Access to European Union law
<a href="https://eur-lex.europa.eu/content/help/eurlex-content/experimental-features.html" target="_blank">More about the experimental features corner</a>
Choose the experimental features you want to try
EUR-Lex
Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

You are here
Use quotation marks to search for an "exact phrase". Append an asterisk (*) to a search term to find variations of it (transp*, 32019R*). Use a question mark (?) instead of a single character in your search term to find variations of it (ca?e finds case, cane, care).
Search tips
Need more search options? Use the Advanced search

Document 02014L0024-20160101

Consolidated text: Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (Text cu relevanță pentru SEE)

Access initial legal act
(

Legal status of the document In force

)

Access current version (01/01/2024)

ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2014/24/2016-01-01

2014L0024 — RO — 01.01.2016 — 001.001

Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său.

►B

DIRECTIVA 2014/24/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

din 26 februarie 2014

privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE

(Text cu relevanță pentru SEE)

(JO L 094 28.3.2014, p. 65)

Astfel cum a fost modificat prin:

 

 

Jurnalul Oficial

  NR.

Pagina

Data

►M1

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2015/2170 AL COMISIEI din 24 noiembrie 2015

  L 307

5

25.11.2015



▼B

DIRECTIVA 2014/24/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

din 26 februarie 2014

privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE

(Text cu relevanță pentru SEE)



PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 53 alineatul (1), articolul 62 și articolul 114,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European ( 1 ),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor ( 2 ),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară ( 3 ),

întrucât:

(1)

Atribuirea contractelor de achiziții publice de către sau în numele autorităților statelor membre trebuie să respecte principiile Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), mai exact libera circulație a mărfurilor, libertatea de stabilire și libertatea de a furniza servicii, precum și principiile care derivă din acestea, cum ar fi egalitatea de tratament, nediscriminarea, recunoașterea reciprocă, proporționalitatea și transparența. Cu toate acestea, pentru contractele de achiziții publice care depășesc o anumită valoare, ar trebui elaborate dispoziții pentru coordonarea procedurilor de achiziții publice naționale, pentru ca principiile respective să fie transpuse în practică și achizițiile publice să fie deschise concurenței.

(2)

Achizițiile publice joacă un rol cheie în strategia Europa 2020, prezentată în Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „Europa 2020, O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” (denumită în continuare „strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii”), reprezentând unul dintre instrumentele de piață care trebuie utilizate pentru realizarea unei creșteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii, asigurând în același timp o utilizare cât mai eficientă a fondurilor publice. În acest scop, normele în materie de achiziții publice adoptate prin Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 4 ) și Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 5 ) ar trebui revizuite și modernizate pentru a crește eficiența cheltuielilor publice, a facilita participarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) la achizițiile publice și a permite achizitorilor să utilizeze mai eficient achizițiile publice în sprijinul unor obiective societale comune. Totodată, este necesar ca anumite noțiuni și concepte de bază să fie clarificate pentru a asigura securitatea juridică și a încorpora anumite aspecte ale jurisprudenței constante a Curții de Justiție a Uniunii Europene în acest domeniu.

(3)

La punerea în aplicare a prezentei directive, ar trebui luată în considerare Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap ( 6 ), în special în legătură cu alegerea mijloacelor de comunicare, a specificațiilor tehnice, a criteriilor de atribuire și a condițiilor de executare a unui contract.

(4)

Formele tot mai diverse ale acțiunii publice au făcut necesară definirea mai clară a însăși noțiunii de achiziție publică; totuși, această clarificare nu ar trebui să extindă domeniul de aplicare al prezentei directive în raport cu cel al Directivei 2004/18/CE. Normele Uniunii privind achizițiile publice nu sunt menite să acopere toate formele de plăți din fonduri publice, ci numai pe cele care vizează achiziția de lucrări, de produse sau de servicii cu titlu oneros prin intermediul unui contract de achiziții publice. Ar trebui să se clarifice faptul că astfel de achiziții de lucrări, de produse sau de servicii ar trebui să facă obiectul prezentei directive, indiferent dacă sunt puse în aplicare prin achiziție, leasing sau alte forme contractuale.

Noțiunea de achiziție ar trebui interpretată în sens larg, ca obținerea beneficiilor de pe urma lucrărilor, a produselor sau a serviciilor în cauză, fără a implica în mod necesar un transfer de proprietate către autoritățile contractante. Mai mult, simpla finanțare a unei activități, în special prin intermediul granturilor, care este adesea legată de obligația de a rambursa sumele primite în cazul în care acestea nu sunt utilizate în scopurile cărora le sunt destinate, nu este reglementată, de obicei, de normele în materie de achiziții publice. În mod similar, situațiile în care toți operatorii care îndeplinesc anumite condiții sunt autorizați să efectueze o anumită sarcină, fără nicio selectivitate, cum ar fi sistemele care dau consumatorilor posibilitatea de a alege sau sistemele de servicii pe bază de bonuri, ar trebui să nu fie înțelese ca fiind sisteme de achiziții publice, ci ca simple sisteme de autorizare (de exemplu, licențe pentru medicamente sau servicii medicale).

(5)

Ar trebui reamintit că prezenta directivă nu obligă sub nicio formă statele membre să contracteze sau să externalizeze furnizarea de servicii pe care doresc să le pună la dispoziție ele însele sau să le organizeze prin alte mijloace decât prin contracte de achiziții publice în sensul prezentei directive. Nu ar trebui inclusă furnizarea de servicii în temeiul legilor, al regulamentelor sau al contractelor de muncă. În unele state membre, acesta ar putea fi cazul, de exemplu, pentru anumite servicii administrative și guvernamentale, cum ar fi serviciile executive și legislative sau furnizarea anumitor servicii comunității, cum ar fi serviciile de afaceri externe, serviciile din domeniul justiției sau serviciile obligatorii de asigurări sociale.

(6)

De asemenea, este oportun să se reamintească că prezenta directivă nu ar trebui să afecteze legislația statelor membre în domeniul asigurărilor sociale. De asemenea, aceasta nu ar trebui să abordeze liberalizarea serviciilor de interes economic general, rezervate entităților publice sau private, și nici privatizarea entităților publice furnizoare de servicii.

Ar trebui reamintit totodată că statele membre au libertatea de a organiza furnizarea de servicii sociale obligatorii sau de alte servicii, cum sunt serviciile poștale, fie ca servicii de interes economic general, fie ca servicii fără caracter economic de interes general sau ca o combinație a acestora. Este necesar să se clarifice faptul că serviciile fără caracter economic de interes general nu ar trebui să facă obiectul prezentei directive.

(7)

În cele din urmă, ar trebui să se reamintească faptul că prezenta directivă nu aduce atingere libertății autorităților naționale, regionale și locale de a defini, în conformitate cu dreptul Uniunii, serviciile de interes economic general, domeniul de aplicare al acestora și caracteristicile serviciului care trebuie furnizat, inclusiv eventualele condiții referitoare la calitatea serviciului, în vederea urmăririi obiectivelor lor de politică publică. De asemenea, prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere competenței autorităților naționale, regionale și locale de a furniza, contracta și finanța servicii de interes economic general în conformitate cu articolul 14 din TFUE și cu Protocolul nr. 26 privind serviciile de interes general anexat la TFUE și la Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). În plus, prezenta directivă nu are drept obiect finanțarea serviciilor de interes economic general sau schemele de ajutor oferit de statele membre în special în domeniul social, în conformitate cu normele Uniunii privind concurența.

(8)

Un contract ar trebui să poată fi considerat contract de achiziții publice de lucrări numai în cazul în care obiectul său urmărește în mod special realizarea activităților prevăzute de anexa II, chiar dacă contractul în cauză cuprinde alte servicii necesare pentru realizarea respectivelor activități. În anumite cazuri, contractele de achiziții publice de servicii, în special în domeniul serviciilor de gestionare a proprietăților, pot include și lucrări. Cu toate acestea, includerea în contract a respectivelor lucrări, în măsura în care sunt auxiliare și constituie, prin urmare, o eventuală consecință sau o completare a obiectului principal al contractului, nu justifică clasificarea contractului de servicii publice în categoria contractelor de achiziții publice de lucrări.

Cu toate acestea, ținând seama de diversitatea contractelor de achiziții publice de lucrări, este necesar ca autoritățile contractante să poată prevedea atât atribuirea separată, cât și atribuirea comună a contractelor de proiectare și execuție a lucrărilor. Prezenta directivă nu urmărește să recomande o atribuire separată sau comună a contractelor de achiziții publice.

(9)

Realizarea unei lucrări corespunzătoare cerințelor menționate de o autoritate contractantă presupune ca autoritatea în cauză să fi luat măsuri în vederea definirii tipului de lucrare sau cel puțin să fi avut o influență decisivă asupra conceperii acesteia. În cazul în care contractantul efectuează lucrarea integral sau parțial prin mijloace proprii sau asigură realizarea lucrărilor prin alte mijloace, clasificarea contractului ar trebui să rămână aceea de contract de lucrări, atât timp cât contractantul își asumă obligația directă sau indirectă, executorie din punct de vedere legal, de a se asigura că lucrările vor fi efectuate.

(10)

Noțiunea de „autorități contractante” și, în special, noțiunea de „organisme de drept public” au fost examinate în mod repetat în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. Pentru a clarifica faptul că domeniul de aplicare ratione personae al prezentei directive ar trebui să rămână neschimbat, este adecvat să se mențină definiția pe care Curtea s-a bazat și să se încorporeze un anumit număr de clarificări oferite de jurisprudența respectivă ca o cheie a unei mai bune înțelegeri a definițiilor propriu-zise, fără intenția de a modifica înțelegerea conceptului astfel cum a fost elaborat în jurisprudență. În acest scop, ar trebui să se clarifice că un organism care funcționează în condiții normale de piață, care urmărește obținerea unui profit și care suportă pierderile care rezultă din exercitarea activității sale nu ar trebui să fie considerat ca fiind un „organism de drept public”, deoarece necesitățile de interes general, pentru îndeplinirea cărora a fost creat sau pentru care i s-a încredințat sarcina de a le îndeplini, pot fi considerate a avea caracter industrial sau comercial.

În mod similar, condiția referitoare la originea finanțării organismului examinat a fost, de asemenea, examinată în jurisprudență, care a clarificat, între altele, că finanțarea în „cea mai mare parte” înseamnă într-o proporție mai mare de jumătate și că o astfel de finanțare poate include plăți de la utilizatori care sunt impuse, calculate și colectate în conformitate cu normele de drept public.

(11)

În cazul contractelor mixte, normele aplicabile ar trebui să fie determinate cu privire la obiectul principal al contractului, în cazul în care diferitele părți care constituie contractul nu pot fi separate în mod obiectiv. Prin urmare, ar trebui să se clarifice modul în care autoritățile contractante ar trebui să stabilească dacă părțile pot fi separate sau nu. O astfel de clarificare ar trebui să se bazeze pe jurisprudența relevantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Determinarea ar trebui efectuată de la caz la caz, în care intențiile exprimate sau presupuse ale autorității contractante de a considera diferitele aspecte care compun un contract mixt ca fiind indivizibile ar trebui să nu fie suficiente, dar ar trebui să fie sprijinite de dovezi obiective care să le justifice și să stabilească necesitatea de a încheia un contract unic. O astfel de nevoie justificată de a încheia un contract unic ar putea fi, de exemplu, prezentă în cazul construcției unei singure clădiri, din care o parte urmează să fie utilizată direct de către autoritatea contractantă în cauză, iar o altă parte să fie exploatată în temeiul unei concesiuni, de exemplu pentru a furniza spații publice de parcare. Ar trebui să se clarifice faptul că nevoia de a încheia un contract unic poate fi justificată atât de motive de natură tehnică, cât și de natură economică.

(12)

În cazul contractelor mixte care pot fi divizate, autoritățile contractante au posibilitatea de a acorda contracte separate pentru diferite părți ale contractului mixt, situație în care prevederile aplicabile fiecărei părți ar trebui stabilite exclusiv cu privire la caracteristicile contractului respectiv. Pe de altă parte, în cazul în care autoritățile contractante optează pentru includerea în achizițiile publice a altor elemente, indiferent de valoarea lor și de regimul juridic care ar fi fost aplicabil elementelor suplimentare, principiul de bază ar trebui să fie că, în cazul în care un contract se acordă în temeiul prevederilor prezentei directive, în mod separat, prezenta directivă ar trebui să se aplice în continuare întregului contract mixt.

(13)

Cu toate acestea, ar trebui prevăzute dispoziții speciale pentru contractele mixte care includ aspecte legate de apărare sau securitate sau elemente care nu sunt incluse în domeniul de aplicare al TFUE. În aceste cazuri, neaplicarea prezentei directive ar trebui să fie posibilă dacă acordarea unui contract unic este justificată de motive obiective și dacă decizia de acordare a unui contract unic nu este luată în scopul excluderii contractelor de la aplicarea prezentei directive sau a Directivei 2009/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 7 ). Ar trebui să se clarifice faptul că autoritățile contractante nu ar trebui să fie împiedicate să opteze pentru aplicarea prezentei directive la anumite contracte mixte în locul aplicării Directivei 2009/81/CE.

(14)

Ar trebui să se clarifice faptul că noțiunea „operatori economici” ar trebui interpretată în sens larg, pentru a include orice persoane și/sau entități care asigură executarea de lucrări, furnizarea de produse sau de servicii pe piață, indiferent de forma juridică în baza căreia au ales să funcționeze. Prin urmare, firmele, sucursalele, filialele, parteneriatele, societățile cooperative, societățile cu răspundere limitată, universitățile, publice sau private, și alte tipuri de entități, în afara persoanelor fizice, ar trebui să fie toate cuprinse în noțiunea de operator economic, indiferent dacă sunt sau nu „persoane juridice” în toate circumstanțele.

