIZILOR GRAŞI
|
Sinonime |
Esteri propilenglicolici ai acizilor graşi |
||
|
Definiţie |
Sunt constituiţi din amestecuri de monoesteri şi diesteri propan-1,2-diolici ai acizilor graşi care se găsesc în grăsimi şi uleiuri alimentare. Partea de alcool este constituită exclusiv din propan-1,2-diol împreună cu dimer şi urme de trimer. Nu sunt prezenţi alţi acizi organici în afară de acizii graşi alimentari |
||
|
Compoziţie |
Conţinutul total de ester al acizilor graşi este de cel puţin 85 % |
||
|
Descriere |
Lichide limpezi sau solide ceroase sub formă de fulgi, bile sau solide cu un miros slab |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 0,5 %, determinată la 800 ± 25 oC |
||
|
Alţi acizi decât acizii graşi |
Nedetectabili |
||
|
Acizi graşi liberi |
Cel mult 6 %, estimat în acid oleic |
||
|
Total propan-1,2-diol |
Cel puţin 11 % şi cel mult 31 % |
||
|
Propan-1,2-diol liber |
Cel mult 5 % |
||
|
Dimer şi trimer ai propilenglicolului |
Cel mult 0,5 % |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
||
|
|||
E 479b ULEI DE SOIA OXIDAT TERMIC INTERACŢIONAT CU MONOGLICERIDELE ŞI DIGLICERIDELE ACIZILOR GRAŞI
|
Sinonime |
TOSOM |
||
|
Definiţie |
Uleiul de soia oxidat termic interacţionat cu mono- şi digliceridele acizilor graşi este un amestec complex de esteri ai glicerinei cu acizii graşi care se găsesc în grăsimea şi acizii graşi alimentari din uleiul de soia oxidat termic. Se produce prin reacţia şi dezodorizarea sub vid la 130 oC a 10 % uleiul de soia oxidat termic cu 90 % mono- şi digliceride ale acizilor graşi alimentari. Uleiul de soia se produce exclusiv din varietăţi naturale de boabe de soia |
||
|
Descriere |
Consistenţă solidă sau de ceară de culoare variind de la galben pal până la brun deschis |
||
|
Identificare |
|
||
|
Insolubil în apă. Solubil în ulei sau grăsime fierbinte |
||
|
Puritate |
|
||
|
Interval de topire |
55-65 oC |
||
|
Acizi graşi liberi |
Cel mult 1,5 %, estimat în acid oleic |
||
|
Glicerină liberă |
Cel mult 2 % |
||
|
Total acizi graşi |
83-90 % |
||
|
Total glicerină |
16-22 % |
||
|
Esteri metilici ai acizilor graşi care nu formează produs de adaos cu ureea |
Cel mult 9 % din totalul esterilor metilici ai acizilor graşi |
||
|
Acizii graşi insolubili în eter de petrol |
Cel mult 2 % din totalul acizilor graşi |
||
|
Indice de peroxid |
Cel mult 3 |
||
|
Epoxizi |
Cel mult 0,03 % oxigen oxiran |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 481 STEAROIL-2-LACTILAT DE SODIU
|
Sinonime |
Stearoil lactilat de sodiu |
||
|
Stearoil lactat de sodiu |
|||
|
Definiţie |
Amestec de săruri de sodiu ale acidului stearoil lactilic şi ale polimerului acestuia cu cantităţi mici de săruri de sodiu ale altor acizi înrudiţi, obţinut prin reacţia acidului stearic cu acidul lactic. Pot fi prezenţi şi alţi acizi graşi alimentari, liberi sau esterificaţi, datorită prezenţei lor în acidul stearic utilizat |
||
|
Denumirea chimică |
Di-2-stearoil lactat de sodiu |
||
|
Di(2-stearoiloxi)propionat de sodiu |
|||
|
Iesce |
246-929-7 |
||
|
Formula chimică (componentele principale) |
C12H39O4Na |
||
|
C19H35O4Na |
|||
|
Descriere |
Pudră sau solid casant de culoare albă sau uşor gălbuie, cu miros caracteristic |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Insolubil în apă. Solubil în etanol |
||
|
Puritate |
|
||
|
Sodiu |
Cel puţin 2,5 % şi cel mult 5 % |
||
|
Indice de ester |
Cel puţin 90 şi cel mult 190 |
||
|
Indice de aciditate |
Cel puţin 60 şi cel mult 130 |
||
|
Total acid lactic |
Cel puţin 15 % şi cel mult 40 % |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 482 STEAROIL-2-LACTILAT DE CALCIU
|
Sinonime |
Stearoil lactat de calciu |
||
|
Definiţie |
Amestec de săruri de calciu ale acidului stearoil lactilic şi ale polimerului acestuia cu săruri de calciu ale altor acizi înrudiţi, obţinut prin reacţia acidului stearic cu acidul lactic. Pot fi prezenţi şi alţi acizi graşi alimentari, liberi sau esterificaţi, datorită prezenţei lor în acidul stearic utilizat |
||
|
Denumirea chimică |
Di-2-stearoil lactat de calciu |
||
|
Di(2-stearoiloxi)propionat de calciu |
|||
|
Iesce |
227-335-7 |
||
|
Formula chimică |
C42H78O8Ca |
||
|
C38H70O8 Ca |
|||
|
Descriere |
Pudră sau solid casant de culoare albă sau uşor gălbuie, cu miros caracteristic |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Uşor solubil în apă fierbinte |
||
|
Puritate |
|
||
|
Calciu |
Cel puţin 1 % şi cel mult 5,2 % |
||
|
Indice de ester |
Cel puţin 125 şi cel mult 190 |
||
|
Total acid lactic |
Cel puţin 15 % şi cel mult 40 % |
||
|
Indice de aciditate |
Cel puţin 50 şi cel mult 130 |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 483 TARTRAT DE STEARIL
|
Sinonime |
Palmitil tartrat de stearil |
||
|
Definiţie |
Produs de esterificare a acidului tartric cu alcool stearilic comercial, care este constituit în principal din alcool stearilic şi alcool palmitilic. Este constituit în principal din diester, cu mici cantităţi de monoester şi din materii prime netransformate |
||
|
Denumirea chimică |
Tartrat de distearil |
||
|
Tartrat de dipalmitil |
|||
|
Formula chimică |
C38H74O6 până la C40H78O6 |
||
|
Masă moleculară |
627-655 |
||
|
Compoziţie |
Conţinutul total de esteri de cel puţin 90 %, ce corespunde unui indice de ester de cel puţin 163 şi cel mult 180 |
||
|
Descriere |
Solid uleios, de culoare crem (la 25 oC) |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Între 67 oC şi 77 oC. După saponificare, alcoolii graşi saturaţi cu catenă lungă au intervalul de topire între 49 oC şi 55 oC |
||
|
Puritate |
|
||
|
Indice de hidroxil |
Cel puţin 200 şi cel mult 220 |
||
|
Indice de aciditate |
Cel mult 5,6 |
||
|
Conţinut total de acid tartric |
Cel puţin 18 % şi cel mult 35 % |
||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 0,5 %, determinată la 800 ± 25 oC |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
||
|
Substanţe nesaponificabile |
Cel puţin 77 % şi cel mult 83 % |
||
|
Indice de iod |
Cel mult 4 (metoda Wijs) |
E 491 MONOSTEARAT DE SORBITAN
|
Definiţie |
Amestec de esteri parţiali ai sorbitolului şi ai anhidridelor acestuia cu acidul stearic comercial, comestibil |
||
|
Iesce |
215-664-9 |
||
|
Compoziţie |
Conţine cel puţin 95 % amestec de sorbitol, sorbitan şi esterii izosorbidici |
||
|
Descrierea |
Bile sau fulgi uşori de culoare crem până la cafeniu deschis sau solide ceroase, dure, cu un uşor miros caracteristic |
||
|
Identificare |
|
||
|
Solubil la temperaturi mai mari decât temperatura sa de topire în toluen, dioxan, tetraclorură de carbon, eter, metanol, etanol şi anilină; insolubil în eter de petrol şi acetonă; insolubil în apă rece, dar dispersabil în apă caldă; solubil cu turbiditate la temperaturi de peste 50 oC în ulei mineral şi acetat de etil |
||
|
50-52 oC |
||
|
Caracteristic pentru un ester parţial de acid gras şi de poliol |
||
|
Puritate |
|
||
|
Apă |
Cel mult 2 % (metoda Karl Fischer) |
||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 0,5 % |
||
|
Indice de aciditate |
Cel mult 10 |
||
|
Indice de saponificare |
Cel puţin 147 şi cel mult 157 |
||
|
Indice de hidroxil |
Cel puţin 235 şi cel mult 260 |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 492 TRISTEARAT DE SORBITAN
|
Definiţie |
Amestec de esteri parţiali ai sorbitolului şi ai anhidridelor acestuia cu acidul stearic comercial, comestibil |
||
|
Iesce |
247-891-4 |
||
|
Compoziţie |
Conţine cel puţin 95 % amestec de sorbitol, sorbitan şi esteri izosorbidici |
||
|
Descrierea |
Fulgi sau bile uşoare de culoare crem până la cafeniu deschis sau solide ceroase, dure, cu miros slab |
||
|
Identificare |
|
||
|
Uşor solubil în toluen, eter, tetraclorură de carbon şi acetat de etil; dispersabil în eter de petrol, ulei mineral, uleiuri vegetale, acetonă şi dioxan; insolubil în apă, metanol şi etanol |
||
|
47-50 oC |
||
|
Caracteristic unui ester parţial de acid gras şi de poliol |
||
|
Puritate |
|
||
|
Apă |
Cel mult 2 % (metoda Karl Fischer) |
||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 0,5 % |
||
|
Indice de aciditate |
Cel mult 15 |
||
|
Indice de saponificare |
Cel puţin 176 şi cel mult 188 |
||
|
Indice de hidroxil |
Cel puţin 66 şi cel mult 80 |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 493 MONOLAURAT DE SORBITAN
|
Definiţie |
Amestec de esteri parţiali ai sorbitolului şi ai anhidridelor acestuia cu acidul lauric comercial, comestibil |
||
|
Iesce |
215-663-3 |
||
|
Compoziţie |
Conţine cel puţin 95 % amestec de sorbitol, sorbitan şi esteri izosorbidici |
||
|
Descriere |
Lichid vâscos, uleios, de culoarea chihlimbarului, bile sau fulgi de culoare crem deschis până la cafeniu deschis sau solide ceroase, dure, cu miros slab |
||
|
Identificare |
|
||
|
Dispersabil în apă rece şi caldă |
||
|
Caracteristic pentru un ester parţial de acid gras şi poliol |
||
|
Puritate |
|
||
|
Apă |
Cel mult 2 % (metoda Karl Fischer) |
||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 0,5 % |
||
|
Indice de aciditate |
Cel mult 7 |
||
|
Indice de saponificare |
Cel puţin 155 şi cel mult 170 |
||
|
Indice de hidroxil |
Cel puţin 330 şi cel mult 358 |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 494 MONOOLEAT DE SORBITAN
|
Definiţie |
Amestec de esteri parţiali ai sorbitolului şi ai anhidridelor acestuia cu acidul oleic comercial, comestibil. Principalul component este monooleatul de 1,4-sorbitan. Alţi componenţi includ monooleatul izosorbidic, dioleatul de sorbitan şi trioleatul de sorbitan |
||
|
Iesce |
215-665-4 |
||
|
Compoziţie |
Conţine cel puţin 95 % amestec de sorbitol, sorbitan şi esteri izosorbidici |
||
|
Descriere |
Lichid vâscos, de culoarea chihlimbarului, bile sau fulgi de culoare crem deschis până la cafeniu deschis sau solide ceroase, dure, cu miros caracteristic slab |
||
|
Identificare |
|
||
|
Solubil la temperaturi mai mari decât temperatura de topire în etanol, eter, acetat de etil, anilină, toluen, dioxan, eter de petrol şi tetraclorură de carbon. Insolubil în apă rece, dispersabil în apă caldă |
||
|
Reziduul de acid oleic, obţinut prin saponificarea monooleatului de sorbitan la analiză, are un indice de iod cuprins între 80 şi 100 |
||
|
Puritate |
|
||
|
Apă |
Cel mult 2 % (metoda Karl Fischer) |
||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 0,5 % |
||
|
Indice de aciditate |
Cel mult 8 |
||
|
Indice de saponificare |
Cel puţin 145 şi cel mult 160 |
||
|
Indice de hidroxil |
Cel puţin 193 şi cel mult 210 |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 495 MONOPALMITAT DE SORBITAN
|
Sinonime |
Palmitat de sorbitan |
||
|
Definiţie |
Amestec de esteri parţiali ai sorbitolului şi ai anhidridelor acestuia cu acid palmitic comercial, comestibil |
||
|
Iesce |
247-568-8 |
||
|
Compoziţie |
Conţine cel puţin 95 % amestec de sorbitol, sorbitan şi esteri izosorbidici |
||
|
Descriere |
Bile sau fulgi de culoare crem deschis până la cafeniu deschis sau solide ceroase, dure, cu miros caracteristic slab |
||
|
Identificare |
|
||
|
Solubil la temperaturi mai mari decât temperatura sa de topire în etanol, metanol, eter, acetat de etil, anilină, toluen, dioxan, eter de petrol şi tetraclorură de carbon. Insolubil în apă rece, dispersabil în apă caldă |
||
|
45-47 oC |
||
|
Caracteristic pentru un ester parţial de acizi graşi şi poliol |
||
|
Puritate |
|
||
|
Apă |
Cel mult 2 % (metoda Karl Fischer) |
||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 0,5 % |
||
|
Indice de aciditate |
Cel mult 7,5 |
||
|
Indice de saponificare |
Cel puţin 140 şi cel mult 150 |
||
|
Indice de hidroxil |
Cel puţin 270 şi cel mult 305 |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 500 (i) CARBONAT DE SODIU
|
Sinonime |
Sodă calcinată |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Carbonat de sodiu |
||
|
Iesce |
207-838-8 |
||
|
Formulă chimică |
Na2CO3 · nH2O (n = 0, 1 sau 10) |
||
|
Masă moleculară |
106,00 (anhidru) |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 99 % Na2CO3 pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Cristale incolore sau pulbere albă, granulară sau cristalină |
||
|
Forma anhidră este higroscopică, decahidratul este eflorescent |
|||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Liber solubil în apă. Insolubil în etanol |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 2 % (anhidru), 15 % (monohidrat) sau 55 %-65 % (decahidrat) (70 oC crescând treptat la 300 oC, până la greutate constantă) |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 500 (ii) BICARBONAT DE SODIU
|
Sinonime |
Bicarbonat de sodiu, carbonat acid de sodiu, praf de copt |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Bicarbonat de sodiu |
||
|
Iesce |
205-633-8 |
||
|
Formulă chimică |
NaHCO3 |
||
|
Masă moleculară |
84,01 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 99 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Mase cristaline incolore sau albe sau pulbere cristalină |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Între 8,0 şi 8,6 |
||
|
Solubil în apă. Insolubil în etanol |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 0,25 % (peste silicagel, 4h) |
||
|
Săruri de amoniu |
După încălzire nu se detectează niciun miros de amoniac |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 500 (iii) SESCVICARBONAT DE SODIU
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Dicarbonat monohidrogen de sodiu |
||
|
Iesce |
208-580-9 |
||
|
Formulă chimică |
Na2(CO)3 · NaHCO3 · 2H2O |
||
|
Masă moleculară |
226,03 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut între 35,0 % şi 38,6 % de NaHCO3 şi între 46,4 % şi 50,0 % de Na2CO3 |
||
|
Descriere |
Fulgi albi, cristale sau pulbere cristalină |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Liber solubil în apă |
||
|
Puritate |
|
||
|
Clorură de sodiu |
Cel mult 0,5 % |
||
|
Fier |
Cel mult 20 mg/kg |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 501 (i) CARBONAT DE POTASIU
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Carbonat de potasiu |
||
|
Iesce |
209-529-3 |
||
|
Formulă chimică |
K2CO3 · nH2O (n = 0 sau 1,5 ) |
||
|
Masă moleculară |
138,21 (anhidru) |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 99 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Pulbere albă, foarte delicvescentă |
||
|
Hidratul apare sub formă de cristale sau granule mici, albe şi translucide |
