05/Volumul 06

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

219

L 235/10

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

O veritabilă piață internă a serviciilor financiare este esențială pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă în Comunitate.

(2)

S-au înregistrat deja realizări importante în crearea acestei piețe interne, ceea ce permite instituțiilor financiare să funcționeze în alte state membre și asigură un nivel ridicat de protecție a consumatorilor de servicii financiare.

(3)

Comunicarea Comisiei denumită „Planul de acțiune pentru punerea în aplicare a cadrului de acțiune pentru servicii financiare” identifică o serie de măsuri necesare pentru a realiza piața internă a serviciilor financiare, iar Consiliul European, întrunit la Lisabona la 23 și 24 martie 2000, a cerut punerea în aplicare a acestui plan de acțiune până în 2005.

(4)

Planul de acțiune pentru servicii financiare subliniază ca prioritate urgentă necesitatea elaborării unei directive privind supravegherea prudențială a instituțiilor pentru furnizarea de pensii ocupaționale, deoarece aceste instituții financiare majore, care joacă un rol esențial în asigurarea integrării, eficienței și lichidității piețelor financiare, nu sunt reglementate de nici un cadru legislativ comunitar coerent care să le permită să beneficieze pe deplin de avantajele pieței interne.

(5)

În măsura în care sistemele de securitate socială sunt supuse unei presiuni crescânde, în viitor se va pune un accent tot mai mare pe pensiile ocupaționale ca sistem complementar; acest sistem trebuie așadar dezvoltat, fără însă a se pune sub semnul întrebării importanța sistemelor de pensii din sistemul asigurărilor sociale în ceea ce privește o protecție socială sigură, durabilă și eficientă, care să garanteze un standard de viață decent la bătrânețe și care, prin urmare, trebuie să se afle în centrul obiectivului de consolidare a modelului social european.

(6)

Prezenta directivă constituie așadar un prim pas către instituirea unei piețe interne a sistemelor de pensii ocupaționale, organizată la scară europeană; prin stabilirea regulii prudenței ca principiu de bază pentru investirea capitalului și oferirea posibilității instituțiilor de a funcționa transfrontalier se încurajează redirecționarea economiilor către sectorul furnizării de pensii ocupaționale, prin aceasta contribuindu-se la progresul economic și social.

(7)

Regulile prudențiale enunțate în prezenta directivă au rolul atât de a garanta un nivel înalt de securitate pentru viitorii pensionari prin impunerea unor reguli riguroase de supraveghere, cât și de a facilita gestionarea eficientă a sistemelor de pensii ocupaționale.

(8)

Instituțiile care sunt complet separate de orice întreprindere afiliată la un sistem de pensii și care funcționează pe baza principiului de finanțare prin capitalizare cu singurul scop de a furniza pensii trebuie să aibă libertatea de a presta servicii și libertatea de a investi, singura condiție fiind respectarea cerințelor prudențiale coordonate, indiferent dacă aceste instituții sunt considerate sau nu entități juridice.

(9)

În conformitate cu principiul subsidiarității, statele membre ar trebui să păstreze responsabilitatea integrală pentru organizarea sistemelor lor de pensii, precum și puterea de decizie asupra rolului fiecăruia dintre cei trei piloni ai sistemului de pensii din fiecare stat membru; în contextul celui de-al doilea pilon, trebuie, de asemenea, să păstreze responsabilitatea integrală pentru rolul și funcțiile diferitelor instituții pentru furnizarea de pensii ocupaționale, cum ar fi fondurile de pensii sectoriale, casele de pensii ale întreprinderilor, precum și societățile de asigurare de viață; prin prezenta directivă nu se intenționează repunerea în discuție a acestei prerogative.

(10)

Reglementările naționale privind participarea lucrătorilor care desfășoară o activitate independentă la sistemele de pensii ocupaționale diferă; în unele state membre, instituțiile pentru furnizarea de pensii ocupaționale pot funcționa pe bază de acorduri cu un sector sau asociații profesionale ale căror membri exercită o activitate independentă sau direct cu persoane care exercită o activitate independentă sau cu salariați; în unele state membre, o persoană care exercită o activitate independentă poate, de asemenea, să devină membru al unei instituții, în condițiile în care acea persoană acționează ca angajator sau oferă serviciile sale profesionale unei întreprinderi; în unele state membre, persoanele care exercită o activitate independentă nu pot să se afilieze unei instituții pentru furnizarea de pensii ocupaționale, dacă nu îndeplinesc anumite condiții, inclusiv acelea impuse de legislația socială și de dreptul muncii.

