29.3.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 88/47

(1)

GDF este un grup energetic prezent în toate sectoarele lanțului de distribuție a gazului și în serviciile energetice asociate, fiind activ în exploatarea, producerea, transportul, depozitarea, distribuția și comercializarea gazelor naturale, cu preponderență în Franța, dar și în Belgia, Germania, Regatul Unit, Luxemburg, Ungaria și Spania. În Belgia, Gaz de France alături de Centrica dețin controlul în comun asupra SPE (2), care este prezent pe piețele belgiene de energie electrică și de gaze naturale și furnizează servicii energetice.

(2)

Grupul Suez este activ în industria și serviciile de utilitate publică. Grupul este organizat în patru ramuri operaționale în două domenii de activitate, și anume energia și mediul. Principalele entități Suez active în domeniul energiei sunt: Electrabel (energie electrică și gaz), Distrigaz (gaz), Fluxys (transportul și depozitarea gazului), Elyo (care a devenit Suez Energy Services în ianuarie 2006), Fabricom, GTI, Axima și Tractebel Engineering în sectorul de servicii energetice. Conform informațiilor furnizate de părți, Suez Energie Europe deține o participare minoritară de 27,5 % din Elia, societate care administrează rețeaua de transport de energie electrică în Belgia.

(3)

Prin operațiunea notificată, GDF va absorbi Suez, care va dispărea ca entitate juridică. Propunerea de concentrare va fi supusă aprobării proiectului cu majoritate calificată în cadrul adunărilor generale extraordinare ale celor două grupuri și nu necesită lansarea unei oferte publice pentru acțiunile Suez. Consiliile de administrație ale celor două grupuri, reunite la data de 25 februarie 2006 pentru Suez și 26 februarie 2006 pentru GDF, au aprobat deja proiectul de fuziune. Aceasta se va realiza printr-un schimb de acțiuni – o acțiune Suez în schimbul unei acțiuni GDF.

(4)

Punerea în aplicare a operațiunii în cauză depinde de modificarea, de către Parlamentul francez, a legii din 9 august 2004 privind reducerea participării statului la capitalul GDF sub 50 %.

(5)

Având în vedere considerentele anterioare, operațiunea notificată constituie o concentrare în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 privind concentrările.

(6)

În decizia Comisiei, aceasta consideră că respectiva concentrare ar denatura în mod semnificativ concurența eficientă în patru sectoare: sectorul gazului în Belgia, sectorul gazului în Franța, sectorul energiei electrice în Belgia și rețelele de termoficare în Franța.

(7)

În ceea ce privește sectorul gazului în Belgia, se constată denaturări importante ale concurențe eficiente pe următoarele piețe (definite la nivel național) de furnizare a gazelor H și/sau a gazelor L:

Părțile ar deține cote de piață cumulate foarte ridicate și ar ocupa o poziție dominantă pe toate aceste piețe.

(8)

Concentrarea ar elimina concurentul cel mai bine plasat al operatorului istoric. În plus, nicio altă societate nu ar fi în măsură să reproducă același nivel de constrângere concurențială ca GDF. Cotele de piață importante de care beneficiază GDF pot fi explicate printr-un anumit număr de atuuri și avantaje de care dispune această întreprindere și pe care niciun alt concurent nu le reunește în aceeași măsură. GDF nu este numai operatorul istoric într-o țară vecină mare, care are acces la un portofoliu de gaze larg și diversificat, în special în ceea ce privește gazele naturale lichefiate (GNL), ci dispune, de asemenea, de un acces privilegiat la depozitele de gaze H în Belgia, posedă o capacitate de depozitare a gazelor L în Franța, în apropierea frontierei cu Belgia, este coproprietara unor gazoducte de tranzit care trec prin Belgia și exercită controlul comun asupra anumitor puncte de intrare, deținând rezerve de capacitate în anumite puncte de intrare. În ceea ce privește gazele L, de exemplu, noii concurenți pe piața belgiană, precum Nuon sau Essent, nu se pot aproviziona cu gaz decât de la Suez sau GDF, care sunt legate prin contracte pe termen lung cu […] (3), acoperind în totalitate exporturile acesteia din urmă către Belgia și Franța.