(15)

Ar trebui să se clarifice faptul că grupurile de operatori economici, inclusiv în cazul în care s-au reunit sub forma unei asociații temporare, pot participa la proceduri de atribuire fără să fie necesar să adopte o anumită formă juridică. În măsura în care este necesar, spre exemplu în cazul în care este necesară răspunderea în solidar, se poate solicita o formă specifică în cazul în care contractul se atribuie unor astfel de grupuri.

De asemenea, ar trebui să se clarifice că autoritățile contractante ar trebui să poată stabili explicit modul în care grupurile de operatori economici trebuie să îndeplinească cerințele legate de situația economică și financiară, astfel cum au fost stabilite în prezenta directivă, sau criteriile legate de capacitățile tehnice și profesionale care sunt cerute operatorilor economici care participă în mod individual.

Executarea contractelor de către grupuri de operatori economici poate necesita stabilirea unor condiții care nu sunt impuse participanților individuali. Aceste condiții, care ar trebui să fie justificate de motive obiective și să fie proporționale, ar putea să includă, spre exemplu, cerința de numire a unor reprezentanți comuni sau a unui partener principal pentru procedura de achiziții sau de solicitare de informații cu privire la statutul lor.

(16)

Autoritățile contractante ar trebui să recurgă la toate mijloacele posibile aflate la dispoziția acestora, prevăzute de legislația națională, pentru a preveni denaturări ale procedurilor de achiziții publice, generate de conflicte de interese. Acestea ar putea include proceduri vizând identificarea, prevenirea și soluționarea conflictelor de interese.

(17)

Prin Decizia 94/800/CE a Consiliului ( 8 ) a fost aprobat Acordul privind achizițiile publice al Organizației Mondiale a Comerțului („AAP”). Obiectivul AAP este de a institui un cadru multilateral de drepturi și obligații echilibrate referitoare la contractele de achiziții publice în scopul de a realiza liberalizarea și expansiunea comerțului mondial. Pentru contractele reglementate de anexele 1, 2, 4 și 5 și de notele generale la apendicele I al Uniunii Europene la AAP, precum și de alte acorduri internaționale pertinente obligatorii pentru Uniune, autoritățile contractante ar trebui să își îndeplinească obligațiile care le revin în temeiul acestor acorduri prin aplicarea prezentei directive operatorilor economici din țările terțe semnatare ale acordurilor.

(18)

AAP se aplică contractelor care depășesc anumite praguri, stabilite în AAP și exprimate în drepturi speciale de tragere. Pragurile stabilite prin prezenta directivă ar trebui adaptate pentru a corespunde echivalentului în euro al pragurilor fixate în AAP. De asemenea, ar trebui să se prevadă și o revizuire periodică a pragurilor exprimate în euro, pentru a le adapta, prin intermediul unei operațiuni pur matematice, la eventualele variații ale valorii monedei euro în raport cu respectivele drepturi speciale de tragere. În afara ajustărilor matematice periodice respective, ar trebui să se analizeze, cu ocazia următoarei runde de negocieri, posibilitatea unei creșteri a pragurilor stabilite în AAP.

(19)

Ar trebui să se clarifice faptul că, în vederea estimării valorii unui contract, trebuie avute în vedere toate veniturile, indiferent dacă provin de la autoritatea contractantă sau de la terți. De asemenea, ar trebui să se clarifice faptul că, în scopul estimării pragurilor, noțiunea de produse similare ar trebui să fie înțeleasă ca produse care sunt destinate utilizărilor identice sau similare, cum ar fi livrarea unei game de produse alimentare sau de articole diferite de mobilier de birou. În mod normal, un operator economic activ în domeniul respectiv ar putea să prezinte astfel de produse ca făcând parte din gama sa normală de produse.

(20)

În scopul estimării valorii unei anumite achiziții, ar trebui să se clarifice faptul că ar trebui să se permită ca estimarea valorii să se bazeze pe o subdiviziune a achiziției numai în cazul în care aceasta se justifică din motive obiective. De exemplu, ar putea să fie justificată estimarea valorilor contractuale la nivelul unei unități operaționale separate a autorității contractante, cum ar fi școlile sau grădinițele, cu condiția ca unitatea în cauză să fie responsabilă în mod independent de achizițiile sale. Se poate presupune că această situație are loc în cazul în care unitatea operațională separată derulează în mod independent procedurile de achiziții publice și ia deciziile de cumpărare, are o linie bugetară separată la dispoziție pentru achizițiile în cauză, încheie contractul în mod independent și îl finanțează dintr-un buget pe care îl are la dispoziție. O subdiviziune nu se justifică în cazul în care autoritatea contractantă doar organizează o achiziție în mod descentralizat.

(21)

Contractele de achiziții publice atribuite de autoritățile contractante care își desfășoară activitatea în sectorul apei, al energiei, al transporturilor și al serviciilor poștale și care se înscriu în cadrul acestor activități sunt reglementate de Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului ( 9 ). Cu toate acestea, contractele atribuite de autorități contractante în cadrul activității lor de operare a serviciilor de transport maritim, de coastă sau fluvial intră în sfera de aplicare a prezentei directive.

(22)

Întrucât se adresează statelor membre, prezenta directivă nu se aplică achizițiilor efectuate de organizații internaționale în nume și pe cont propriu. Este necesar însă să se precizeze în ce măsură prezenta directivă se aplică achizițiilor publice reglementate de norme internaționale specifice.

(23)

Atribuirea de către furnizorii de servicii media a contractelor de achiziții publice pentru anumite servicii media în domeniul audiovizualului și al radiodifuziunii ar trebui să țină seama de aspecte de importanță culturală și socială care fac inadecvată aplicarea normelor privind achizițiile publice. Din aceste motive, trebuie prevăzută, prin urmare, o excepție pentru contractele de achiziții publice de servicii, atribuite direct de furnizorii de servicii media, pentru cumpărarea, dezvoltarea, producția sau coproducția de programe gata de difuzare și de alte servicii pregătitoare, precum cele privind scenariile sau alte prestații artistice necesare pentru realizarea programului. De asemenea, ar trebui să se clarifice faptul că excluderea respectivă ar trebui să se aplice în egală măsură serviciilor media de emisie și serviciilor la cerere (servicii neliniare). Cu toate acestea, excluderea respectivă nu ar trebui să se aplice furnizării de echipamente tehnice necesare pentru producția, coproducția și emisia respectivelor programe.

(24)

Ar trebui reamintit că serviciile de arbitraj și de conciliere și alte forme similare de soluționare alternativă a litigiilor sunt furnizate, de obicei, de organisme sau de persoane asupra cărora se convine sau care sunt selectate într-un mod care nu poate fi supus normelor de atribuire a contractelor de achiziții publice. Ar trebui să se clarifice că prezenta directivă nu se aplică contractelor de servicii pentru furnizarea acestor servicii, indiferent de denumirea acestora în cadrul legislației naționale.

(25)

O anumită serie de servicii juridice sunt puse la dispoziție de furnizori de servicii desemnați de o instanță judecătorească dintr-un stat membru, presupun reprezentarea clienților în cadrul procedurilor judiciare de către avocați, trebuie să fie furnizate de către notari și sunt legate de exercitarea autorității publice. Astfel de servicii juridice sunt furnizate de obicei de către organisme sau persoane fizice desemnate sau selectate într-un mod care nu poate fi reglementat de norme privind achizițiile publice, cum ar fi, de exemplu, desemnarea procurorilor generali în anumite state membre. Prin urmare, respectivele servicii juridice ar trebui excluse din domeniul de aplicare al prezentei directive.

(26)

Este oportun să se specifice faptul că noțiunea de instrumente financiare, astfel cum este prevăzută în prezenta directivă, este definită în același mod ca și în alte acte legislative din domeniul pieței interne și, având în vedere crearea recentă a Fondului european de stabilitate financiară și a Mecanismului european de stabilitate, ar trebui să se prevadă faptul că operațiunile efectuate prin intermediul respectivului fond și al respectivului mecanism ar trebui să fie excluse din domeniul de aplicare al prezentei directive. În cele din urmă, ar trebui să se clarifice faptul că împrumuturile, chiar dacă sunt sau nu sunt în legătură cu emiterea de valori mobiliare sau de alte instrumente financiare sau cu alte operațiuni legate de acestea, ar trebui să fie excluse din domeniul de aplicare al prezentei directive.

(27)

Ar trebui reamintit faptul că articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului ( 10 ) prevede în mod explicit că Directivele 2004/17/CE și 2004/18/CE se aplică contractelor de servicii și, respectiv, contractelor de achiziții publice de servicii de transport public de călători cu autobuzul sau cu tramvaiul, în timp ce Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 se aplică concesionărilor de servicii publice de transport de călători cu autobuzul sau cu tramvaiul. În plus, ar trebui să se reamintească faptul că regulamentul respectiv continuă să se aplice contractelor de achiziții publice de servicii, precum și concesionărilor de servicii publice pentru transportul de călători pe calea ferată sau cu metroul. Pentru a se clarifica relațiile dintre prezenta directivă și Regulamentul (CE) nr. 1370/2007, ar trebui să se prevadă în mod explicit că prezenta directivă nu ar trebui să se aplice contractelor de servicii publice pentru furnizarea de servicii de transport public de călători pe calea ferată sau cu metroul, a căror atribuire ar trebui să facă în continuare obiectul regulamentului menționat. În măsura în care Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 lasă la latitudinea dreptului intern îndepărtarea de la normele stabilite în regulamentul menționat, statele membre ar trebui să poată continua să prevadă în dreptul lor intern faptul că contractele de servicii publice pentru servicii de transport public de călători pe calea ferată sau cu metroul trebuie să fie atribuite printr-o procedură de atribuire a contractelor având la bază normele lor generale de achiziții publice.

(28)

Prezenta directivă nu ar trebui să se aplice anumitor servicii de urgență atunci când sunt prestate de organizații sau asociații non-profit, întrucât caracterul special al acestor organizații ar fi greu de menținut în cazul în care furnizorii de servicii ar fi selectați în conformitate cu procedurile prevăzute de prezenta directivă. Cu toate acestea, excluderea nu ar trebui să depășească strictul necesar. Prin urmare, ar trebui să se precizeze în mod explicit că serviciile de ambulanță pentru transportul pacienților nu ar trebui să fie excluse. În acest context, este necesar prin urmare să se precizeze că Grupa 601 CPV „Servicii de transport terestru” nu include serviciile de ambulanță, care sunt incluse în clasa 8514 CPV. Prin urmare, ar trebui să se clarifice că serviciile, care fac obiectul codului 85143000-3 al CPV și care cuprind în mod exclusiv servicii de ambulanță pentru transportul pacienților, ar trebui să facă obiectul regimului specific stabilit pentru servicii sociale și de altă natură (denumit în continuare „regimul moderat”). Prin urmare, contractele mixte de furnizare a serviciilor de ambulanță în general ar face, de asemenea, obiectul regimului moderat, dacă valoarea serviciilor de ambulanță pentru transportul pacienților ar fi mai mare decât valoarea celorlalte servicii de ambulanță.

(29)

Se cuvine să se amintească faptul că prezenta directivă se aplică numai autorităților contractante ale statelor membre. Prin urmare, partidele politice în general, nefiind autorități contractante, nu fac obiectul dispozițiilor sale. Cu toate acestea, în unele state membre partidele politice ar putea fi cuprinse în noțiunea de organisme de drept public.

Totuși, anumite servicii (cum ar fi filmele de propagandă și producțiile pe casetă video) sunt legate în mod indisociabil de opiniile politice ale furnizorului de servicii, în cazul în care sunt furnizate în contextul unei campanii electorale, încât furnizorii de servicii sunt selectați în mod normal într-un mod care nu poate fi supus normelor privind achizițiile publice.

În cele din urmă, ar trebui reamintit că statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene sunt supuse altor norme decât cele stabilite de prezenta directivă.

(30)

În anumite cazuri, o autoritate contractantă sau o asociație de autorități contractante poate fi unica sursă a unui anumit serviciu, cu privire la furnizarea căruia beneficiază de un drept exclusiv în temeiul actelor cu putere de lege sau a actelor administrative publicate, care sunt compatibile cu TFUE. Ar trebui să se clarifice faptul că aplicarea prezentei directive nu este necesară în cazul atribuirii unui contract de servicii publice către autoritatea contractantă sau asociația respectivă.

(31)

Există un nivel considerabil de incertitudine juridică cu privire la măsura în care contractele încheiate între entități din sectorul public ar trebui să facă obiectul normelor privind achizițiile publice. Jurisprudența relevantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene face obiectul unor interpretări divergente între statele membre și chiar între autoritățile contractante. Prin urmare, este necesar să se clarifice cazurile în care contractele încheiate în cadrul sectorului public nu sunt supuse aplicării normelor privind achizițiile publice.

Această clarificare ar trebui să fie ghidată de principiile stabilite în jurisprudența relevantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Simplul fapt că ambele părți la un acord sunt autorități publice nu exclude în sine aplicarea normelor privind achizițiile publice. Cu toate acestea, aplicarea normelor privind achizițiile publice nu ar trebui să interfereze cu libertatea autorităților publice de a-și îndeplini atribuțiile de serviciu public atribuite acestora prin utilizarea resurselor proprii, care include posibilitatea cooperării cu alte autorități publice.

Ar trebui garantat faptul că situațiile de cooperare public-public scutite nu au ca rezultat o denaturare a concurenței în raport cu operatorii economici privați în măsura în care situează un furnizor privat de servicii într-o poziție de avantaj față de concurenții săi.

(32)

Contractele de achiziții publice atribuite persoanelor juridice controlate nu ar trebui să facă obiectul aplicării procedurilor prevăzute de prezenta directivă dacă autoritatea contractantă exercită un control asupra persoanei juridice în cauză similar cu cel pe care îl exercită asupra departamentelor proprii, cu condiția ca persoana juridică controlată să își desfășoare peste 80 % din activități în vederea efectuării sarcinilor care i-au fost atribuite de către autoritatea contractantă de control sau de către alte persoane juridice controlate de respectiva autoritate contractantă, indiferent de beneficiarul executării contractului.