|||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Foarte solubil în apă. Insolubil în etanol |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 5 % (anhidru) sau 18 % (hidrat) (180 oC, 4h) |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 501 (ii) BICARBONAT DE POTASIU
|
Sinonime |
Carbonat de potasiu acid |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Bicarbonat de potasiu |
||
|
Iesce |
206-059-0 |
||
|
Formulă chimică |
KHCO3 |
||
|
Masă moleculară |
100,11 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 99,0 % şi maxim 101,0 % KHCO3 pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Cristale incolore sau pulbere sau granule albe |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Liber solubil în apă. Insolubil în etanol |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 0,25 % (peste silicagel, 4h) |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 503 (i) CARBONAT DE AMONIU
|
Definiţie |
Carbonatul de amoniu constă în carbamat de amoniu, carbonat de amoniu şi bicarbonat de amoniu în proporţii variabile |
||
|
Denumire chimică |
Carbonat de amoniu |
||
|
Iesce |
233-786-0 |
||
|
Formulă chimică |
CH6N2O2, CH8N2O3 şi CH5NO3 |
||
|
Masă moleculară |
Carbamatul de amoniu 78,06 ; carbonatul de amoniu 98,73 ; bicarbonatul de amoniu 79,06 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 30,0 % şi maxim 34,0 % de NH3 |
||
|
Descriere |
Pulbere albă sau mase sau cristale dure, albe sau translucide. Devine opac la expunerea la aer şi se transformă în final în bulgări poroşi sau în pulbere (de bicarbonat de amoniu) datorită pierderii amoniacului şi a dioxidului de carbon |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
|
||
|
Solubil în apă |
||
|
Puritate |
|
||
|
Substanţă nevolatilă |
Cel mult 500 mg/kg |
||
|
Cloruri |
Cel mult 30 mg/kg |
||
|
Sulfat |
Cel mult 30 mg/kg |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 503 (ii) BICARBONAT DE AMONIU
|
Sinonime |
Carbonat acid de amoniu |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Bicarbonat de amoniu |
||
|
Iesce |
213-911-5 |
||
|
Formulă chimică |
CH5NO3 |
||
|
Masă moleculară |
79,06 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 99,0 % |
||
|
Descriere |
Cristale albe sau pulbere cristalină |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
|
||
|
Liber solubil în apă. Insolubil în etanol |
||
|
Puritate |
|
||
|
Substanţă nevolatilă |
Cel mult 500 mg/kg |
||
|
Cloruri |
Cel mult 30 mg/kg |
||
|
Sulfat |
Cel mult 30 mg/kg |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 504 (ii) CARBONAT HIDROXID DE MAGNEZIU
|
Sinonime |
Carbonat hidrogen magneziu, subcarbonat de magneziu (uşor sau greu), carbonat de magneziu bazic hidratat, hidroxid de carbonat de magneziu |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumirea chimică |
Hidroxid de carbonat de magneziu hidratat |
||
|
Iesce |
235-192-7 |
||
|
Formula chimică |
4MgCO3Mg(OH)25H2O |
||
|
Masa moleculară |
485 |
||
|
Compoziţie |
Conţinutul de Mg trebuie să fie de cel puţin 40,0 % şi de cel mult 45,0 % calculat sub formă de MgO |
||
|
Descriere |
Masă friabilă albă, uşoară sau pulbere albă voluminoasă |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Practic insolubil în apă. Insolubil în etanol |
||
|
Puritate |
|
||
|
Substanţă insolubilă în acid |
Cel mult 0,05 % |
||
|
Substanţă solubilă în apă |
Cel mult 1,0 % |
||
|
Calciu |
Cel mult 1,0 % |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 10 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 507 ACID CLORHIDRIC
|
Sinonime |
Acid clorhidric gazos, acid muriatic |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Acid clorhidric |
||
|
Iesce |
231-595-7 |
||
|
Formulă chimică |
HCl |
||
|
Masă moleculară |
36,46 |
||
|
Compoziţie |
Acidul clorhidric este disponibil în comerţ în diferite concentraţii. Acidul clorhidric concentrat are un conţinut minim de 35,0 % de HCl |
||
|
Descriere |
Lichid clar, incolor sau uşor gălbui, coroziv, cu miros înţepător |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Solubil în apă şi în etanol |
||
|
Puritate |
|
||
|
Total compuşi organici |
Total compuşi organici (care nu conţin fluor): cel mult 5 mg/kg |
||
|
Benzen: cel mult 0,05 mg/kg |
|||
|
Compuşi fluoruraţi (total): cel mult 25 mg/kg |
|||
|
Substanţă nevolatilă |
Cel mult 0,5 % |
||
|
Substanţe de reducere |
Cel mult 70 mg/kg (sub formă de SO2) |
||
|
Substanţe oxidante |
Cel mult 30 mg/kg (sub formă de Cl2) |
||
|
Sulfat |
Cel mult 0,5 % |
||
|
Fier |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Arsenic |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 508 CLORURĂ DE POTASIU
|
Sinonime |
Silvină |
||
|
Silviti |
|||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumirea chimică |
Clorură de potasiu |
||
|
Iesce |
231-211-8 |
||
|
Formula chimică |
KCl |
||
|
Masă moleculară |
74,56 |
||
|
Compoziţie |
Conţine cel puţin 99 % raportat la substanţa uscată |
||
|
Descriere |
Cristale prismatice, alungite sau cubice, incolore sau pudră granulată albă Inodoră |
||
|
Identificare |
|
||
|
Foarte solubilă în apă. Insolubilă în etanol |
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 1 % (105 oC, 2 ore) |
||
|
Sodiu |
Test negativ |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
E 509 CLORURĂ DE CALCIU
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Clorură de calciu |
||
|
Iesce |
233-140-8 |
||
|
Formulă chimică |
CaCl2 · nH2O (n = 0,2 sau 6) |
||
|
Masă moleculară |
110,99 (anhidru), 147,02 (dihidrat), 219,08 (hexahidrat) |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 93,0 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Pulbere higroscopică albă, inodoră sau cristale delicvescente |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Clorură de calciu anhidră: liber solubilă în apă şi etanol |
||
|
Dihidrat: liber solubil în apă, solubil în etanol |
|||
|
Hexahidrat: foarte solubil în apă şi etanol |
|||
|
Puritate |
|
||
|
Magneziu şi săruri alcaline |
Cel mult 5 % pe bază anhidră |
||
|
Fluorură |
Cel mult 40 mg/kg |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 10 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 511 CLORURĂ DE MAGNEZIU
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Clorură de magneziu |
||
|
Iesce |
232-094-6 |
||
|
Formulă chimică |
MgCl2 · 6H2O |
||
|
Masă moleculară |
203,30 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 99,0 % |
||
|
Descriere |
Fulgi sau cristale incolore, inodore, foarte delicvescente |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Foarte solubilă în apă, liber solubilă în etanol |
||
|
Puritate |
|
||
|
Amoniu |
Cel mult 50 mg/kg |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 10 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 512 CLORURĂ STANOASĂ
|
Sinonime |
Clorură de staniu, diclorură de staniu |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Clorură stanoasă dihidrat |
||
|
Iesce |
231-868-0 |
||
|
Formulă chimică |
SnCl2 · 2H2O |
||
|
Masă moleculară |
225,63 |
||
|
Verificarea conţinutului |
Conţinut minim 98,0 % |
||
|
Descriere |
Cristale incolore sau albe |
||
|
Poate avea un uşor miros de acid clorhidric |
|||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Apă: solubilă într-o cantitate de apă mai mică decât propria sa greutate, dar în cazul unei cantităţi excesive de apă formează o sare bazică insolubilă |
||
|
Etanol: solubilă |
|||
|
Puritate |
|
||
|
Sulfat |
Cel mult 30 mg/kg |
||
|
Arsenic |
Cel mult 2 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
E 513 ACID SULFURIC
|
Sinonime |
Ulei de vitriol, dihidrogen sulfat |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Acid sulfuric |
||
|
Iesce |
231-639-5 |
||
|
Formulă chimică |
H2SO4 |
||
|
Masă moleculară |
98,07 |
||
|
Compoziţie |
Acidul sulfuric este disponibil în comerţ în concentraţii diferite. Forma concentrată are un conţinut minim de 96,0 % |
||
|
Descriere |
Lichid uleios, foarte coroziv, clar, incolor sau uşor maroniu |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Miscibil cu apa, cu generare de multă căldură, de asemenea cu etanolul |
||
|
Puritate |
|
||
|
Cenuşă |
Cel mult 0,02 % |
||
|
Substanţă de reducere |
Cel mult 40 mg/kg (sub formă de SO2) |
||
|
Nitrat |
Cel mult 10 mg/kg (pe bază H2SO4) |
||
|
Clorură |
Cel mult 50 mg/kg |
||
|
Fier |
Cel mult 20 mg/kg |
||
|
Seleniu |
Cel mult 20 mg/kg |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 514 (i) SULFAT DE SODIU
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Sulfat de sodiu |
||
|
Formulă chimică |
Na2SO4 · nH2O (n = 0 sau 10) |
||
|
Masă moleculară |
142,04 (anhidru) |
||
|
322,04 (decahidrat) |
|||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 99,0 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Cristale incolore sau pulbere cristalină, albă, fină |
||
|
Decahidratul este eflorescent |
|||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 1,0 % (anhidru) sau cel mult 57 % (decahidrat) la 130 oC |
||
|
Seleniu |
Cel mult 30 mg/kg |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 514 (ii) BISULFAT DE SODIU
|
Sinonime |
Sulfat acid de sodiu, disulfat de sodiu |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Bisulfat de sodiu |
||
|
Formulă chimică |
NaHSO4 |
||
|
Masă moleculară |
120,06 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 95,2 % |
||
|
Descriere |
Cristale sau granule albe, inodore |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 0,8 % |
||
|
Insolubil în apă |
Cel mult 0,05 % |
||
|
Seleniu |
Cel mult 30 mg/kg |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 515 (i) SULFAT DE POTASIU
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Sulfat de potasiu |
||
|
Formulă chimică |
K2SO4 |
||
|
Masă moleculară |
174,25 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 99,0 % |
||
|
Descriere |
Cristale albe sau incolore sau pulbere cristalină |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Între 5,5 şi 8,5 |
||
|
Liber solubil în apă, insolubil în etanol |
||
|
Puritate |
|
||
|
Seleniu |
Cel mult 30 mg/kg |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 515 (ii) BISULFAT DE POTASIU
|
Sinonime |
Sulfat acid de potasiu |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Bisulfat de potasiu |
||
|
Formulă chimică |
KHSO4 |
||
|
Masă moleculară |
136,17 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 99,0 % |
||
|
Punct de topire |
197 oC |
||
|
Descriere |
Cristale, fragmente sau granule albe, delicvescente |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Liber solubil în apă, insolubil în etanol |
||
|
Puritate |
|
||
|
Seleniu |
Cel mult 30 mg/kg |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 516 SULFAT DE CALCIU
|
Sinonime |
Gips, selenit, anhidrit |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Sulfat de calciu |
||
|
Iesce |
231-900-3 |
||
|
Formulă chimică |
CaSO4 · nH2O (n = 0 sau 2) |
||
|
Masă moleculară |
136,14 (anhidru), 172,18 (dihidrat) |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 99,0 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Pulbere fină, inodoră, albă până la uşor alb-gălbuie |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Puţin solubil în apă, insolubil în etanol |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Anhidru: cel mult 1,5 % (250 oC, greutate constantă) |
||
|
Dihidrat: cel mult 23 % (ibid.) |
|||
|
Fluorură |
Cel mult 30 mg/kg |
||
|
Seleniu |
Cel mult 30 mg/kg |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 517 SULFAT DE AMONIU
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Sulfat de amoniu |
||
|
Iesce |
231-984-1 |
||
|
Formulă chimică |
(NH4)2SO4 |
||
|
Masă moleculară |
132,14 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 99,0 % şi maxim 100,5 % |
||
|
Descriere |
Pulbere albă, plăcuţe strălucitoare sau fragmente cristaline |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Liber solubil în apă, insolubil în etanol |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la calcinare |
Cel mult 0,25 % |
||
|
Seleniu |
Cel mult 30 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
E 520 SULFAT DE ALUMINIU
|
Sinonime |
Alaun |
||||
|
Definiţie |
|
||||
|
Denumire chimică |
Sulfat de aluminiu |
||||
|
Iesce |
233-135-0 |
||||
|
Formulă chimică |
Al2(SO4)3 |
||||
|
Masă moleculară |
342,13 |
||||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 99,5 % pe bază de calcinare |
||||
|
Descriere |
Pulbere albă, plăcuţe strălucitoare sau fragmente cristaline |
||||
|
Identificare |
|
||||
|
|
||||
|
Liber solubil în apă, insolubil în etanol |
||||
|
Puritate |
|
||||
|
Pierdere la calcinare |
Cel mult 5 % (500 oC, 3h) |
||||
|
Alcalii şi pământuri alcaline |
Cel mult 0,4 % |
||||
|
Seleniu |
Cel mult 30 mg/kg |
||||
|
Fluorură |
Cel mult 30 mg/kg |
||||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||||
|
Plumb |
Cel mult 10 mg/kg |
||||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 521 SULFAT DUBLU DE ALUMINIU ŞI SODIU
|
Sinonime |
Alaun de sodiu |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Sulfat dublu de aluminiu şi sodiu |
||
|
Iesce |
233-277-3 |
||
|
Formulă chimică |
AlNa(SO4)2 · nH2O (n = 0 sau 12) |
||
|
Masă moleculară |
242,09 (anhidru) |
||
|
Compoziţie |
Conţinut pe bază anhidră de cel puţin 96,5 % (anhidru) şi 99,5 % (dodecahidrat) |
||
|
Descriere |
Cristale transparente sau pulbere cristalină albă |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Dodecahidratul este liber solubil în apă. Forma anhidră este solubilă lent în apă. Ambele forme sunt insolubile în etanol |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Forma anhidră: cel mult 10,0 % (220 oC, 16h) |
||
|
Dodecahidrat: cel mult 47,2 % (50 oC-55 oC, 1h, apoi 200 oC, 16h) |
|||
|
Săruri de amoniu |
După încălzire nu se detectează miros de amoniac |
||
|
Seleniu |
Cel mult 30 mg/kg |
||
|
Fluorură |
Cel mult 30 mg/kg |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 522 SULFAT DUBLU DE ALUMINIU ŞI POTASIU
|
Sinonime |
Alaun de potasiu |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Sulfat dublu de aluminiu şi potasiu |
||
|
Iesce |
233-141-3 |
||
|
Formulă chimică |
AlK(SO4)2 · 12 H2O |
||
|
Masă moleculară |
474,38 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 99,5 % |
||
|
Descriere |
