18.3.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 75/81

(1)

La 26 iunie 1997, Consiliul a adoptat Programul UE pentru prevenirea și combaterea traficului ilicit de arme convenționale, prin care Uniunea Europeană și statele sale membre se angajează să ia măsuri concertate pentru acordarea de asistență altor țări în prevenirea și combaterea traficului ilicit de arme.

(2)

La 8 iunie 1998, Consiliul a adoptat Codul de conduită al Uniunii Europene privind exporturile de arme, care stabilește opt criterii pentru exportul de arme convenționale, înființează un mecanism de notificare și consultare pentru refuzuri și conține o procedură de asigurare a transparenței prin publicarea raporturilor anuale ale UE privind exporturile de arme; de la adoptarea sa, codul a contribuit în mod semnificativ la armonizarea politicilor naționale de control al exporturilor de arme, iar principiile și criteriile sale au fost în mod oficial susținute de diferite țări terțe.

(3)

Dispoziția operativă 11 din Codul de conduită al Uniunii Europene privind exporturile de arme stipulează că statele membre vor depune toate eforturile pentru a încuraja alte state exportatoare de arme să subscrie la principiile codului.

(4)

Strategia europeană de securitate adoptată de șefii de stat și de guvern la 12 decembrie 2003 enunță cinci provocări fundamentale cu care UE se confruntă în contextul de după războiul rece: terorismul, proliferarea armelor de distrugere în masă, conflictele regionale, eșecurile statale și criminalitatea organizată. Consecințele circulației necontrolate a armelor convenționale se află în centrul a patru dintre aceste cinci provocări. Într-adevăr, transferul necontrolat de arme contribuie la agravarea terorismului și a criminalității organizate și este un factor major în producerea și propagarea conflictelor, precum și pentru colapsul structurilor statului. În afară de aceasta, strategia subliniază importanța controlului exporturilor în stoparea proliferării.

(5)

Instrumentul internațional care permite statelor să identifice și să urmărească, în mod rapid și fiabil, armele ușoare și de calibru mic ilegale, adoptat de Adunarea Generală a Națiunilor Unite la 8 decembrie 2005, are drept obiectiv îmbunătățirea eficienței și completarea acordurilor bilaterale, regionale și internaționale existente pentru prevenirea, combaterea și eradicarea comerțului ilicit cu arme ușoare și de calibru mic sub toate aspectele.

(6)

Strategia UE de combatere a acumulării și a traficului ilicit de arme ușoare și de calibru mic (SALW), precum și de muniții aferente, adoptată de Consiliul European din 15 și 16 decembrie 2005, prevede că UE ar trebui să sprijine, la nivel regional și internațional, întărirea controalelor privind exporturile de arme și promovarea criteriilor Codului de conduită privind exporturile de arme, printre altele, prin acordarea de asistență țărilor terțe la elaborarea legislației lor interne în acest domeniu și prin promovarea măsurilor pentru îmbunătățirea transparenței.

(7)

La 6 decembrie 2006, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, cu sprijinul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, a adoptat Rezoluția 61/89 intitulată „Spre un tratat privind comerțul cu arme: stabilirea standardelor internaționale comune pentru importul, exportul și transferul de arme convenționale”. În decembrie 2006 și în iunie și decembrie 2007, concluziile adoptate de Consiliu au subliniat importanța asumării unui rol activ de către UE și statele membre și a cooperării acestora cu alte state și organizații regionale ca parte a procesului din cadrul Națiunilor Unite de stabilire a unor standarde internaționale comune pentru importul, exportul și transferul de arme convenționale, care ar reprezenta o contribuție majoră la contracararea proliferării nedorite și iresponsabile de arme convenționale ce subminează pacea, securitatea, dezvoltarea și respectarea deplină a drepturilor omului.

(8)

Planurile de acțiune convenite între UE și țările partenere în cadrul politicii europene de vecinătate conțin fie o trimitere directă la Codul de conduită al Uniunii Europene privind exporturile de arme, fie la dezvoltarea unor sisteme eficiente de control la nivel național al exporturilor,

—

Strategiei europene de securitate;

—

Strategiei UE de combatere a acumulării și a traficului ilicit de arme ușoare și de calibru mic, precum și de muniții aferente;

—

dispoziției operative 11 din Codului de conduită european privind exporturile de arme;

—

Programului UE pentru prevenirea și combaterea traficului ilicit cu arme convenționale;

—

Instrumentului internațional care permite statelor să identifice și urmărească, în mod rapid și fiabil, armele ușoare și de calibru mic ilegale;

—

planurilor de acțiune din cadrul politicii europene de vecinătate;

—

și a concluziilor Consiliului referitoare la un tratat internațional privind comerțul cu arme,

(a)

promovarea în rândul țărilor terțe a criteriilor și principiilor Codului Uniunii Europene privind exporturile de arme;

(b)

acordarea de asistență țărilor terțe în elaborarea și punerea în aplicare a legislației pentru a asigura controlul eficient al exporturilor de arme;

(c)

acordarea de asistență țărilor în formarea funcționarilor competenți în domeniul eliberării licențelor pentru a asigura punerea în aplicare corespunzătoare și executarea controalelor privind exporturile de arme;

(d)

acordarea de asistență țărilor în elaborarea de către acestea a rapoartelor naționale privind exporturile de arme și în promovarea de către acestea a altor forme de evaluare pentru a încuraja transparența și responsabilitatea în exporturile de arme;

(e)

încurajarea țărilor terțe în sprijinirea procesului ONU care vizează adoptarea unui tratat internațional cu forță juridică obligatorie care să stabilească standarde comune pentru comerțul cu arme convenționale la nivel mondial și acordarea de asistență pentru a asigura posibilitatea acestora de a respecta eventualele standarde comune.

—

Centrului sloven pentru perspectiva europeană, acționând în numele Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Slovenia, pentru proiectele referitoare la țările din Balcanii de Vest și Turcia;

—

Ministerului Afacerilor Externe și Europene al Republicii Franceze, pentru proiectele referitoare la țările din Africa de Nord și din regiunea mediteraneană;

—

Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Cehe, pentru proiectele referitoare la țările din Balcanii de Vest și Ucraina;

—

Inspectoratului pentru produse strategice din Suedia, acționând în numele Ministerului Afacerilor Externe al Regatului Suediei, pentru proiectele referitoare la Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia și Moldova.