01/Volumul 08

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

264

---

32003D0479

---

L 160/72

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

---

DECIZIA CONSILIULUI

din 16 iunie 2003

privind regimul aplicabil experților și militarilor naționali detașați pe lângă Secretariatul General al Consiliului și de abrogare a deciziilor din 25 iunie 1997 și 22 martie 1999, a Deciziei 2001/41/CE și a Deciziei 2001/496/PESC

(2003/479/CE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană și, în special, articolul 28 alineatul (1) al acestuia,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene și, în special, articolul 207 alineatul (2) al acestuia,

întrucât:

(1)

Experții naționali detașați (END) și militarii naționali detașați (denumiți în continuare „militari detașați”) ar trebui să permită Secretariatului General al Consiliului (SGC) să beneficieze de cunoștințele lor și de experiența lor profesională de înalt nivel, în special în domeniile în care o astfel de competență nu este disponibilă imediat.

(2)

Prezenta decizie ar trebui să favorizeze schimbul de experiență și de cunoștințe profesionale în domeniul politicilor europene, prin afectarea temporară a experților din administrațiile statelor membre pe lângă serviciile SGC. Ea are de asemenea în vedere asigurarea unei colaborări mai strânse între Consiliu și administrațiile naționale sau organizațiile internaționale, prin detașarea unor funcționari ai SGC pe lângă acestea.

(3)	END ar trebui să provină din guvernele sau ministerele statelor membre sau din organizații internaționale.

(4)	Drepturile și obligațiile END și ale militarilor detașați, stabilite de prezenta decizie, ar trebui să garanteze că aceștia se achită de sarcinile lor numai în interesul SGC.

(5)	Având în vedere natura temporară a sarcinilor lor și statutul lor special, END și militarii detașați nu ar trebui să aibă nici una dintre responsabilitățile care îi revin SGC în temeiul prerogativelor sale de drept public.

(6)	Prezenta decizie ar trebui să stabilească toate condițiile de angajare a END și a militarilor detașați și să se aplice indiferent de originea creditelor bugetare utilizate pentru acoperirea cheltuielilor.

(7)	De asemenea, ar trebui să se prevadă dispoziții speciale pentru militarii detașați pe lângă SGC, în așa fel încât să se constituie Statul Major al Uniunii Europene.

(8)	Dat fiind că prezentul regim îl înlocuiește pe cel stabilit de deciziile din 25 iunie 1997 și 22 martie 1999, precum și de Decizia 2001/41/CE și de Decizia 2001/496/PESC, este necesar ca acestea să fie abrogate,

DECIDE:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Domeniul de aplicare

(1)   Prezentul regim se aplică experților naționali detașați (END) pe lângă SGC de către o administrație publică națională, regională sau locală. El se aplică, de asemenea, experților detașați de o organizație internațională.

(2)   Persoanele cărora li se aplică prezentul regim rămân în serviciul angajatorului lor pe perioada detașării și continuă să fie remunerate de acest angajator.

(3)   SGC decide angajarea END în funcție de necesitățile și de posibilitățile bugetare. Secretarul general adjunct stabilește modalitățile acestei angajări.

(4)   Cu excepția derogării acordate de către secretarul general adjunct, derogare care este exclusă în domeniul politicii externe și de securitate comună (PESC)/politicii europene de securitate și apărare (PESA), END trebuie să aibă cetățenia unui stat membru. Recrutarea END se efectuează pe o bază geografică cât mai largă, dintre resortisanții statelor membre. Statele membre și SGC cooperează pentru a asigura, în măsura posibilului, respectarea echilibrului dintre bărbați și femei, precum și respectarea principiului egalității de șanse.

(5)   Detașarea se pune în aplicare printr-un schimb de scrisori între Direcția Generală Personal și Administrație a SGC și reprezentanța permanentă a statului membru respectiv, sau, după caz, organizația internațională. O copie a regimului aplicabil END pe lângă SGC se anexează la schimbul de scrisori.

Articolul 2

Durata detașării

(1)   Durata detașării nu poate fi mai mică de șase luni, nici mai mare de doi ani, și poate face obiectul unor prelungiri succesive pentru o durată totală care să nu depășească patru ani.

(2)   Durata preconizată a detașării se stabilește la început prin schimbul de scrisori prevăzut la articolul 1 alineatul (5). Aceeași procedură se aplică și în cazul reînnoirii perioadei de detașare.

