31995D0149

DECIZIA COMISIEI

din 8 martie 1995

de stabilire a valorilor limită de azot bazic volatil total (ABVT) pentru anumite categorii de produse pescărești și a metodelor de analiză care trebuie utilizate

(95/149/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Directiva 91/493/CEE a Consiliului din 22 iulie 1991 privind condițiile sanitare pentru producția și introducerea pe piață a produselor pescărești (1), în special anexa capitolul V punctul II.3,

întrucât controalele prevăzute în Directiva 91/493/CEE pentru evitarea introducerii pe piață a produselor pescărești necorespunzătoare pentru consumul uman pot face apel la anumite controale chimice, mai ales la controlul azotului bazic volatil total (ABVT);

întrucât este necesară stabilirea unor niveluri de ABVT care trebuie respectate pentru anumite categorii de specii, precum și a unor metode de analiză care trebuie utilizate;

întrucât metodele de analiză recunoscute științific pentru controlul ABVT trebuie să poată continua să fie utilizate în activitatea de rutină, dar întrucât este oportun să se stabilească o metodă de referință utilizabilă în cazul în care ar apărea îndoieli asupra rezultatelor sau în caz de litigiu;

întrucât măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt în conformitate cu avizul comitetului veterinar permanent,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Produsele pescărești neprelucrate aparținând categoriilor de specii menționate în anexa I sunt considerate necorespunzătoare pentru consumul uman dacă, în urma unei analize organoleptice ce a dat naștere la îndoieli cu privire la prospețimea acestora, controlul chimic arată că au fost depășite următoarele limite de ABVT:

Articolul 2

(1)   Metoda de referință care trebuie utilizată pentru controlul limitei de ABVT este metoda de distilare a unui extract deproteinizat cu acid percloric descrisă în anexa II.

(2)   Distilarea menționată la alineatul (1) trebuie realizată cu ajutorul unui aparat care să respecte principiile schemei prezentate în anexa III.

(3)   Metodele de rutină utilizate pentru controlul limitei de ABVT sunt următoarele:

(4)   Proba trebuie să conțină cca 100 grame de carne, prelevate din cel puțin trei locuri diferite ale eșantionului și omogenizate prin triturare.

Articolul 3

Statele membre recomandă laboratoarelor oficiale să utilizeze în activitatea de rutină metoda de referință menționată la articolul 2 alineatul (1). În caz de îndoieli sau de litigiu asupra rezultatelor analizei efectuate printr-una dintre metodele de rutină, singura metodă care este utilizată pentru verificarea rezultatelor este metoda de referință.

Articolul 4

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

(1)  JO L 268, 24.9.1991, p. 15.

ANEXA I

CATEGORIILE DE SPECII PENTRU CARE S-A STABILIT O VALOARE-LIMITĂ DE ABVT

ANEXA II

DETERMINAREA CONȚINUTULUI DE BAZE AZOTATE VOLATILE (ABVT) LA PEȘTE ȘI PRODUSE PE BAZĂ DE PEȘTE: PROCEDURĂ DE REFERINȚĂ

1.   Obiect și domeniu de aplicare

Prezenta metodă descrie o procedură de referință care permite identificarea conținutului de azot al bazelor azotate volatile (azot bazic volatil total: ABVT) la pește sau produse pe bază de pește. Procedura se aplică pentru conținuturi de ABVT cuprinse între 5 mg/100 g și cel puțin 100 mg/100 g.

2.   Definiție

Prin conținut de ABVT se înțelege conținutul de azot al bazelor azotate volatile determinat prin procedura descrisă. Se exprimă în mg/100 g.

3.   Scurtă descriere

Bazele azotate volatile sunt extrase din probă cu ajutorul unei soluții de acid percloric 0,6 M. După alcalinizare, extractul este supus unei distilări cu vapori și constituenții bazici volatili sunt absorbiți cu ajutorul unei substanțe-receptor acid. Conținutul de ABVT este determinat prin titrarea bazelor absorbite.

4.   Produse chimice

Dacă nu se indică altfel, se utilizează produse chimice folosite ca reactivi. Apa utilizată trebuie să fie ori distilată, ori demineralizată și să aibă cel puțin aceeași puritate. Dacă nu se indică altfel, prin „soluție” se înțelege o soluție apoasă.