(9)

În sfârșit, decizia subliniază existența unor bariere ridicate la intrarea pe piață care consolidează efectele orizontale generate de cumulul cotelor de piață descrise anterior. Aceste obstacole se referă la accesul la gaz (părțile implicate în concentrare au acces la cea mai mare parte a gazului importat în Belgia și dețin cvasitotalitatea contractelor de import pe termen lung), accesul la infrastructură (inclusiv controlul pe care părțile îl exercită asupra Fluxys, operatorul de rețea, gestionarea rețelelor de tranzit de către Distrigaz, o capacitate de intrare insuficientă, congestionarea rețelei), accesul la GNL (singurul terminal din Belgia, situat în Zeebrugge, este gestionat de Fluxys LNG, o filială a Suez), accesul la depozitarea gazelor H în Belgia (capacitatea de depozitare franceză, deținută de GDF, este cea mai bună soluție alternativă în afara Belgiei), specificările de calitate și lipsa lichidităților în terminalul Zeebrugge. Deși multe dintre obstacolele respective existau deja înainte de concentrare, o parte dintre acestea sunt întărite prin această operațiune (de exemplu, proprietatea gazoductelor, precum și rezervele de capacitate și de depozitare).

(10)

În ceea ce privește sectorul gazului în Franța, piețele geografice în cauză se bazează pe împărțirea țării în cinci zone de echilibrare: nord, vest, est, sud și sud-vest. Principala rețea de transport pentru ultima zonă este gestionată de Total Infrastructure Gaz France (TIGF), filială deținută în întregime de Total, în timp ce rețelele de transport pentru primele patru zone sunt gestionate de GDF Réseau transport (GRT gaz), filială deținută în totalitate de GDF. Conform investigării pieței, cele cinci zone de echilibrare sunt caracterizate de condiții concurențiale distincte, astfel cum este ilustrat, în special, de congestionările care există între diferite zone.

(11)

Având în vedere această subdiviziune geografică în cinci zone, decizia identifică denaturări importante ale concurenței eficiente pe următoarele piețe:

GDF se bucură de o poziție dominantă pe toate aceste piețe. În orice caz, dispariția Suez (Distrigaz) de pe piață întărește poziția actorului dominant, prin eliminarea unuia dintre cei mai bine plasați și cei mai puternici concurenți.

(12)

Ca și în cazul Belgiei, decizia explică modul în care barierele importante la intrarea pe piață, în ceea ce privește accesul la gaz și la infrastructuri, consolidează efectele orizontale ale concentrației. În ceea ce privește accesul la gaz, părțile implicate în concentrare au acces la cea mai mare parte a gazului importat în Franța și dețin aproape toate contractele de import pe termen lung. Cât despre infrastructurile din sectorul gazului, cvasitotalitatea acestora (cu excepția celor din zona de sud-vest, care sunt deținute și gestionate de Total) aparțin GDF, fie direct, fie prin intermediul GRT gaz, filială deținută în totalitate de aceasta.

(13)

Decizia identifică denaturări importante ale concurenței eficiente pe următoarele piețe:

(14)

În afara efectelor orizontale ale concentrării, decizia identifică un anumit număr de efecte verticale ale acestei operațiuni care consolidează poziția dominantă a Suez pe piețele de energie electrică din Belgia.

(15)

Având în vedere utilizarea gazului ca materie primă pentru generarea de energie electrică, decizia subliniază capacitatea și interesul părților de a crește costul gazului și, în special, cel al aprovizionării flexibile a centralelor electrice cu funcționare pe gaz.

(16)

În plus, decizia subliniază faptul că părțile vor cunoaște în detaliu cea mai importantă componentă de cost a centralelor electrice cu funcționare pe gaz ale rivalilor lor și, prin urmare, și politica acestora de prețuri și de producție.