Scutirea nu ar trebui să se extindă asupra situațiilor în care există participație directă a unui operator economic privat la capitalul persoanei juridice controlate, deoarece, în aceste situații, atribuirea contractului de achiziții publice fără procedură competitivă ar asigura operatorului economic privat care participă la capitalul persoanei juridice controlate un avantaj nemeritat față de concurenții săi. Cu toate acestea, având în vedere caracteristicile speciale ale organismelor publice cu apartenență obligatorie, cum sunt organizațiile care răspund de gestionarea sau exercitarea anumitor servicii publice, această scutire nu ar trebui să se aplice în situațiile în care participația operatorilor economici privați specifici la capitalul persoanei juridice controlate este obligatorie în baza unei dispoziții din legislația națională, în conformitate cu tratatele, cu condiția ca această participație să nu implice o capacitate de control sau de blocare a fondurilor și să nu aibă o influență decisivă asupra deciziilor persoanei juridice controlate. Prin urmare, ar trebui să se clarifice că elementul decisiv este doar participația privată directă la persoana juridică controlată. Prin urmare, în cazul în care există participație privată la capitalul autorității contractante de control sau al autorităților contractante de control, aceasta nu împiedică atribuirea contractelor de achiziții publice persoanei juridice controlate, fără aplicarea procedurilor prevăzute de prezenta directivă, întrucât astfel de participații nu afectează în mod negativ concurența între operatorii economici privați.

De asemenea, ar trebui să se clarifice că autoritățile contractante, cum sunt organismele de drept public, care pot avea participație privată la capital, ar trebui să fie în măsură să beneficieze de scutire pentru cooperarea orizontală. Prin urmare, în cazul în care sunt întrunite toate celelalte condiții legate de cooperarea orizontală, scutirea pentru cooperarea orizontală ar trebui să se extindă asupra autorităților contractante respective în cazul în care contractul este încheiat în mod exclusiv între autorități contractante.

(33)

Autoritățile contractante ar trebui să poată opta să furnizeze în comun serviciile publice prin cooperare, fără să fie obligate să utilizeze o formă juridică anume. O astfel de cooperare ar putea cuprinde toate tipurile de activități legate de îndeplinirea serviciilor și a responsabilităților atribuite sau asumate de autoritățile participante, cum ar fi atribuțiile obligatorii sau voluntare ale autorităților locale sau regionale sau serviciile atribuite organismelor specifice de drept public. Serviciile furnizate de diferitele autorități participante nu trebuie să fie în mod obligatoriu identice; ele pot fi și complementare.

Contractele de furnizare comună de servicii publice nu ar trebui să facă obiectul aplicării normelor prevăzute de prezenta directivă, cu condiția să fie încheiate exclusiv între autorități contractante, cu condiția ca punerea în aplicare a respectivei cooperări să fie reglementată exclusiv în baza considerațiilor legate de interesul public și astfel încât niciun furnizor privat de servicii să nu se afle într-o poziție de avantaj față de concurenții săi.

În vederea îndeplinirii acestor condiții, cooperarea ar trebui să se bazeze pe un concept cooperatist. O astfel de cooperare nu obligă toate autoritățile participante să își asume îndeplinirea principalelor obligații contractuale, atât timp cât există angajamente de a contribui la îndeplinirea prin cooperare a serviciului public în cauză. În plus, punerea în aplicare a cooperării, inclusiv eventualele transferuri financiare între autoritățile contractante participante, ar trebui să fie reglementată exclusiv de considerații legate de interesul public.

(34)

Există anumite cazuri în care o entitate juridică acționează, în temeiul dispozițiilor relevante ale dreptului național, ca instrument sau serviciu tehnic pentru anumite autorități contractante și are obligația să îndeplinească ordinele pe care le primește de la aceste autorități contractante, fără să aibă nicio influență asupra remunerării activității sale. Având în vedere natura sa necontractuală, această relație exclusiv administrativă nu ar trebui să facă obiectul procedurilor de achiziții publice.

(35)

Ar trebui să fie încurajată cofinanțarea programelor de cercetare și dezvoltare (C & D) de către surse industriale. Prin urmare, ar trebui să se clarifice faptul că prezenta directivă se aplică numai în cazul în care nu există o astfel de cofinanțare și în cazul în care rezultatele activităților de C & D trec la autoritatea contractantă în cauză. Acest fapt nu ar trebui să excludă posibilitatea ca furnizorul de servicii care a desfășurat activitățile respective să poată publica un raport în legătură cu acestea, atât timp cât autoritatea contractantă își păstrează dreptul exclusiv de a utiliza rezultatele C & D în cadrul propriilor activități. Cu toate acestea, partajarea fictivă a rezultatelor C & D sau participarea pur simbolică la remunerarea furnizorului de servicii ar trebui să nu împiedice aplicarea prezentei directive.

(36)

Încadrarea în muncă și munca contribuie la integrarea în societate și sunt elemente esențiale care garantează șanse egale pentru toți. În acest context, atelierele protejate pot juca un rol important. Același lucru este valabil și pentru alte întreprinderi sociale al căror principal obiectiv este de a sprijini integrarea socială și profesională sau reintegrarea persoanelor cu handicap și a persoanelor dezavantajate, cum ar fi șomerii, membrii minorităților defavorizate sau alte grupuri marginalizate din punct de vedere social. Cu toate acestea, este posibil ca astfel de ateliere sau de întreprinderi să nu poată obține contracte în condiții de concurență normale. În consecință, este oportun să se prevadă că statele membre ar trebui să fie în măsură să rezerve pentru astfel de ateliere sau întreprinderi dreptul de a participa la procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice sau a anumitor loturi de contracte sau să rezerve executarea contractelor în cadrul programelor de angajare protejată.

(37)

În vederea unei integrări adecvate a cerințelor de mediu, sociale și de muncă în cadrul procedurilor de achiziții publice, este deosebit de important ca statele membre și autoritățile contractante să ia măsuri relevante de asigurare a îndeplinirii obligațiilor prevăzute de legislația din domeniul mediului, social și al muncii, care se aplică în locul în care sunt executate lucrările sau sunt furnizate serviciile, și care derivă din legi, regulamente, decrete și decizii, atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii, precum și din acorduri colective, cu condiția ca aceste norme și aplicarea lor să respecte legislația Uniunii. În aceeași măsură, obligațiile care decurg din acordurile internaționale ratificate de toate statele membre și menționate în anexa X ar trebui să se aplice în timpul executării contractului. Pe de altă parte, aceasta nu ar trebui să aducă atingere aplicării unor condiții de muncă și de încadrare în muncă mai favorabile pentru lucrători.

Măsurile relevante ar trebui să se aplice în conformitate cu principiile de bază ale dreptului Uniunii, în special în vederea asigurării egalității de tratament. Aceste măsuri relevante ar trebui să se aplice în conformitate cu Directiva 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 11 ), într-un mod care să asigure egalitatea de tratament și să nu îi discrimineze direct sau indirect pe operatorii economici sau pe lucrătorii din alte state membre.

(38)

Serviciile ar trebui să fie considerate ca fiind furnizate în locul în care sunt efectuate activitățile caracteristice. În cazul în care serviciile sunt furnizate la distanță, spre exemplu serviciile furnizate de către centrele de asistență prin telefon, serviciile ar trebui să fie considerate ca fiind furnizate la locul în care sunt efectuate, indiferent de locurile și statele membre cărora li se adresează serviciile.

(39)

Obligațiile relevante ar putea fi reflectate în clauzele contractului. De asemenea, ar trebui să poată fi incluse clauze care să asigure o conformitate cu contractele colective de muncă, în conformitate cu dreptul Uniunii privind contractele de achiziții publice. Nerespectarea obligațiilor relevante ar putea fi considerată o abatere gravă din partea operatorului economic în cauză, care poate determina excluderea operatorului economic în cauză din procedura de atribuire a unui contract de achiziții publice.

(40)

Controlul respectării dispozițiilor legislației în domeniul mediului, social și al muncii ar trebui să se realizeze în etapele relevante ale procedurii de achiziții, în momentul aplicării principiilor generale de reglementare a selecției participanților și de atribuire a contractelor, în momentul aplicării criteriilor de excludere și în momentul aplicării dispozițiilor privind ofertele anormal de scăzute. Verificarea necesară în acest scop ar trebui să fie realizată în conformitate cu dispozițiile relevante din prezenta directivă, în special cele care reglementează mijloacele de probă și declarațiile pe propria răspundere.

(41)

Nicio dispoziție a prezentei directive nu ar trebui să împiedice impunerea sau aplicarea de măsuri necesare pentru protejarea ordinii publice, a moralității și siguranței publice, a sănătății, a vieții oamenilor și a animalelor sau pentru conservarea vieții plantelor sau aplicarea altor măsuri de mediu, în special în vederea unei dezvoltări durabile, cu condiția ca respectivele măsuri să fie conforme cu TFUE.

(42)

Există o mare necesitate ca autoritățile contractante să dispună de flexibilitate suplimentară, în scopul de a alege o procedură de achiziții publice care să ofere posibilitatea de a negocia. De asemenea, este probabil ca o mai mare utilizare a procedurilor respective să sporească activitățile comerciale transfrontaliere, dat fiind că, potrivit evaluării, contractele atribuite prin procedura de negociere cu publicare prealabilă sunt câștigate într-un număr foarte mare de cazuri de oferte transfrontaliere. Statele membre ar trebui să ofere posibilitatea utilizării procedurii competitive cu negociere sau a dialogului competitiv în diverse situații în care procedurile deschise sau restrânse fără negociere nu pot duce la rezultate satisfăcătoare. Ar trebui reamintit că utilizarea dialogului competitiv a crescut semnificativ din punctul de vedere al valorii contractelor în ultimii ani. Procedura s-a dovedit utilă în cazurile în care autoritățile contractante sunt în imposibilitatea de a defini mijloacele ideale pentru a-și satisface necesitățile sau pentru a evalua soluțiile pe care le poate oferi piața pe plan tehnic, financiar sau juridic. Această situație poate apărea în special în cazul proiectelor inovatoare, al implementării proiectelor majore de infrastructuri integrate de transport, al marilor rețele informatice sau al proiectelor care implică o finanțare complexă și structurată. După caz, autoritățile contractante ar trebui să fie încurajate să numească un șef de proiect care să asigure buna cooperare între operatorii economici și autoritatea contractantă în cadrul procedurii de atribuire.

(43)

Pentru contractele de lucrări, astfel de situații includ lucrări care nu sunt clădiri standard sau situațiile în care lucrările includ soluții de proiectare sau inovatoare. Pentru produse sau servicii care necesită adaptare sau eforturi de proiectare, utilizarea unei proceduri competitive cu negociere sau a dialogului competitiv poate prezenta interes. O astfel de adaptare sau astfel de eforturi de proiectare sunt deosebit de necesare în cazul achizițiilor complexe, cum ar fi produsele sofisticate, serviciile intelectuale, de exemplu unele servicii de consultanță, servicii de arhitectură sau servicii de inginerie sau proiectele de anvergură în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC). În aceste cazuri, negocierile pot fi necesare pentru a garanta că produsul sau serviciul în cauză corespunde nevoilor autorității contractante. În ceea ce privește serviciile și produsele standard care pot fi furnizate de numeroși operatori de pe piață, procedura competitivă cu negociere și dialogul competitiv nu ar trebui să fie utilizate.

(44)

Procedura competitivă cu negociere ar trebui, de asemenea, să fie disponibilă în cazurile în care o procedură deschisă sau restrânsă a avut ca rezultat doar oferte neconforme sau inacceptabile. În aceste situații, autoritățile contractante ar trebui să poată desfășura negocieri în vederea obținerii unor oferte conforme și acceptabile.

(45)

Procedura competitivă cu negociere ar trebui să fie însoțită de măsuri de protecție adecvate care să asigure respectarea principiilor egalității de tratament și transparenței. În special, autoritățile contractante ar trebui să indice în prealabil cerințele minime care caracterizează natura achiziției și care nu ar trebui schimbate în cadrul negocierilor. Criteriile de atribuire și ponderea acestora ar trebui să rămână stabile pe parcursul întregii proceduri și nu ar trebui să facă obiectul negocierilor, pentru a garanta egalitatea de tratament pentru toți operatorii economici. Negocierile ar trebui să vizeze îmbunătățirea ofertelor pentru a permite autorităților contractante să achiziționeze lucrări, produse și servicii perfect adaptate la nevoile lor specifice. Negocierile se pot referi la toate caracteristicile lucrărilor, produselor și serviciilor achiziționate, inclusiv, de exemplu, calitatea, cantitățile, clauze comerciale, precum și aspectele sociale, de mediu și inovatoare, în măsura în care acestea nu constituie cerințe minime.

Ar trebui să se clarifice faptul că cerințele minime care urmează să fie stabilite de autoritatea contractantă sunt acele condiții și caracteristici (în special cele fizice, funcționale și juridice) pe care orice ofertă ar trebui să le îndeplinească sau de care ar trebui să dispună, pentru a permite autorității contractante să atribuie contractul în conformitate cu criteriul de atribuire ales. Pentru a asigura transparența și trasabilitatea procesului, toate etapele ar trebui să fie documentate în mod corespunzător. În plus, toate ofertele din cadrul întregii proceduri ar trebui să fie depuse în scris.

(46)

Ar trebui să li se permită autorităților contractante să scurteze anumite termene aplicabile procedurilor deschide și restrânse, precum și procedurilor competitive cu negociere în cadrul cărora termenele în cauză ar fi imposibil de aplicat, din cauza unei stări de urgență care ar trebui să fie demonstrată în mod corespunzător de către autoritățile contractante. Ar trebui să se clarifice faptul că această situație nu trebuie să fie de maximă urgență provocată de evenimente neprevăzute și care nu pot fi atribuite autorității contractante.