4.1   Soluție de acid percloric = 6 g/100 ml.

4.2   Soluție de sodă caustică = 20 g/100 ml.

4.3   Soluție standard de acid clorhidric 0,05 mol/l (0,05 N).

Observație:

Pentru aparatele de distilare automată, titrarea se face cu o soluție standard de acid clorhidric 0,01 mol/l (0,01 N).

4.4   Soluție de acid boric = 3 g/100 ml.

4.5   Agent antispumant cu silicon.

4.6   Soluție de fenolftaleină = 1 g/100 ml de etanol de 95 %

4.7   Soluție indicator (Tashiro Mixed Indicator)

Se dizolvă 2 g de roșu de metil și 1 g de albastru de metilen în 1 000 ml de etanol de 95 %.

5.   Instrumente și accesorii

5.1   O mașină de tocat carne care pregătește probe omogene de carne tocată de pește.

5.2   Un mixer foarte rapid, cu un număr de turații cuprins între 8 000 și 45 000 pe minut.

5.3   Un filtru cu pliuri cu diametru de 150 mm, cu filtrare rapidă.

5.4   O biuretă de 5 ml, gradată până la 0,01 ml.

5.5   Aparat de distilare cu vapori

Acest aparat trebuie să poată regla diferite cantități de vapori și să poată produce o cantitate constantă într-o perioadă de timp dată. Aparatul trebuie conceput în așa fel încât în timpul adăugării de substanțe alcalinizante să nu se piardă bazele libere.

6.   Executarea procedurii

Avertisment: În timpul manipulării acidului percloric, care este foarte corosiv, se iau toate măsurile de precauție necesare.

În măsura posibilului, probele se prepară în conformitate cu prevederile punctului 6.1. cât mai rapid posibil după aducerea lor.

6.1   Prepararea probei

Se taie cu grijă proba de analizat cu ajutorul mașinii de tranșat carne, conform punctului 5.1. Se cântăresc cu atenție 10 g ± 0,1 g de probă într-un recipient potrivit, se amestecă cu 90,0 ml de soluție de acid percloric, conform punctului 4.1, se omogenizează timp de 2 minute într-un mixer conform punctului 5.2, apoi se filtrează.

Extractul astfel obținut se poate păstra cel puțin 7 zile la o temperatură cuprinsă între 2 și 6 °C.

6.2   Distilarea cu vapori

Se pun 50 ml de extract obținut conform punctului 6.1 într-un aparat de distilare cu vapori conform punctului 5.5. Pentru a se verifica pentru ultima oară dacă alcalinitatea este suficientă, se adaugă câteva picături de fenolftalenină conform punctului 4.6. După ce s-au adăugat câteva picături de agent antispumant cu silicon, se adaugă extractului 6,5 ml de soluție de sodă caustică conform punctului 4.2 și se începe imediat distilarea cu vapori.

Se reglează distilarea cu vapori astfel încât să se producă aproximativ 100 ml de distilat în timp de 10 minute. Se cufundă eprubeta de captare a distilatului într-un vas receptor ce conține 100 ml dintr-o soluție de acid boric, conform punctului 4.4, la care se adaugă 3 până la 5 picături din soluția indicator descrisă la punctul 4.7. După exact 10 minute, distilarea este încheiată. Se scoate eprubeta de captare a distilatului și se spală cu apă. Se determină cantitatea de baze volatile conținută în soluția din vasul receptor prin titrare cu o soluție standard de acid clorhidric conform punctului 4.3.

Nivelul pH-ului la punctul final trebuie să fie de 5,0 ± 0.1.

6.3   Titrarea

Analizele trebuie efectuate în două reprize. Metoda aplicată este corectă dacă diferența dintre cele două analize nu depășește 2 mg/100 g.

6.4   Proba martor

Se analizează o probă martor conform punctului 6.2.

În locul extractului, se folosesc 50,0 ml de soluție de acid percloric conform punctului 4.1.

7.   Calculul ABVT

Se calculează conținutul de ABVT prin titrare cu soluția de acid clorhidric conform punctului 4.3 conținută în vasul receptor și cu aplicarea următoarei ecuații:

Observații:

ANEXA III