Cristale transparente, mari sau pulbere cristalină albă |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
|
||
|
Liber solubil în apă, insolubil în etanol |
||
|
Puritate |
|
||
|
Săruri de amoniu |
După încălzire nu se detectează miros de amoniac |
||
|
Seleniu |
Cel mult 30 mg/kg |
||
|
Fluorură |
Cel mult 30 mg/kg |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 523 SULFAT DUBLU DE ALUMINIU ŞI AMONIU
|
Sinonime |
Alaun de amoniu |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Sulfat dublu de aluminiu şi amoniu |
||
|
Iesce |
232-055-3 |
||
|
Formulă chimică |
AlNH4(SO4)2 · 12 H2O |
||
|
Masă moleculară |
453,32 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 99,5 % |
||
|
Descriere |
Cristale incolore, mari sau pulbere albă |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Liber solubil în apă, solubil în etanol |
||
|
Puritate |
|
||
|
Metale şi pământuri alcaline |
Cel mult 0,5 % |
||
|
Seleniu |
Cel mult 30 mg/kg |
||
|
Fluorură |
Cel mult 30 mg/kg |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 524 HIDROXID DE SODIU
|
Sinonime |
Sodă caustică, leşie |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Hidroxid de sodiu |
||
|
Iesce |
215-185-5 |
||
|
Formulă chimică |
NaOH |
||
|
Masă moleculară |
40,0 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim al formelor solide de 98,0 % din totalul alcaliilor (sub formă de NaOH). Conţinutul soluţiilor este conform acestei proporţii, fiind bazat pe procentajul de NaOH declarat sau menţionat pe etichetă |
||
|
Descriere |
Granule, fulgi, beţişoare, mase fuzionate sau alte forme, albe sau aproape albe. Soluţiile sunt clare sau puţin tulburi, incolore sau uşor colorate, puternic caustice şi higroscopice, iar când sunt expuse la aer absorb dioxidul de carbon, formând carbonat de sodiu |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
|
||
|
Foarte solubil în apă. Liber solubil în etanol |
||
|
Puritate |
|
||
|
Substanţe insolubile în apă şi substanţă organică |
O soluţie 5 % este complet clară şi incoloră până la puţin colorată |
||
|
Carbonat |
Cel mult 0,5 % (sub formă de Na2CO3) |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 0,5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 525 HIDROXID DE POTASIU
|
Sinonime |
Potasă caustică |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Hidroxid de potasiu |
||
|
Iesce |
215-181-3 |
||
|
Formulă chimică |
KOH |
||
|
Masă moleculară |
56,11 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 85,0 % alcalii calculat sub formă de KOH |
||
|
Descriere |
Granule, fulgi, beţişoare, mase fuzionate sau alte forme, albe sau aproape albe |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
|
||
|
Foarte solubil în apă. Liber solubil în etanol |
||
|
Puritate |
|
||
|
Substanţe insolubile în apă |
O soluţie 5 % este complet clară şi incoloră |
||
|
Carbonat |
Cel mult 3,5 % (sub formă de K2CO3) |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 10 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 526 HIDROXID DE CALCIU
|
Sinonime |
Var stins, lapte de var |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Hidroxid de calciu |
||
|
Iesce |
215-137-3 |
||
|
Formulă chimică |
Ca(OH)2 |
||
|
Masă moleculară |
74,09 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 92,0 % |
||
|
Descriere |
Pulbere albă |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Puţin solubil în apă. Insolubil în etanol. Solubil în glicerină |
||
|
Puritate |
|
||
|
Cenuşă acidă insolubilă |
Cel mult 1,0 % |
||
|
Săruri de magneziu şi alcalii |
Cel mult 1,0 % |
||
|
Bariu |
Cel mult 300 mg/kg |
||
|
Fluorură |
Cel mult 50 mg/kg |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 10 mg/kg |
E 527 HIDROXID DE AMONIU
|
Sinonime |
Apă amoniacală, soluţie de amoniac concentrată |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Hidroxid de amoniu |
||
|
Formulă chimică |
NH4OH |
||
|
Masă moleculară |
35,05 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 27 % NH3 |
||
|
Descriere |
Soluţie incoloră, clară, având un miros caracteristic, extrem de înţepător |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Substanţă nevolatilă |
Cel mult 0,02 % |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
E 528 HIDROXID DE MAGNEZIU
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Hidroxid de magneziu |
||
|
Iesce |
215-170-3 |
||
|
Formulă chimică |
Mg(OH)2 |
||
|
Masă moleculară |
58,32 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 95,0 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Pulbere albă, inodoră, cu aspect voluminos |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Practic insolubil în apă şi în etanol |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 2,0 % (105 oC, 2h) |
||
|
Pierdere la calcinare |
Cel mult 33 % (800 oC până la greutate constantă) |
||
|
Oxid de calciu |
Cel mult 1,5 % |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 10 mg/kg |
E 529 OXID DE CALCIU
|
Sinonime |
Var nestins |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Oxid de calciu |
||
|
Iesce |
215-138-9 |
||
|
Formulă chimică |
CaO |
||
|
Masă moleculară |
56,08 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 95,0 % pe bază de calcinare |
||
|
Descriere |
Mase de granule albe sau alb-gri, dure, inodore sau pulbere de la alb până la gri |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
|
||
|
Puţin solubil în apă. Insolubil în etanol. Solubil în glicerină |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la calcinare |
Cel mult 10,0 % (aproximativ 800 oC până la greutate constantă) |
||
|
Substanţă insolubilă în acid |
Cel mult 1,0 % |
||
|
Bariu |
Cel mult 300 mg/kg |
||
|
Săruri de magneziu şi alcalii |
Cel mult 1,5 % |
||
|
Fluorură |
Cel mult 50 mg/kg |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 10 mg/kg |
E 530 OXID DE MAGNEZIU
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Oxid de magneziu |
||
|
Iesce |
215-171-9 |
||
|
Formulă chimică |
MgO |
||
|
Masă moleculară |
40,31 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 98,0 % pe bază de calcinare |
||
|
Descriere |
Pulbere albă, cu aspect foarte voluminos, cunoscută ca oxid de magneziu uşor, sau pulbere albă relativ densă, cunoscută ca oxid de magneziu greu. 5 g de oxid de magneziu uşor ocupă un volum de 40 până la 50 ml, în timp ce 5 g de oxid de magneziu greu ocupă un volum de 10 până la 20 ml |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Practic insolubil în apă. Insolubil în etanol |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la calcinare |
Cel mult 5,0 % (aproximativ 800 oC până la greutate constantă) |
||
|
Oxid de calciu |
Cel mult 1,5 % |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 10 mg/kg |
E 535 FEROCIANURĂ DE SODIU
|
Sinonime |
Cianură de sodiu galbenă, hexacianoferat de sodiu |
||
|
Definire |
|
||
|
Denumire chimică |
Ferocianură de sodiu |
||
|
Iesce |
237-081-9 |
||
|
Formulă chimică |
Na4Fe(CN)6 · 10H2O |
||
|
Masă moleculară |
484,1 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 99,0 % |
||
|
Descriere |
Cristale galbene sau pulbere cristalină |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Umiditate liberă |
Cel mult 1,0 % |
||
|
Substanţă insolubilă în apă |
Cel mult 0,03 % |
||
|
Clorură |
Cel mult 0,2 % |
||
|
Sulfat |
Cel mult 0,1 % |
||
|
Cianură liberă |
Nedetectabilă |
||
|
Cianură ferică |
Nedetectabilă |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
E 536 FEROCIANURĂ DE POTASIU
|
Sinonime |
Cianură de potasiu galbenă, hexacianoferat de potasiu |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Ferocianură de potasiu |
||
|
Iesce |
237-722-2 |
||
|
Formulă chimică |
K4Fe(CN)6 · 3H2O |
||
|
Masă moleculară |
422,4 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 99,0 % |
||
|
Descriere |
Cristale de culoare galben-lămâie |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Umiditate liberă |
Cel mult 1,0 % |
||
|
Substanţă insolubilă în apă |
Cel mult 0,03 % |
||
|
Clorură |
Cel mult 0,2 % |
||
|
Sulfat |
Cel mult 0,1 % |
||
|
Cianură liberă |
Nedetectabilă |
||
|
Cianură ferică |
Nedetectabilă |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
E 538 FEROCIANURĂ DE CALCIU
|
Sinonime |
Cianură de var galbenă, hexacianoferat de calciu |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Ferocianură de calciu |
||
|
Iesce |
215-476-7 |
||
|
Formulă chimică |
Ca2Fe(CN)6 · 12H2O |
||
|
Masă moleculară |
508,3 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 99,0 % |
||
|
Descriere |
Cristale galbene sau pulbere cristalină |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Umiditate liberă |
Cel mult 1,0 % |
||
|
Substanţă insolubilă în apă |
Cel mult 0,03 % |
||
|
Clorură |
Cel mult 0,2 % |
||
|
Sulfat |
Cel mult 0,1 % |
||
|
Cianură liberă |
Nedetectabilă |
||
|
Cianură ferică |
Nedetectabilă |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
E 541 FOSFAT DE ALUMINIU ŞI DE SODIU, ACIDIC
|
Sinonime |
SALP |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Sodiu trialuminiu tetradecahidrogen octafosfat tetrahidrat (A) sau |
||
|
Trisodiu dialuminiu pentadecahidrogen octafosfat (B) |
|||
|
Iesce |
232-090-4 |
||
|
Formulă chimică |
NaAl3H14(PO4)8 · 4H2O (A) |
||
|
Na3Al2H15(PO4)8 (B) |
|||
|
Masă moleculară |
949,88 (A) |
||
|
897,82 (B) |
|||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 95,0 % (ambele forme) |
||
|
Descriere |
Pulbere inodoră albă |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Acid la turnesol |
||
|
Insolubil în apă. Solubil în acid clorhidric |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la calcinare |
19,5 %-21,0 % (A) } (750 oC-800 oC, 2h) |
||
|
15 %-16 % (B) } (750 oC-800 oC, 2h) |
|||
|
Fluorură |
Cel mult 25 mg/kg |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 4 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 551 DIOXID DE SILICIU
|
Sinonime |
Silice, bioxid de siliciu |
||
|
Definiţie |
Dioxidul de siliciu este o substanţă amorfă produsă sintetic, fie prin hidroliză în fază de vapori, obţinându-se vapori de silice, fie printr-un proces uscat, obţinându-se precipitat de silice, silicagel sau silice hidratată. Vaporii de silice se obţin în special în stare anhidră, în timp ce produsele în urma procesului umed se obţin sub formă de hidraţi sau conţin apă absorbită la suprafaţă |
||
|
Denumire chimică |
Dioxid de siliciu |
||
|
Iesce |
231-545-4 |
||
|
Formulă chimică |
(SiO2)n |
||
|
Masă moleculară |
60,08 (SiO2) |
||
|
Compoziţie |
Conţinut după calcinare de cel puţin 99,0 % (vapori de silice) sau 94,0 % (forme hidratate) |
||
|
Descriere |
Pulbere albă, pufoasă sau granule |
||
|
Higroscopic |
|||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 2,5 % (vapori de silice, 105 oC, 2h) |
||
|
Cel mult 8,0 % (precipitat de silice şi silicagel, 105 oC, 2h) |
|||
|
Cel mult 70 % (silice hidratată, 105 oC, 2h) |
|||
|
Pierdere la calcinare |
Cel mult 2,5 % după uscare (1 000 oC, vapori de silice) |
||
|
Cel mult 8,5 % după uscare (1 000 oC, formele hidratate) |
|||
|
Săruri ionizabile solubile |
Cel mult 5,0 % (sub formă de Na2SO4) |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 552 SILICAT DE CALCIU
|
Definiţie |
Silicatul de calciu este un silicat hidric sau anhidru cu proporţii diferite de CaO şi SiO2 |
||||
|
Denumire chimică |
Silicat de calciu |
||||
|
Iesce |
215-710-8 |
||||
|
Compoziţie |
Conţinut pe bază anhidră:
|
||||
|
Descriere |
Pulbere de culoare albă sau aproape albă, cu curgere liberă, care rămâne astfel după ce absoarbe cantităţi relativ mari de apă sau alte lichide |
||||
|
Identificare |
|
||||
|
|
||||
|
|
||||
|
Puritate |
|
||||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 10 % (105 oC, 2h) |
||||
|
Pierdere la calcinare |
Cel puţin 5 % şi cel mult 14 % (1 000 oC, greutate constantă) |
||||
|
Sodiu |
Cel mult 3 % |
||||
|
Fluorură |
Cel mult 50 mg/kg |
||||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 553a (i) SILICAT DE MAGNEZIU
|
Definiţie |
Silicatul de magneziu este un compus sintetic al cărui raport molar între oxidul de magneziu şi dioxidul de siliciu este de aproximativ 2:5 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 15 % MgO şi cel mult 67 % SiO2 pe bază de calcinare |
||
|
Descriere |
Pulbere inodoră, albă, foarte fină, fără granule grosiere |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Între 7,0 şi 10,8 |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 15 % (105 oC, 2h) |
||
|
Pierdere la calcinare |
Cel puţin 15 % după uscare (1 000 oC, 20 minute) |
||
|
Săruri solubile în apă |
Cel mult 3 % |
||
|
Alcalii libere |
Cel mult 1 % (sub formă de NaOH) |
||
|
Fluorură |
Cel mult 10 mg/kg |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 553a (ii) TRISILICAT DE MAGNEZIU
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Trisilicat de magneziu |
||
|
Formulă chimică |
Mg2Si3O8 · xH2O (compoziţie aproximativă) |
||
|
Iesce |
239-076-7 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 29,0 % MgO şi cel puţin 65,0 % SiO2, ambele pe bază de calcinare |
||
|
Descriere |
Pulbere albă, fină, fără granule grosiere |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Între 6,3 şi 9,5 |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la calcinare |
Cel puţin 17 % şi cel mult 34 % (1 000 oC) |
||
|
Săruri solubile în apă |
Cel mult 2 % |
||
|
Alcalii libere |
Cel mult 1 % (sub formă de NaOH) |
||
|
Fluorură |
Cel mult 10 mg/kg |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 553b TALC
|
Sinonime |
Talcum |
||
|
Definiţie |
Formă a silicatului de magneziu hidric care se găseşte în stare naturală, conţinând proporţii diferite de minerale asociate cum ar fi alfa-cuarţul, calcitul, cloritul, dolomitul, magnezitul şi flogopitul |
||
|
Denumirea chimică |
Metasilicat magneziu hidrogen |
||
|
Iesce |
238-877-9 |
||
|
Formula chimică |
Mg3(Si4O10)(OH)2 |
||
|
Masa moleculară |
379,22 |
||
|
Descriere |
Pulbere uşoară, omogenă, albă sau aproape albă, grasă la pipăit |
||
|
Identificare |
|
||
|
Valori de vârf caracteristice de 3 677 , 1 018 şi 669 cm-1 |
||
|
Valori de vârf de 9,34 /4,66 /3,12 Å |
||
|
Insolubil în apă şi etanol |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere prin uscare |
Cel mult 0,5 % (105 oC, 1 oră) |
||
|
Substanţă solubilă în acid |
Cel mult 6 % |
||
|
Substanţă solubilă în apă |
Cel mult 0,2 % |
||
|
Fier solubil în acid |
Nedetectabil |