(47)

Cercetarea și inovarea, inclusiv ecoinovarea și inovarea socială, sunt printre principalele motoare ale creșterii viitoare și au fost înscrise în centrul strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii. Autoritățile publice ar trebui să dea achizițiilor publice o utilizare strategică optimă pentru a stimula inovarea. Achiziționarea de produse, lucrări și servicii inovatoare joacă un rol esențial pentru îmbunătățirea eficienței și a calității serviciilor publice, ținând cont în același timp de provocările societale majore. Aceasta contribuie la obținerea celui mai bun raport calitate-preț, dar și a unor beneficii economice, societale și de mediu mai ample prin generarea unor idei noi, transpunerea lor în produse și servicii inovatoare și promovarea unei creșteri economice sustenabile.

Ar trebui amintit faptul că o serie de modele de achiziții au fost prezentate în Comunicarea Comisiei din 14 decembrie 2007 intitulată „Achiziția înainte de comercializare: încurajarea inovației pentru asigurarea unor servicii publice durabile de înaltă calitate în Europa”, care se ocupă cu achiziționarea acestor servicii de C & D care nu se încadrează în domeniul de aplicare al prezentei directive. Modelele respective ar continua să fie disponibile, dar prezenta directivă ar trebui, de asemenea, să contribuie la facilitarea achizițiilor publice în domeniul inovării și să sprijine statele membre în îndeplinirea obiectivelor inițiativei „O Uniune a inovării”.

(48)

Datorită importanței inovării, autoritățile contractante ar trebui să fie încurajate să permită variante cât mai des posibil. Prin urmare, atenția acestora ar trebui să fie concentrată asupra nevoii de a defini cerințele minime pe care trebuie să le îndeplinească variantele înainte de a se indica faptul că pot fi prezentate variante.

(49)

Dacă necesitatea de a dezvolta un produs sau un serviciu inovator sau lucrări inovatoare și de a achiziționa ulterior produsele, serviciile sau lucrările care rezultă nu poate fi satisfăcută prin soluții deja disponibile pe piață, autoritățile contractante ar trebui să aibă acces la o anumită procedură de achiziții în ceea ce privește contractele care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive. Această procedură ar trebui să permită autorităților contractante să instituie un parteneriat pentru inovare pe termen lung pentru dezvoltarea și achiziționarea ulterioară a unui produs, a unui serviciu sau a unor lucrări noi, inovatoare, cu condiția ca un astfel de produs sau serviciu inovator sau astfel de lucrări inovatoare să poată fi furnizate la nivelurile de performanță și la costurile convenite, fără să fie nevoie de o procedură separată de achiziții publice în vederea achiziției. Parteneriatul pentru inovare ar trebui să se bazeze pe normele procedurale care se aplică procedurii de selecție cu negociere și atribuirea contractelor ar trebui să se facă numai pe baza celui mai bun raport calitate-preț, care este cea mai potrivită modalitate de comparare a ofertelor pentru soluții inovatoare. Atât în cazul proiectelor inovatoare de dimensiuni foarte mari, cât și în cazul proiectelor inovatoare de dimensiuni mai mici, parteneriatul pentru inovare ar trebui să fie structurat astfel încât să poată asigura un nivel al cererii din partea pieței (market-pull) care să stimuleze dezvoltarea unei soluții inovatoare fără a îngrădi accesul pe piață.

Prin urmare, autoritățile contractante nu ar trebui să utilizeze parteneriatele pentru inovare într-un mod care împiedică, restrânge sau denaturează concurența. În anumite cazuri, crearea parteneriatelor pentru inovare cu mai mulți parteneri ar putea contribui la evitarea acestor efecte.

(50)

Având în vedere efectele negative asupra concurenței, procedurile de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare ar trebui utilizate doar în circumstanțe excepționale. Excepțiile ar trebui să se limiteze la cazurile în care publicarea fie este imposibilă, din motive de extremă urgență determinate de evenimente care nu pot fi prevăzute de autoritatea contractantă și care nu pot fi imputate acesteia, fie în cazul în care este clar de la început că publicarea nu ar duce la creșterea concurenței sau la rezultate mai bune în materie de achiziții, mai ales dacă există în mod obiectiv numai un singur operator economic care poate executa contractul. Acesta este cazul lucrărilor de artă, unde identitatea artistului determină în mod intrinsec caracterul unic și valoarea obiectului de artă. Exclusivitatea poate apărea, de asemenea, din alte motive, dar utilizarea procedurii de negociere fără publicare poate fi justificată numai de o situație de exclusivitate obiectivă, în care exclusivitatea nu a fost creată de către autoritatea contractantă însăși în vederea viitoarei proceduri de achiziție.

Autoritățile contractante care se bazează pe această excepție ar trebui să furnizeze motivele pentru care nu există alternative sau înlocuitori rezonabili, cum ar fi utilizarea de canale alternative de distribuție, inclusiv în afara statului membru al autorității contractante sau luarea în considerare a lucrărilor, produselor și serviciilor comparabile din punct de vedere funcțional.

În cazul în care situația de exclusivitate se datorează unor motive tehnice, acestea ar trebui definite în mod riguros și justificate de la caz la caz. Acestea pot include, de exemplu, cvasi-imposibilitatea tehnică ca un alt agent economic să atingă performanțele necesare sau necesitatea de a utiliza know-how, instrumente sau mijloace specifice de care dispune doar un singur operator economic. Motivele tehnice pot să fie generate, de asemenea, de cerințe specifice privind interoperabilitatea, care trebuie îndeplinite pentru a asigura funcționarea lucrărilor, produselor sau serviciilor care urmează a fi achiziționate.

În cele din urmă, o procedură de achiziții nu este utilă în cazul în care produsele sunt achiziționate direct de pe o piață de mărfuri, inclusiv de pe platforme de tranzacționare pentru mărfuri, cum ar fi produsele agricole, materiile prime și bursele de energie, în cazul în care structura multilaterală de tranzacționare reglementată și supravegheată garantează în mod natural prețurile pieței.

(51)

Ar trebui să se clarifice că dispozițiile privind protecția informațiilor cu caracter confidențial nu împiedică în niciun fel publicarea părților fără caracter confidențial din contractele încheiate, inclusiv a eventualelor modificări ulterioare.

(52)

Mijloacele electronice de informare și comunicare pot simplifica foarte mult publicarea contractelor și pot spori eficiența și transparența procedurilor de achiziție. Acestea ar trebui să devină mijloacele standard de comunicare și de schimb de informații în cadrul procedurilor de achiziții, deoarece sporesc semnificativ posibilitățile operatorilor economici de a participa la procedurile de achiziții din întreaga piață internă. În acest scop, transmiterea anunțurilor în format electronic, disponibilitatea în format electronic a documentelor privind achizițiile și – după o perioadă de tranziție de 30 de luni – comunicarea exclusiv electronică, în sensul comunicării prin mijloace electronice în toate etapele procedurii, inclusiv transmiterea cererilor de participare și, în special, transmiterea ofertelor (depunerea electronică) ar trebui să fie obligatorii. Statele membre și autoritățile contractante ar trebui să dispună în continuare de libertatea de a merge mai departe, dacă doresc acest lucru. De asemenea, ar trebui să se clarifice faptul că utilizarea obligatorie a mijloacelor electronice de comunicare în temeiul prezentei directive nu ar trebui, cu toate acestea, să oblige autoritățile contractante să efectueze prelucrarea electronică a ofertelor și nici să facă obligatorie evaluarea electronică sau prelucrarea automată. În plus, în conformitate cu prezenta directivă, niciun element al procesului de achiziții publice, după atribuirea contractului, nu ar trebui să cadă sub incidența obligației de a utiliza mijloace electronice de comunicare, inclusiv comunicarea internă în cadrul autorității contractante.

(53)

Cu excepția anumitor situații specifice, autoritățile contractante ar trebui să folosească mijloace electronice de comunicare care sunt nediscriminatorii, general disponibile și interoperabile cu produsele TIC de uz general și care nu limitează accesul operatorilor economici la procedura de achiziții. Utilizarea unor astfel de mijloace de comunicare ar trebui să ia în considerare, de asemenea, accesibilitatea pentru persoanele cu handicap. Ar trebui să se clarifice că obligația de a utiliza mijloace electronice în toate etapele procedurii de achiziții publice nu ar fi adecvată nici în cazul în care utilizarea mijloacelor electronice ar necesita instrumente specializate sau formate de fișiere care nu sunt, în general, disponibile, nici în cazul în care comunicările respective ar putea fi gestionate numai cu ajutorul echipamentelor de birou specializate. Autoritățile contractante ar trebui, prin urmare, să nu fie obligate să solicite utilizarea mijloacelor electronice de comunicare în procesul de depunere a proiectelor în anumite cazuri, care ar trebui să fie enumerate exhaustiv. Prezenta directivă dispune că astfel de cazuri ar trebui să includă situații care ar necesita utilizarea echipamentelor de birou specializate care nu sunt în general disponibile pentru autoritățile contractante, cum ar fi imprimantele de format mare. În unele proceduri de achiziții publice, documentele achiziției ar putea necesita prezentarea unui model fizic sau redus la scară care nu se poate depune la autoritățile contractante prin mijloace electronice. În astfel de situații, modelul ar trebui să fie transmis autorităților contractante prin poștă sau prin intermediul unui alt transportator adecvat.

Cu toate acestea, ar trebui să se clarifice că utilizarea altor mijloace de comunicare ar trebui să fie limitată la acele elemente ale ofertei pentru care nu sunt necesare mijloacele de comunicare electronice.

Este oportun să se clarifice faptul că, acolo unde este necesar din motive tehnice, autoritățile contractante ar trebui să poată stabili o limită maximă a dimensiunii fișierelor care pot fi depuse.

(54)

Pot exista cazuri excepționale în care autoritățile contractante ar trebui să aibă posibilitatea să nu folosească mijloace electronice de comunicare, atunci când neutilizarea unor astfel de mijloace de comunicare este necesar în vederea protejării caracterului deosebit de sensibil al informațiilor. Ar trebui să se clarifice că, în cazul în care utilizarea instrumentelor electronice care nu sunt disponibile în general poate asigura nivelul necesar de protecție, ar trebui folosite aceste instrumente electronice. Un exemplu al unei astfel de situații ar putea fi acela în care autoritățile contractante solicită utilizarea unor mijloace de comunicare securizate dedicate la care oferă acces.

(55)

Formatele tehnice diferite sau standardele diferite în materie de procese și mesaje ar putea crea obstacole în calea interoperabilității, nu numai în cadrul fiecărui stat membru, ci, de asemenea, și în special, între statele membre. De exemplu, pentru a participa la o procedură de achiziții în care este permisă sau impusă utilizarea cataloagelor electronice, care este un format pentru prezentarea și organizarea informațiilor într-o manieră comună tuturor ofertanților participanți și care poate fi procesat electronic, în absența standardizării, operatorilor economici ar trebui să li se solicite să își adapteze propriile cataloage la fiecare procedură de achiziție, care ar presupune furnizarea de informații foarte similare în formate diferite în funcție de specificațiile autorității contractante în cauză. Standardizarea formatelor de catalog ar îmbunătăți astfel nivelul de interoperabilitate, ar spori eficiența și, de asemenea, ar reduce eforturile cerute din partea operatorilor economici.

(56)

În cazul în care se analizează dacă este necesar să se asigure sau să se sporească interoperabilitatea dintre diferite formate tehnice sau standarde în materie de proceduri și mesaje prin impunerea utilizării unor standarde specifice și, în caz afirmativ, care sunt standardele care trebuie impuse, Comisia ar trebui să țină seama cât mai mult posibil de opiniile părților interesate implicate. Aceasta ar trebui, de asemenea, să ia în considerare în ce măsură un anumit standard a fost deja utilizat în practică de operatorii economici și de autoritățile contractante și cât de bine a funcționat respectivul standard. Înainte de a stabili obligativitatea utilizării unui anumit standard tehnic, Comisia ar trebui, de asemenea, să ia în considerare cu atenție costurile pe care acest lucru le-ar putea antrena, în special în ceea ce privește adaptările la soluțiile existente de achiziții electronice, inclusiv infrastructura, procesele sau programele informatice. În cazul în care standardele respective nu sunt elaborate de o organizație de standardizare internațională, europeană sau națională, acestea ar trebui să îndeplinească cerințele aplicabile standardelor TIC, astfel cum sunt stabilite în Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului ( 12 ).

(57)

Înainte de a specifica nivelul de securitate necesar pentru mijloacele de comunicare electronice care urmează să fie utilizate pe parcursul diverselor etape ale procedurii de atribuire, statele membre și autoritățile contractante ar trebui să evalueze proporționalitatea dintre, pe de o parte, cerințele menite să asigure identificarea corectă și fiabilă a expeditorilor comunicării în cauză, precum și integritatea conținutului și, pe de altă parte, riscul apariției unor probleme, de exemplu în situații în care mesajele sunt trimise de un expeditor diferit de cel indicat. În cazul în care celelalte condiții nu se modifică, acest lucru ar însemna că nivelul de securitate cerut, de exemplu, pentru un e-mail care solicită confirmarea adresei exacte la care va avea loc o reuniune de informare, nu ar trebui să fie stabilit la același nivel ca și cel pentru oferta însăși, care constituie o ofertă fermă pentru operatorul economic. În mod similar, evaluarea proporționalității ar putea conduce la niveluri mai scăzute de securitate necesare în legătură cu depunerea din nou a cataloagelor electronice sau cu depunerea ofertelor în contextul procedurilor concurențiale secundare conform unui acord-cadru sau cu accesul la documentele achiziției.

(58)

Deși elementele esențiale ale unei proceduri de achiziții – cum ar fi documentele achiziției, solicitările de participare, confirmarea interesului și ofertele – ar trebui să se efectueze întotdeauna în scris, comunicarea verbală cu operatorii economici ar trebui să continue să fie posibilă, cu condiția documentării la un nivel suficient a conținutului acesteia. Acest lucru este necesar pentru a se asigura un nivel adecvat de transparență care să permită o verificare a respectării principiului egalității de tratament. În special, este esențial ca respectivele comunicări verbale cu ofertanții care ar putea avea un impact asupra conținutului și evaluării ofertelor să fie documentate într-o măsură suficientă și prin mijloace corespunzătoare, cum ar fi înregistrările scrise sau audio sau rezumatele principalelor elemente ale comunicării.