(3)   END care a făcut deja obiectul unei detașări pe lângă SGC poate fi detașat din nou, în conformitate cu normele interne stabilite pentru durata maximă a prezenței acestui personal în cadrul serviciilor SGC, și întotdeauna în următoarele condiții:

(a)	END continuă să îndeplinească condițiile de eligibilitate pentru detașare;

(b)

trebuie să fi trecut o perioadă de cel puțin șase ani între sfârșitul perioadei de detașare precedente și o nouă detașare; în cazul în care, la sfârșitul primei detașări, END a beneficiat de un contract suplimentar diferit, termenul de șase ani începe să curgă de la expirarea acestui contract. Această dispoziție nu se opune acceptării de către SGC a detașării unui END a cărui primă detașare a durat mai puțin de patru ani, însă, în acest caz, noua detașare nu depășește partea rămasă din perioada de patru ani.

Articolul 3

Locul detașării

END sunt repartizați la Bruxelles sau într-un birou de legătură al SGC.

Articolul 4

Sarcini

(1)   END îi sprijină pe funcționarii SGC sau pe agenții temporari și îndeplinește sarcinile care îi sunt încredințate.

Funcțiile exercitate se definesc de comun acord de SGC și administrația care detașează expertul național în interesul serviciilor și ținând seama de calificările candidatului.

(2)   END nu participă la misiuni și reuniuni:

(a)	decât în cazul în care însoțește un funcționar al SGC sau un agent temporar, sau

(b)	în cazul în care este singur, în calitate de observator sau exclusiv în scopuri de informare.

În anumite circumstanțe speciale, directorul general al serviciului respectiv poate deroga de la această normă în temeiul unui mandat specific acordat END și după ce s-a asigurat de absența oricărui eventual conflict de interese. Fără un mandat special acordat, sub autoritatea secretarului general/înalt reprezentant, de către directorul general al serviciului respectiv, END nu poate angaja SGC față de exterior.

(3)   SGC este singurul responsabil pentru aprobarea rezultatelor sarcinilor îndeplinite de către END.

(4)   Serviciile SGC respective, angajatorul END și END depun eforturi, în măsura posibilului, pentru a evita orice conflict de interese și orice apariție a unui astfel de conflict privind sarcinile END pe parcursul detașării. În acest scop, SGC informează în timp util END și pe angajatorul acestuia cu privire la sarcinile preconizate și le solicită amândurora să confirme în scris că nu văd nici un motiv pentru a nu afecta END acestor sarcini. END este invitat în special să declare orice conflict potențial între anumite aspecte ale situației sale familiale (în special activitățile profesionale ale membrilor apropiați ai familiei sale sau unele dintre principalele interese financiare ale sale sau ale acestor membri) și sarcinile preconizate pe durata detașării.

Angajatorul și END se angajează să semnaleze SGC orice schimbare care, pe parcursul detașării, ar putea da naștere la asemenea conflicte.

(5)   Atunci când SGC consideră că natura sarcinilor încredințate END necesită precauții speciale în materie de securitate, înainte de detașarea END se obține o autorizație de securitate.

(6)   În cazul nerespectării alineatelor (2), (3) și (4), SGC poate pune capăt detașării END în conformitate cu articolul 8.

Articolul 5

Drepturi și obligații

(1)   Pe durata perioadei de detașare:

(a)	END se achită de sarcinile sale și se comportă ținând seama numai de interesele Consiliului;

(b)	END se abține de la orice act, în special de la orice exprimare publică a opiniilor, care riscă să aducă atingere demnității funcției sale;

(c)	orice END care, în exercitarea funcțiilor sale, trebuie să se pronunțe cu privire la o problemă în abordarea sau soluționarea căreia are un interes personal de natură să îi compromită independența, îl informează cu privire la aceasta pe șeful serviciului la care este repartizat;

(d)

END nu publică, nici nu determină publicarea, singur sau în colaborare, a nici unui text al cărui subiect are legătură cu activitatea Uniunii Europene, fără a fi obținut o autorizație în acest sens în condițiile și în conformitate cu normele în vigoare la SGC. Această autorizație nu poate fi refuzată decât în cazul în care publicarea respectivă este de natură să aducă atingere intereselor Uniunii Europene;

(e)	toate drepturile aferente lucrărilor efectuate de către END în exercitarea sarcinilor sale revin SGC;

(f)	END are obligația de a domicilia în locul unde a fost repartizat sau la o astfel de distanță față de acesta încât să nu fie împiedicat în exercitarea activităților sale;

(g)	END are obligația de a-l sprijini sau de a-l consilia pe superiorul pe lângă care a fost detașat și este răspunzător în fața acestui superior pentru executarea sarcinilor care îi sunt încredințate;

(h)	END nu acceptă, în exercitarea funcțiilor sale, nici o instrucțiune din partea angajatorului sau a guvernului său național. El nu efectuează nici o activitate, nici pentru angajatorul său, nici pentru guverne, nici pentru vreo altă persoană, societate privată sau administrație publică.