(17)

Având în vedere că părțile sunt principalii furnizori de servicii auxiliare și de curent electric de echilibrare ai ELIA, decizia subliniază capacitatea și interesul părților de a crește costul serviciilor auxiliare și al curentului electric de echilibrare pentru rivalii acestora.

(18)

A patra preocupare pe plan vertical identificată în decizie constă în eliminarea singurului concurent al Suez care este în prezent în măsură să propună oferte duble (gaze + energie electrică) micilor întreprinderi și clienților rezidențiali.

(19)

Decizia explică motivele pentru care barierele importante la intrarea pe piață în ceea ce privește: (i) accesul la capacitatea de generare a energiei electrice; (ii) certificatele verzi și cogenerarea de căldură și energie electrică (CHP); (iii) caracterul nelichid al comercializării energiei electrice și (iv) accesul la infrastructura de transmisie și distribuție consolidează efectele orizontale ale concentrării.

(20)

Printre diversele „servicii asociate energiei” care sunt furnizate de către cele două părți, operațiunea ridică probleme de concurență pentru unul dintre acestea, și anume piața, definită la nivel național, a delegării gestionării de servicii publice de termoficare urbană în Franța („rețeaua de termoficare”).

(21)

Contractele pe termen lung (de la 12 la 24 de ani) pentru gestionarea rețelelor de termoficare sunt oferite de municipalități, prin intermediul licitațiilor la care nu participă, în practică, decât câteva întreprinderile franceze specializate. Este vorba de următorii furnizori: Dalkia (grupul Veolia), SES-Elyo (grupul Suez), Soccram (grupul Thion) și Cogac (Cofathec-Coriance, grupul GDF). Cogac (grupul GDF) deține o participare substanțială în cadrul Soccram (grupul Thion) și își exercită, fără îndoială, controlul comun asupra acestuia din urmă.

(22)

În urma concentrării, părțile vor deveni actorul principal pe piață. Operațiunea elimină Cogac (grupul GDF), care a funcționat pe piață ca o „societate deviantă”, ceea ce explică absența unei coordonări pe piață.

(23)

În plus, poziția GDF ca furnizor dominant de gaz pentru orice participant la o licitație privind gestionarea rețelei de termoficare în Franța reprezintă un factor suplimentar care atenuează presiunile concurențiale pe piața respectivă.

(24)

Pentru a soluționa problemele de concurență identificate de Comisie, părțile și-au prezentat angajamentele la data de 20 septembrie 2006.

(25)

În urma consultării de către Comisie a actorilor de pe piață, s-a constatat că marea majoritate a acestora consideră că angajamentele respective nu sunt suficiente pentru soluționarea problemelor de concurență generate de operațiunea notificată.

(26)

După ce au fost informați de Comisie cu privire la rezultatele consultării actorilor de pe piață, părțile și-au modificat angajamentele inițiale la data de 13 octombrie 2006.

(27)

Angajamentele prezentate de către părți conțin cinci elemente principale:

(28)

Pe baza evaluării informațiilor deja obținute în cadrul investigării, în special a rezultatelor obținute în urma consultării anterioare a actorilor de pe piață, Comisia consideră că angajamentele modificate, propuse de către părți la data de 13 octombrie 2006, îi permit să stabilească în mod clar și fără a recurge la o nouă consultare a pieței faptul că acestea sunt suficiente pentru eliminarea problemelor de concurență generate de operațiunea notificată, atât în Belgia, cât și în Franța, în special din următoarele motive:

(29)

Concentrarea, astfel cum a fost notificată, ar denatura în mod semnificativ concurența pe mai multe piețe. Angajamentele modificate, prezentate la data de 13 octombrie 2006 de către părți, sunt suficiente pentru eliminarea problemelor de concurență identificate. Prin urmare, decizia constată că, sub rezerva respectării angajamentelor propuse de către părți la data de 13 octombrie 2006 și reiterate la 6 noiembrie 2006, concentrarea este compatibilă cu piața comună.

(30)

Astfel, prezenta decizie a Comisiei declară operațiunea notificată ca fiind compatibilă cu piața comună și cu funcționarea Acordului SEE, în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul privind concentrările.