(59)

Există o puternică tendință pe piețele de achiziții publice din Uniune către agregarea cererii din partea achizitorilor publici, cu scopul de a obține economii de scară, de exemplu scăderea prețurilor și a costurilor tranzacțiilor, și de a îmbunătăți și profesionaliza gestionarea achizițiilor. Acest obiectiv poate fi atins prin concentrarea achizițiilor fie în funcție de numărul de autorități contractante implicate, fie în funcție de volum și valoare în timp a achizițiilor. Cu toate acestea, agregarea și centralizarea achizițiilor ar trebui monitorizate cu atenție, pentru a se evita concentrarea excesivă a puterii de cumpărare și înțelegerile anticoncurențiale și pentru a menține transparența și concurența, precum și posibilitățile de acces la piață pentru IMM-uri.

(60)

Acordurile-cadru au fost folosite pe scară largă și sunt considerate o tehnică eficientă de achiziție în întreaga Uniune. Așadar, acest instrument ar trebui menținut în linii mari în forma actuală. Cu toate acestea, este necesar să se clarifice anumite aspecte, în special faptul că acordurile-cadru nu ar trebui să fie utilizate de autoritățile contractante care nu sunt identificate în cadrul acestora. În acest sens, autoritățile contractante care sunt părți la un anumit acord-cadru de la bun început ar trebui să fie clar indicate, fie prin nume, fie prin alte mijloace, cum ar fi o trimitere la o anumită categorie de autorități contractante din cadrul unei arii geografice clar delimitate, astfel încât autoritățile contractante în cauză să poată fi identificate ușor și fără echivoc. În mod similar, un acord-cadru nu ar trebui să fie deschis unor noi operatori economici odată ce acesta a fost încheiat. Acest lucru înseamnă, de exemplu, că în cazul în care un organism central de achiziție utilizează un registru general al autorităților contractante sau al categoriilor acestora, cum ar fi autoritățile locale dintr-o anumită zonă geografică, care au dreptul de a recurge la acorduri-cadru pe care acesta le încheie, organismul central de achiziție ar trebui să facă acest lucru într-un mod care să permită să se verifice nu numai identitatea autorității contractante în cauză, ci și data de la care dobândește dreptul de a recurge la acordul-cadru încheiat de organismul central de achiziție, deoarece data respectivă determină ce acorduri-cadru specifice i s-ar permite respectivei autorități contractante să folosească.

(61)

Condițiile obiective pentru a determina care dintre operatorii economici, parte la acordul-cadru, ar trebui să efectueze o anumită sarcină, cum ar fi produsele sau serviciile destinate utilizării de către persoane fizice, pot include, în contextul acordurilor-cadru care stabilesc toate clauzele, necesitățile sau alegerea persoanelor fizice în cauză.

Autorităților contractante ar trebui să li se acorde mai multă flexibilitate în cazul în care achiziționează în temeiul acordurilor-cadru care sunt încheiate cu mai mult de un singur operator economic și care stabilesc toate clauzele.

În astfel de cazuri, autoritățile contractante ar trebui să poată obține anumite lucrări, produse sau servicii, care sunt reglementate de acordul-cadru, fie solicitându-le de la unul din operatorii economici, determinat pe baza unor criterii obiective și în temeiul clauzelor deja stabilite, fie prin atribuirea unui contract specific pentru lucrările, produsele sau serviciile în cauză în urma unei proceduri concurențiale secundare între operatorii economici părți la acordul-cadru. Pentru a asigura transparența și egalitatea de tratament, autoritățile contractante ar trebui să indice în documentele achiziției pentru acordul-cadru criteriile obiective care vor reglementa alegerea între aceste două metode de executare a acordului-cadru. Astfel de criterii ar putea să se refere, de exemplu, la cantitatea, valoarea sau caracteristicile lucrărilor, produselor sau serviciilor în cauză, inclusiv necesitatea unui grad mai înalt de servicii sau a unui nivel de securitate sporit, sau la evoluțiile înregistrate de nivelul prețurilor în comparație cu un indice de preț determinat în prealabil. Nu ar trebui să se recurgă la acorduri-cadru în mod abuziv sau în așa fel încât să împiedice, să restrângă sau să denatureze concurența. Autoritățile contractante ar trebui să nu fie obligate prin prezenta directivă să achiziționeze lucrări, produse sau servicii reglementate de un acord-cadru, în temeiul respectivului acord-cadru.

(62)

Ar trebui, de asemenea, să se clarifice că, în timp ce contractele bazate pe un acord-cadru urmează să fie atribuite înainte de expirarea acordului-cadru, nu este necesar ca durata contractelor individuale bazate pe un acord-cadru să coincidă cu durata respectivului acord-cadru, ci ar putea fi, după caz, mai lungă sau mai scurtă. În mod special, ar trebui să se poată stabili durata contractelor individuale bazate pe un acord-cadru luându-se în considerare factori cum ar fi timpul necesar pentru executarea acestora, în cazul în care este inclusă întreținerea echipamentelor cu o durată de viață preconizată mai mare de patru ani sau în cazul în care sunt necesare eforturi extinse de formare a personalului în vederea executării contractului.

Ar trebui să se clarifice totodată că ar putea exista cazuri excepționale în care durata acordurilor-cadru ar trebui să poată fi mai mare de patru ani. Astfel de cazuri, care ar trebui să fie bine justificate, în special în cadrul obiectului acordului-cadru, ar putea apărea, de exemplu, când operatorii economici au nevoie să dispună de echipamente pentru care perioada de amortizare este mai mare de patru ani și care trebuie să fie disponibile în orice moment pe întreaga durată a acordului-cadru.

(63)

Având în vedere experiența dobândită, este, de asemenea, necesar să se adapteze normele care reglementează sistemele dinamice de achiziții pentru a le permite autorităților contractante să profite pe deplin de posibilitățile oferite de respectivul instrument. Este necesară simplificarea sistemelor; în special, acestea ar trebui utilizate sub forma unei proceduri restrânse, eliminând astfel necesitatea ofertelor orientative, care au fost identificate ca reprezentând una dintre principalele dificultăți asociate cu sistemele dinamice de achiziție. În acest fel, orice operator economic care depune o cerere de participare și satisface criteriile de selecție ar trebui autorizat să participe la procedurile de achiziții publice desfășurate prin sistemul dinamic de achiziții în cursul perioadei sale de valabilitate. Această tehnică de achiziție le permite autorităților contractante să dispună de o gamă deosebit de largă de oferte și să asigure astfel o utilizare optimă a fondurilor publice printr-o concurență extinsă în ceea ce privește produsele, lucrările sau serviciile standard care sunt, în general, disponibile pe piață.

(64)

Examinarea respectivelor cereri de participare ar trebui în mod normal să fie efectuată în termen de cel mult 10 zile lucrătoare, având în vedere că evaluarea criteriilor de selecție va avea loc pe baza cerințelor simplificate de documentație stabilite în prezenta directivă. Cu toate acestea, în cazul în care se înființează pentru prima oară un sistem dinamic de achiziție, autoritățile contractante s-ar putea confrunta, ca răspuns la prima publicare a anunțului de participare sau a invitației de confirmare a interesului, cu un număr atât de mare de cereri de participare încât să aibă nevoie de mai mult timp pentru a examina cererile. Acest lucru ar trebui să fie admisibil, cu condiția ca nicio procedură de achiziții să nu fie lansată înainte de a examina toate cererile. Autoritățile contractante ar trebui să aibă libertatea de a organiza modul în care acestea intenționează să examineze cererile de participare, de exemplu prin decizia de a efectua astfel de examinări doar o dată pe săptămână, cu condiția respectării termenelor pentru examinarea fiecărei cereri de admitere.

(65)

În orice moment pe parcursul perioadei de valabilitate a sistemului dinamic de achiziție, autoritățile contractante ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita operatorilor economici să depună o declarație pe proprie răspundere reînnoită și actualizată privind îndeplinirea unor criterii calitative de selecție, într-un termen adecvat. Ar trebui reamintit faptul că posibilitatea prevăzută în dispozițiile generale privind mijloacele de probă din prezenta directivă de a solicita operatorilor economici să prezinte documente justificative, precum și obligația de a face acest lucru impusă ofertantului căruia s-a decis să i se atribuie contractul se aplică și în contextul special al sistemelor dinamice de achiziție.

(66)

Pentru a accentua și mai mult posibilitățile IMM-urilor de a participa la un sistem dinamic de achiziție la scară largă, de exemplu la un sistem care este administrat de către un organism central de achiziție, autoritatea contractantă în cauză ar trebui să fie în măsură să organizeze sistemul în categorii de produse, lucrări sau servicii definite în mod obiectiv. Astfel de categorii ar trebui să fie definite prin trimitere la factori obiectivi care ar putea, de exemplu, să includă dimensiunea maximă admisibilă a contractelor speciale care urmează să fie atribuite în cadrul categoriei în cauză sau o anumită zonă geografică în care urmează să fie efectuate contractele specifice. În cazul în care un sistem dinamic de achiziții este divizat în categorii, autoritatea contractantă ar trebui să aplice criterii de selecție care să fie proporționale cu caracteristicile clasei în cauză.

(67)

Ar trebui să se clarifice că licitațiile electronice nu sunt potrivite în mod normal pentru anumite contracte de achiziții publice de lucrări și pentru anumite contracte de achiziții publice de servicii care au drept obiect activități intelectuale, cum ar fi proiectarea de lucrări, deoarece numai elementele adecvate pentru evaluarea automată prin mijloace electronice, fără nicio intervenție sau apreciere de către autoritatea contractantă, și anume elementele care să fie cuantificabile astfel încât să poată fi exprimate în cifre sau în procente, pot face obiectul licitațiilor electronice.

Cu toate acestea, ar trebui să se clarifice, de asemenea, faptul că licitațiile electronice pot fi utilizate în cadrul unei proceduri de achiziții pentru achiziționarea unui anumit drept de proprietate intelectuală. De asemenea, este necesar să se reamintească faptul că, deși autoritățile contractante au libertatea de a reduce numărul de candidați sau ofertanți atât timp cât licitația nu a început încă, nicio altă reducere a numărului ofertanților care participă la licitația electronică nu ar trebui să fie permisă după ce licitația a început.

(68)

În permanență sunt dezvoltate noi tehnici electronice de achiziție, cum sunt cataloagele electronice. Cataloagele electronice sunt un format de prezentare și organizare a informațiilor într-un mod care să fie comun tuturor ofertanților participanți și care se pretează la prelucrarea electronică. Un exemplu ar putea fi ofertele prezentate sub formă de foaie electronică de calcul. Autoritățile contractante ar trebui să poată solicita cataloage electronice pentru toate procedurile disponibile în cadrul cărora sunt necesare mijloacele electronice de comunicare. Cataloagele electronice contribuie la sporirea concurenței și la raționalizarea achizițiilor publice, în special datorită economiilor de timp și de bani. Cu toate acestea, este necesar să se prevadă anumite norme pentru ca utilizarea noilor tehnici să respecte prezenta directivă și principiile egalității de tratament, nediscriminării și transparenței. Astfel, utilizarea cataloagelor electronice pentru prezentarea ofertelor nu ar trebui să presupună posibilitatea ca operatorii economici să se poată limita la transmiterea catalogului lor general. Operatorii economici ar trebui totuși să își adapteze cataloagele generale în vederea procedurii de achiziții în cauză. O astfel de adaptare garantează că catalogul care este transmis ca răspuns la o anumită procedură de achiziții conține doar produsele, lucrările sau serviciile estimate de operatorii economici – după o examinare activă – că ar corespunde cerințelor autorității contractante. Astfel, operatorii economici ar trebui să aibă posibilitatea să copieze informații conținute de propriul catalog general, dar nu ar trebui să li se permită să depună catalogul general ca atare.

Mai mult, în cazul în care sunt oferite garanții suficiente în ceea ce privește asigurarea trasabilității, a egalității de tratament și a previzibilității, ar trebui să li se permită autorităților contractante să genereze oferte cu privire la anumite achiziții pe baza unor cataloage electronice transmise anterior, în special în cazul reluării competiției în baza unui acord-cadru sau în cazul în care se utilizează un sistem dinamic de achiziții.

În cazul ofertelor care au fost generate de către autoritatea contractantă, operatorul economic în cauză ar trebui să aibă posibilitatea de a verifica că oferta astfel constituită de către autoritatea contractantă nu conține erori semnificative. În cazul în care există erori semnificative, operatorul economic nu ar trebui să fie obligat de oferta generată de autoritatea contractantă cu excepția cazului în care eroarea a fost corectată.

În conformitate cu normele aplicabile mijloacelor electronice de comunicare, autoritățile contractante ar trebui să evite obstacolele nejustificate din calea accesului operatorilor economici la procedurile de achiziții publice în care ofertele trebuie prezentate sub forma cataloagelor electronice și care garantează respectarea principiilor generale de nediscriminare și de egalitate de tratament.

(69)

Tehnicile de achiziție centralizată sunt din ce în ce mai utilizate în majoritatea statelor membre. Organismele centrale de achiziție sunt însărcinate cu efectuarea de achiziții, cu gestionarea sistemelor dinamice de achiziție sau cu atribuirea de contracte de achiziții publice/acorduri-cadru pentru alte autorități contractante, cu sau fără remunerare. Autoritățile contractante pentru care este încheiat un acord-cadru ar trebui să îl poată utiliza pentru achiziții individuale sau repetate. Având în vedere volumele mari de achiziții, astfel de tehnici pot contribui la creșterea concurenței și ar trebui să contribuie la profesionalizarea achizițiilor publice. Prin urmare, ar trebui să se precizeze o definiție la nivelul Uniunii a organismelor centrale de achiziție pentru uzul autorităților contractante și ar trebui să se clarifice faptul că organismele centrale de achiziție funcționează în două moduri diferite.