(2)   Pe durata detașării și după aceea, END are obligația de a da dovadă de cea mai mare discreție cu privire la faptele și informațiile de care a luat cunoștință în îndeplinirea sau cu ocazia îndeplinirii sarcinilor sale. El nu comunică, sub nici o formă, nici unei persoane care nu este autorizată să ia cunoștință de acestea, nici un document și nici o informație care nu au fost făcute publice în mod legal și nu utilizează documentele sau informațiile respective în beneficiul său personal.

(3)   La încheierea detașării, END are în continuare obligația de a acționa cu integritate și discreție pentru îndeplinirea noilor sarcini care îi sunt încredințate și pentru acceptarea anumitor posturi sau avantaje.

În acest scop, în cei trei ani care urmează perioadei detașării, END informează fără întârziere SGC cu privire la funcțiile sau sarcinile pe care trebuie să le îndeplinească pentru angajatorul său și care ar putea da naștere unui conflict de interese în raport cu sarcinile îndeplinite de acesta pe parcursul detașării.

(4)   END se supune normelor de securitate în vigoare la SGC.

(5)   Nerespectarea dispozițiilor prezentului articol pe parcursul detașării poate determina SGC să pună capăt detașării END, în temeiul articolului 8.

Articolul 6

Nivel, experiență profesională și cunoștințe lingvistice

(1)   Pentru a fi detașat pe lângă SGC, END trebuie să aibă o experiență profesională de cel puțin trei ani cu normă întreagă în funcții administrative, științifice, tehnice, de consiliere sau de supraveghere, echivalente celor din categoria A sau B, astfel cum sunt acestea definite de Statutul funcționarilor Comunităților Europene, precum și de Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Comunităților. Angajatorul END furnizează SGC, înainte de detașare, o adeverință de angajare a expertului referitoare la ultimele douăsprezece luni.

(2)   END trebuie să cunoască temeinic o limbă comunitară și să cunoască în mod satisfăcător o a doua limbă pentru a-și putea îndeplini sarcinile care îi sunt încredințate.

Articolul 7

Suspendarea detașării

(1)   SGC poate autoriza suspendări ale detașării și poate stabili condițiile acestora. Pe durata acestor suspendări:

(a)	indemnizațiile menționate la articolele 15 și 16 nu se plătesc;

(b)	cheltuielile menționate la articolele 18 și 19 nu se rambursează decât în cazul în care suspendarea se face la cererea SGC.

(2)   SGC îl informează pe angajatorul END.

Articolul 8

Încheierea detașării

(1)   Sub rezerva dispozițiilor alineatului (2), se poate pune capăt detașării la cererea SGC sau a angajatorului END cu condiția acordării unui preaviz de trei luni sau la cererea END, cu cu condiția acordării unui preaviz de aceeași durată și sub rezerva acordului SGC.

(2)   În anumite circumstanțe excepționale, se poate pune capăt detașării fără preaviz:

(a)	de către angajatorul END, în cazul în care interesele esențiale ale angajatorului cer acest lucru;

(b)	prin acord între SGC și angajator, în urma unei cereri adresate de către END celor două părți, în cazul în care interesele esențiale, personale sau profesionale ale END cer acest lucru;

(c)	de către SGC, în cazul nerespectării de către END a obligațiilor care îi revin în conformitate cu prezentul regim. Persoanei în cauză i se acordă în prealabil posibilitatea de a-și prezenta apărarea.

(3)   În cazul în care se pune capăt detașării în temeiul alineatului (2) litera (c), SGC îl informează de îndată pe angajator cu privire la aceasta.

CAPITOLUL II

CONDIȚII DE LUCRU

Articolul 9

Asigurări sociale

(1)   Înaintea detașării, angajatorul de care depinde expertul național care urmează a fi detașat îi certifică SGC faptul că END se supune în continuare, pe durata detașării sale, legislației privind asigurările sociale care se aplică administrației publice sau organizației internaționale unde acesta este angajat și care ia în sarcina sa cheltuielile efectuate în străinătate.

(2)   Din momentul preluării funcției, END este asigurat împotriva riscurilor de accident. SGC îi transmite o copie a dispozițiilor aplicabile în ziua în care se prezintă la serviciul competent al Direcției Generale Personal și Administrație pentru a îndeplini formalitățile legate de detașare.

Articolul 10

Programul de lucru

(1)   END se supune normelor în vigoare la SGC în ceea ce privește programul de lucru. Aceste norme pot fi modificate în funcție de necesitățile serviciului de către secretarul general adjunct.