(11)

Instituțiile care gestionează sistemele de securitate socială și care sunt deja coordonate la nivel comunitar trebuie excluse din domeniul de aplicare a prezentei directive; cu toate acestea, este necesar să se ia în considerare specificitatea instituțiilor care, într-un stat membru, gestionează atât sisteme de securitate socială, cât și sisteme de pensii ocupaționale.

(12)

Instituțiile financiare care beneficiază deja de un cadru legislativ comunitar ar trebui, în general, să fie excluse din domeniul de aplicare a prezentei directive; cu toate acestea, în măsura în care aceste instituții pot ca, în anumite cazuri, să ofere și servicii de pensii ocupaționale, este important să se asigure că prezenta directivă nu determină denaturări ale concurenței; asemenea denaturări pot fi evitate prin aplicarea cerințelor prudențiale din prezenta directivă serviciului de pensii ocupaționale al societăților de asigurare de viață; Comisia trebuie, de asemenea, să monitorizeze cu atenție situația pe piața pensiilor ocupaționale și să evalueze posibilitatea de a extinde aplicarea facultativă a prezentei directive la alte instituții financiare reglementate.

(13)

Atunci când se intenționează asigurarea securității financiare după pensionare, prestațiile oferite de instituțiile pentru furnizarea de pensii ocupaționale trebuie să asigure în general plata unei rente viagere; plata unei rente temporare sau a unei sume forfetare trebuie, de asemenea, să fie posibile.

(14)

Este important să se asigure faptul că persoanele în vârstă și persoanele cu handicap nu sunt expuse riscului sărăciei și pot beneficia de un standard de viață decent; prevederea corespunzătoare a riscurilor biometrice în cadrul sistemelor de pensii ocupaționale este un aspect important al luptei împotriva sărăciei și insecurității persoanelor în vârstă; atunci când introduc un sistem de pensii, angajatorii și lucrătorii sau reprezentanții acestora trebuie să ia în considerare posibilitatea de a include, în acest sistem de pensii, dispoziții pentru acoperirea riscului de longevitate și a riscului de invaliditate profesională, precum și dispoziții pentru plata unei pensii de urmaș.

(15)

Oferind statelor membre posibilitatea de a exclude din domeniul de aplicare a legislației naționale de aplicare instituțiile care gestionează sisteme care împreună au în total mai puțin de o sută de membri, se poate facilita supravegherea în unele state membre, fără a afecta buna funcționare a pieței interne în acest domeniu; cu toate acestea, aceasta nu ar trebui să pericliteze dreptul instituțiilor de acest tip de a desemna, pentru gestionarea portofoliului lor de investiții și pentru conservarea activelor lor, gestionari și depozitari autorizați corespunzător, stabiliți în alt stat membru.

(16)

Instituții cum ar fi „Unterstützungskassen” din Germania, ale căror membri nu au dreptul legal la prestații de o anumită valoare și unde interesele lor sunt protejate printr-o asigurare legală obligatorie în caz de insolvabilitate, trebuie să fie excluse din domeniul de aplicare a prezentei directive.

(17)

Pentru a proteja membrii și beneficiarii, instituțiile pentru furnizarea de pensii ocupaționale trebuie să își limiteze activitățile la acele activități la care se face referire în prezenta directivă, precum și la cele care decurg din acestea.

(18)

În cazul falimentului unei întreprinderi afiliate la un sistem de pensii, un membru este supus riscului de a-și pierde atât locul de muncă, cât și drepturile de pensie dobândite; acest lucru determină necesitatea asigurării unei separații clare între acea întreprindere și instituție și instituirea unor norme prudențiale minime pentru a proteja membrii.