||
|
Arsenic |
Cel mult 10 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
E 554 SILICAT DE ALUMINIU ŞI SODIU
|
Sinonime |
Silicoaluminat de sodiu, aluminosilicat de sodiu, silicat de aluminiu şi sodiu |
||||
|
Definiţie |
|
||||
|
Denumirea chimică |
Silicat de aluminiu şi sodiu |
||||
|
Compoziţie |
Conţinut pe bază anhidră:
|
||||
|
Descriere |
Pulbere amorfă albă fină sau bile |
||||
|
Identificare |
|
||||
|
|
||||
|
Între 6,5 şi 11,5 |
||||
|
Puritate |
|
||||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 8,0 % (105 oC, 2 ore) |
||||
|
Pierdere la calcinare |
Cel puţin 5,0 % şi cel mult 11,0 % pe bază anhidră (1 000 oC, greutate constantă) |
||||
|
Sodiu |
Cel puţin 5 % şi cel mult 8,5 % (sub formă de Na2O) pe bază anhidră |
||||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||||
|
Plumb |
Cel mult 5mg/kg |
||||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 555 SILICOALUMINAT DE POTASIU
|
Sinonime |
Mică |
||
|
Definire |
Mica naturală constă în principal în silicoaluminat de potasiu (muscovit) |
||
|
Iesce |
310-127-6 |
||
|
Denumirea chimică |
Silicoaluminat de potasiu |
||
|
Formula chimică |
KAl2[AlSi3O10](OH)2 |
||
|
Masa moleculară |
398 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 98 % |
||
|
Descriere |
Plăcuţe cristaline sau pulbere de culoare gri deschis până la alb |
||
|
Identificare |
|
||
|
Insolubilă în apă, acizi şi baze diluate şi în solvenţi organici |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 0,5 % (105 oC, 2 ore) |
||
|
Antimoniu |
Cel mult 20 mg/kg |
||
|
Zinc |
Cel mult 25 mg/kg |
||
|
Bariu |
Cel mult 25 mg/kg |
||
|
Crom |
Cel mult 100 mg/kg |
||
|
Cupru |
Cel mult 25 mg/kg |
||
|
Nichel |
Cel mult 50 mg/kg |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 2 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 10 mg/kg |
E 556 SILICOALUMINAT DE CALCIU
|
Sinonime |
Aluminosilicat de calciu, silicoaluminat de calciu, aluminiu calciu silicat |
||||||
|
Definiţie |
|
||||||
|
Denumirea chimică |
Silicoaluminat de calciu |
||||||
|
Compoziţie |
Conţinut pe bază anhidră:
|
||||||
|
Descriere |
Pulbere fină, cu curgere liberă |
||||||
|
Identificare |
|
||||||
|
|
||||||
|
Puritate |
|
||||||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 10,0 % (105 oC, 2 ore) |
||||||
|
Pierdere la calcinare |
Cel puţin 14,0 % şi cel mult 18,0 pe bază anhidră (1 000 oC, greutate constantă) |
||||||
|
Fluorură |
Cel mult 50 mg/kg |
||||||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||||||
|
Plumb |
Cel mult 10 mg/kg |
||||||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 558 BENTONIT
|
Definiţie |
Bentonitul este o argilă naturală care conţine o proporţie ridicată de montmorillonit, un silicat de aluminiu hidratat natural în care unii atomi de aluminiu şi siliciu au fost înlocuiţi pe cale naturală de alţi atomi, cum ar fi cei de magneziu şi de fier. Ionii de calciu şi sodiu sunt captaţi între straturile minerale. Există patru tipuri obişnuite de bentonit: bentonit natural de sodiu, bentonit natural de calciu, bentonit activat cu sodiu şi bentonit activat cu acid |
||
|
Iesce |
215-108-5 |
||
|
Formula chimică |
(Al, Mg)8(Si4O10) 4(OH)8 · 12H2O |
||
|
Masa moleculară |
819 |
||
|
Verificarea conţinutului |
Conţinut de montmorillonit de cel puţin 80 % |
||
|
Descriere |
Pulbere sau granule foarte fine, gălbui sau albe-gri. Structura bentonitului îi permite să absoarbă apa în structura sa şi pe suprafaţa sa exterioară (proprietăţi de umflare) |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Valori de vârf caracteristice de 12,5 /15 A |
||
|
Valori de vârf de 428/470/530/1 110 -1 020 /3 750 -3 400 cm-1 |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 15,0 % (105 oC, 2 ore) |
||
|
Arsenic |
Cel mult 2 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 20 mg/kg |
E 559 SILICAT DE ALUMINIU (CAOLIN)
|
Sinonime |
Caolin, ușor sau greu |
|||
|
Definiție |
Silicatul de aluminiu hidratat (caolinul) este o argilă plastică albă purificată constituită din caolinit, silicat de potasiu și aluminiu, feldspat și cuarț. Prelucrarea nu ar trebui să includă calcinarea. Argila caolinitică brută utilizată la obținerea silicatului de aluminiu conține dioxină la un nivel care să nu o facă vătămătoare pentru sănătate sau improprie pentru consumul uman |
|||
|
Iesce |
215-286-4 (caolinit) |
|||
|
Formula chimică |
Al2Si2O5(OH)4 (caolinit) |
|||
|
Greutate moleculară |
264 |
|||
|
Compoziție |
Cel puțin 90 % (suma de silice și alumină, după calcinare) |
|||
|
Silice (SiO2): |
între 45 % și 55 % |
|||
|
Alumină (Al2O3): |
între 30 % și 39 % |
|||
|
Descriere |
Pulbere onctuoasă de culoare albă sau gri. Caolinul este constituit din aglomerări slabe de fascicule orientate aleatoriu de fulgi de caolinit sau de fulgi hexagonali individuali |
|||
|
Identificare |
|
|||
|
|
|||
|
Vârfuri caracteristice la 7,18 /3,58 /2,38 /1,78 Å |
|||
|
Vârfuri la 3 700 și 3 620 cm– 1 |
|||
|
Puritate |
|
|||
|
Pierderi la calcinare |
Între 10 și 14 % (1 000 oC, greutate constantă) |
|||
|
Substanțe solubile în apă |
Cel mult 0,3 % |
|||
|
Substanțe solubile în acid |
Cel mult 2 % |
|||
|
Fier |
Cel mult 5 % |
|||
|
Oxid de potasiu (K2O) |
Cel mult 5 % |
|||
|
Carbon |
Cel mult 0,5 % |
|||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
|||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
|||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
|||
E 570 ACIZI GRAŞI
|
Definiţie |
Acizi graşi lineari, acid caprilic (C8), acid caprinic (C10), acid laurinic (C12), acid miristic (C14), acid palmitic (C16), acid stearic (C18), acid oleic (C18:1) |
||
|
Denumire chimică |
Acid octanoic (C8), acid decanoic (C10), acid dodecanoic (C12), acid tetradecanoic (C14), acid hexadecanoic (C16), acid octadecanoic (C18), acid 9-octadecanoic (C18:1) |
||
|
Compoziţie |
Cel puţin 98 % prin cromatografie |
||
|
Descriere |
Lichid incolor sau solid alb obţinut din uleiuri şi grăsimi |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Reziduu la calcinare |
Cel mult 0,1 % |
||
|
Substanţă nesaponificabilă |
Cel mult 1,5 % |
||
|
Apă |
Cel mult 0,2 % (metoda Karl Fischer) |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 574 ACID GLUCONIC
|
Sinonime |
Acid D-gluconic, acid dextronic |
||
|
Definiţie |
Acidul gluconic este o soluţie apoasă de acid gluconic şi glucono-delta-lactonă |
||
|
Denumire chimică |
Acid gluconic |
||
|
Formulă chimică |
C6H12O7 (acid gluconic) |
||
|
Masă moleculară |
196,2 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 50,0 % (sub formă de acid gluconic) |
||
|
Descriere |
Lichid incolor până la galben deschis, cu aspect de sirop clar |
||
|
Identificare |
|
||
|
Compusul format se topeşte între 196 oC şi 202 oC cu descompunere |
||
|
Puritate |
|
||
|
Reziduu la calcinare |
Cel mult 0,1 % |
||
|
Substanţă de reducere |
Cel mult 0,75 % (sub formă de D-glucoză) |
||
|
Clorură |
Cel mult 350 mg/kg |
||
|
Sulfat |
Cel mult 240 mg/kg |
||
|
Sulfit |
Cel mult 20 mg/kg |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 575 GLUCONO-DELTA-LACTONĂ
|
Sinonime |
Gluconolactonă, GDL, acid D-gluconic delta-lactonă, delta-gluconolactonă |
||
|
Definiţie |
Glucono-delta-lactona este esterul ciclic 1,5 -intramolecular al acidului D-gluconic. În mediu apos ea este hidrolizată la un amestec echilibrat de acid D-gluconic (55 %-66 %) şi delta- şi gama-lactone |
||
|
Denumire chimică |
D-glucono-1,5-lactonă |
||
|
Iesce |
202-016-5 |
||
|
Formulă chimică |
C6H10O6 |
||
|
Masă moleculară |
178,14 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 99,0 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Pulbere cristalină, aproape inodoră, albă, fină |
||
|
Identificare |
|
||
|
Compusul format se topeşte între 196 oC şi 202 oC cu descompunere |
||
|
Liber solubilă în apă. Puţin solubilă în etanol |
||
|
152 oC ± 2 oC |
||
|
Puritate |
|
||
|
Apă |
Cel mult 1,0 % (metoda Karl Fischer) |
||
|
Substanţe de reducere |
Cel mult 0,75 % (sub formă de D-glucoză) |
||
|
Plumb |
Cel mult 2 mg/kg |
E 576 GLUCONAT DE SODIU
|
Sinonime |
Sare sodică a acidului D-gluconic |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
D-gluconat de sodiu |
||
|
Iesce |
208-407-7 |
||
|
Formulă chimică |
C6H11NaO7 (anhidru) |
||
|
Masă moleculară |
218,14 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 98,0 % |
||
|
Descriere |
Pulbere cristalină, granulară până la fină, albă până la cafenie |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Foarte solubil în apă. Puţin solubil în etanol |
||
|
Între 6,5 şi 7,5 |
||
|
Puritate |
|
||
|
Substanţă de reducere |
Cel mult 1,0 % (sub formă de D-glucoză) |
||
|
Plumb |
Cel mult 2 mg/kg |
E 577 GLUCONAT DE POTASIU
|
Sinonime |
Sare potasică a acidului D-gluconic |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
D-gluconat de potasiu |
||
|
Iesce |
206-074-2 |
||
|
Formulă chimică |
C6H11KO7 (anhidru) |
||
|
C6H11KO7 · H2O (monohidrat) |
|||
|
Masă moleculară |
234,25 (anhidru) |
||
|
252,26 (monohidrat) |
|||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 97,0 % şi maxim 103,0 % pe bază uscată |
||
|
Descriere |
Pulbere cristalină, albă până la alb-gălbui, cu curgere liberă, inodoră sau granule |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Între 7,0 şi 8,3 |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Anhidru: cel mult 3,0 % (105 oC, 4h, vid) Monohidrat: cel puţin 6 % şi cel mult 7,5 % (105 oC, 4h, vid) |
||
|
Substanţe de reducere |
Cel mult 1,0 % (sub formă de D-glucoză) |
||
|
Plumb |
Cel mult 2 mg/kg |
E 578 GLUCONAT DE CALCIU
|
Sinonime |
Sare calcică a acidului D-gluconic |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
di-D-gluconat de calciu |
||
|
Iesce |
206-075-8 |
||
|
Formulă chimică |
C12H22CaO14 (anhidru) |
||
|
C12H22CaO14 · H2O (monohidrat) |
|||
|
Masă moleculară |
430,38 (formă anhidră) |
||
|
448,39 (monohidrat) |
|||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 98,0 % şi maxim 102 % pe bază anhidră şi, respectiv, de monohidrat |
||
|
Descriere |
Granule cristaline albe, inodore sau pulbere, stabile în aer |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Solubil în apă, insolubil în etanol |
||
|
Între 6,0 şi 8,0 |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 3,0 % (105 oC, 16h) (anhidru) |
||
|
Cel mult 2,0 % (105 oC, 16h) (monohidrat) |
|||
|
Substanţe de reducere |
Cel mult 1,0 % (sub formă de D-glucoză) |
||
|
Plumb |
Cel mult 2 mg/kg |
E 579 GLUCONAT FEROS
|
Definiţie |
|
||
|
Denumirea chimică |
Di-D-gluconat feros dihidrat |
||
|
Di-gluconat de fier (II) dihidrat |
|||
|
Iesce |
206-076-3 |
||
|
Formula chimică |
C12H22FeO14·2H2O |
||
|
Masă moleculară |
482,17 |
||
|
Compoziţie |
Conţine cel puţin 95 % raportat la substanţa uscată |
||
|
Descriere |
Pudră sau granule de culoare variind de la galben-verzui pal până la gri-gălbui, care poate să prezinte un miros uşor de zahăr ars |
||
|
Identificare |
|
||
|
Solubil în apă uşor încălzită. Practic insolubil în etanol |
||
|
|
||
|
|
||
|
Între 4 şi 5,5 |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 10 % (105 oC, 16 ore) |
||
|
Acid oxalic |
Nedetectabil |
||
|
Fier (Fe III) |
Cel mult 2 % |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Substanţe reducătoare |
Cel mult 0,5 %, exprimate în glucoză |
E 585 LACTAT FEROS
|
Sinonime |
Lactat de fier (II) |
||
|
2-hidroxi-propanoat de fier (II) |
|||
|
Acid propanoic, sare (2:1) de 2-hidroxi-fier (2+) |
|||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumirea chimică |
2-hidroxi-propanoat feros |
||
|
Iesce |
227-608-0 |
||
|
Formula chimică |
C6H10FeO6·xH2O (x = 2 sau 3) |
||
|
Masă moleculară |
270,02 (dihidrat) |
||
|
288,03 (trihidrat) |
|||
|
Compoziţie |
Conţine cel puţin 96 % raportat la substanţa uscată |
||
|
Descriere |
Cristale de culoare alb-verzuie sau pudră de culoare verde deschis, cu miros caracteristic |
||
|
Identificare |
|
||
|
Solubil în apă. Practic insolubil în etanol |
||
|
|
||
|
Între 4 şi 6 |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 18 % (100 oC, sub vid, aproximativ 700 mm Hg) |
||
|
Fier (Fe III) |
Cel mult 0,6 % |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 1 mg/kg |
E 586 4-HEXILREZORCINOL
|
Sinonime |
4-hexil-1,3-benzendiol |
||
|
Hexilrezorcinol |
|||
|
Definiție |
|
||
|
Denumire chimică |
4-hexilrezorcinol |
||
|
Iesce |
205-257-4 |
||
|
Formulă chimică |
C12H18O2 |
||
|
Greutate moleculară |
197,24 |
||
|
Compoziție |
Cel puțin 98,0 %, raportat la greutatea în stare uscată |
||
|
Descriere |
Pudră de culoare albă |
||
|
Identificare |
|
||
|
Ușor solubilă în eter sau acetonă; foarte puțin solubilă în apă |
||
|
La 1 ml soluție saturată de probă se adaugă 1 ml acid azotic. Apare o colorare roșu deschis |
||
|
La 1 ml soluție saturată de probă se adaugă 1 ml brom TS. Un precipitat floconos, galben se dizolvă, producând o soluție galbenă |
||
|
62 oC până la 67 oC |
||
|
Puritate |
|
||
|
Aciditate |
Cel mult 0,05 % |
||
|
Cenușă sulfatată |
Cel mult 0,1 % |
||
|
Rezorcinol și alți fenoli |
Se agită 1 g de eșantion cu 50 ml apă timp de câteva minute, se filtrează, iar la filtrat se adaugă 3 picături de clorură ferică. Nu se colorează nici în roșu, nici în albastru |
||
|
Nichel |
Cel mult 2 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 2 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 3 mg/kg |
E 620 ACID GLUTAMIC
|
Sinonime |
Acid L-glutamic, acid L-α-aminoglutaric |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Acid L-glutamic, acid L-2-amino-pentandioic |
||
|
Iesce |
200-293-7 |
||
|
Formula chimică |
C5H9NO4 |
||
|
Masa moleculară |
147,13 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 99,0 % şi maxim 101,0 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Cristale albe sau pulbere cristalină |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Între +31,5 o şi +32,2 o |
||
|
[soluţie 10 % (bază anhidră) în 2N HCl, eprubetă 200 mm] |
|||
|
Între 3,0 şi 3,5 |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 0,2 % (80 oC, 3 ore) |
||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 0,2 % |
||
|
Clorură |
Cel mult 0,2 % |
||
|
Acid pirolidon carboxilic |
Cel mult 0,2 % |
||
|
Plumb |
Cel mult 2 mg/kg |
E 621 MONOGLUTAMAT DE SODIU
|
Sinonime |
Glutamat de sodiu, MSG |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Monosodiu L-glutamat monohidrat |