(2)   END lucrează cu normă întreagă pe toată durata detașării. La cererea justificată corespunzător a unei direcții generale, directorul general pentru personal și administrație poate autoriza un END să lucreze cu normă redusă, după ce a obținut acordul angajatorului acestuia, cu condiția ca acest lucru să fie compatibil cu interesele SGC.

(3)   În cazul în care programul de lucru cu normă redusă este autorizat, END lucrează cel puțin jumătate din durata normală a programului de lucru.

(4)   END nu poate avea un program de lucru flexibil decât în cazul în care este autorizat de serviciul SGC unde a fost repartizat. Autorizația se comunică, pentru informare, unității responsabile din cadrul Direcției Generale Personal și Administrație.

(5)   Indemnizațiile în vigoare la SGC în cadrul unui program de muncă în schimburi se pot acorda END.

Articolul 11

Absență din cauză de boală sau accident

(1)   În caz de absență din cauză de boală sau accident, END își anunță superiorul ierarhic în cel mai scurt timp, indicând adresa sa prezentă. END are obligația de a prezenta un certificat medical în cazul în care lipsește mai mult de trei zile și poate fi supus unui control medical organizat de către SGC.

(2)   Atunci când absențele din cauză de boală sau accident de mai puțin de trei zile depășesc, în cursul unei perioade de douăsprezece luni, un total de douăsprezece zile, END are obligația de a prezenta un certificat medical pentru orice nouă absență din cauză de boală.

(3)   În cazul în care concediul medical depășește o lună sau durata serviciului îndeplinit de către END, cea mai lungă dintre aceste două perioade fiind singura luată în considerare, indemnizațiile prevăzute la articolul 15 alineatele (1) și (2) se suspendă automat. Această dispoziție nu se aplică în cazul unei boli legate de sarcină. Concediul medical nu se poate prelungi dincolo de durata detașării persoanei în cauză.

(4)   Cu toate acestea, END care este victimă a unui accident legat de locul său de muncă survenit pe perioada de detașare continuă să primească toate indemnizațiile prevăzute la articolul 15 alineatele (1) și (2), pe toată perioada incapacității sale de muncă și până la sfârșitul perioadei de detașare.

Articolul 12

Concedii anuale, concedii speciale și zile libere

(1)   END are dreptul la două zile lucrătoare și jumătate de concediu pe lună întreagă de serviciu prestat (treizeci de zile pe an calendaristic).

(2)   Concediul este condiționat de o autorizație prealabilă a serviciului unde este repartizat END.

(3)   Unui END i se poate acorda, în urma unei cereri motivate, un concediu special în următoarele cazuri:

—	căsătoria END: două zile pe an;

—	boală gravă a soțului/soției: până la trei zile;

—	decesul soțului/soției: patru zile;

—	boala gravă a unei rude pe linie ascendentă: până la două zile pe an;

—	decesul unei rude pe linie ascendentă: două zile;

—	nașterea unui copil: două zile;

—	boală gravă a unui copil: până la două zile pe an;

—	decesul unui copil: patru zile.

(4)   La cererea motivată corespunzător a angajatorului END, se pot acorda până la două zile de concediu special de către SGC într-o perioadă de douăsprezece luni. Cererile sunt examinate caz cu caz.

(5)   În cazul unui program de lucru cu normă redusă, durata concediului anual se reduce proporțional.

(6)   Nu se poate efectua nici o rambursare pentru concediul anual care nu a fost efectuat la sfârșitul perioadei de detașare.

Articolul 13

Concediu de maternitate

(1)   În caz de maternitate, END i se acordă un concediu de maternitate de șaisprezece săptămâni, timp în care aceasta primește indemnizațiile prevăzute la articolul 15.

(2)   În caz de alăptare, END i se poate acorda, la cerere, în temeiul unui certificat medical atestând acest fapt, un concediu special cu durata de cel mult patru săptămâni începând de la sfârșitul concediului de maternitate, perioadă în care aceasta beneficiază de indemnizațiile prevăzute la articolul 15.

(3)   Atunci când legislația națională a angajatorului END prevede un concediu de maternitate mai lung, detașarea este suspendată pe perioada care o depășește pe cea acordată de către SGC. În acest caz, la sfârșitul detașării se adaugă o perioadă echivalentă cu perioada de suspendare, în cazul în care interesul SGC justifică acest lucru.

(4)   Ca alternativă, END poate solicita o suspendare a detașării care să acopere în totalitate perioadele acordate pentru concediile de maternitate și de alăptare. În acest caz, la sfârșitul detașării se adaugă o perioadă echivalentă cu perioada de suspendare, în cazul în care interesul SGC justifică acest lucru.