(19)

Instituțiile pentru furnizarea de pensii ocupaționale funcționează și sunt supravegheate în modalități care diferă considerabil de la un stat membru la altul; în unele state membre, supravegherea poate fi exercitată nu numai asupra instituției însăși, dar și asupra entităților sau societăților autorizate să gestioneze aceste instituții; statele membre ar trebui să aibă posibilitatea să ia în calcul această particularitate atâta timp cât se întrunesc efectiv cerințele prevăzute în prezenta directivă; statele membre trebuie, de asemenea, să fie în măsură să permită societăților de asigurări și altor entități financiare să gestioneze instituțiile pentru furnizarea de pensii ocupaționale.

(20)

Instituțiile pentru furnizarea de pensii ocupaționale furnizează servicii financiare; având în vedere că acestea își asumă o mare responsabilitate în ceea ce privește plata pensiilor ocupaționale, acestea trebuie să îndeplinească anumite norme minime prudențiale privind activitățile lor și condițiile de funcționare.

(21)

Existența unui număr mare de instituții în anumite state membre impune necesitatea găsirii unei soluții pragmatice în ceea ce privește autorizarea lor prealabilă; cu toate acestea, dacă o instituție dorește să gestioneze un sistem în alt stat membru, trebuie solicitată o autorizare prealabilă din partea autorității competente din statul membru de origine.

(22)

Fiecare stat membru trebuie să oblige fiecare instituție stabilită pe teritoriul său să întocmească conturi anuale și rapoarte anuale care să ia în calcul fiecare sistem de pensii gestionat de instituție și, dacă este cazul, conturi anuale și rapoarte anuale pentru fiecare sistem de pensii; conturile anuale și rapoartele anuale care prezintă o imagine corectă și fidelă, aprobată corespunzător de o persoană autorizată, a activelor și a angajamentelor, precum și a situației financiare a instituției, luând în considerare fiecare sistem de pensii gestionat de o instituție, sunt o sursă esențială de informații pentru membrii și beneficiarii unui sistem și pentru autoritățile competente; ele permit în special autorităților competente să controleze soliditatea financiară a unei instituții și să evalueze dacă aceasta este în măsură să își îndeplinească toate obligațiile contractuale.

(23)

Informarea corespunzătoare a membrilor și beneficiarilor unui sistem de pensii joacă un rol esențial; acest lucru are o relevanță deosebită pentru solicitările de informații privind soliditatea financiară a instituțiilor, regulile contractuale, prestațiile și finanțarea efectivă a drepturilor de pensie acumulate, precum și politica de investiții și gestionarea riscurilor și costurilor.

(24)

Politica de investiții a unei instituții reprezintă un factor decisiv atât pentru securitatea, cât și pentru nivelul de accesibilitate al pensiilor ocupaționale; de aceea, instituțiile trebuie să enunțe principii pe baza cărora să își fondeze politica de investiții și, cel puțin la fiecare trei ani, să reexamineze aceste principii; enunțarea principiilor trebuie pusă la dispoziția autorităților competente și, de asemenea, comunicată la cerere membrilor și beneficiarilor fiecărui sistem de pensii.

(25)

Pentru a se achita de obligațiile lor statutare, autoritățile competente trebuie să beneficieze de drepturi adecvate la informare și competențe de intervenție corespunzătoare în privința instituțiilor și persoanelor care le gestionează în mod efectiv; în cazul în care o instituție pentru furnizarea de pensii ocupaționale a transferat altor întreprinderi (externalizare) anumite funcții importante, cum ar fi gestionarea investițiilor, tehnologia informației sau contabilitatea, aceste drepturi la informare și aceste competențe de intervenție trebuie să fie extinse la funcțiile menționate, pentru a verifica dacă respectivele activități se derulează în conformitate cu regulile de supraveghere.

(26)

Un calcul prudent al provizioanelor tehnice reprezintă o condiție esențială pentru a se garanta onorarea obligațiilor de plată a pensiilor; este așadar necesar ca provizioanele tehnice să fie calculate pe baza metodelor actuariale recunoscute și certificate de către persoane autorizate; ratele maxime ale dobânzii trebuie alese prudent, în conformitate cu normele naționale relevante; volumul minim de provizioane tehnice trebuie să fie suficient pentru ca prestațiile care se plătesc deja beneficiarilor să poată fi plătite în continuare și să reflecte în același timp angajamentele care rezultă din drepturile de pensie acumulate ale membrilor.