||
|
Iesce |
205-538-1 |
||
|
Formula chimică |
C5H8NaNO4 · H2O |
||
|
Greutate moleculară |
187,13 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 99,0 % şi maxim 101,0 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Cristale albe, practic inodore sau pulbere cristalină |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
|
||
|
Între +24,8 o şi +25,3 o |
||
|
[soluţie 10 % (bază anhidră) în 2N HCl, eprubetă 200 mm] |
|||
|
Între 6,7 şi 7,2 |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 0,5 % (98 oC, 5 ore) |
||
|
Clorură |
Cel mult 0,2 % |
||
|
Acid pirolidon carboxilic |
Cel mult 0,2 % |
||
|
Plumb |
Cel mult 2 mg/kg |
E 622 MONOGLUTAMAT DE POTASIU
|
Sinonime |
Glutamat de potasiu, MPG |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Monopotasiu L-glutamat monohidrat |
||
|
Iesce |
243-094-0 |
||
|
Formula chimică |
C5H8KNO4 · H2O |
||
|
Greutate moleculară |
203,24 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 99,0 % şi maxim 101,0 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Cristale albe, practic inodore sau pulbere cristalină |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
|
||
|
Între +22,5 o şi +24,0 o |
||
|
[soluţie 10 % (bază anhidră) în 2N HCl, eprubetă 200 mm] |
|||
|
Între 6,7 şi 7,3 |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 0,2 % (80 oC, 5 ore) |
||
|
Clorură |
Cel mult 0,2 % |
||
|
Acid pirolidon carboxilic |
Cel mult 0,2 % |
||
|
Plumb |
Cel mult 2 mg/kg |
E 623 DIGLUTAMAT DE CALCIU
|
Sinonime |
Glutamat de calciu |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Monocalciu di-L-glutamat |
||
|
Iesce |
242-905-5 |
||
|
Formula chimică |
C10H16CaN2O8 · x H2O (x = 0, 1, 2 sau 4) |
||
|
Greutate moleculară |
332,32 (anhidru) |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 98,0 % şi maxim 102,0 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Cristale albe, practic inodore sau pulbere cristalină |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
|
||
|
Între +27,4 o şi +29,2 o (pentru diglutamat de calciu cu x = 4) [10 % soluţie (bază anhidră) în 2N HCl, eprubetă 200 mm] |
||
|
Puritate |
|
||
|
Apă |
Cel mult 19,0 % (pentru diglutamat de calciu cu x = 4) (Karl Fischer) |
||
|
Clorură |
Cel mult 0,2 % |
||
|
Acid pirolidon carboxilic |
Cel mult 0,2 % |
||
|
Plumb |
Cel mult 2 mg/kg |
E 624 MONOGLUTAMAT DE AMONIU
|
Sinonime |
Glutamat de amoniu |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Monoamoniu L-glutamat monohidrat |
||
|
Iesce |
231-447-1 |
||
|
Formula chimică |
C5H12N2O4 · H2O |
||
|
Greutate moleculară |
182,18 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 99,0 % şi maxim 101,0 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Cristale albe, practic inodore sau pulbere cristalină |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
|
||
|
Între +25,4 o şi +26,4 o |
||
|
[10 % soluţie (bază anhidră) în 2N HCl, eprubetă 200 mm] |
|||
|
Între 6,0 şi 7,0 |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 0,5 % (50 oC, 4 ore) |
||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 0,1 % |
||
|
Acid pirolidon carboxilic |
Cel mult 0,2 % |
||
|
Plumb |
Cel mult 2 mg/kg |
E 625 DIGLUTAMAT DE MAGNEZIU
|
Sinonime |
Glutamat de magneziu |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Monomagneziu di-L-glutamat tetrahidrat |
||
|
Iesce |
242-413-0 |
||
|
Formula chimică |
C10H16MgN2O8 · 4H2O |
||
|
Greutate moleculară |
388,62 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 95,0 % şi maxim 105,0 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Cristale inodore albe sau alburii sau pulbere |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
|
||
|
Între +23,8 o şi +24,4 o |
||
|
[soluţie 10 % (bază anhidră) în 2N HCl, eprubetă 200 mm] |
|||
|
Între 6,4 şi 7,5 |
||
|
Puritate |
|
||
|
Apă |
Cel mult 24 % (Karl Fischer) |
||
|
Clorură |
Cel mult 0,2 % |
||
|
Acid pirolidon carboxilic |
Cel mult 0,2 % |
||
|
Plumb |
Cel mult 2 mg/kg |
E 626 ACID GUANILIC
|
Sinonime |
Acid guanilic |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Guanosin-5’-acid monofosforic |
||
|
Iesce |
201-598-8 |
||
|
Formula chimică |
C10H14N5O8P |
||
|
Greutate moleculară |
363,22 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 97,0 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Cristale inodore, incolore sau albe sau pulbere cristalină albă |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Între 1,5 şi 2,5 |
||
|
absorbţia maximă a unei soluţii de 20 mg/l în 0,01 N HCl la 256 nm |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 1,5 % (120 oC, 4 ore) |
||
|
Alte nucleotide |
Nedetectabile prin cromatografie în strat subţire |
||
|
Plumb |
Cel mult 2 mg/kg |
E 627 GUANILAT DISODIC
|
Sinonime |
Guanilat de sodiu, sodiu 5’-guanilat |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Disodiu guanosin-5’-monofosfat |
||
|
Iesce |
221-849-5 |
||
|
Formula chimică |
C10H12N5Na2O8P · x H2O (x = cca. 7) |
||
|
Greutate moleculară |
407,19 (anhidru) |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 97,0 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Cristale inodore, incolore sau albe sau pulbere cristalină albă |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Între 7,0 şi 8,5 |
||
|
absorbţia maximă a unei soluţii de 20 mg/l în 0,01 N HCl la 256 nm |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 25 % (120 oC, 4 ore) |
||
|
Alte nucleotide |
Nedetectabile prin cromatografie în strat subţire |
||
|
Plumb |
Cel mult 2 mg/kg |
E 628 GUANILAT DIPOTASIC
|
Sinonime |
Guanilat de potasiu, potasiu 5’-guanilat |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Dipotasiu guanosin-5’-monofosfat |
||
|
Iesce |
226-914-1 |
||
|
Formula chimică |
C10H12K2N5O8P |
||
|
Greutate moleculară |
439,40 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 97,0 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Cristale inodore, incolore sau albe sau pulbere cristalină albă |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Între 7,0 şi 8,5 |
||
|
absorbţia maximă a unei soluţii de 20 mg/l în 0,01 N HCl la 256 nm |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 5 % (120 oC, 4 ore) |
||
|
Alte nucleotide |
Nedetectabile prin cromatografie în strat subţire |
||
|
Plumb |
Cel mult 2 mg/kg |
E 629 GUANILAT DE CALCIU
|
Sinonime |
Calciu 5’-guanilat |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Calciu guanosin-5’-monofosfat |
||
|
Formula chimică |
C10H12CaN5O8P · nH2O |
||
|
Greutate moleculară |
401,20 (anhidru) |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 97,0 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Cristale inodore, albe sau alburii sau pulbere |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Între 7,0 şi 8,0 |
||
|
absorbţia maximă a unei soluţii de 20 mg/l în 0,01 N HCl la 256 nm |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 23,0 % (120 oC, 4 ore) |
||
|
Alte nucleotide |
Nedetectabile prin cromatografie în strat subţire |
||
|
Plumb |
Cel mult 2 mg/kg |
E 630 ACID INOZINFOSFORIC
|
Sinonime |
Acid 5’-inozinic |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Acid inozin-5’-monofosforic |
||
|
Iesce |
205-045-1 |
||
|
Formula chimică |
C10H13N4O8P |
||
|
Greutate moleculară |
348,21 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 97,0 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Cristale inodore, incolore sau albe sau pulbere |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Între 1,0 şi 2,0 |
||
|
absorbţia maximă a unei soluţii de 20 mg/l în 0,01 N HCl la 250 nm |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 3,0 % (120 oC, 4 ore) |
||
|
Alte nucleotide |
Nedetectabile prin cromatografie în strat subţire |
||
|
Plumb |
Cel mult 2 mg/kg |
E 631 INOZINAT DISODIC
|
Sinonime |
Inozinat de sodiu, sodiu 5’-inozinat |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Disodiu inozin-5’-monofosfat |
||
|
Iesce |
225-146-4 |
||
|
Formula chimică |
C10H11N4Na2O8P · H2O |
||
|
Greutate moleculară |
392,17 (anhidru) |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 97,0 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Cristale inodore, incolore sau albe sau pulbere |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Între 7,0 şi 8,5 |
||
|
absorbţia maximă a unei soluţii de 20 mg/l în 0,01 N HCl la 250 nm |
||
|
Puritate |
|
||
|
Apă |
Cel mult 28,5 % (Karl Fischer) |
||
|
Alte nucleotide |
Nedetectabile prin cromatografie în strat subţire |
||
|
Plumb |
Cel mult 2 mg/kg |
E 632 INOZITAT DIPOTASIC
|
Sinonime |
Inozinat de potasiu, potasiu 5’-inozinat |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Dipotasiu inozin-5’-monofosfat |
||
|
Iesce |
243-652-3 |
||
|
Formula chimică |
C10H11K2N4O8P |
||
|
Greutate moleculară |
424,39 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 97,0 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Cristale inodore, incolore sau albe sau pulbere |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Între 7,0 şi 8,5 |
||
|
absorbţia maximă a unei soluţii de 20 mg/l în 0,01 N HCl la 250 nm |
||
|
Puritate |
|
||
|
Apă |
Cel mult 10,0 % (Karl Fischer) |
||
|
Alte nucleotide |
Nedetectabile prin cromatografie în strat subţire |
||
|
Plumb |
Cel mult 2 mg/kg |
E 633 INOZINAT DE CALCIU
|
Sinonime |
Calciu 5'-inozinat |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Calciu inozin-5’-monofosfat |
||
|
Formula chimică |
C10H11CaN4O8P · nH2O |
||
|
Greutate moleculară |
386,19 (anhidru) |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 97,0 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Cristale inodore, incolore sau albe sau pulbere |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Între 7,0 şi 8,0 |
||
|
absorbţia maximă a unei soluţii de 20 mg/l în 0,01 N HCl la 250 nm |
||
|
Puritate |
|
||
|
Apă |
Cel mult 23,0 % (Karl Fischer) |
||
|
Alte nucleotide |
Nedetectabile prin cromatografie în strat subţire |
||
|
Plumb |
Cel mult 2 mg/kg |
E 634 CALCIU 5’-RIBONUCLEOTIDĂ
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Calciu 5’-ribonucleotida este în esenţă un amestec de calciu inozin-5’-monofosfat şi calciu guanozin-5’-monofosfat |
||
|
Formula chimică |
C10H11N4CaO8P · nH2O y |
||
|
C10H12N5CaO8P · nH2O |
|||
|
Compoziţie |
Conţinut minim al ambelor componente de 97,0 % şi al fiecărei componente de 47,0 % şi maximum 53 %, în fiecare caz pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Cristale inodore, albe sau aproape albe sau pulbere |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Între 7,0 şi 8,0 |
||
|
Puritate |
|
||
|
Apă |
Cel mult 23,0 % (Karl Fischer) |
||
|
Alte nucleotide |
Nedetectabile prin cromatografie în strat subţire |
||
|
Plumb |
Cel mult 2 mg/kg |
E 635 DISODIU 5’-RIBONUCLEOTIDĂ
|
Sinonime |
Sodiu 5’-ribonucleotidă |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Disodiu 5’-ribonucleotida este în esenţă un amestec de disodiu inozin-5’-monofosfat şi disodiu guanozin-5’-monofosfat |
||
|
Formula chimică |
C10H11N4Na2O8P · nH2O şi |
||
|
C10H12N5Na2O8P · nH2O |
|||
|
Compoziţie |
Conţinut minim al ambelor componente de 97,0 % şi al fiecărei componente de 47,0 % şi maximum 53 %, în fiecare caz pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Cristale inodore, albe sau aproape albe sau pulbere |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Între 7,0 şi 8,5 |
||
|
Puritate |
|
||
|
Apă |
Cel mult 26,0 % (Karl Fischer) |
||
|
Alte nucleotide |
Nedetectabile prin cromatografie în strat subţire |
||
|
Plumb |
Cel mult 2 mg/kg |
E 640 GLICINA ŞI SAREA SA DE SODIU
|
Sinonime (gli) |
Acid aminoacetic, glicocol |
||
|
(sare Na) |
Glicinat de sodiu |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică (gli) |
Acid aminoacetic |
||
|
(sare Na) |
Glicinat de sodiu |
||
|
Formulă chimică (gli) |
C2H5NO2 |
||
|
(sare Na) |
C2H5NO2 Na |
||
|
Iesce (gli) |
200-272-2 |
||
|
(sare Na) |
227-842-3 |
||
|
Masă moleculară (gli) |
75,07 |
||
|
(sare Na) |
98 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 98,5 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Cristale albe sau pulbere cristalină albă |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare (gli) |
Cel mult 0,2 % (105 oC, 3h) |
||
|
(sare Na) |
Cel mult 0,2 % (105 oC, 3h) |
||
|
Reziduu la calcinare (gli) |
Cel mult 0,1 % |
||
|
(sare Na) |
Cel mult 0,1 % |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 650 ACETAT DE ZINC
|
Sinonime |
Acid acetic, sare de zinc, dihidrat |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumirea chimică |
Acetat de zinc dihidrat |
||
|
Formula chimică |
C4H6O4 Zn · 2H2O |
||
|
Masă moleculară |
219,51 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 98 % şi maxim 102 % de C4H6O4 Zn · 2H2O |
||
|
Descriere |
Cristale incolore sau pulbere fină, aproape albă |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Între 6,0 şi 8,0 |
||
|
Puritate |
|
||
|
Substanţă insolubilă |
Cel mult 0,005 % |
||
|
Cloruri |
Cel mult 50 mg/kg |
||
|
Sulfaţi |
Cel mult 100 mg/kg |
||
|
Alcalii şi pământuri alcaline |
Cel mult 0,2 % |
||
|
Impurităţi organice volatile |
Trece testul |
||
|
Fier |
Cel mult 50 mg/kg |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 20 mg/kg |
||
|
Cadmiu |
Cel mult 5 mg/kg |
E 900 DIMETIL POLISILOXAN
|
Sinonime |
Polidimetil siloxan, fluid siliconic, ulei siliconic, dimetil silicon |
||
|
Definiţie |
Dimetilpolisiloxanul este un amestec de polimeri siloxanici lineari complet metilaţi conţinând unităţi repetate ale formulei (CH3)2 SiO şi stabilizat cu unităţi trimetilsiloxi cu blocare terminală ale formulei (CH3)3 SiO |
||
|
Denumire chimică |
Siloxani şi siliconi, di-metilici |
||
|
Formulă chimică |
(CH3)3-Si-[O-Si(CH3)2]n-O-Si(CH3)3 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut total de siliciu de cel puţin 37,3 % şi cel mult 38,5 % |
||
|
Descriere |
Lichid vâscos, incolor, clar |
||
|
Identificare |
|
||
|
Între 0,964 şi 0,977 |
||
|
Între 1,400 şi 1,405 |
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 0,5 % (105 oC, 4h) |
||
|
Viscozitate |
Cel puţin 1,00 . 10-4 m2s-1 la 25 oC |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 901 CEARĂ DE ALBINE
|
Sinonime |
Ceară albă, ceară galbenă |
||
|
Definiţie |
Ceara de albine galbenă este ceara obţinută prin topirea cu apă fierbinte a pereţilor fagurelui făcut de albina producătoare de miere, Apis mellifera L., şi îndepărtarea substanţelor străine |