Articolul 14

Gestionare și control

Gestionarea și controlul concediilor se încredințează administrației SGC. Controlul timpului de lucru și al absențelor este de competența direcției generale sau a serviciului unde este repartizat END.

CAPITOLUL III

INDEMNIZAȚII ȘI CHELTUIELI

Articolul 15

Indemnizații de ședere

(1)   END are dreptul, pe durata detașării, la o indemnizație zilnică de ședere. În cazul în care distanța dintre locul de reședință și locul de detașare este de cel mult 150 de km, indemnizația este de 26,78 EUR. Aceasta este de 107,1 EUR în cazul în care această distanță este mai mare de 150 de km.

(2)   În cazul în care END nu a beneficiat de nici o rambursare a cheltuielilor sale de mutare, nici din partea SGC, nici a angajatorului, se acordă o indemnizație lunară suplimentară în conformitate cu tabelul de mai jos:

Distanța dintre locul de reședință și locul de detașare (în km)	Suma în EUR
0-150	0
> 150	68,85
> 300	122,40
> 500	198,90
> 800	321,30
> 1 300	504,90
> 2 000	604,35

Această indemnizație se plătește lunar la scadență.

(3)   Aceste indemnizații se datorează pentru perioadele de misiune, de concedii anuale, de concediu de maternitate, de concedii speciale și pentru zilele libere acordate de către SGC.

(4)   END care, pe parcursul celor trei ani încheiați cu șase luni înaintea detașării, își aveau reședința obișnuită sau își exercitau activitatea profesională principală într-un loc situat la o distanță de cel mult 150 de km de locul lor de detașare beneficiază de o indemnizație de ședere zilnică de 26,78 EUR. În acest sens, circumstanțele legate de sarcinile îndeplinite de către END pentru un alt stat decât cel al locului de detașare sau pentru o organizație internațională nu sunt luate în considerare.

(5)   În momentul preluării funcției, END beneficiază de un avans a cărui valoare este echivalentă cu șaptezeci și cinci de zile de indemnizație de ședere, iar această plată duce la stingerea oricărui drept la noi indemnizații de ședere zilnice pentru perioada căreia îi corespunde. În cazul încetării definitive a funcțiilor END pe lângă SGC înainte de expirarea perioadei luate în considerare la calcularea avansului, END este obligat să restituie suma corespunzătoare părții restante din perioada respectivă.

(6)   La efectuarea schimbului de scrisori prevăzut la articolul 1 alineatul (5), SGC este informat cu privire la orice indemnizație similară celei prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol, primită de către END. Valoarea acesteia se deduce din indemnizația plătită de către SGC în temeiul alineatului (1) menționat anterior.

(7)   Indemnizațiile zilnice și lunare se ajustează în fiecare an, fără efect retroactiv, în funcție de adaptarea salariilor de bază ale funcționarilor Comunității din Bruxelles și Luxemburg.

(8)   Pentru END repartizat unui birou de legătură al SGC, indemnizațiile de ședere menționate la prezentul articol pot fi înlocuite cu o indemnizație de cazare, atunci când circumstanțele speciale din țara unde a fost repartizat justifică acest lucru, printr-o decizie motivată a directorului general pentru administrație și protocol.

Articolul 16

Indemnizația forfetară suplimentară

(1)   Cu excepția cazului în care locul de reședință al expertului național detașat se află la o distanță de cel mult 150 de km de locul detașării, END primește, după caz, o indemnizație forfetară suplimentară egală cu diferența dintre salariul anual brut plătit de către angajatorul său (minus alocațiile familiale), majorat cu indemnizația de ședere plătită de către SGC, și salariul de bază al unui funcționar de gradul A 8 sau B 5, prima treaptă, în funcție de categoria căreia îi este asimilat END.

(2)   Această indemnizație este ajustată o dată pe an, fără efect retroactiv, în funcție de adaptarea salariilor de bază ale funcționarilor Comunității.

Articolul 17

Locul de reședință

(1)   În sensul prezentului regim, se consideră drept loc de reședință locul unde END își exercita funcțiile pentru angajatorul său imediat înainte de detașare. Locul de detașare este locul unde este situat serviciul SGC căruia îi este repartizat END. Aceste locuri sunt menționate în schimbul de scrisori menționat la articolul 1 alineatul (5).

(2)   În cazul în care, cu ocazia detașării în calitate de END, expertul național se află în detașare pentru angajatorul său într-un alt loc decât cel unde este situat sediul principal al acestuia din urmă, se consideră drept loc de reședință acela dintre cele două locuri care este cel mai aproape de locul de detașare.