(27)

Riscurile asumate de instituții variază semnificativ de la un stat membru la altul; statele membre de origine trebuie așadar să aibă posibilitatea de a reglementa calculul provizioanelor tehnice suplimentar și mai detaliat decât se prevede în prezenta directivă.

(28)

Deținerea de active suficiente și corespunzătoare pentru a acoperi provizioanele tehnice protejează interesele membrilor și beneficiarilor sistemului de pensii în cazul în care întreprinderea afiliată la sistem devine insolvabilă; în cazul activităților transfrontaliere, în special, recunoașterea reciprocă a principiilor de supraveghere aplicate în statele membre necesită ca provizioanele tehnice să fie în orice moment finanțate integral.

(29)

Dacă instituția nu operează transfrontalier, statele membre trebuie să poată permite acoperirea parțială, numai cu condiția elaborării unui plan adecvat de refacere a acoperirii integrale, fără a se aduce atingere cerințelor Directivei 80/987/CEE a Consiliului din 20 octombrie 1980 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la protecția salariaților în cazul insolvabilității angajatorului (4).

(30)

În multe cazuri poate fi întreprinderea afiliată la sistemul de pensii și nu instituția însăși cea care fie își asumă riscurile biometrice, fie garantează anumite prestații sau randamentul investițiilor; cu toate acestea, în unele cazuri, instituția este cea care oferă o asemenea acoperire sau garanții, iar obligațiile întreprinderilor afiliate se limitează la plata cotizațiilor necesare; în aceste cazuri, produsele oferite sunt similare cu cele ale societăților de asigurare de viață, iar instituțiile în cauză ar trebui să dețină cel puțin aceleași fonduri suplimentare proprii ca și societățile de asigurare de viață.

(31)

Instituțiile sunt investitori pe termeni foarte lung; răscumpărarea activelor acestor instituții nu poate fi, în general, făcută pentru alt scop decât acela de a furniza drepturile de pensie; mai mult, pentru a proteja în mod adecvat drepturile membrilor și beneficiarilor, instituțiile trebuie să fie în măsură să opteze pentru o alocare a activelor care să corespundă naturii și duratei exacte a angajamentelor lor; aceste aspecte necesită o supraveghere eficientă și o abordare a reglementărilor de investiție care să permită instituțiilor suficientă flexibilitate pentru a decide asupra celei mai sigure și eficiente politici de investiții și care să le oblige să acționeze prudent; de aceea, respectarea principiului prudenței necesită o politică de investiții adaptată structurii de afiliere a fiecărei instituții pentru furnizarea de pensii ocupaționale.

(32)

Practicile și metodele de supraveghere variază de la un stat membru la altul; de aceea, statelor membre ar trebui să li se acorde o anumită libertate privind normele precise referitoare la investiții pe care doresc să le impună instituțiilor aflate pe teritoriul lor; cu toate acestea, aceste norme nu trebuie să restricționeze libera circulație a capitalului fără ca acest lucru să fie justificat de motive prudențiale.

(33)

Ca investitori pe termen foarte lung expuși unui risc de lichiditate scăzut, instituțiile pentru furnizarea de pensii ocupaționale sunt bine plasate pentru a investi în active nelichide cum ar fi acțiunile, dar și pe piețele de capital de risc, în limitele prudenței; acestea pot, de asemenea, să beneficieze de avantajele diversificării internaționale; investițiile în acțiuni, pe piețele de capital de risc și în valute, altele decât cele în care sunt angajamentele, nu trebuie restricționate, cu excepția motivelor prudențiale.

(34)

Cu toate acestea, dacă instituția funcționează transfrontalier, i se poate solicita de către autoritățile competente din statul membru gazdă să limiteze investițiile în acțiuni și active similare care nu sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, în acțiuni și alte instrumente emise de aceeași întreprindere sau în active denominate în valute necongruente, cu condiția ca reglementări similare să se aplice instituțiilor stabilite în statul membru gazdă.

(35)

Restricțiile privind libera alegere de către instituții a gestionarilor de active și a depozitarilor autorizați limitează concurența pe piața internă și de aceea ar trebui eliminate.