||
|
Ceara de albine albă se obţine prin decolorarea cerii de albine galbene |
|||
|
Iesce |
232-383-7 (ceară de albine) |
||
|
Descriere |
Bucăţi sau plăci de culoare alb-gălbuie (forma albă) sau gălbuie până la maro-cenuşiu (forma galbenă), cu o granulaţie fină şi rupere necristalină, având un miros agreabil, de miere |
||
|
Identificare |
|
||
|
Între 62 oC şi 65 oC |
||
|
Aproximativ 0,96 |
||
|
Insolubilă în apă |
||
|
Greu solubilă în alcool |
|||
|
Foarte solubilă în cloroform şi eter |
|||
|
Puritate |
|
||
|
Indice de aciditate |
Cel puţin 17 şi cel mult 24 |
||
|
Indice de saponificare |
87-104 |
||
|
Indice de peroxid |
Cel mult 5 |
||
|
Glicerină şi alţi polioli |
Cel mult 0,5 % (sub formă de glicerină) |
||
|
Cerezină, parafine şi anumite alte ceruri |
Absente |
||
|
Grăsimi, ceară de Japonia, colofoniu şi săpunuri |
Absente |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 902 CEARĂ DE CANDELILLA
|
Definiţie |
Ceara de candelilla este o ceară purificată obţinută din frunzele plantei candelilla, Euphorbia antisyphilitica |
||
|
Iesce |
232-347-0 |
||
|
Descriere |
Ceară opacă până la translucidă, maro-gălbuie, dură |
||
|
Identificare |
|
||
|
Aproximativ 0,983 |
||
|
Între 68,5 oC şi 72,5 oC |
||
|
Insolubilă în apă |
||
|
Solubilă în cloroform şi toluen |
|||
|
Puritate |
|
||
|
Indice de aciditate |
Cel puţin 12 şi cel mult 22 |
||
|
Indice de saponificare |
Cel puţin 43 şi cel mult 65 |
||
|
Glicerol şi alţi polioli |
Cel mult 0,5 % (sub formă de glicerol) |
||
|
Cerezină, parafine şi anumite alte ceruri |
Absente |
||
|
Grăsimi, ceară de Japonia, colofoniu şi săpunuri |
Absente |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 903 CEARĂ DE CARNAUBA
|
Definiţie |
Ceara de carnauba este o ceară purificată, obţinută din mugurii de frunze şi din frunzele palmierului de ceară brazilian Mart, Copernicia cerefera |
||
|
Iesce |
232-399-4 |
||
|
Descriere |
Pulbere maro deschis până la galben pal sau fulgi sau solid dur şi friabil cu o rupere răşinoasă |
||
|
Identificare |
|
||
|
Aproximativ 0,997 |
||
|
Între 82 oC şi 86 oC |
||
|
Insolubilă în apă |
||
|
Parţial solubilă în etanol clocotit |
|||
|
Solubilă în cloroform şi dietil eter |
|||
|
Puritate |
|
||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 0,25 % |
||
|
Indice de aciditate |
Cel puţin 2 şi cel mult 7 |
||
|
Indice de ester |
Cel puţin 71 şi cel mult 88 |
||
|
Substanţă nesaponificabilă |
Cel puţin 50 % şi cel mult 55 % |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 904 ŞELAC
|
Sinonime |
Şelac decolorat, şelac alb |
||
|
Definiţie |
Şelacul este lacul purificat şi decolorat, secreţia răşinoasă a insectei Laccifer (Tachardia) Iacca Kerr (Fam. Coccidae) |
||
|
Iesce |
232-549-9 |
||
|
Descriere |
Şelac decolorat – răşină granulară aproape albă, amorfă |
||
|
Şelac decolorat fără ceară de albine – răşină granulară, galben deschis, amorfă |
|||
|
Identificare |
|
||
|
Insolubilă în apă; liber (deşi foarte lent) solubilă în alcool; puţin solubilă în acetonă |
||
|
Între 60 şi 89 |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 6,0 % (40 oC, peste silicagel, 15h) |
||
|
Colofoniu |
Absent |
||
|
Ceară |
Şelac decolorat: cel mult 5,5 % |
||
|
Şelac decolorat fără ceară de albine: cel mult 0,2 % |
|||
|
Plumb |
Cel mult 2 mg/kg |
E 905 CEARĂ MICROCRISTALINĂ
|
Sinonime |
Ceară de petrol |
|||
|
Definire |
Ceara microcristalină este un amestec rafinat de hidrocarburi solide, saturate, în special parafină ramificată, obţinute din petrol |
|||
|
Descriere |
Ceară inodoră, de culoare albă până la culoarea chihlimbarului |
|||
|
Identificare |
|
|||
|
Insolubilă în apă, foarte puţin solubilă în etanol |
|||
|
n D 1001,434 -1,448 |
|||
|
Puritate |
|
|||
|
Masă moleculară |
Media minimum 500 |
|||
|
Viscozitate la 100 oC |
Cel puţin 1,1 · 10-5 m2s-1 |
|||
|
Reziduu la calcinare |
Cel mult 0,1 % |
|||
|
Cifră carbon la punct de distilare 5 % |
Cel mult 5 % din molecule cu cifră carbon mai mică de 25 |
|||
|
Culoare |
Trece testul |
|||
|
Sulf |
Cel mult 0,4 % |
|||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
|||
|
Plumb |
Cel mult 3 mg/kg |
|||
|
Compuşi aromatici policiclici |
Hidrocarburile aromatice policiclice obţinute prin extracţie cu dimetil sulfoxid trebuie să satisfacă următoarele limite de absorbţie ultravioletă: |
|||
|
|
nm |
Absorbţie maximă pe cm de lungime a traiectoriei |
||
|
|
280-289 |
0,15 |
||
|
|
290-299 |
0,12 |
||
|
|
300-359 |
0,08 |
||
|
|
360-400 |
0,02 |
||
E 907 POLI-1-DECENĂ HIDROGENATĂ
|
Sinonime |
Poli-1-decenă hidrogenată |
||
|
Poli-alfa-olefină hidrogenată |
|||
|
Definiţie |
|
||
|
Formulă chimică |
C10nH20n + 2, unde n = 3-6 |
||
|
Masă moleculară |
560 (medie) |
||
|
Compoziţie |
Cel puţin 98,5 % de poli-1-decenă hidrogenată, având următoarea distribuţie oligomerică: |
||
|
C30: 13-37 % |
|||
|
C40: 35-70 % |
|||
|
C50: 9-25 % |
|||
|
C60: 1-7 % |
|||
|
Descriere |
Lichid vâscos incolor, inodor |
||
|
Identificare |
|
||
|
Insolubilă în apă; uşor solubilă în etanol; solubilă în toluen |
||
|
Arde cu flacără puternică şi miros caracteristic asemănător celui de parafină |
||
|
Puritate |
|
||
|
Viscozitate |
Între 5,7 × 10-6 şi 6,1 × 10-6 m2s-1 la 100 oC |
||
|
Compuşi cu număr de atom de carbon mai mic de 30 |
Cel mult 1,5 % |
||
|
Substanţe uşor carbonizabile |
După ce a fost agitat timp de 10 minute într-o baie de apă care fierbe, un tub de acid sulfuric cu un eşantion de 5 g de poli-1-decenă hidrogenată nu este mai închis la culoare decât o culoare foarte deschisă de pai |
||
|
Nichel |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 1 mg/kg |
E 912 ESTERI AI ACIDULUI MONTAN
|
Definiţie |
Acizii şi/sau esterii montani cu etilen glicol şi/sau 1,3-butandiol şi/sau glicerol |
||
|
Denumirea chimică |
Esteri ai acidului montan |
||
|
Descriere |
Fulgi aproape albi până la gălbui, pulbere, granule sau pastile |
||
|
Identificare |
|
||
|
Între 0,98 şi 1,05 |
||
|
Mai mare de 77 oC |
||
|
Puritate |
|
||
|
Indice de aciditate |
Cel mult 40 |
||
|
Glicerină |
Cel mult 1 % (prin cromatografia gazelor) |
||
|
Alţi polioli |
Cel mult 1 % (prin cromatografia gazelor) |
||
|
Alte tipuri de ceară |
Nedetectabile (prin calorimetrie de scanare diferenţială şi/sau spectroscopie în infraroşu) |
||
|
Arsenic |
Cel mult 2 mg/kg |
||
|
Crom |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 2 mg/kg |
E 914 CEARĂ POLIETILENICĂ OXIDATĂ
|
Definiţie |
Produse polare de reacţie din oxidarea uşoară a polietilenei |
||
|
Denumirea chimică |
Polietilenă oxidată |
||
|
Descriere |
Fulgi aproape albi, pulbere, granule sau pastile |
||
|
Identificare |
|
||
|
Între 0,92 şi 1,05 |
||
|
Mai mare de 95 oC |
||
|
Puritate |
|
||
|
Indice de aciditate |
Cel mult 70 |
||
|
Viscozitate la 120 oC |
Cel puţin 8,1 · 10-5 m2s-1 |
||
|
Alte tipuri de ceară |
Nedetectabile (prin calorimetrie de scanare diferenţială şi/sau spectroscopie în infraroşu) |
||
|
Oxigen |
Cel mult 9,5 % |
||
|
Crom |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 2 mg/kg |
E 920 L-CISTEINĂ
|
Definiţie |
Clorhidrat de L-cisteină sau monohidrat de clorhidrat. Părul uman nu poate fi utilizat ca sursă pentru această substanţă |
||
|
Iesce |
200-157-7 (anhidru) |
||
|
Formulă chimică |
C3H7NO2S · HCl · n H2O (unde n = 0 sau 1) |
||
|
Masă moleculară |
157,62 (anhidru) |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 98,0 % şi maxim 101,5 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Pulbere albă sau cristale incolore |
||
|
Identificare |
|
||
|
Liber solubilă în apă şi în etanol |
||
|
Forma anhidră se topeşte la aproximativ 175 oC |
||
|
[α] 20 D: între +5,0 o şi +8,0 o sau |
||
|
[α] 25 D: între +4,9 o şi +7,9 o |
|||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Între 8,0 % şi 12,0 % |
||
|
Cel mult 2,0 % (forma anhidră) |
|||
|
Reziduu la calcinare |
Cel mult 0,1 % |
||
|
Ioni de amoniu |
Cel mult 200 mg/kg |
||
|
Arsenic |
Cel mult 1,5 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
E 927b CARBAMIDĂ
|
Sinonime |
Uree |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Iesce |
200-315-5 |
||
|
Formulă chimică |
CH4N2O |
||
|
Masă moleculară |
60,06 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 99,0 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Pulbere cristalină, prismatică, incoloră până la albă sau granule albe, mici |
||
|
Identificare |
|
||
|
Foarte solubilă în apă |
||
|
Solubilă în etanol |
|||
|
Pentru trecerea testului trebuie să se formeze un precipitat cristalin, alb |
||
|
Pentru trecerea testului trebuie să se producă o culoare violet-roşcată |
||
|
Între 132 oC şi 135 oC |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 1,0 % (105 oC, 1h) |
||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 0,1 % |
||
|
Substanţă insolubilă în etanol |
Cel mult 0,04 % |
||
|
Alcalinitate |
Trece testul |
||
|
Ioni de amoniu |
Cel mult 500 mg/kg |
||
|
Biuretă |
Cel mult 0,1 % |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
E 938 ARGON
|
Definiţie |
|
|
Denumire chimică |
Argon |
|
Iesce |
231-147-0 |
|
Formulă chimică |
Ar |
|
Masă moleculară |
40 |
|
Compoziţie |
Cel puţin 99,0 % |
|
Descriere |
Gaz neinflamabil, incolor, inodor |
|
Puritate |
|
|
Apă |
Cel mult 0,05 % |
|
Metan şi alte hidrocarburi calculate ca metan |
Cel mult 100 μl/l |
E 939 HELIU
|
Definiţie |
|
|
Denumire chimică |
Heliu |
|
Iesce |
231-168-5 |
|
Formulă chimică |
He |
|
Masă moleculară |
4 |
|
Compoziţie |
Cel puţin 99,0 % |
|
Descriere |
Gaz neinflamabil, incolor, inodor |
|
Puritate |
|
|
Apă |
Cel mult 0,05 % |
|
Metan şi alte hidrocarburi calculate ca metan |
Cel mult 100 μl/l |
E 941 AZOT
|
Definiţie |
|
|
Denumire chimică |
Azot |
|
Iesce |
231-783-9 |
|
Formulă chimică |
N2 |
|
Masă moleculară |
28 |
|
Compoziţie |
Cel puţin 99,0 % |
|
Descriere |
Gaz neinflamabil, incolor, inodor |
|
Puritate |
|
|
Apă |
Cel mult 0,05 % |
|
Monoxid de carbon |
Cel mult 10 μl/l |
|
Metan şi alte hidrocarburi calculate ca metan |
Cel mult 100 μl/l |
|
Dioxid de azot şi oxid de azot |
Cel mult 10 μl/l |
|
Oxigen |
Cel mult 1 % |
E 942 OXID DE AZOT
|
Definire |
|
|
Denumire chimică |
Oxid de azot |
|
Iesce |
233-032-0 |
|
Formulă chimică |
N2O |
|
Masă moleculară |
44 |
|
Compoziţie |
Cel puţin 99,0 % |
|
Descriere |
Gaz neinflamabil, incolor, miros dulceag |
|
Puritate |
|
|
Apă |
Cel mult 0,05 % |
|
Monoxid de carbon |
Cel mult 30 μl/l |
|
Dioxid de azot şi oxid de azot |
Cel mult 10 μl/l |
E 943a BUTAN
|
Sinonime |
n-Butan |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumirea chimică |
Butan |
||
|
Formula chimică |
CH3CH2CH2CH3 |
||
|
Masă moleculară |
58,12 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 96 % |
||
|
Descriere |
Gaz incolor sau lichid cu miros caracteristic, moderat |
||
|
Identificare |
|
||
|
108,935 kPa la 20 oC |
||
|
Puritate |
|
||
|
Metan |
Cel mult 0,15 % v/v |
||
|
Etan |
Cel mult 0,5 % v/v |
||
|
Propan |
Cel mult 1,5 % v/v |
||
|
Izobutan |
Cel mult 3,0 % v/v |
||
|
1,3-butadienă |
Cel mult 0,1 % v/v |
||
|
Umiditate |
Cel mult 0,005 % |
E 943b IZOBUTAN
|
Sinonime |
2-metil propan |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumirea chimică |
2-metil propan |
||
|
Formula chimică |
(CH3)2CH CH3 |
||
|
Masă moleculară |
58,12 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 94 % |
||
|
Descriere |
Gaz incolor sau lichid cu miros caracteristic, moderat |
||
|
Identificare |
|
||
|
205,465 kPa la 20 oC |
||
|
Puritate |
|
||
|
Metan |
Cel mult 0,15 % v/v |
||
|
Etan |
Cel mult 0,5 % v/v |
||
|
Propan |
Cel mult 2 % v/v |
||
|
n-Butan |
Cel mult 4,0 % v/v |
||
|
1,3 -butadienă |
Cel mult 0,1 % v/v |
||
|
Umiditate |
Cel mult 0,005 % |
E 944 PROPAN
|
Definiţie |
|
||
|
Denumirea chimică |
Propan |
||
|
Formula chimică |
CH3CH2CH3 |
||
|
Masă moleculară |
44,09 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 95 % |
||
|
Descriere |
Gaz incolor sau lichid cu miros caracteristic, moderat |
||
|
Identificare |
|
||
|
732,910 kPa la 20 oC |
||
|
Puritate |
|
||
|
Metan |
Cel mult 0,15 % v/v |
||
|
Etan |
Cel mult 1,5 % v/v |
||
|
Izobutan |
Cel mult 2,0 % v/v |
||
|
n-Butan |
Cel mult 1,0 % v/v |
||
|
1,3-butadienă |
Cel mult 0,1 % v/v |
||
|
Umiditate |
Cel mult 0,005 % |
E 948 OXIGEN
|
Definire |
|
|
Denumire chimică |
Oxigen |
|
Iesce |
231-956-9 |
|
Formulă chimică |
O2 |
|
Masă moleculară |
32 |
|
Compoziţie |
Cel puţin 99,0 % |
|
Descriere |
Gaz neinflamabil, incolor, inodor |
|
Puritate |
|
|
Apă |
Cel mult 0,05 % |
|
Metan şi alte hidrocarburi calculate ca metan |
Cel mult 100 μl/l |
E 949 HIDROGEN
|
Definiţie |
|
|
Denumirea chimică |
Hidrogen |
|
Iesce |
215-605-7 |
|
Formula chimică |
H2 |
|
Masă moleculară |
2 |
|
Compoziţie |
Conţinut minim 99,9 % |
|
Descriere |
Gaz incolor, inodor, foarte inflamabil |
|
Puritate |
|
|
Apă |
Cel mult 0,005 % v/v |
|
Oxigen |
Cel mult 0,001 % v/v |
|
Azot |
Cel mult 0,75 % v/v |
E 950 ACESULFAM K
Criteriile de puritate pentru acest aditiv sunt aceleaşi ca cele menţionate pentru acest aditiv în anexa I la Directiva 2008/60/CE.
E 951 ASPARTAM
Criteriile de puritate pentru acest aditiv sunt aceleaşi ca cele menţionate pentru acest aditiv în anexa I la Directiva 2008/60/CE.
E 953 ISOMALT
Criteriile de puritate pentru acest aditiv sunt aceleaşi ca cele menţionate pentru acest aditiv în anexa I la Directiva 2008/60/CE.
E 957 THAUMATIN
Criteriile de puritate pentru acest aditiv sunt aceleaşi ca cele menţionate pentru acest aditiv în anexa I la Directiva 2008/60/CE.
E 959 NEOHESPERIDIN DIHIDROCHALCON
Criteriile de puritate pentru acest aditiv sunt aceleaşi ca cele menţionate pentru acest aditiv în anexa I la Directiva 2008/60/CE.
E 965 (i) MALTITOL
Criteriile de puritate pentru acest aditiv sunt aceleaşi ca cele menţionate pentru acest aditiv în anexa I la Directiva 2008/60/CE.
E 965 (ii) MALTITOL SIROP
Criteriile de puritate pentru acest aditiv sunt aceleaşi ca cele menţionate pentru acest aditiv în anexa I la Directiva 2008/60/CE.
E 966 LACTITOL
Criteriile de puritate pentru acest aditiv sunt aceleaşi ca cele menţionate pentru acest aditiv în anexa I la Directiva 2008/60/CE.
E 967 XILITOL
Criteriile de puritate pentru acest aditiv sunt aceleaşi ca cele menţionate pentru acest aditiv în anexa I la Directiva 2008/60/CE.