În primul rând, acestea ar trebui să poată acționa în calitate de angrosiști prin activități de cumpărare, depozitare și revânzare sau, în al doilea rând, ar trebui să poată acționa în calitate de intermediari prin atribuirea contractelor, operarea sistemelor dinamice de achiziție sau încheierea acordurilor-cadru care urmează să fie utilizate de către autoritățile contractante. Un astfel de rol de intermediar ar putea, în unele cazuri, să fie îndeplinit prin derularea procedurilor de atribuire relevante în mod autonom, fără instrucțiuni detaliate din partea autorităților contractante în cauză; în alte cazuri, prin derularea procedurilor de atribuire relevante în conformitate cu instrucțiunile autorităților contractante în cauză, în numele lor și în beneficiul lor.

În plus, ar trebui să fie stabilite norme pentru atribuirea responsabilității în ceea ce privește respectarea obligațiilor care le revin în temeiul prezentei directive, între organismul central de achiziție și autoritățile contractante care achiziționează de la acesta sau prin intermediul acestuia. În cazul în care organismului central de achiziție îi revine întreaga responsabilitate pentru derularea procedurilor de achiziții, el ar trebui să fie totodată exclusiv și direct responsabil de legalitatea procedurilor. În cazul în care o autoritate contractantă desfășoară anumite părți ale procedurii, de exemplu reluarea competiției în baza unui acord-cadru sau atribuirea de contracte individuale pe baza unui sistem dinamic de achiziții, aceasta ar trebui să fie în continuare responsabilă pentru etapele pe care le desfășoară.

(70)

Autoritățile contractante ar trebui să fie autorizate să atribuie un contract de achiziții publice de servicii pentru furnizarea de activități de achiziție centralizată unui organism central de achiziție, fără aplicarea procedurilor prevăzute în prezenta directivă. De asemenea, ar trebui să se permită ca astfel de contracte de achiziții publice de servicii să includă furnizarea de activități de achiziție auxiliare. Contractele de achiziții publice de servicii pentru furnizarea de activități de achiziție auxiliare ar trebui, în cazul în care sunt derulate altfel decât de către un organism central de achiziție în legătură cu furnizarea activităților sale de achiziție centralizate către autoritatea contractantă în cauză, să fie atribuite în conformitate cu prezenta directivă. De asemenea, ar trebui reamintit faptul că prezenta directivă nu ar trebui să se aplice în cazul în care activitățile de achiziție centralizate sau auxiliare sunt furnizate altfel decât prin intermediul unui contract cu titlu oneros, care reprezintă achiziții publice în sensul prezentei directive.

(71)

Consolidarea dispozițiilor privind organismele centrale de achiziție nu ar trebui în niciun caz să împiedice practicile actuale ale achizițiilor comune ocazionale, adică formele mai puțin sistematice și instituționalizate de achiziții comune sau practica stabilită de a recurge la furnizorii de servicii pentru pregătirea și gestionarea procedurilor de achiziții publice în numele și în contul unei autorități contractante și conform instrucțiunilor acesteia. Dimpotrivă, anumite caracteristici ale achiziției comune ar trebui să se clarifice dat fiind rolul important pe care achiziția comună îl poate juca, nu în ultimul rând în legătură cu proiecte inovatoare.

Achiziția comună poate lua diferite forme, de la achiziții publice coordonate prin elaborarea de specificații tehnice comune pentru lucrări, produse sau servicii care vor fi achiziționate de o serie de autorități contractante, fiecare derulând o altă procedură de achiziții publice, la situații în care autoritățile contractante în cauză derulează în comun o procedură de achiziție, fie acționând împreună, fie încredințând unei autorități contractante gestionarea procedurii de achiziție în numele tuturor autorităților contractante.

În cazul în care mai multe autorități contractante derulează în comun o procedură de achiziții, acestea ar trebui să fie responsabile în mod solidar de îndeplinirea obligațiilor care le revin în temeiul prezentei directive. Cu toate acestea, în cazul în care numai anumite părți din procedura de achiziții sunt derulate în comun de către autoritățile contractante, responsabilitatea comună ar trebui să se aplice numai acelor părți ale procedurii care au fost derulate împreună. Fiecare autoritate contractantă ar trebui să fie unicul responsabil în ceea ce privește procedurile sau părțile procedurilor pe care le derulează pe cont propriu, cum ar fi atribuirea unui contract, încheierea unui acord-cadru, operarea unui sistem dinamic de achiziții, reluarea competiției în cadrul unui acord-cadru sau stabilirea operatorilor economici parte la un acord-cadru care îndeplinesc o anumită sarcină.

(72)

Mijloacele de comunicare electronice sunt deosebit de bine adaptate pentru susținerea practicilor și a instrumentelor de achiziții centralizate, deoarece oferă posibilitatea reutilizării și procesării automate a datelor și a reducerii la minimum a costurilor de informare și de tranzacționare. Utilizarea acestor mijloace electronice de comunicare ar trebui așadar, într-o primă etapă, să devină obligatorie pentru organismele centrale de achiziție, facilitând în același timp convergența practicilor în întreaga Uniune. Ulterior ar trebui prevăzută o obligație generală de a utiliza mijloace electronice de comunicare pentru toate procedurile de achiziții, după o perioadă de tranziție de 30 de luni.

(73)

Atribuirea în comun a contractelor de achiziții publice de către autorități contractante din state membre diferite se confruntă în prezent cu probleme juridice specifice în ceea ce privește conflictele între legile naționale. În ciuda faptului că Directiva 2004/18/CE permite în mod implicit achizițiile publice comune transfrontaliere, autoritățile contractante se confruntă în continuare cu dificultăți juridice și practice considerabile în ceea ce privește efectuarea de achiziții de la organisme centrale de achiziție în alte state membre sau în ceea ce privește atribuirea în comun a contractelor de achiziții publice. Pentru a permite autorităților contractante să obțină beneficii maxime din potențialul pieței interne în termeni de economii de scară și de împărțire a riscurilor și beneficiilor, nu în ultimul rând pentru proiectele inovatoare care implică un risc mai mare decât riscul care poate fi asumat în mod rezonabil de către o singură autoritate contractantă, dificultățile respective ar trebui remediate. Prin urmare, ar trebui prevăzute noi norme privind achizițiile comune transfrontaliere pentru a facilita cooperarea între autoritățile contractante și pentru a consolida beneficiile pieței interne prin crearea unor oportunități de afaceri transfrontaliere pentru furnizorii și prestatorii de servicii. Aceste norme ar trebui să stabilească condițiile pentru utilizarea transfrontalieră a organismelor centrale de achiziție și să desemneze legislația aplicabilă în materie de achiziții publice, inclusiv legislația aplicabilă cu privire la căile de atac, în cazul procedurilor comune transfrontaliere care completează normele privind conflictul de legi din Regulamentul (CE) nr. 593/2008 al Parlamentului European și al Consiliului ( 13 ). În plus, autoritățile contractate din state membre diferite ar trebui să poată înființa entități comune în temeiul legislației naționale sau al legislației Uniunii. Ar trebui să se stabilească reguli specifice pentru astfel de forme de achiziții comune.

Cu toate acestea, autoritățile contractante nu ar trebui să facă uz de posibilitățile de efectuare a unor achiziții transfrontaliere comune, în scopul eludării normelor obligatorii de drept public, în conformitate cu dreptul Uniunii, care li se aplică în statul membru în care sunt situate. De exemplu, aceste norme pot include dispoziții privind transparența și accesul la documente sau cerințe specifice privind trasabilitatea produselor sensibile.

(74)

Specificațiile tehnice stabilite de achizitorii publici trebuie să permită ca achizițiile publice să fie deschise concurenței și să îndeplinească obiectivele de sustenabilitate. În acest scop, ar trebui să fie posibilă prezentarea unor oferte care să reflecte diversitatea soluțiilor tehnice, a standardelor și a specificațiilor tehnice de pe piață, inclusiv a celor definite pe baza criteriilor de performanță legate de ciclul de viață și de sustenabilitatea procesului de producție a lucrărilor, a produselor și a serviciilor.

Prin urmare, specificațiile tehnice ar trebui elaborate în așa fel încât să se evite restrângerea în mod artificial a concurenței prin cerințe care favorizează un anumit operator economic, în sensul că preiau caracteristicile esențiale ale produselor, serviciilor sau lucrărilor oferite în mod obișnuit de acel operator economic. Elaborarea specificațiilor tehnice în termeni de cerințe de performanță și funcționale permite, în general, îndeplinirea acestui obiectiv în cel mai bun mod posibil. Cerințele funcționale și de performanță sunt, de asemenea, mijloace adecvate de favorizare a inovării în achizițiile publice și ar trebui să fie utilizate la o scară cât mai largă cu putință. În cazul în care se face trimitere la un standard european sau, în absența acestuia, la un standard național, ofertele care au la bază soluții echivalente ar trebui să fie luate în considerare de către autoritățile contractante. Responsabilitatea de a face dovada echivalenței cu eticheta solicitată ar trebui să revină operatorului economic.

Pentru a face dovada echivalenței, ar trebui să fie posibil să li se ceară ofertanților să furnizeze dovezi verificate de către terți. Cu toate acestea, ar trebui permise și alte mijloace de probă adecvate, cum ar fi un dosar tehnic al producătorului, în cazul în care operatorul economic nu are acces la certificate sau rapoarte de încercare, și nici posibilitatea de a le obține în termenele stabilite, cu condiția ca operatorul economic în cauză să dovedească în acest fel că lucrările, produsele sau serviciile îndeplinesc cerințele sau criteriile care figurează în specificațiile tehnice, în criteriile de atribuire sau în condițiile de executare a contractului.

(75)

Autoritățile contractante care doresc să achiziționeze lucrări, produse sau servicii cu caracteristici specifice de mediu, sociale sau de altă natură ar trebui să poată face trimitere la anumite etichete, cum ar fi eticheta ecologică europeană, etichete ecologice (multi)naționale sau oricare altă etichetă, cu condiția ca cerințele pentru etichetă, cum ar fi descrierea și prezentarea produsului, inclusiv cerințele referitoare la ambalare, să aibă legătură cu obiectul contractului. Este de asemenea esențial ca cerințele respective să fie elaborate și adoptate pe baza unor criterii verificabile în mod obiectiv, printr-o procedură la care să poată participa toate părțile interesate, precum organismele guvernamentale, consumatorii, producătorii, distribuitorii și organizațiile de mediu, și ca eticheta să fie accesibilă și la dispoziția tuturor părților interesate. Ar trebui să se clarifice că părțile interesate pot fi organisme publice sau private, întreprinderi sau orice tip de organizație neguvernamentală (o organizație care nu face parte din guvern și care nu este o întreprindere în sens convențional).

De asemenea, ar trebui să se clarifice că organismele sau organizațiile naționale sau guvernamentale specifice pot fi implicate în stabilirea cerințelor referitoare la etichetă care pot fi folosite în legătură cu achizițiile de către autoritățile publice, fără ca respectivele organisme sau organizații să își piardă statutul de terți.

Trimiterile la etichete nu ar trebui să aibă efectul de restricționare a inovării.

(76)

Pentru toate achizițiile destinate utilizării de către persoane, fie că este vorba de publicul larg sau de personalul autorității contractante, este necesar ca autoritățile contractante să elaboreze specificațiile tehnice astfel încât să ia în considerare criterii de accesibilitate pentru persoanele cu handicap sau proiectarea pentru toți utilizatorii, cu excepția cazurilor bine justificate.

(77)

La elaborarea specificațiilor tehnice, autoritățile contractante ar trebui să ia în considerare cerințele care derivă din dreptul Uniunii în domeniul legislației în materie de protecția datelor, în special în legătură cu conceperea prelucrării datelor cu caracter personal (protecția datelor din momentul conceperii).

(78)

Achizițiile publice ar trebui adaptate la necesitățile IMM-urilor. Autoritățile contractante ar trebui să fie încurajate să utilizeze Codul celor mai bune practici inclus în documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 25 iunie 2008 intitulat „Codul european al celor mai bune practici care facilitează accesul IMM-urilor la contractele de achiziții publice”, care oferă îndrumări cu privire la modul în care acestea pot folosi cadrul de achiziții publice astfel încât să faciliteze participarea IMM-urilor. În acest scop și pentru a stimula concurența, autoritățile contractante ar trebui să fie în special încurajate să împartă în loturi contractele mari. O astfel de repartizare ar putea fi realizată pe baze cantitative, adaptând dimensiunea contractelor individuale astfel încât să corespundă mai bine capacității întreprinderilor mici și mijlocii, sau pe baze calitative, în conformitate cu diferitele meserii și specializări implicate, pentru a adapta conținutul contractelor individuale mai îndeaproape la sectoarele specializate ale IMM-urilor sau în conformitate cu diferitele faze ulterioare ale proiectului.

Dimensiunea și obiectul loturilor ar trebui să fie determinate în mod liber de către autoritatea contractantă, care, în conformitate cu normele aplicabile privind calculul valorii estimate a achiziției, ar trebui, de asemenea, să fie autorizată să atribuie anumite loturi fără aplicarea procedurilor din prezenta directivă. Autoritatea contractantă ar trebui să aibă obligația de a lua în considerare oportunitatea împărțirii contractelor în loturi, păstrând în același timp libertatea de a decide în mod autonom pe baza oricărui motiv pe care îl consideră relevant, fără a fi supusă supravegherii administrative sau judiciare. În cazul în care autoritatea contractantă hotărăște că nu ar fi oportun să împartă contractul în loturi, raportul individual sau documentele achiziției ar trebui să conțină o prezentare a principalelor motive care să susțină alegerea autorității contractante. Astfel de motive ar putea fi, de exemplu, că autoritatea contractantă constată că o astfel de împărțire ar putea restrânge concurența sau ar risca să facă executarea contractului excesiv de dificilă din punct de vedere tehnic sau costisitoare, sau că necesitatea de a coordona diferiții contractanți pentru loturi ar risca să submineze grav buna executare a contractului.