(36)

Fără a se aduce atingere dispozițiilor din dreptul social și din dreptul muncii la nivel național privind organizarea sistemelor de pensii, inclusiv afilierea obligatorie și dispozițiile rezultând din contractele colective de muncă, instituțiile ar trebui să aibă posibilitatea de a-și furniza serviciile în alte state membre; ar trebui să li se permită să accepte afilierea la sistem din partea unor întreprinderi cu sediul în alte state membre și să gestioneze sisteme de pensii cu membri din mai multe state membre; aceasta, în cele din urmă, ar putea duce la economii semnificative de scară pentru aceste instituții, ar îmbunătăți competitivitatea sectorului la scară comunitară și ar facilita mobilitatea forței de muncă; toate acestea necesită recunoașterea reciprocă a normelor prudențiale; cu excepția cazului în care se prevede altfel, aplicarea corectă a acestor norme prudențiale trebuie supravegheată de către autoritățile competente din statele membre de origine.

(37)

Exercitarea dreptului unei instituții dintr-un stat membru de a gestiona un sistem de pensii ocupaționale contractat în alt stat membru ar trebui să respecte în totalitate dispozițiile în vigoare ale legislației sociale și a muncii din statul membru gazdă în ceea ce privește aspectele relevante pentru pensiile ocupaționale, ca de exemplu definirea și plata pensiilor și condițiile pentru transferabilitatea drepturilor de pensie.

(38)

Dacă un sistem este supus unui regim de restricționare a activelor și angajamentelor, dispozițiile prezentei directive se aplică individual sistemului respectiv.

(39)

Din motive de supraveghere, este important să se prevadă cooperarea între autoritățile competente din statele membre și între acele autorități și Comisie pentru alte scopuri; pentru a-și îndeplini atribuțiile și a contribui la punerea în aplicare în mod uniform și la termen a prezentei directive, autoritățile competente ar trebui să procedeze la schimburile de informații necesare pentru aplicarea directivei; Comisia și-a exprimat intenția de a institui un comitet al autorităților de supraveghere pentru a încuraja cooperarea, coordonarea și schimburile de opinii între autoritățile naționale competente și pentru a promova punerea în aplicare a prezentei directive în mod uniform.

(40)

Deoarece obiectivul acțiunii propuse, acela de a crea un cadru legal comunitar care să reglementeze instituțiile pentru furnizarea de pensii ocupaționale, nu poate fi realizat pe deplin de către statele membre și, date fiind dimensiunea și efectele acțiunii, poate fi mai bine realizat de către Comunitate, Comunitatea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din tratat; în conformitate cu principiul proporționalității prevăzut în respectivul articol, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru a atinge acel obiectiv,

(a)

instituțiilor care gestionează sisteme de asigurări sociale reglementate de Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 (5) și Regulamentul (CEE) nr. 574/72 (6);

(b)

instituțiilor prevăzute de Directiva 73/239/CEE (7), Directiva 85/611/CEE (8), Directiva 93/22/CEE (9), Directiva 2000/12/CE (10) și Directiva 2002/83/CE (11);

(c)

instituțiilor care funcționează după sistemul repartiției;

(d)

instituțiilor în cadrul cărora salariații din întreprinderile afiliate nu au dreptul legal la prestații și în care întreprinderea afiliată poate răscumpăra activele în orice moment, fără a își îndeplini neapărat obligațiile de plată a pensiilor;

(e)

întreprinderilor care constituie provizioane la bilanț în vederea asigurării plății pensiilor pentru salariații proprii.

