Access to European Union law
<a href="https://eur-lex.europa.eu/content/help/eurlex-content/experimental-features.html" target="_blank">More about the experimental features corner</a>
Choose the experimental features you want to try
EUR-Lex
Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

You are here
Use quotation marks to search for an "exact phrase". Append an asterisk (*) to a search term to find variations of it (transp*, 32019R*). Use a question mark (?) instead of a single character in your search term to find variations of it (ca?e finds case, cane, care).
Search tips
Need more search options? Use the Advanced search

Document 31996D0134

Decizia Comisiei din 16 ianuarie 1996 de modificare a Deciziei 91/448/CEE privind orientările pentru clasificare prevăzute la articolul 4 din Directiva 90/219/CEE a Consiliului privind utilizarea limitată a microorganismelor modificate geneticText cu relevanță pentru SEE.

JO L 31, 9.2.1996, pp. 25–27 (ES, DA, DE, EL, EN, FR, IT, NL, PT, FI, SV)

⏵Acest document a fost publicat într-o ediţie specială (CS, ET, LV, LT, HU, MT, PL, SK, SL, BG, RO, HR)

Legal status of the document In force

ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/1996/134/oj

15/Volumul 03

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

160

31996D0134

L 031/25

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

DECIZIA COMISIEI

din 16 ianuarie 1996

de modificare a Deciziei 91/448/CEE privind orientările pentru clasificare prevăzute la articolul 4 din Directiva 90/219/CEE a Consiliului privind utilizarea limitată a microorganismelor modificate genetic

(Text cu relevanță pentru SEE)

(96/134/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Directiva 90/219/CEE a Consiliului din 23 aprilie 1990 (1) privind utilizarea limitată a microorganismelor modificate genetic, astfel cum a fost modificată prin Directiva 94/51/CE (2), în special articolul 4,

întrucât, în sensul Directivei 90/219/CEE, microorganismele modificate genetic sunt împărțite în două categorii, după criteriile din anexa II; întrucât, în plus, se prevede adoptarea unor orientări pentru clasificare;

întrucât, în consecință, Comisia a stabilit, prin Decizia 91/448/CEE (3), orientările pentru interpretarea anexei II la Directiva 90/219/CEE;

întrucât, în urma experienței dobândite, s-a considerat adecvată adaptarea criteriilor de clasificare din anexa II la progresul tehnic; întrucât, prin urmare, trebuie revizuite orientările pentru respectiva clasificare;

întrucât prevederile prezentei decizii au primit avizul favorabil al reprezentanților statelor membre, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 21 din Directiva 90/219/CEE,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Anexa la Decizia 91/448/CEE se înlocuiește cu anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 16 ianuarie 1996.

Pentru Comisie

Ritt BJERREGAARD

Membru al Comisiei

(1)  JO L 117, 8.5.1990, p. 1.

(2)  JO L 217, 18.11.1994, p. 29.

(3)  JO L 239, 28.8.1991, p. 23.

ANEXĂ

Orientări pentru clasificarea microorganismelor modificate genetic în grupa I, în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Directiva 90/219/CEE

În scopul clasificării MMG-urilor în grupa I, pentru interpretarea criteriilor din anexa II la Directiva 90/219/CEE și pentru elaborarea ulterioară, de către autoritățile competente, a unor orientări mai detaliate, axate pe cazuri în speță, trebuie îndeplinite următoarele orientări generale:

1.

Criteriile (i)-(iii) se referă la subiecți imunocompetenți sau la animale și plante sănătoase.

2.

În ceea ce privește criteriul (i) din anexa II, se indică următoarele orientări:

(a)

pentru a decide dacă microorganismul receptor sau părinte ar putea provoca boli la animale sau plante, trebuie să se țină seama de mediul care ar putea fi expus microorganismului receptor sau parental;

(b)

sușele nevirulente din specii patogene cunoscute pot fi considerate ca practic incapabile de a provoca boala și, deci, conforme cu criteriul (i) din anexa II, cu condiția că:

(i)

sușa nevirulentă prezintă garanții de siguranță probate în laborator și/sau în unitatea economică și nu are efecte negative asupra sănătății oamenilor, animalelor sau plantelor

și/sau

(ii)

sușa prezintă deficiențe stabile de material genetic generator de virulență sau prezintă mutații stabile care reduc suficient de mult virulența.