Statele membre ar trebui să dispună în continuare de libertatea de a merge mai departe în eforturile lor de a facilita participarea IMM-urilor la piața achizițiilor publice, prin extinderea domeniului de aplicare a obligației de a analiza oportunitatea împărțirii contractelor pe loturi la contracte mai mici, solicitând autorităților contractante să prezinte o justificare pentru decizia de a nu împărți contractele pe loturi sau făcând împărțirea în loturi obligatorie în anumite condiții. În același scop, statele membre ar trebui, de asemenea, să aibă libertatea de a pune la dispoziție mecanisme pentru plățile directe către subcontractori.

(79)

În cazul în care contractele sunt împărțite pe loturi, autoritățile contractante ar trebui, de exemplu pentru a menține concurența sau pentru a garanta fiabilitatea aprovizionării, să poată limita numărul de loturi pentru care un operator economic poate depune oferte; acestora ar trebui, de asemenea, să li se permită să limiteze numărul de loturi care pot fi acordate unui singur ofertant.

Cu toate acestea, obiectivul favorizării unui acces mai mare al IMM-urilor la achizițiile publice ar putea fi frânat dacă autoritățile contractante ar fi obligate să atribuie contractul pe loturi individuale, ceea ce ar presupune că trebuie acceptate soluții mult mai dezavantajoase în comparație cu o atribuire în care sunt grupate mai multe loturi sau toate loturile. În cazul în care posibilitatea aplicării acestei metode a fost clar menționată în prealabil, ar trebui prin urmare ca autoritățile contractante să aibă posibilitatea să efectueze o evaluare comparativă a ofertelor, pentru a stabili dacă ofertele depuse de către un anumit ofertant pentru o anumită combinație de loturi ar îndeplini mai bine, per ansamblu, criteriile de atribuire stabilite în conformitate cu prezenta directivă cu privire la aceste loturi, decât ofertele pentru loturile individuale în cauză analizate separat. În acest caz, autoritatea contractantă ar trebui să aibă posibilitatea să atribuie ofertantului în cauză un contract care combină loturile respective. Ar trebui să se clarifice că autoritățile contractante ar trebui să efectueze această evaluare comparativă stabilind mai întâi ofertele care îndeplinesc cel mai bine criteriile de atribuire stabilite pentru fiecare lot în parte, și comparându-le apoi cu ofertele depuse de către un anumit ofertant pentru o anumită combinație de loturi, per ansamblu.

(80)

Pentru a eficientiza și accelera procedurile, termenele pentru participarea la procedurile de achiziții ar trebui să fie cât mai scurte cu putință, fără a crea bariere nejustificate în calea accesului agenților economici din întreaga piață internă și în special a IMM-urilor. Prin urmare, ar trebui să se ia în considerare faptul că, în cazul în care stabilesc termenele de primire a ofertelor și a cererilor de participare, autoritățile contractante ar trebui să țină seama în special de complexitatea contractului și de timpul necesar pentru elaborarea ofertelor, chiar dacă aceasta presupune stabilirea unor termene mai lungi decât termenele minime prevăzute în prezenta directivă. Utilizarea mijloacelor electronice de informare și comunicare, în special disponibilitatea integrală în format electronic pentru operatori economici, ofertanți și candidați a documentelor achiziției și transmisia electronică a comunicărilor conduce, pe de altă parte, la o mai mare transparență și la economisirea timpului. Prin urmare, ar trebui să se prevadă reducerea termenelor minime în conformitate cu normele stabilite în AAP și cu condiția ca acestea să fie compatibile cu modalitățile de transmitere speciale prevăzute la nivel de Uniune. În plus, autoritățile contractante ar trebui să aibă posibilitatea de a continua să reducă termenele de primire a cererilor de participare și a ofertelor în cazul în care o stare de urgență face imposibilă respectarea termenelor normale, dar nu face imposibilă desfășurarea unei proceduri normale cu publicare. Doar în situațiile excepționale în care situația de urgență extremă survenită în urma unor evenimente care nu puteau fi prevăzute de către autoritatea contractantă în cauză care nu sunt imputabile respectivei autorități contractante face imposibilă derularea unei proceduri normale, chiar și cu termenele limită reduse, autoritățile contractante ar trebui, în măsura în care este strict necesar, să aibă posibilitatea de a atribui contractele printr-o procedură de negociere fără publicare prealabilă. Acesta ar putea fi cazul în care catastrofele naturale necesită o intervenție imediată.

(81)

Ar trebui să se clarifice că necesitatea de a asigura faptul că operatorii economici dispun de suficient timp pentru a elabora oferte reprezentative ar putea presupune o eventuală necesitate de a prelungi termenele stabilite inițial. Această situație ar putea să apară în special în cazul în care se efectuează modificări semnificative ale documentelor achiziției. De asemenea, ar trebui să se precizeze că, în contextul respectiv, modificările semnificative ar trebui să fie înțelese ca modificări, în special ale specificațiilor tehnice, în privința cărora operatorii economici ar avea nevoie de timp suplimentar, pentru a le înțelege și a reacționa în mod corespunzător. Cu toate acestea, ar trebui să se clarifice că aceste modificări nu ar trebui să fie atât de semnificative încât, dacă ar fi existat din etapa inițială, ar fi fost permisă admiterea altor candidați decât cei selectați inițial sau ar fi fost atrași participanți suplimentari la procedura de achiziții Această situație ar putea să apară în special în cazul în care modificările fac ca contractul sau acordul-cadru să prezinte caracteristici care diferă în mod substanțial de cele stabilite inițial în documentele achiziției.

(82)

Ar trebui să se clarifice faptul că informațiile privind anumite decizii luate în cadrul unei proceduri de achiziții, inclusiv decizia de a nu atribui un contract sau de a nu încheia un acord-cadru ar trebui să fie trimise de autoritățile contractante, fără a exista obligația candidaților sau a ofertanților de a solicita astfel de informații. De asemenea, ar trebui să se reamintească faptul că Directiva 89/665/CEE a Consiliului ( 14 ) prevede obligația autorităților contractante, din nou fără a exista obligația candidaților sau ofertantului de a solicita acest lucru, de a furniza candidaților și ofertanților în cauză un rezumat al motivelor relevante pentru unele dintre deciziile centrale care sunt adoptate în cadrul unei proceduri de achiziții. În final, ar trebui să se clarifice posibilitatea pe care candidații și ofertanții ar trebui să o aibă de a solicita informații mai detaliate cu privire la aceste motive, pe care autoritățile contractante ar trebui să fie obligate să le acorde, cu excepția cazului în care ar exista motive serioase să nu procedeze astfel. Motivele respective ar trebui să fie stabilite în prezenta directivă. Pentru a asigura transparența necesară în contextul procedurilor de achiziții care implică negocieri și dialoguri cu ofertanții, ofertanții care au depus o ofertă admisibilă ar trebui, de asemenea, cu excepția cazului în care ar exista motive serioase să nu procedeze astfel, să aibă posibilitatea de a solicita informații cu privire la desfășurarea și progresul realizat în ceea ce privește procedura.

(83)

Cerințele prea stricte privind capacitatea economică și financiară constituie adesea un obstacol nejustificat în calea participării IMM-urilor la procedurile de achiziții publice. Orice astfel de cerințe ar trebui să se raporteze la obiectul contractului și să fie proporționale cu acesta. În special, este necesar ca autoritățile contractante să nu le poată impune operatorilor economici să aibă o cifră de afaceri minimă care să fie disproporționată în raport cu obiectul contractului; în mod normal, cerința nu ar trebui să depășească cel mult dublul valorii estimate a contractului. Cu toate acestea, în cazuri bine justificate, ar trebui să fie posibilă aplicarea unor cerințe mai stricte. Astfel de circumstanțe s-ar putea referi la riscurile ridicate aferente executării contractului sau la faptul că executarea corectă și la timp a acestuia este esențială, de exemplu pentru că este necesară pentru executarea altor contracte.

În astfel de cazuri justificate corespunzător, autoritățile contractante ar trebui să aibă libertatea de a decide autonom dacă cerințele privind o cifră de afaceri minimă mai mare ar fi adecvate și pertinente fără a face obiectul supravegherii administrative sau judiciare. În cazul în care cerințele privind o cifră de afaceri minimă mai mare urmează să fie aplicate, autoritățile contractante ar trebui să aibă libertatea să stabilească nivelul, în măsura în care are legătură cu obiectul contractului și este proporțional cu acesta. În cazul în care autoritatea contractantă decide că cerința privind cifra de afaceri minimă ar trebui să fie stabilită la un nivel mai mare decât dublul valorii estimate a contractului, raportul individual sau documentele achiziției ar trebui să conțină o prezentare a principalelor motive care să susțină alegerea autorității contractante.

De asemenea, autoritățile contractante ar trebui să poată solicita, informații cu privire la indicatori din evidențele anuale, de exemplu raportul dintre active și pasive. Un raport pozitiv care prezintă niveluri mai ridicate de active decât de pasive ar putea furniza dovezi suplimentare că capacitatea financiară a operatorilor economici este suficientă.

(84)

Numeroși operatori economici, și cu precădere IMM-urile, constată că un obstacol major în calea participării lor la achizițiile publice îl reprezintă sarcinile administrative care decurg din necesitatea de a produce un număr semnificativ de certificate sau alte documente legate de criteriile de excludere și de selecție. Limitarea acestor cerințe, de exemplu prin utilizarea documentului european de achiziție unic (DEAU), constând într-o declarație pe propria răspundere actualizată, ar putea duce la o simplificare considerabilă în beneficiul atât al autorităților contractante, cât și al operatorilor economici.

Ofertantul căruia s-a decis să îi fie atribuit contractul ar trebui însă să fie obligat să furnizeze dovezile pertinente, iar autoritățile contractante nu ar trebui să încheie contracte cu ofertanții care nu sunt în măsură să facă acest lucru. Autoritățile contractante ar trebui, de asemenea, să aibă dreptul de a solicita toate sau o parte din documentele justificative, în orice moment în care consideră acest lucru necesar în vederea bunei desfășurări a procedurii. Aceasta s-ar putea întâmpla în special în cazul procedurilor în două etape – procedurile restrânse, procedurile competitive cu negociere, dialogurile competitive și parteneriatele pentru inovare – în care autoritățile contractante utilizează posibilitatea de a limita numărul de candidați invitați să depună o ofertă. Cerința depunerii documentelor justificative la momentul selecției candidaților care urmează să fie invitați ar putea fi justificată pentru a evita ca autoritățile contractante să invite candidați care ulterior se dovedesc a nu fi în măsură să prezinte documentele justificative în etapa de atribuire a contractului, privând alți candidați calificați de ocazia de a participa.

Ar trebui să se precizeze în mod explicit că DEAU ar trebui să furnizeze, totodată, informații relevante cu privire la entitățile la capacitățile cărora recurge operatorul economic, astfel încât verificarea informațiilor cu privire la aceste entități să poată fi efectuată în același timp și în aceleași condiții cu verificarea referitoare la principalul operator economic.

(85)

Este important ca deciziile autorităților contractante să se bazeze pe informații recente, în special cu privire la motivele de excludere, dat fiind că pot interveni modificări importante destul de rapid, de exemplu în caz de dificultăți financiare care ar face ca operatorul economic să devină necorespunzător sau, dimpotrivă, pentru că o datorie restantă la contribuțiile la asigurările sociale a fost între timp achitată. Atunci când este posibil, este de preferat ca autoritățile contractante să verifice aceste informații accesând bazele de date relevante, care ar trebui să fie naționale, adică să fie administrate de autorități publice. În etapa actuală de dezvoltare, ar putea încă exista cazuri în care nu este încă posibil să se procedeze astfel, din motive tehnice. Prin urmare, Comisia ar trebui să aibă în vedere promovarea de măsuri care să poată facilita accesul electronic ușor la informații actualizate, cum ar fi instrumentele de consolidare care permit accesul la dosarele virtuale ale societăților sau mijloacele de facilitare a interoperabilității între baze de date sau alte măsuri de sprijin de acest tip.

De asemenea, ar trebui să se prevadă ca autoritățile contractante să nu mai solicite documentele aflate în continuare la zi, care sunt deja în posesia lor de la proceduri de achiziții anterioare. Cu toate acestea, ar trebui să se asigure totodată faptul că autoritățile contractante nu vor trebui să se confrunte cu sarcini de arhivare și îndosariere disproporționate în acest context. Prin urmare, punerea în aplicare a acestei sarcini ar trebui să devină efectivă numai după ce utilizarea mijloacelor electronice de comunicare devine obligatorie, întrucât gestionarea electronică a documentelor va ușura mult sarcina autorităților contractante.

(86)

S-ar putea obține o și mai mare simplificare, atât pentru operatorii economici, cât și pentru autoritățile contractante prin intermediul unui formular standard pentru declarațiile pe propria răspundere care ar putea reduce problemele legate de redactarea precisă a declarațiilor oficiale și a declarațiilor de acordare a consimțământului, precum și de aspectele lingvistice.

(87)

Comisia furnizează și gestionează un sistem electronic – e-Certis, care este în prezent actualizat și verificat în mod voluntar de către autoritățile naționale. Scopul e-Certis este de a facilita schimbul de certificate și alte documente justificative cerute frecvent de autoritățile contractante. Experiența acumulată până în prezent indică faptul că actualizarea și verificarea voluntare nu sunt suficiente pentru ca e-Certis să poată funcționa la întregul său potențial de simplificare și facilitare a schimburilor de documente, în special în beneficiul IMM-urilor. Menținerea sistemului ar trebui așadar să devină obligatorie într-o prima etapă. Utilizarea e-Certis va deveni obligatorie într-o etapă ulterioară.