(a)

„instituție pentru furnizarea de pensii ocupaționale”, sau „instituție”, înseamnă o instituție, indiferent de forma sa juridică, care funcționează pe baza principiului de finanțare prin capitalizare, înființată separat de orice întreprindere sau grupare afiliată, cu scopul de a furniza pensii în contextul unei activități ocupaționale pe baza unui acord sau contract încheiat:

și care derulează activități care decurg direct din acestea;

(b)

„sistem de pensii” înseamnă un contract, un acord, un act fiduciar sau reguli care prevăd ce drepturi de pensii se acordă și în ce condiții;

(c)

„întreprindere afiliată” înseamnă orice întreprindere sau alt organism, indiferent dacă include sau constă dintr-una sau mai multe persoane juridice sau fizice, care acționează ca angajator sau exercită o activitate independentă sau oricare combinații dintre acestea și care varsă contribuții la o instituție pentru furnizarea de pensii ocupaționale;

(d)

„pensii” înseamnă prestațiile plătite la pensionare sau în perspectiva pensionării, sau, atunci când sunt complementare acestor indemnizații și oferite cu titlu accesoriu sub forma plăților pentru deces, invaliditate sau încetarea activității, sub formă de ajutoare bănești sau servicii în caz de boală, sărăcie sau deces. Pentru a facilita securitatea financiară după pensionare, aceste prestații iau, de obicei, forma unei rente viagere. Cu toate acestea, ele pot fi și sub forma unei rente temporare sau a unei sume forfetare;

(e)

„membru” înseamnă o persoană ale cărei activități ocupaționale îi dau sau îi vor da dreptul la pensie în conformitate cu dispozițiile unui sistem de pensii;

(f)

„beneficiar” înseamnă o persoană care primește pensie;

(g)

„autorități competente” înseamnă autoritățile naționale desemnate să îndeplinească atribuțiile prevăzute în prezenta directivă;

(h)

„riscuri biometrice” înseamnă riscuri legate de deces, invaliditate și longevitate;

(i)

„stat membru de origine” înseamnă statul membru în care instituția își are sediul social și principala structură administrativă sau, dacă nu are un sediu social, locul unde se află principala sa structură administrativă;

(j)

„stat membru gazdă” înseamnă statul membru a cărui legislație socială și de muncă relevantă în domeniul sistemelor de pensii ocupaționale este aplicabilă relației între întreprinderea afiliată și membri.

(a)

instituția să fie înregistrată într-un registru național de către autoritatea competentă de supraveghere sau autorizată; în cazul activităților transfrontaliere prevăzute la articolul 20, registrul indică de asemenea statele membre în care funcționează instituția;

(b)

instituția să fie condusă efectiv de persoane cu o reputație bună care să aibă calificările profesionale și experiența corespunzătoare sau să angajeze consilieri cu calificările profesionale și experiența corespunzătoare;

(c)

să fie puse în aplicare reglementări stabilite în mod corespunzător privind funcționarea oricărui sistem de pensii gestionat de către instituție, iar membrii să fie informați despre aceste reglementări în mod adecvat;

(d)

toate prevederile tehnice să fie calculate și certificate de către un actuar sau, dacă nu de către un actuar, de alt specialist în acest domeniu, inclusiv un auditor, în conformitate cu legislația națională, pe baza metodelor actuariale recunoscute de autoritățile competente din statul membru de origine;

(e)

dacă întreprinderea afiliată garantează plata pensiilor, ea trebuie să se angajeze la o finanțare constantă;

(f)

membrii să fie îndeajuns de informați asupra condițiilor sistemului de pensii, mai ales în ceea ce privește:

(a)

la cerere, conturile anuale și rapoartele anuale prevăzute la articolul 10 și, dacă o instituție este responsabilă pentru mai mult decât un singur sistem, cele privind sistemul lor de pensii;

(b)

într-un interval rezonabil de timp orice informație relevantă privind schimbarea regulilor sistemului de pensii.

(a)

nivelul pe care trebuie să-l atingă pensiile, dacă este cazul;

(b)

nivelul indemnizațiilor în cazul încetării contractului de muncă;

(c)

dacă riscul investiției îi revine membrului, gama de opțiuni de investiții, dacă este cazul, și portofoliul existent de investiții, precum și informații privind expunerea la risc și costurile legate de investiții;

(d)

acordurile privind transferul drepturilor de pensie către altă instituție pentru furnizarea de pensii ocupaționale, în cazul rezilierii contractului de muncă.

Membrii primesc în fiecare an informări succinte privind situația instituției ca și despre nivelul curent de finanțare a drepturilor lor individuale acumulate.