Dacă nu este neapărat să se înlăture toți factorii de virulență dintr-un organism patogen, trebuie acordată o atenție deosebită genelor care codează pentru toxine, factorilor de virulență transmiși de plasmide sau de bacteriofagi și altor agenți dăunători. Astfel de situații trebuie abordate diferit, printr-o evaluare de la caz la caz.

3.

În ceea ce privește criteriul (ii) din anexa II, se indică următoarele orientări:

(a)

Vectorul/insertul nu trebuie să conțină gene care codează pentru o proteină activă sau pentru un echivalent (de exemplu factori de virulență, toxine etc.) la un nivel care ar putea transmite microorganismului modificat genetic un fenotip cu potențial de boală la om, animale sau plante.

Oricum, dacă vectorul/insertul conține secvențe implicate în exprimarea unor caracteristici dăunătoare la anumite microorganisme, dar care nu transmit MMG-ului un fenotip cu potențial de boală la om, animale sau plante, sau cu potențial nociv pentru mediu, atunci vectorul/insertul nu trebuie să se poată autotransmite și trebuie să fie greu de mobilizat.

(b)

În cazul operațiunilor de tipul B, trebuie acordată o atenție deosebită următoarelor aspecte:

—

vectorii nu trebuie să se poată autotransmite sau să conțină secvențe funcționale transpozabile; trebuie să fie, de asemenea, greu de mobilizat;

—

pentru a decide dacă un vector/insert ar putea transmite microorganismului modificat genetic un fenotip cu potențial de boală la om, animale sau plante sau cu potențial nociv pentru mediu, este important să se garanteze că vectorul/insertul este bine caracterizat sau are dimensiuni reduse, pe cât posibil, la acele secvențe genetice care sunt necesare pentru funcția dorită.

4.

În ceea ce privește criteriul (iii) din anexa II, se indică următoarele orientări:

(a)

Pentru a decide dacă microorganismul modificat genetic ar putea avea efecte negative asupra mediului sau ar putea provoca boli la animale sau plante, trebuie acordată o atenție deosebită mediului care ar putea fi expus la MMG-uri.

(b)

În cazul operațiunilor de tipul B, pe lângă criteriul (iii), trebuie acordată o atenție deosebită următoarelor aspecte:

—

microorganismul modificat genetic nu trebuie să transfere nici un marker de rezistență la microorganisme, dacă un asemenea transfer compromite tratarea bolii;

—

în spațiul unității industriale, microorganismul modificat genetic trebuie să fie la fel de inofensiv ca și microorganismul receptor/parental sau trebuie să aibă caracteristici care îi reduc supraviețuirea și transferul de gene.

(c)

Alte MMG-uri care ar putea fi incluse în grupa I dacă nu au efecte negative asupra mediului și dacă îndeplinesc condițiile din anexa II punctul (i) sunt cele obținute integral dintr-un singur receptor procariot (inclusiv plasmidele sale indigene, transpozonii și virusurile sale), dintr-un singur receptor eucariot (inclusiv cloroplastele, mitocondriile, plasmidele, dar cu excepția virusurilor) sau cele care constau integral în secvențe genetice de la diferite specii care schimbă respectivele secvențe prin procese fiziologice naturale.

Înainte de a hotărî dacă MMG-urile aparțin grupei I, trebuie analizat dacă sunt excluse din domeniul de aplicare a dispozițiilor anexei I punctul (B) 4 din directivă, ținând seama de faptul că autoclonarea reprezintă îndepărtarea acidului nucleic dintr-o celulă a unui organism, urmată de reintroducerea parțială sau integrală a acidului nucleic – cu sau fără etape enzimatice, chimice sau mecanice suplimentare – în același tip de celulă (sau de linie de celule) sau în celule de specii înrudite din punct de vedere filogenetic, care pot schimba în mod natural material genetic cu specia donatoare.
Top