(3)   Locul de reședință este considerat a fi locul de detașare:

(a)	în cazul în care, în cursul perioadei de trei ani care se încheie cu șase luni înainte de detașare, END își avea reședința obișnuită sau își exercita activitatea profesională principală într-un loc situat la o distanță de cel mult 150 de km de locul de detașare;

(b)

în cazul în care, în momentul cererii de detașare de către SGC, locul de detașare este locul de reședință principal al soțului/soției sau al copilului (copiilor) pe care END îi are în întreținere. În acest scop, END care își are reședința la o distanță de cel mult 150 de km de locul de detașare este considerat drept rezident în acest loc.

(4)   În sensul aplicării prezentului articol, circumstanțele legate de sarcinile îndeplinite de către END pentru un alt stat decât cel al locului de detașare sau pentru o organizație internațională nu se iau în considerare.

Articolul 18

Cheltuieli de călătorie

(1)   END al cărui loc de reședință este situat la peste 150 de km de locul de detașare este îndreptățit la rambursarea cheltuielilor sale de călătorie:

(a)	pentru el însuși/ea însăși: — de la locul de reședință la locul detașării, la începutul detașării; — de la locul detașării la locul de reședință, la sfârșitul detașării;

(b)	pentru soț/soție și copiii aflați în întreținere, în cazul în care aceste persoane locuiesc împreună cu END și mutarea este rambursată de către SGC: — la începutul detașării, de la locul de reședință la locul detașării; — la sfârșitul detașării, de la locul detașării la locul de reședință.

(2)   Cu excepția transportului aerian, suma rambursată este forfetară și limitată la costul călătoriei cu trenul, la tarif de clasa a doua fără supliment. Același lucru este valabil și în cazul deplasărilor cu automobilul. În cazul în care transportul pe calea ferată depășește 500 de km sau în cazul în care itinerarul obișnuit presupune traversarea unei mări, rambursarea călătoriei cu avionul poate fi efectuată până la echivalentul costului călătoriei cu avionul la tarif redus (PEX sau APEX), necesitând prezentarea biletelor și a tichetelor de îmbarcare.

(3)   Prin derogare de la dispozițiile alineatului (1), END care dovedesc faptul că au schimbat locul unde își vor desfășura activitatea principală după încheierea detașării au dreptul la rambursarea cheltuielilor de deplasare către acest loc, cu respectarea limitelor menționate anterior. Această rambursare nu poate avea ca obiect plata unei sume mai mari decât cea la care END are dreptul în cazul întoarcerii la locul de reședință.

(4)   În cazul în care END se mută din locul de reședință la locul de detașare, el are dreptul în fiecare an la o sumă forfetară egală cu prețul călătoriei retur de la locul de detașare la locul de reședință, pentru el însuși, pentru soț/soție și copiii aflați în întreținerea sa, pe baza dispozițiilor în vigoare la SGC.

Articolul 19

Cheltuieli de mutare

(1)   Sub rezerva aplicării dispozițiilor articolului 15 alineatul (4) teza a doua, END își poate muta efectele personale de la locul de reședință la locul de detașare, pe cheltuiala SGC și cu acordul prealabil al acestuia, în conformitate cu dispozițiile în vigoare la SGC în ceea ce privește rambursarea cheltuielilor de mutare, în măsura în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)	durata inițială a detașării trebuie să fie de doi ani;

(b)	locul de reședință al END trebuie să fie situat la o distanță de cel puțin 100 de km de locul de detașare;

(c)	mutarea trebuie să intervină în șase luni de la data începerii detașării;

(d)	autorizația trebuie solicitată cu cel puțin două luni înainte de data prevăzută pentru mutare;

(e)	cheltuielile de mutare nu se rambursează de către angajator;

(f)	END trebuie să trimită originalul devizelor, chitanțelor și facturilor la SGC, precum și o atestare din partea angajatorului END prin care se confirmă faptul că un își asumă cheltuielile de mutare.

(2)   Sub rezerva dispozițiilor alineatelor (3) și (4), în cazul în care mutarea la locul de detașare a fost rambursată de către SGC, END este îndreptățit, la sfârșitul detașării, după obținerea în prealabil a unei autorizații, la rambursarea cheltuielilor de mutare de la locul de detașare la locul de reședință, în conformitate cu dispozițiile în vigoare la SGC referitoare la rambursarea cheltuielilor de mutare, cu condiția să fie îndeplinite condițiile menționate la alineatul (1) literele (d), (e) și (f), precum și următoarele condiții:

(a)	mutarea nu poate avea loc înainte de cele trei luni premergătoare sfârșitului detașării;

(b)	mutarea trebuie încheiată în șase luni după sfârșitul detașării.

(3)   END a cărui detașare se încheie la cererea sa ori a angajatorului său, în decurs de doi ani de la începutul detașării, nu are dreptul la rambursarea cheltuielilor de mutare la locul de reședință.