(a)

a solicita instituțiilor, membrilor consiliilor de administrație ale acestora și altor manageri sau directori sau persoane însărcinate cu controlul acestora să furnizeze informații privind toate aspectele activității sau să le pună la dispoziție toate documentele;

(b)

a controla relațiile între instituție și alte companii sau între instituții, când instituțiile transferă funcții acelor companii sau altor instituții (externalizare), care influențează situația financiară a instituției sau care sunt relevante pentru o supraveghere eficientă;

(c)

a obține periodic declarația privind principiile politicii de investiții, conturile anuale și rapoartele anuale, precum și toate documentele necesare supravegherii. Acestea pot include documente cum ar fi:

(d)

a efectua inspecții la fața locului în incintele instituției și, dacă este cazul, cu privire la funcțiile externalizate, pentru a verifica dacă activitățile se derulează în conformitate cu normele de control.

(a)

instituția nu a stabilit provizioane tehnice suficiente privind întreaga activitate sau nu are suficiente active pentru a acoperi provizioanele tehnice;

(b)

instituția nu mai este în posesia fondurilor proprii de reglementare.

(a)

instituția nu reușește să protejeze în mod adecvat interesele membrilor și beneficiarilor;

(b)

instituția nu mai îndeplinește condițiile de funcționare;

(c)

instituția își încalcă grav obligațiile rezultate din reglementările cărora le este supusă;

(d)

în cazul activității transfrontaliere, instituția nu respectă cerințele relevante ale dreptului social și ale dreptului muncii pentru domeniul pensiilor ocupaționale din statul membru gazdă.

(a)

volumul minim de provizioane tehnice se calculează conform unei evaluări actuariale suficient de prudente, luând în considerare toate angajamentele contractate de instituție în materie de prestații și cotizații în cadrul sistemelor de pensii pe care le gestionează. Acesta trebuie să acopere atât plata în continuare a pensiilor și prestațiilor și, de asemenea, să reflecte angajamentele rezultate din drepturile de pensie acumulate ale membrilor. Prognozele economice și actuariale pentru evaluarea angajamentelor se aleg în mod prudent, luând în considerare, dacă este cazul, o marjă adecvată pentru variații nefavorabile;

(b)

ratele maxime ale dobânzii utilizate se aleg în mod prudent și se determină în conformitate cu reglementările relevante din legislația statului membru de origine. Aceste rate prudente ale dobânzii se calculează luând în considerare:

(c)

tabelele biometrice folosite pentru calculul provizioanelor tehnice se bazează pe principii prudente, ținând cont de principalele caracteristici ale grupului de membri și ale sistemelor de pensii, în special de evoluția prevăzută pentru riscurile relevante;

(d)

metodele și baza de calcul pentru provizioanele tehnice rămân în general constante de la un exercițiu financiar la altul. Cu toate acestea, discontinuitățile pot fi justificate de o schimbare în legislație, în condițiile economice sau demografice pe care se bazează provizioanele.

(a)

instituția elaborează un plan concret și realizabil pentru a restabili volumul necesar de active în vederea acoperirii integrale a provizioanelor tehnice în timp util. Planul este pus la dispoziția membrilor sau, dacă este cazul, a reprezentanților acestora și/sau este supus aprobării autorităților competente din statul membru de origine;

(b)

la elaborarea planului se ține seama de situația specifică a instituției, în special structura active/angajamente, profilul riscului, planul de lichiditate, profilul de vârstă a membrilor care au dreptul să primească pensii, sisteme în faza de demarare și sisteme care trec de la o situație de nefinanțare sau finanțare parțială la o situație de finanțare integrală;

(c)

în cazul încetării unui sistem de pensii în timpul perioadei prevăzute mai sus în prezentul paragraf, instituția informează autoritățile competente din statul membru de origine. Instituția stabilește o procedură pentru transferarea activelor și angajamentelor corespunzătoare altei instituții financiare sau unui organ similar. Această procedură este comunicată autorităților competente din statul membru de origine și o descriere generală a procedurii este pusă la dispoziția membrilor sau, dacă este cazul, reprezentanților acestora în conformitate cu principiul confidențialității.

(a)

activele se investesc în interesul membrilor și beneficiarilor. În cazul unui conflict potențial de interese, instituția sau entitatea care gestionează portofoliul acesteia adoptă măsuri ca investiția să se facă numai în interesul membrilor și beneficiarilor;

(b)

activele se investesc într-un mod care să asigure securitatea, calitatea, lichiditatea și profitabilitatea portofoliului în întregul său.