E 999 EXTRACT DE QUILLAIA
|
Sinonime |
Extract din scoarţa arborelui Quillaia, extract din scoarţa arborelui de Panama, extract de Quillaia, extract din scoarţa arborelui de Murillo, extract din scoarţa arborelui de China |
||
|
Definiţie |
Extractul de Quillaia este obţinut prin extracţie apoasă de Quillai saponaria Molina sau altă specie de Quillaia, copaci din familia Rosaceae. El conţine un număr de saponine triterpenoide constând în glicozide de acid quillaic. Sunt prezente şi unele zaharuri, incluzând glucoza, galactoza, arabinoza, xiloza şi ramnoza, precum şi taninul, oxalatul de calciu şi alte componente minore |
||
|
Descriere |
Extractul de Quillaia sub formă de pulbere este de culoare brun deschis cu o tentă roz. Se găseşte şi sub formă de soluţie apoasă |
||
|
Identificare |
|
||
|
Între 4,5 şi 5,5 |
||
|
Puritate |
|
||
|
Apă |
Cel mult 6,0 % (metoda Karl Fischer) (numai forma de pulbere) |
||
|
Arsenic |
Cel mult 2 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
E 1103 INVERTAZĂ
|
Definiţie |
Invertaza este produsă din Saccharomyces cerevisiae |
|
Denumirea sistematică |
β-D-Fructofuranosid fructohidrolază |
|
Numărul dat de comisia pentru enzime |
CE 3.2.1.26 |
|
Iesce |
232-615-7 |
|
Puritate |
|
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
|
Cadmiu |
Cel mult 0,5 mg/kg |
|
Cantitatea totală de bacterii |
Cel mult 50 000 /g |
|
Specii de Salmonella |
Absentă prin testare în 25 g |
|
Coliforme |
Cel mult 30/g |
|
E. coli |
Absentă prin testare în 25 g |
E 1105 LIZOZIM
|
Sinonime |
Hidroclorură de lizozim |
||
|
Muramidase |
|||
|
Definiţie |
Lizozimul este o polipeptidă liniară obţinută din albuşul de ou de găină constând în 129 aminoacizi. Dispune de activitate enzimatică în capacitatea sa de a hidroliza legăturile β(1-4) dintre acidul N-acetilmuranic şi N-acetilglucosaminic din membranele exterioare ale speciilor de bacterii, în special organisme gram-pozitive. Este în mod uzual obţinută ca clorhidrat |
||
|
Denumire chimică |
Enzimă (CE) nr: 3.2.1.17 |
||
|
Iesce |
232-620-4 |
||
|
Masă moleculară |
Aproximativ 14 000 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut de cel puţin 950 mg/g pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Pudră albă, inodoră având gust uşor dulce |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
|
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Conţinut de apă |
Cel mult 6,0 % (metoda Karl Fisher) (doar forma pudră) |
||
|
Reziduuri la aprindere |
Cel mult 1,5 % |
||
|
Azot |
Cel puţin de 16,8 % şi cel mult 17,8 % |
||
|
Arsenic |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Metale grele (exprimate în Pb) |
Cel mult 10 mg/kg |
||
|
Criterii microbiologice |
|
||
|
Total bacterii |
Cel mult 5 × 104 col/g |
||
|
Salmonellae |
Absent în 25 g |
||
|
Staphylococcus aureus |
Absent în 1 g |
||
|
Escherichia coli |
Absent în 1 g |
E 1200 POLIDEXTROZĂ
|
Sinonime |
Polidextroze modificate |
||
|
Definiţie |
Polimeri de glucoză cu legături aleatorii, cu unele grupări finale sorbitol şi cu reziduuri de acid citric sau fosforic ataşate la polimeri prin legături mono sau diesterice. Sunt obţinuţi prin topirea şi condensarea ingredientelor şi constau în aproximativ 90 părţi D-glucoză, 10 părţi sorbitol şi 1 parte acid citric sau 0,1 părţi acid fosforic. Legătura 1,6-glucozidică predomină în polimeri, dar sunt prezente şi alte legături. Produsul conţine mici cantităţi de glucoză liberă, sorbitol, levoglucosan (1,6-anhidro-D-glucoză) şi acid citric şi poate fi neutralizat cu orice bază de tip alimentar şi/sau decolorat şi deionizat pentru o nouă etapă de purificare. De asemenea, produsele pot fi parţial dehidrogenate cu catalizatori Raney pe bază de nichel pentru reducerea glucozei reziduale. Polidextroza-N este polidextroză neutralizată |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 90 % de polimer pe bază anhidră şi fără cenuşă |
||
|
Descriere |
Solid de culoare albă până la cafeniu deschis. Polidextrozele se dizolvă în apă, rezultând o soluţie clară, incoloră până la galben-pai |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Între 2,5 şi 7,0 pentru polidextroză |
||
|
Între 5,0 şi 6,0 pentru polidextroză-N |
|||
|
Puritate |
|
||
|
Apă |
Cel mult 4,0 % (metoda Karl Fischer) |
||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 0,3 % (polidextroză) |
||
|
Cel mult 2,0 % (polidextroză-N) |
|||
|
Nichel |
Cel mult 2 mg/kg pentru polidextroze hidrogenate |
||
|
1,6-Anhidro-D-glucoză |
Cel mult 4,0 % pe bază uscată şi fără cenuşă |
||
|
Glucoză şi sorbitol |
Cel mult 6,0 % combinat pe bază uscată şi fără cenuşă; glucoza şi sorbitolul se determină separat |
||
|
Limita de masă moleculară |
Test negativ pentru polimeri cu o masă moleculară mai mare de 22 000 |
||
|
5-Hidroximetilfurfurol |
Cel mult 0,1 % (polidextroză) |
||
|
Cel mult 0,05 % (polidextroză-N) |
|||
|
Plumb |
Cel mult 0,5 mg/kg |
E 1201 POLIVINILPIROLIDONĂ
|
Sinonime |
Povidonă |
||
|
PVP |
|||
|
Polivinilpirolidonă solubilă |
|||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumirea chimică |
Polivinilpirolidonă, poli-[1-(2-oxo-1-pirolidinil)-etilenă] |
||
|
Formula chimică |
(C6H9NO)n |
||
|
Masă moleculară |
Cel puţin 25 000 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 11,5 % şi maxim 12,8 % de azot (N) pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Pulbere albă sau aproape albă |
||
|
Identificare |
|
||
|
Solubilă în apă şi în etanol. Insolubilă în eter |
||
|
Între 3,0 şi 7,0 |
||
|
Puritate |
|
||
|
Apă |
Cel mult 5 % (Karl Fisher) |
||
|
Cenuşă total |
Cel mult 0,1 % |
||
|
Aldehidă |
Cel mult 500 mg/kg (sub formă de acetaldehidă) |
||
|
N-vinilpirolidonă liberă |
Cel mult 10 mg/kg |
||
|
Hidrazină |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
E 1202 POLIVINILPOLIPIROLIDONĂ
|
Sinonime |
Crospovidonă |
||
|
Polividonă cu structură reticulată |
|||
|
Polivinilpirolidonă insolubilă |
|||
|
Definiţie |
Polivinilpolipirolidona este o poli-[1-(2-oxo-1-pirolidinil)-etilenă], cu structură reticulată în mod aleatoriu. Este produsă prin polimerizarea N-vinil-2-pirolidonei, fie în prezenţa unui catalizator caustic, fie în prezenţa N, N’-divinil-imidazolidonei. Datorită insolubilităţii sale în toţi solvenţii obişnuiţi, intervalul masei moleculare nu poate fi determinat analitic |
||
|
Denumirea chimică |
Polivinilpirolidonă, poli-[1-(2-oxo-1-pirolidinil)-etilenă] |
||
|
Formula chimică |
(C6H9NO)n |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 11 % şi maxim 12,8 % de azot (N) pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Pulbere higroscopică albă cu un miros slab, care nu este neplăcut |
||
|
Identificare |
|
||
|
Insolubilă în apă, etanol şi eter |
||
|
Între 5,0 şi 8,0 |
||
|
Puritate |
|
||
|
Apă |
Cel mult 6 % (Karl Fischer) |
||
|
Cenuşă sulatată |
Cel mult 0,4 % |
||
|
Substanţă solubilă în apă |
Cel mult 1 % |
||
|
N-vinilpirolidonă liberă |
Cel mult 10 mg/kg |
||
|
N, N’-divinil-imidazolidonă-liberă |
Cel mult 2 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
E 1204 POLLULAN
|
Definiție |
Glucan linear, neutru, constituit în principal din unități de maltotrioză legate prin legături glicozidice –1,6 . Se obține prin fermentare dintr-un amidon de tip alimentar hidrolizat utilizând o sușă de Aureobasidium pullulans care nu produce toxine. După definitivarea fermentației, celulele fungice se elimină prin microfiltrare, filtratul se sterilizează termic și pigmenții și alte impurități se elimină prin adsorbție și cromatografie cu schimbători de ioni |
||
|
Iesce |
232-945-1 |
||
|
Formulă chimică |
(C6H10O5)x |
||
|
Compoziție |
Cel puțin 90 % glucan raportat la greutatea în stare uscată |
||
|
Descriere |
Pudră inodoră, de culoare albă până la alburiu |
||
|
Identificare |
|
||
|
Solubil în apă, practic insolubil în etanol |
||
|
5,0 până la 7,0 |
||
|
Se adaugă 2 ml polietilenglicol 600 la 10 ml soluție apoasă 2 % de pollulan. Se formează un precipitat de culoare albă |
||
|
Se pregătesc două eprubete, fiecare cu câte 10 ml soluție 10 % de pollulan. Se adaugă 0,1 ml soluție de pollulanază cu activitatea de 10 unități/g într-o eprubetă, iar în cealaltă 0,1 ml apă. După incubare la aproximativ 25 oC timp de 20 minute, viscozitatea soluției tratate cu pollulanază este vizibil mai mică decât cea a soluției netratate |
||
|
Puritate |
|
||
|
Pierderi prin deshidratare |
Cel mult 6 % (90 oC, presiunea de cel mult 50 mm Hg, 6h) |
||
|
Mono-, di- și oligozaharide |
Cel mult 10 %, exprimate în glucoză |
||
|
Viscozitate |
100 până la 180 mm2/s (soluție apoasă 10 % greutate/greutate la 30 oC) |
||
|
Plumb |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Drojdie și mucegaiuri |
Cel mult 100 colonii per gram |
||
|
Coliforme |
Absente în 25 g |
||
|
Salmonella |
Absentă în 25 g |
E 1404 AMIDON OXIDAT
|
Definiţie |
Amidonul oxidat este amidon tratat cu hipoclorit de sodiu |
||
|
Descriere |
Pulbere albă sau aproape albă sau granule sau (dacă este pregelatinizat) fulgi, pulbere amorfă sau particule cu granulaţie mare |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
|
||
|
Puritate (toate valorile exprimate pe bază anhidră, cu excepţia pierderii la uscare) |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 15,0 % pentru amidon din cereale |
||
|
Cel mult 21,0 % pentru amidon din cartofi |
|||
|
Cel mult 18,0 % pentru alte tipuri de amidon |
|||
|
Grupări carboxil |
Cel mult 1,1 % |
||
|
Dioxid de sulf |
Cel mult 50 mg/kg pentru tipurile de amidon din cereale, modificate |
||
|
Cel mult 10 mg/kg pentru alte tipuri de amidon modificate, în afara cazurilor în care se specifică altfel |
|||
|
Arsenic |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 2 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 0,1 mg/kg |
E 1410 FOSFAT DE AMIDON
|
Definiţie |
Fosfatul de amidon este amidon esterificat cu acid ortofosforic sau ortofosfat de sodiu sau potasiu sau tripolifosfat de sodiu |
||
|
Descriere |
Pulbere albă sau aproape albă sau granule sau (dacă este pregelatinizat) fulgi, pulbere amorfă sau particule cu granulaţie mare |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
|
||
|
Puritate (toate valorile exprimate pe bază anhidră, cu excepţia pierderii la uscare) |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 15,0 % pentru amidon din cereale |
||
|
Cel mult 21,0 % pentru amidon din cartofi |
|||
|
Cel mult 18,0 % pentru alte tipuri de amidon |
|||
|
Fosfat rezidual |
Cel mult 0,5 % (sub formă de P) pentru amidon din grâu sau cartofi |
||
|
Cel mult 0,4 % (sub formă de P) pentru alte tipuri de amidon |
|||
|
Dioxid de sulf |
Cel mult 50 mg/kg pentru tipurile de amidon din cereale, modificat |
||
|
Cel mult 10 mg/kg pentru alte tipuri de amidon modificat, în afara cazurilor în care se specifică altfel |
|||
|
Arsenic |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 2 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 0,1 mg/kg |
E 1412 FOSFAT DE DIAMIDON
|
Definiţie |
Fosfatul de diamidon este amidon având legături între catene cu trimetafosfatul de sodiu sau oxiclorura de fosfor |
||
|
Descriere |
Pulbere albă sau aproape albă sau granule sau (dacă este pregelatinizat) fulgi, pulbere amorfă sau particule cu granulaţie mare |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
|
||
|
Puritate (toate valorile exprimate pe bază anhidră, cu excepţia pierderii la uscare) |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 15,0 % pentru amidon din cereale |
||
|
Cel mult 21,0 % pentru amidon din cartofi |
|||
|
Cel mult 18,0 % pentru alte tipuri de amidon |
|||
|
Fosfat rezidual |
Cel mult 0,5 % (sub formă de P) pentru amidon din grâu sau cartofi |
||
|
Cel mult 0,4 % (sub formă de P) pentru alte tipuri de amidon |
|||
|
Dioxid de sulf |
Cel mult 50 mg/kg pentru tipurile de amidon din cereale, modificat |
||
|
Cel mult 10 mg/kg pentru alte tipuri de amidon modificat, în afara cazurilor în care se specifică altfel |
|||
|
Arsenic |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 2 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 0,1 mg/kg |
E 1413 FOSFAT DE DIAMIDON FOSFATAT
|
Definiţie |
Fosfatul de diamidon fosfatat este amidon care a suferit o combinaţie de tratamente ca cele descrise pentru fosfatul de amidon şi pentru fosfatul de diamidon |
||
|
Descriere |
Pulbere albă sau aproape albă sau granule sau (dacă este pregelatinizat) fulgi, pulbere amorfă sau particule cu granulaţie mare |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
|
||
|
Puritate (toate valorile exprimate pe bază anhidră, cu excepţia pierderii la uscare) |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 15,0 % pentru amidon din cereale |
||
|
Cel mult 21,0 % pentru amidon din cartofi |
|||
|
Cel mult 18,0 % pentru alte tipuri de amidon |
|||
|
Fosfat rezidual |
Cel mult 0,5 % (sub formă de P) pentru amidon din grâu sau cartofi |
||
|
Cel mult 0,4 % (sub formă de P) pentru alte tipuri de amidon |
|||
|
Dioxid de sulf |
Cel mult 50 mg/kg pentru tipurile de amidon din cereale, modificat |
||
|
Cel mult 10 mg/kg pentru alte tipuri de amidon modificat, în afara cazurilor în care se specifică altfel |
|||
|
Arsenic |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 2 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 0,1 mg/kg |
E 1414 FOSFAT DIAMIDON ACETILAT
|
Definiţie |
Fosfatul diamidon acetilat este amidon având legături între catene cu trimetafosfatul de sodiu sau oxiclorura de fosfor şi esterificat prin anhidridă acetică sau acetat de vinil |
||
|
Descriere |
Pulbere albă sau aproape albă sau granule sau (dacă este pregelatinizat) fulgi, pulbere amorfă sau particule cu granulaţie mare |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
|
||
|
Puritate (toate valorile exprimate pe bază anhidră, cu excepţia pierderii la uscare) |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 15,0 % pentru amidon din cereale |
||
|
Cel mult 21,0 % pentru amidon din cartofi |
|||
|
Cel mult 18,0 % pentru alte tipuri de amidon |
|||
|
Grupări acetil |
Cel mult 2,5 % |
||
|
Fosfat rezidual |
Cel mult 0,14 % (sub formă de P) pentru amidon din grâu sau cartofi |
||
|
Cel mult 0,04 % (sub formă de P) pentru alte tipuri de amidon |
|||
|
Acetat de vinil |
Cel mult 0,1 mg/kg |
||
|
Dioxid de sulf |
Cel mult 50 mg/kg pentru tipurile de amidon din cereale, modificat |
||
|
Cel mult 10 mg/kg pentru alte tipuri de amidon modificat, în afara cazurilor în care se specifică altfel |
|||
|
Arsenic |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 2 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 0,1 mg/kg |
E 1420 AMIDON ACETILAT
|
Sinonime |
Acetat de amidon |
||
|
Definiţie |
Amidonul acetilat este amidon esterificat cu anhidridă acetică sau acetat de vinil |
||
|
Descriere |
Pulbere albă sau aproape albă sau granule sau (dacă este pregelatinizat) fulgi, pulbere amorfă sau particule cu granulaţie mare |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
|
||
|
Puritate (toate valorile exprimate pe bază anhidră, cu excepţia pierderii la uscare) |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 15,0 % pentru amidon din cereale |
||
|
Cel mult 21,0 % pentru amidon din cartofi |
|||
|
Cel mult 18,0 % pentru alte tipuri de amidon |
|||
|
Grupări acetil |
Cel mult 2,5 % |
||
|
Acetat de vinil |
Cel mult 0,1 mg/kg |
||
|
Dioxid de sulf |
Cel mult 50 mg/kg pentru tipurile de amidon din cereale, modificat |
||
|
Cel mult 10 mg/kg pentru alte tipuri de amidon modificat, în afara cazurilor în care se specifică altfel |
|||
|
Arsenic |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 2 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 0,1 mg/kg |
E 1422 ADIPAT DE DIAMIDON ACETILAT
|
Definiţie |
Adipatul de diamidon acetilat este amidon având legături între catene cu anhidrida adipică şi esterificat cu anhidridă acetică |
||
|
Descriere |
Pulbere albă sau aproape albă sau granule sau (dacă este pregelatinizat) fulgi, pulbere amorfă sau particule cu granulaţie mare |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
|
||
|
Puritate (toate valorile exprimate pe bază anhidră, cu excepţia pierderii la uscare) |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 15,0 % pentru amidon din cereale |