(4)   END care dovedește că și-a schimbat locul unde își va exercita activitatea principală după încheierea detașării are dreptul la rambursarea cheltuielilor de mutare în acest loc, cu condiția ca aceste cheltuieli să nu depășească cheltuielile care ar fi fost rambursate în cazul mutării la locul de reședință.

Articolul 20

Misiuni și cheltuieli de misiune

(1)   END poate fi trimis în misiune cu respectarea articolului 4.

(2)   Cheltuielile de misiune se rambursează în conformitate cu dispozițiile în vigoare la SGC.

Articolul 21

Formare

Acțiunile de formare organizate de către SGC sunt accesibile pentru END în cazul în care interesul SGC justifică acest lucru. Interesul rezonabil al END, având în vedere, în special, evoluția carierei sale după detașare, este luat în considerare în cazul în care trebuie adoptată o decizie privind frecventarea unor cursuri.

Articolul 22

Dispoziții administrative

(1)   END se prezintă în prima zi a detașării la serviciul competent din cadrul Direcției Generale Administrație și Personal pentru a îndeplini formalitățile administrative necesare. Preluarea funcției are loc la data de întâi sau șaisprezece a lunii.

(2)   END repartizat unui birou de legătură al SGC se prezintă la serviciul competent al SGC aflat la locul său de detașare.

(3)   Plățile se efectuează de către serviciul competent al SGC în euro într-un cont bancar deschis la o instituție bancară de la locul de detașare.

CAPITOLUL IV

APLICAREA REGIMULUI MILITARILOR NAȚIONALI DETAȘAȚI

Articolul 23

Regimul militarilor detașați

Sub rezerva dispozițiilor articolelor 24-33, prezentul regim se aplică și militarilor detașați pe lângă SGC pentru a constitui Statul Major al Uniunii Europene, în conformitate cu Decizia 2001/80/PESC a Consiliului din 22 ianuarie 2001 de instituire a Statului Major al Uniunii Europene (1).

Articolul 24

Condiții

Militarii detașați trebuie să fie încadrați într-un serviciu remunerat în cadrul unei forțe armate a unui stat membru pe durata detașării lor. Aceștia trebuie să aibă cetățenia unui stat membru.

Articolul 25

Angajare

Prin derogare de la articolul 1 alineatul (3) teza a doua, secretarul general/înalt reprezentant stabilește modalitățile de angajare a militarilor detașați.

Articolul 26

Schimbul de scrisori

În sensul aplicării dispozițiilor articolului 1 alineatul (5), schimbul de scrisori are loc între secretarul general/înalt reprezentant și reprezentanța permanentă a statului membru în cauză.

Articolul 27

Durata detașării

(1)   Prin derogare de la dispozițiile articolului 2 alineatul (1), durata detașării nu poate fi mai mică de șase luni, nici mai mare de trei ani și poate face obiectul unor prelungiri succesive pentru o durată totală care să nu depășească patru ani.

(2)   Prin derogare de la dispozițiile articolului 2 alineatul (3) litera (b), în afara cazurilor excepționale, o perioadă de minimum trei ani trebuie să fi trecut între sfârșitul perioadei de detașare precedente și o nouă detașare, în cazul în care condițiile justifică acest lucru și de comun acord cu secretarul general/înalt reprezentant.

Articolul 28

Sarcini

Prin derogare de la dispozițiile articolului 4 alineatul (1), militarii detașați care acționează sub autoritatea secretarului general/înalt reprezentant asigură misiunea, îndeplinesc sarcinile și exercită funcțiile care le revin în conformitate cu anexa la Decizia 2001/80/PESC.

Articolul 29

Angajamente externe

Prin derogare de la articolul 4 alineatul (2), militarii detașați nu pot angaja SGC față de exterior fără un mandat special acordat sub autoritatea secretarului general/înalt reprezentant.

Articolul 30

Autorizația de securitate

Prin derogare de la dispozițiile articolului 4 alineatul (5), nivelul corespunzător al autorizației de securitate a militarului detașat, care nu poate fi inferior nivelului SECRET, trebuie stipulat în schimbul de scrisori menționat la articolul 1 alineatul (5).

Articolul 31

Experiența profesională

Prin derogare de la dispozițiile articolului 6 alineatul (1), poate fi detașat pe lângă SGC militarul care lucrează la nivel administrativ sau consultativ și face dovada unui înalt grad de competență pentru sarcinile care urmează să fie îndeplinite.

Articolul 32

Suspendarea și încheierea detașării

(1)   În sensul aplicării articolului 7 militarului detașat, autorizația se acordă de către secretarul general/înalt reprezentant.