Activele deținute pentru acoperirea provizioanelor tehnice se investesc, de asemenea, într-un mod adecvat naturii și duratei pensiilor viitoare preconizate;

(c)

activele se investesc predominant pe piețele reglementate. Investițiile în active care nu sunt admise la tranzacționare pe piețele financiare reglementate trebuie în orice caz să fie menținute la niveluri prudente;

(d)

investițiile în instrumente derivate sunt permise în măsura în care contribuie la scăderea riscurilor investiției sau facilitează gestionarea eficientă a portofoliului. Acestea trebuie evaluate prudent, luând în considerare activul de bază, și incluse în evaluarea activelor instituției. De asemenea, instituția evită o expunere la riscuri excesive legate de o singură contrapartidă și de alte operațiuni derivate;

(e)

activele se diversifică în mod corespunzător astfel încât să se evite dependența excesivă de un anumit activ, emitent sau grup de întreprinderi și concentrări de riscuri pe ansamblul portofoliului.

Investițiile în active emise de același emitent sau de emitenți aparținând aceluiași grup nu trebuie să expună instituția unei concentrări excesive de riscuri;

(f)

investițiile în întreprinderea afiliată nu depășesc 5 % din întregul portofoliu, iar dacă întreprinderea afiliată aparține unui grup, investițiile în întreprinderi aparținând aceluiași grup ca și întreprinderea afiliată nu depășesc 10 % din portofoliu.

Dacă instituția operează în contul mai multor întreprinderi, investițiile în aceste întreprinderi afiliate trebuie făcute prudent, luând în considerare necesitatea unei diversificări adecvate.

(a)

să investească până la 70 % din activele care acoperă provizioanele tehnice sau din întregul portofoliu pentru sistemele în care membrii suportă riscurile investiționale în acțiuni, în titluri sau valori negociabile asimilate acțiunilor și în obligațiuni ale firmelor admise la tranzacționare pe piețele reglementate și să decidă asupra ponderii relative a acestor titluri în cadrul portofoliul lor de investiții. Dacă este justificat din punct de vedere prudențial, statele membre pot cu toate acestea să aplice o limită mai scăzută instituțiilor care furnizează pensii cu o rată a dobânzii garantată pe termen lung, care suportă riscul investiției și furnizează ele însele garanția;

(b)

să investească până la 30 % din activele care acoperă provizioanele tehnice în active denominate în alte valute decât cele în care sunt exprimate angajamentele lor;

(c)

să investească în piețele de capital de risc.

(a)

instituția investește cel mult 30 % din aceste active în acțiuni, alte titluri sau valori asimilate acțiunilor și titluri de creanțe care nu sunt admise la tranzacționare pe piețele reglementate sau instituția investește cel puțin 70 % din aceste active în acțiuni, alte titluri sau valori asimilate acțiunilor și titluri de creanțe care sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată;

(b)

instituția investește cel mult 5 % din aceste active în acțiuni, alte titluri sau valori asimilate acțiunilor, obligațiuni, titluri de creanță și alte instrumente ale pieței monetare sau pieței de capital emise de aceeași întreprindere și cel mult 10 % din aceste active în acțiuni, alte titluri sau valori asimilate acțiunilor, obligațiuni, titluri de creanță și alte instrumente ale pieței monetare sau pieței de capital emise de întreprinderi aparținând unui singur grup;

(c)

instituția investește cel mult 30 % din aceste active în active denominate în alte valute decât cele în care sunt exprimate angajamentele.

(a)

statul sau statele membre gazdă;

(b)

numele întreprinderii afiliate;

(c)

principalele caracteristici ale sistemului de pensii gestionat pentru întreprinderea afiliată.

(a)

aplicarea articolului 18 și progresul realizat în adaptarea sistemelor de supraveghere naționale și

(b)

aplicarea celui de-al doilea paragraf al articolului 19 alineatul (2), în special situația existentă în statele membre privind folosirea depozitarilor și, dacă este cazul, rolul pe care îl joacă aceștia.