||
|
Cel mult 21,0 % pentru amidon din cartofi |
|||
|
Cel mult 18,0 % pentru alte tipuri de amidon |
|||
|
Grupări acetil |
Cel mult 2,5 % |
||
|
Grupări adipat |
Cel mult 0,135 % |
||
|
Dioxid de sulf |
Cel mult 50 mg/kg pentru tipurile de amidon din cereale, modificat |
||
|
Cel mult 10 mg/kg pentru alte tipuri de amidon modificat, în afara cazurilor în care se specifică altfel |
|||
|
Arsenic |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 2 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 0,1 mg/kg |
E 1440 AMIDON HIDROXIPROPILIC
|
Definiţie |
Amidonul hidroxipropilic este amidon eterificat cu oxid de propilenă |
||
|
Descriere |
Pulbere albă sau aproape albă sau granule sau (dacă este pregelatinizat) fulgi, pulbere amorfă sau particule cu granulaţie mare |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
|
||
|
Puritate (toate valorile exprimate pe bază anhidră, cu excepţia pierderii la uscare) |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 15,0 % pentru amidon din cereale |
||
|
Cel mult 21,0 % pentru amidon din cartofi |
|||
|
Cel mult 18,0 % pentru alte tipuri de amidon |
|||
|
Grupări hidroxipropil |
Cel mult 7,0 % |
||
|
Clorhidrină de propilenă |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Dioxid de sulf |
Cel mult 50 mg/kg pentru tipurile de amidon din cereale, modificat |
||
|
Cel mult 10 mg/kg pentru alte tipuri de amidon modificat, în afara cazurilor în care se specifică altfel |
|||
|
Arsenic |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 2 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 0,1 mg/kg |
E 1442 FOSFAT DE DIAMIDON HIDROXIPROPILIC
|
Definiţie |
Fosfatul de diamidon hidroxipropilic este amidon având legături între catene cu trimetafosfatul de sodiu sau oxiclorura de fosfor şi eterificat cu oxid de propilenă |
||
|
Descriere |
Pulbere albă sau aproape albă sau granule sau (dacă este pregelatinizat) fulgi, pulbere amorfă sau particule cu granulaţie mare |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
|
||
|
Puritate (toate valorile exprimate pe bază anhidră, cu excepţia pierderii la uscare) |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 15,0 % pentru amidon din cereale |
||
|
Cel mult 21,0 % pentru amidon din cartofi |
|||
|
Cel mult 18,0 % pentru alte tipuri de amidon |
|||
|
Grupări hidroxipropil |
Cel mult 7,0 % |
||
|
Fosfat rezidual |
Cel mult 0,14 % (sub formă de P) pentru amidon din grâu sau cartofi |
||
|
Cel mult 0,04 % (sub formă de P) pentru alte tipuri de amidon |
|||
|
Clorhidrină de propilenă |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Dioxid de sulf |
Cel mult 50 mg/kg pentru tipurile de amidon din cereale, modificat |
||
|
Cel mult 10 mg/kg pentru alte tipuri de amidon modificat, în afara cazurilor în care se specifică altfel |
|||
|
Arsenic |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 2 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 0,1 mg/kg |
E 1450 SUCCINAT OCTENILIC DE SODIU ŞI AMIDON
|
Sinonime |
SSOS |
||
|
Definiţie |
Succinatul octenilic de sodiu şi amidon este esterificat pentru amidon cu anhidridă octenilsuccinică |
||
|
Descriere |
Pulbere albă sau aproape albă sau granule sau (dacă este pregelatinizat) fulgi, pulbere amorfă sau particule cu granulaţie mare |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
|
||
|
Puritate (toate valorile exprimate pe bază anhidră, cu excepţia pierderii la uscare) |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 15,0 % pentru amidon din cereale |
||
|
Cel mult 21,0 % pentru amidon din cartofi |
|||
|
Cel mult 18,0 % pentru alte tipuri de amidon |
|||
|
Grupări octenilsuccinil |
Cel mult 3 % |
||
|
Reziduu de acid octenilsuccinic |
Cel mult 0,3 % |
||
|
Dioxid de sulf |
Cel mult 50 mg/kg pentru tipurile de amidon din cereale, modificat |
||
|
Cel mult 10 mg/kg pentru alte tipuri de amidon modificat, în afara cazurilor în care se specifică altfel |
|||
|
Arsenic |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 2 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 0,1 mg/kg |
E 1451 AMIDON OXIDAT ACETILAT
|
Definiţie |
Amidonul oxidat acetilat este tratat pentru amidon cu hipoclorit de sodiu urmat de esterificare cu anhidridă acetică |
||
|
Descriere |
Pulbere albă sau aproape albă sau granule sau (dacă este pregelatinizat) fulgi, pulbere amorfă sau particule cu granulaţie mare |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
|
||
|
Puritate (toate valorile exprimate pe bază anhidră, cu excepţia pierderii la uscare) |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 15,0 % pentru amidon din cereale |
||
|
Cel mult 21,0 % pentru amidon din cartofi |
|||
|
Cel mult 18,0 % pentru alte tipuri de amidon |
|||
|
Grupări carboxil |
Cel mult 1,3 % |
||
|
Grupări acetil |
Cel mult 2,5 % |
||
|
Dioxid de sulf |
Cel mult 50 mg/kg pentru tipurile de amidon din cereale, modificat |
||
|
Cel mult 10 mg/kg pentru alte tipuri de amidon modificat, în afara cazurilor în care se specifică altfel |
|||
|
Arsenic |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 2 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 0,1 mg/kg |
E 1452 OCTENILSUCCINAT DE AMIDON ȘI ALUMINIU
|
Sinonime |
SAOS (Starch aluminium octenyl succinate) |
||
|
Definiție |
Octenilsuccinat de amidon și aluminiu este amidon esterificat cu anhidridă octenilsuccinică și tratat cu sulfat de aluminiu |
||
|
Descriere |
Pulbere sau granule sau (în cazul în care este pregelatinizat) fulgi, pulbere amorfă sau particule grosiere de culoare albă sau aproape albă |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
|
||
|
Puritate (toate valorile sunt raportate la greutatea în stare anhidră, cu excepția pierderilor prin deshidratare) |
|
||
|
Pierdere la uscare |
Cel mult 21 % |
||
|
Grupe octenilsuccinil |
Cel mult 3 % |
||
|
Reziduu de acid octenilsuccinic |
Cel mult 0,3 % |
||
|
Dioxid de sulf |
Cel mult 50 mg/kg pentru amidonul de cereale modificat |
||
|
Cel mult 10 mg/kg pentru alt amidon modificat, dacă nu se specifică altfel |
|||
|
Arsenic |
Cel mult 1 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 2 mg/kg |
||
|
Mercur |
Cel mult 0,1 mg/kg |
||
|
Aluminiu |
Cel mult 0,3 % |
E 1505 TRIETILCITRAT
|
Sinonime |
Citrat de etil |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Trietil-2-hidroxipropan-1,2,3-tricarboxilat |
||
|
Iesce |
201-070-7 |
||
|
Formulă chimică |
C12H20O7 |
||
|
Masă moleculară |
276,29 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 99,0 % |
||
|
Descriere |
Lichid uleios, practic incolor, inodor |
||
|
Identificare |
|
||
|
d25 25: 1,135 -1,139 |
||
|
[n]D 20: 1,439 -1,441 |
||
|
Puritate |
|
||
|
Apă |
Cel mult 0,25 % (metoda Karl Fischer) |
||
|
Aciditate |
Cel mult 0,02 % (sub formă de acid citric) |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
E 1517 DIACETAT DE GLICERIL
|
Sinonime |
Diacetin |
||
|
Definiţie |
Diacetatul de gliceril constă predominant într-o mixtură de 1,2- şi 1,3-diacetat de glicerol, cu cantităţi minore de mono- şi tri-esteri |
||
|
Denumiri chimice |
Diacetat de gliceril |
||
|
Diacetat de 1,2,3-propanetriol |
|||
|
Formulă chimică |
C7H12O5 |
||
|
Masă moleculară |
176,17 |
||
|
Compoziţie |
Cel puţin 94,0 % |
||
|
Descriere |
Lichid limpede, incolor, higroscopic, oarecum uleios, cu un miros uşor gras |
||
|
Identificare |
|
||
|
Solubil în apă. Miscibil cu etanol |
||
|
|
||
|
d20 20: 1,175 -1,195 |
||
|
Între 259 şi 261 oC |
||
|
Puritate |
|
||
|
Cenuşă totală |
Cel mult 0,02 % |
||
|
Aciditate |
Cel mult 0,4 % (exprimată în acid acetic) |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
E 1518 GLICERIL TRIACETAT
|
Sinonime |
Triacetin |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
Gliceril triacetat |
||
|
Iesce |
203-051-9 |
||
|
Formulă chimică |
C9H14O6 |
||
|
Masă moleculară |
218,21 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 98,0 % |
||
|
Descriere |
Lichid incolor, uleios într-o oarecare măsură şi având un uşor miros de grăsime |
||
|
Identificare |
|
||
|
|
||
|
Între 1,429 şi 1,431 la 25 oC |
||
|
Între 1,154 şi 1,158 |
||
|
Între 258 oC şi 270 oC |
||
|
Puritate |
|
||
|
Apă |
Cel mult 0,2 % (metoda Karl Fischer) |
||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 0,02 % (sub formă de acid citric) |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
E 1519 ALCOOL BENZILIC
|
Sinonime |
Fenilcarbinol |
||
|
Alcool fenilmetilic |
|||
|
Benzenmetanol |
|||
|
Alfa-hidroxitoluen |
|||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumiri chimice |
Alcool benzilic |
||
|
Fenilmetanol |
|||
|
Formulă chimică |
C7H8O |
||
|
Masă moleculară |
108,14 |
||
|
Compoziţie |
Cel puţin 98,0 % |
||
|
Descriere |
Lichid incolor, limpede, cu un slab miros aromat |
||
|
Identificare |
|
||
|
Solubil în apă, etanol şi eter |
||
|
[n]D 20: 1,538 -1,541 |
||
|
d25 25: 1,042 -1,047 |
||
|
|
||
|
Puritate |
|
||
|
Interval de distilare |
Cel puţin 95 % v/v: distilare între 202 şi 208 oC |
||
|
Valoarea acidului |
Cel mult 0,5 |
||
|
Aldehide |
Cel mult 0,2 % v/v (exprimat în benzaldehide) |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
E 1520 PROPAN-1,2-DIOL
|
Sinonime |
Propilenglicol |
||
|
Definiţie |
|
||
|
Denumire chimică |
1,2-dihidroxipropan |
||
|
Iesce |
200-338-0 |
||
|
Formulă chimică |
C3H8O2 |
||
|
Masă moleculară |
76,10 |
||
|
Compoziţie |
Conţinut minim 99,5 % pe bază anhidră |
||
|
Descriere |
Lichid vâscos, higroscopic, incolor, clar |
||
|
Identificare |
|
||
|
Solubil în apă, etanol şi acetonă |
||
|
d20 20: 1,035 -1,040 |
||
|
[n] 20 D: 1,431 -1,433 |
||
|
Puritate |
|
||
|
Interval de distilare |
99 % v/v distilă între 185 oC-189 oC |
||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 0,07 % |
||
|
Apă |
Cel mult 1,0 % (metoda Karl Fischer) |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/kg |
6000 POLIETILENĂ GLICOL
|
Sinonime |
PEG 6 000 |
||
|
Macrogol 6 000 |
|||
|
Definiţie |
Polietilena glycol 6 000 este un amestec de polimeri cu formula generală H-(OCH2-CH)-OH corespunzător unei mase moleculare relativ medie de aproximativ 6 000 |
||
|
Formulă chimică |
(C2H4O)n H2O (n = numărul de unităţi de oxid de etilenă corespunzător unei mase moleculare de 6 000 , aproximativ 140) |
||
|
Masă moleculară |
5 600 -7 000 |
||
|
Compoziţie |
Cel puţin de 90,0 % şi cel mult 110,0 % |
||
|
Descriere |
Solid alb sau aproape alb cu aspect de ceară sau de parafină |
||
|
Identificare |
|
||
|
Foarte solubil în apă şi în clorură de metilen. Practic insolubil în alcool, în eter şi în uleiuri grase şi minerale |
||
|
Între 55 oC şi 61 oC |
||
|
Puritate |
|
||
|
Viscozitate |
Între 0,220 şi 0,275 kgm-1s-1 la 20 oC |
||
|
Indice de hidroxil |
Între 16 şi 22 |
||
|
Cenuşă sulfatată |
Cel mult 0,2 % |
||
|
Oxid de etilenă |
Cel mult 0,2 mg/Kg |
||
|
Arsenic |
Cel mult 3 mg/Kg |
||
|
Plumb |
Cel mult 5 mg/Kg |
(1) JO L 226, 22.9.1995, p. 1.
(*1) Amidon TS: se pulverizează 0,5 g amidon (amidon din cartofi, porumb sau solubil) cu 5 ml de apă; la pasta ce rezultă se adaugă o cantitate suficientă de apă pentru a rezulta un volum total de 100 ml, amestecând continuu. Se fierbe câteva minute, se lasă să se răcească, se filtrează. Amidonul trebuie preparat proaspăt.
(2) Clorură de cobalt TSC: se dizolvă aproximativ 65 grame clorură de cobalt CoCl2·6H2O într-o cantitate suficientă de amestec de 25 ml acid clorhidric şi 975 ml apă pentru a rezulta un volum total de 1 l. Se introduc exact 5 ml din această soluţie într-o eprubetă conţinând 250 ml soluţie de iod, se adaugă 5 ml de 3 % peroxid de hidrogen, apoi 15 ml de 20 % soluţie de hidroxid de sodiu. Se fierbe 10 minute, se lasă să se răcească, se adaugă 2 grame iodură de potasiu şi 20 ml de 25 % acid sulfuric. După ce precipitatul este complet dizolvat, se titrează iodura eliberată cu tiosulfat de sodiu (0,1 N) în prezenţa amidonului TS (*1). Un ml tiosulfat de sodiu (0,1 N) corespunde la 23,80 mg de CoCl2·6H2O. Se ajustează volumul final al soluţiei prin adăugarea unei cantităţi suficiente de mixtură de acid clorhidric/apă pentru a rezulta o soluţie conţinând 59,5 mg de CoCl2·6H2O/ml.
(3) Clorură de fier TSC: se dizolvă aproximativ 55 g de clorură de fier într-o cantitate suficientă de amestec de 25 ml acid clorhidric şi 975 ml de apă pentru a rezulta un volum total de 1 l. Se introduc 10 ml din această soluţie într-o eprubetă conţinând 250 ml soluţie de iod, se adaugă 15 ml de apă şi 3 g de iodură de potasiu; mixtura se lasă 15 minute. Se diluează cu 100 ml apă, apoi iodura eliberată se titrează cu tiosulfat de sodiu (0,1 N) în prezenţa amidonului TS (*1). Un ml de tiosulfat de sodiu (0,1 N) corespunde la 27,03 mg FeCl3·6H2O. Se ajustează volumul final al soluţiei prin adăugarea unei cantităţi suficiente de mixtură de acid clorhidric/apă pentru a rezulta o soluţie conţinând 45,0 mg de FeCl3·6H2O/ml.
(4) Sulfat de cupru TSC: se dizolvă aproximativ 65 g de sulfat de cupru CuSO4·5H2O într-o cantitate suficientă de amestec de 25 ml acid clorhidric şi 975 ml de apă pentru a rezulta un volum total de 1 l. Se introduc 10 ml din această soluţie într-o eprubetă conţinând 250 ml soluţie de iod, se adaugă 40 ml apă, 4 ml acid acetic şi 3 g iodură de potasiu. Se titrează iodura eliberată cu tiosulfat de sodiu (0,1 N) în prezenţa amidonului TS (*1). Un ml de tiosulfat de sodiu (0,1 N) corespunde la 24,97 mg de CuSO4·5 H2O. Se ajustează volumul final al soluţiei prin adăugarea unei cantităţi suficiente de mixtură de acid clorhidric/apă pentru a rezulta o soluţie conţinând 62,4 mg de CuSO4·5H2O/ml.
(5) Dacă este etichetat „pentru uz alimentar”, nitritul poate fi folosit doar în combinaţie cu sare sau cu un substituent al sării.
(6) Dacă este etichetat „pentru uz alimentar”, nitritul poate fi folosit doar în combinaţie cu sare sau cu un substituent al sării.
ANEXA II
PARTEA A
Directiva abrogată şi lista modificărilor ulterioare
(menţionate la articolul 2)
|
Directiva 96/77/CE a Comisiei
|
|
PARTEA B
Termene de transpunere în dreptul intern
(menţionate la articolul 2)
|
Directiva |
Data limită de transpunere |
|
96/77/CE |
1 iulie 1997 (1) |
|
98/86/CE |
1 iulie 1999 (2) |
|
2000/63/CE |
31 martie 2001 (3) |
|
2001/30/CE |
1 iunie 2002 (4) |
|
2002/82/CE |
31 august 2003 |
|
2003/95/CE |
1 noiembrie 2004 (5) |
|
2004/45/CE |
1 aprilie 2005 (6) |
|
2006/129/CE |
15 februarie 2008 |
(1) În conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din Directiva 96/77/CE, produsele introduse pe piaţă sau etichetate înainte de 1 iulie 1997 care nu sunt conforme cu prezenta directivă pot fi comercializate până la epuizarea stocurilor.
(2) În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din Directiva 98/86/CE, produsele introduse pe piaţă sau etichetate înainte de 1 iulie 1999 care nu sunt conforme cu prezenta directivă pot fi comercializate până la epuizarea stocurilor.
(3) În conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din Directiva 2000/63/CE, produsele introduse pe piaţă sau etichetate înainte de 31 martie 2001 care nu sunt conforme cu prezenta directivă pot fi comercializate până la epuizarea stocurilor.
(4) În conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din Directiva 2001/30/CE, produsele introduse pe piaţă sau etichetate înainte de 1 iunie 2002 care nu nu sunt conforme cu prezenta directivă pot fi comercializate până la epuizarea stocurilor.
(5) În conformitate cu articolul 3 din Directiva 2003/95/CE, produsele introduse pe piaţă sau etichetate înainte de 1 noiembrie 2004 care nu sunt conforme cu prezenta directivă pot fi comercializate până la epuizarea stocurilor.
(6) În conformitate cu articolul 3 din Directiva 2004/45/CE, produsele introduse pe piaţă sau etichetate înainte de 1 aprilie 2005 care nu sunt conforme cu prezenta directivă pot fi comercializate până la epuizarea stocurilor.
ANEXA III
Tabel de corespondenţă
|
Directiva 96/77/CE |
Prezenta directivă |
|
Articolul 1 |
Articolul 1 |
|
Articolul 2 |
— |
|
Articolul 3 |
— |
|
— |
Articolul 2 |
|
Articolul 4 |
Articolul 3 |
|
Articolul 5 |
Articolul 4 |
|
Anexa |
Anexa I |
|
— |
Anexa II |
|
— |
Anexa III |