(2)   Prin derogare de la dispozițiile articolului 8, se poate pune capăt unei detașări în cazul în care interesele SGC sau ale administrației naționale de care aparține militarul detașat impun acest lucru sau din orice alt motiv justificat.

Articolul 33

Nerespectare gravă a obligațiilor

(1)   Prin derogare de la dispozițiile articolului 8 alineatul (3), se poate pune capăt fără preaviz unei detașări în cazul nerespectării grave a obligațiilor care îi revin militarului detașat, comise voluntar sau din neglijență. Decizia este luată de către secretarul general/înalt reprezentant, persoana în cauză având în prealabil posibilitatea de a-și prezenta apărarea. Înainte de a lua o decizie, secretarul general/înalt reprezentant îl informează pe reprezentantul permanent al statului membru al cărui resortisant este militarul detașat. În urma acestei decizii, indemnizațiile prevăzute la articolele 18 și 19 nu se mai acordă.

Înaintea deciziei menționate la primul paragraf, militarul detașat poate face obiectul unei măsuri de suspendare în caz de nerespectare gravă invocată împotriva sa de către secretarul general/înalt reprezentant, persoana în cauză având în prealabil posibilitatea de a-și prezenta apărarea. Indemnizațiile menționate la articolele 15 și 16 nu se plătesc pe durata acestei suspendări, care nu poate depăși trei luni.

(2)   Secretarul general/înalt reprezentant poate atrage atenția autorităților naționale asupra oricărei încălcări de către militarul detașat a regimului stabilit sau a normelor prevăzute de prezenta decizie.

(3)   Militarul detașat continuă să se supună normelor disciplinare naționale.

Articolul 34

Programul de lucru

Articolul 10 alineatul (2) teza a doua nu se aplică militarului detașat.

Articolul 35

Concediu special

Prin derogare de la dispozițiile articolului 12 alineatul (4), un concediu special suplimentar și neremunerat se poate acorda de către SGC în scopul formării de către angajator și la cererea motivată corespunzător a acestuia.

Articolul 36

Indemnizații

Prin derogare de la articolul 15 alineatul (1) și de la articolul 16, schimbul de scrisori menționat la articolul 1 alineatul (5) poate stipula că indemnizațiile prevăzute la aceste articole nu vor fi plătite.

Articolul 37

Locul de reședință

(1)   Militarul detașat este considerat a-și avea locul de reședință în capitala statului membru al cărui resortisant este, în cazul în care, în aplicarea articolului 17 alineatele (1), (2) și (3) litera (a), locul său de reședință este situat la cel mult 150 de km de locul de detașare.

(2)   Militarul detașat este considerat a-și avea locul de reședință în capitala statului membru al cărui resortisant este, în cazul în care locul de reședință principal al soțului/soției sau al copilului (copiilor) menționat(ă) (menționați) la articolul 17 alineatul (3) litera (b) este situat într-un alt stat membru decât cel în care este detașat.

CAPITOLUL V

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 38

Abrogare

Următoarele decizii se abrogă:

—	Decizia Consiliului din 25 iunie 1997 privind regimul aplicabil experților naționali detașați pe lângă Secretariatul General al Consiliului (Direcția Generală Justiție și Afaceri Interne) în cadrul punerii în aplicare a programului de intensificare a luptei împotriva crimei organizate;

—

Decizia Consiliului din 22 martie 1999 privind regimul aplicabil experților naționali detașați pe lângă Secretariatul General al Consiliului (Direcția Generală Justiție și Afaceri Interne) în cadrul evaluării colective a adoptării, punerii în aplicare și transpunerii efective, de către țările candidate la aderare, a acquis-ului Uniunii Europene în domeniul justiției și afacerilor interne;

—

Decizia 2001/41/CE a Consiliului din 22 decembrie 2000 privind regimul aplicabil experților naționali detașați pe lângă Secretariatul General al Consiliului în cadrul unui regim de schimb între funcționarii Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene și funcționarii administrațiilor naționale sau ai organizațiilor internaționale (2), și

—	Decizia 2001/496/PESC a Consiliului din 25 iunie 2001 privind regimul aplicabil militarilor naționali detașați pe lângă Secretariatul General al Consiliului în vederea constituirii Statului Major al Uniunii Europene (3).

Articolul 39

Intrare în vigoare

Prezenta decizie produce efecte la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

---

(1)  JO L 27, 30.1.2001, p. 7.

(2)  JO L 11, 16.1.2001, p. 35, decizie astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2002/34/CE (JO L 15, 17.1.2002, p. 29).

(3)  JO L 181, 4.7.2001, p. 1. Decizie, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2002/34/CE.

---