(88)

Autoritățile contractante ar trebui să poată solicita ca în timpul executării unui contract de achiziții publice să fie aplicate măsuri sau sisteme de management de mediu. Sistemele de management de mediu, înregistrate sau nu conform unor instrumente ale Uniunii, cum este Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului ( 15 ), pot demonstra că operatorul economic are capacitatea tehnică de a executa contactul. Aceasta include certificatele de etichetă ecologică în care se includ criterii de management de mediu. În cazul în care un operator economic nu are acces la astfel de sisteme de management de mediu înregistrate sau nu are posibilitatea de a le obține în termenul stabilit, ar trebui să i se permită să prezinte o descriere a măsurilor de management de mediu aplicate, cu condiția ca operatorul economic în cauză să demonstreze că aceste măsuri asigură același nivel de protecție a mediului ca și măsurile impuse în cadrul managementului de mediu.

(89)

Noțiunea de criterii de atribuire este esențială pentru prezenta directivă. Prin urmare, este important ca dispozițiile relevante să fie prezentate în cel mai simplu și raționalizat mod posibil. Aceasta se poate realiza prin utilizarea sintagmei „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic” drept concept imperativ, deoarece toate ofertele câștigătoare ar trebui să fie alese, în cele din urmă, în conformitate cu ceea ce fiecare autoritate contractantă consideră a fi cea mai bună soluție din punct de vedere economic dintre cele oferite. Pentru a evita confuzia cu criteriul de atribuire a contractului cunoscut în mod curent drept „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic” din Directivele 2004/17/CE și 2004/18/CE, ar trebui să se utilizeze o terminologie diferită pentru a acoperi acest concept, respectiv „cel mai bun raport preț-calitate”. În consecință, acesta ar trebui să fie interpretat în conformitate cu jurisprudența cu privire la directivele menționate, cu excepția cazurilor în care există o soluție evidentă și semnificativ diferită în prezenta directivă.

(90)

Atribuirea contractelor ar trebui realizată pe baza unor criterii obiective care să asigure respectarea principiilor de transparență, de nediscriminare și de egalitate de tratament, cu scopul de a asigura o comparație obiectivă a valorii relative a ofertelor pentru a determina, în condiții de concurență efectivă, care dintre ele este oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. Ar trebui să se stabilească explicit că oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic ar trebui să fie evaluată pe baza celui mai bun raport preț-calitate care ar trebui să includă întotdeauna un element de preț sau de cost. La fel, ar trebui să se clarifice că această evaluare a ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic s-ar putea realiza, de asemenea, fie doar pe baza prețului, fie doar pe baza eficacității din punctul de vedere al costurilor. Mai mult, este adecvat să se reamintească faptul că autoritățile contractante sunt libere să stabilească standarde de calitate corespunzătoare în cadrul specificațiilor tehnice sau al condițiilor de executare a contractului.

În scopul de a încuraja o mai bună orientare către calitate a achizițiilor publice, ar trebui să li se permită statelor membre să interzică sau să restricționeze utilizarea doar a prețului sau doar a costului pentru evaluarea celei mai avantajoase oferte din punct de vedere economic, în cazul în care acestea consideră necesar acest lucru.

Pentru a garanta respectarea principiului egalității de tratament în cadrul atribuirii contractelor, autoritățile contractante ar trebui să fie obligate să creeze transparența necesară pentru a permite tuturor ofertanților să fie informați în mod rezonabil cu privire la criteriile și modalitățile care vor fi aplicate în decizia de atribuire a contractului. Autoritățile contractante ar trebui, prin urmare, să fie obligate să menționeze criteriile de atribuire a contractului și ponderea relativă pe care o are fiecare dintre respectivele criterii. Cu toate acestea, autorităților contractante ar trebui să li se permită derogări de la această obligație de a indica ponderea criteriilor în cazuri justificate în mod corespunzător, pentru care trebuie să fie capabile să ofere motive, în cazul în care ponderile nu pot fi stabilite anticipat, în special din cauza complexității contractului. În astfel de cazuri, acestea ar trebui să indice criteriile în ordinea descrescătoare a importanței.

(91)

Articolul 11 din TFUE dispune integrarea cerințelor de protecție a mediului în definirea și aplicarea politicilor și activităților Uniunii, în special în vederea promovării dezvoltării durabile. Prezenta directivă clarifică modul în care autoritățile contractante pot contribui la protecția mediului și la promovarea unei dezvoltări durabile, garantându-le totodată posibilitatea de a obține cea mai bună valoare pentru prețul plătit pentru contractele lor.

(92)

La evaluarea celui mai bun raport preț-calitate, autoritățile contractante ar trebui să stabilească criteriile economice și calitative legate de obiectul contractului pe care le vor utiliza în acest sens. Respectivele criterii ar trebui astfel să permită o evaluare comparativă a nivelului de performanță al fiecărei oferte în raport cu obiectul contractului, așa cum este definit în specificațiile tehnice. În contextul celui mai bun raport preț-calitate, prezenta directivă stabilește o listă neexhaustivă a posibilelor criterii de atribuire care include aspecte de mediu și sociale. Autoritățile contractante ar trebui să fie încurajate să aleagă criterii de atribuire care să le permită să obțină lucrări, produse și servicii de înaltă calitate, care să adaptate în mod optim nevoilor lor.

Criteriile de atribuire alese nu ar trebui să confere autorității contractante o libertate nelimitată de alegere, ar trebui să asigure posibilitatea unei concurențe efective și corecte și să fie însoțite de modalități care să permită verificarea efectivă a informațiilor furnizate de către ofertanți.

Pentru identificarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, decizia de atribuire a contractului nu ar trebui să se bazeze doar pe criterii care nu sunt legate de costuri. Criteriile calitative ar trebui, prin urmare, să fie însoțite de un criteriu de cost care ar putea fi, la alegerea autorității contractante, fie prețul fie o abordare bazată pe rentabilitate precum calcularea costului pe ciclu de viață. Cu toate acestea, criteriile de atribuire nu ar trebui să afecteze punerea în aplicare a dispozițiilor naționale de determinare a remunerării anumitor servicii sau de stabilire a prețurilor fixe pentru anumite produse.

(93)

Atunci când dispozițiile naționale determină remunerarea anumitor servicii sau stabilesc prețuri fixe pentru anumite produse, ar trebui să se clarifice că rămâne posibil să se evalueze raportul calitate-preț pe baza altor factori decât doar prețul sau remunerarea. În funcție de serviciul sau de produsul în cauză, acești factori ar putea include, de exemplu, condiții de livrare și plată, aspecte legate de serviciile post-vânzare (de exemplu, extinderea serviciilor de consultanță și înlocuire) sau aspecte de mediu sau sociale (de exemplu, dacă s-au tipărit cărți pe hârtie reciclată sau pe hârtie obținută din exploatarea sustenabilă a lemnului, costul impus de externalitățile de mediu sau promovarea integrării sociale a persoanelor dezavantajate sau a membrilor grupurilor sociale în rândul persoanelor desemnate să realizeze contractul). Având în vedere posibilitățile numeroase de evaluare a raportului calitate-preț pe baza unor criterii de fond, ar trebui să se evite recurgerea la tragerea la sorți ca unic mijloc de atribuire a contractului.

(94)

În cazul în care calitatea personalului angajat este relevantă pentru nivelul de performanță al contractului, autorităților contractante ar trebui, de asemenea, să li se permită să utilizeze drept criteriu de atribuire organizarea, calificarea și experiența personalului alocat executării contractului în cauză, deoarece acesta poate afecta calitatea executării contractului și, prin urmare, valoarea economică a ofertei. Ar putea fi, de exemplu, cazul contractelor pentru servicii intelectuale, cum ar fi serviciile de consultanță sau serviciile de arhitectură. Autoritățile contractante care recurg la această posibilitate ar trebui să se asigure, prin mijloace contractuale corespunzătoare, că personalul alocat executării contractului îndeplinește efectiv standardele de calitate specificate și că respectivul personal poate fi înlocuit doar cu consimțământul autorității contractante care verifică dacă personalul de înlocuire permite un nivel echivalent de calitate.

(95)

Este extrem de important să se exploateze pe deplin potențialul achizițiilor publice pentru a realiza obiectivele strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii. În acest context, ar trebui să se reamintească faptul că achizițiile publice sunt esențiale pentru stimularea inovării, ceea ce este de mare importanță pentru creșterea viitoare din Europa. Având în vedere însă diferențele importante dintre diversele sectoare și piețe, nu este oportun să se stabilească cerințe obligatorii generale pentru achizițiile care țin cont de aspecte ecologice, sociale și de inovare.

Legislativul Uniunii a stabilit deja cerințe obligatorii în materie de achiziții pentru atingerea unor obiective specifice în sectorul vehiculelor de transport rutier [Directiva 2009/33/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 16 )] și al echipamentelor de birou [Regulamentul (CE) nr. 106/2008 al Parlamentului European și al Consiliului ( 17 )]. De altfel, s-au înregistrat progrese importante în ceea ce privește definirea unor metodologii comune pentru calcularea costurilor pe ciclu de viață.

Pare oportun să se continue pe această cale, lăsând în sarcina legislației sectoriale stabilirea obiectivelor și a țintelor obligatorii în funcție de politicile și condițiile specifice predominante din sectorul relevant și promovarea elaborării și utilizării unor abordări europene privind calcularea costurilor pe ciclu de viață ca stimulent suplimentar pentru utilizarea achizițiilor publice în sprijinul creșterii durabile.

(96)

Măsurile sectoriale respective ar trebui să fie completate de o adaptare a Directivelor 2004/17/CE și 2004/18/CE pentru a abilita autoritățile contractante să urmărească obiectivele strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii în strategiile lor de cumpărare. Ar trebui așadar precizat că autoritățile contractante pot stabili cea mai avantajoasă ofertă din punct de vedere economic și cel mai scăzut cost folosind o abordare bazată pe calcularea costurilor pe ciclu de viață, cu excepția cazului în care aceasta este evaluată doar pe baza prețului. Noțiunea de calculare a costurilor pe ciclu de viață cuprinde toate costurile pe durata ciclului de viață al lucrărilor, produselor sau serviciilor.

Acestea înseamnă costuri interne, cum ar fi cercetarea care urmează a fi efectuată, costurile de dezvoltare, producere, transport, utilizare, întreținere și costuri de eliminare la sfârșitul ciclului de viață, dar pot include și costuri determinate de efectele externe asupra mediului, precum poluarea provocată de extracția materiilor prime utilizate în produs sau cauzate de produsul însuși sau de fabricația sa, cu condiția ca acestea să poată fi evaluate în bani și monitorizate. Metodele pe care autoritățile contractante le folosesc pentru evaluarea costurilor determinate de efectele externe asupra mediului ar trebui să fie stabilite în prealabil în mod obiectiv și nediscriminatoriu și accesibile tuturor părților interesate. Astfel de metode pot fi stabilite la nivel național, regional sau local, dar acestea ar trebui, pentru a evita denaturări ale concurenței prin metodologii personalizate, să rămână generale în sensul că acestea nu ar trebui să fie instituite special pentru o anumită procedură de achiziție publică.

Ar trebui să se elaboreze metodologii comune la nivelul Uniunii pentru calcularea costurilor pe ciclu de viață pentru anumite categorii de produse sau servicii. Atunci când se elaborează astfel de metodologii comune, utilizarea lor ar trebui să fie obligatorie.

Mai mult, ar trebui să se examineze fezabilitatea stabilirii unei metodologii comune pentru calcularea costurilor sociale pe ciclu de viață, ținând cont de metodologiile existente, precum Orientări pentru evaluarea socială a ciclului de viață al produselor, adoptate în cadrul Programului Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu.

(97)

În plus, în vederea unei mai bune integrări a considerațiilor de ordin social și de mediu în procedurile de achiziție, autorităților contractante ar trebui să li se permită să utilizeze criterii de atribuire sau condiții de executare a unui contract privind lucrările, produsele sau serviciile care urmează a fi furnizate în cadrul contractului de achiziții publice în toate privințele și în orice moment din ciclul de viață al acestora, de la extracția materiilor prime necesare pentru produs până la etapa de eliminare a produsului, inclusiv în legătură cu factorii implicați în procesul specific de producție, în furnizarea sau comercializarea acestor lucrări, produse sau servicii, precum și în condițiile acestei comercializări, sau în cadrul unui proces specific într-o etapă ulterioară a ciclului lor de viață, chiar și în cazul în care astfel de factori nu fac parte din structura lor materială. Criteriile și condițiile referitoare la un astfel de proces de producție sau de furnizare sunt, de exemplu, că fabricarea produselor cumpărate nu a implicat produse chimice toxice sau că serviciile achiziționate sunt furnizate utilizând utilaje eficiente din punct de vedere energetic. În conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, aceasta include, de asemenea, criterii de atribuire sau condițiile de executare a unui contract privind furnizarea sau utilizarea produselor din comerțul echitabil în cursul perioadei de executare a contractului care urmează să fie atribuit. Criteriile și condițiile legate de comercializare și de condițiile acesteia pot să se refere, de exemplu, la faptul că produsul în cauză provine din comerțul echitabil, inclusiv cerința de a plăti un preț minim și o primă de preț producătorilor. Condițiile de executare a unui contract cu privire la aspectele de mediu pot include, de exemplu, furnizarea, împachetarea și eliminarea produselor, și în ceea ce privește contractele de lucrări și servicii, reducerea la minim a deșeurilor sau utilizarea eficientă a resurselor.

Cu toate acestea, condiția existenței unei legături cu obiectul contractului exclude criteriile și condițiile referitoare la politica generală a societății, care nu poate fi considerată ca un element care caracterizează procesul specific de producție sau furnizarea lucrărilor, produselor sau serviciilor achiziționate. Autoritățile contractante ar trebui, prin urmare, să nu fie autorizate să solicite ofertanților să aibă o anumită politică de responsabilitate socială sau de mediu a întreprinderilor.

(98)

Este esențial ca criteriile de atribuire sau condițiile de executare a unui contract privind aspectele sociale ale procesului de producție să se refere la lucrările, produsele sau serviciile care urmează a fi furnizate în temeiul contractului. În plus, acestea ar trebui să se aplice în conformitate cu Directiva 96/71/CE, astfel cum este interpretată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și nu ar trebui să fie alese sau aplicate într-un mod care discriminează direct sau indirect operatorii economici din alte state membre sau din țări terțe care sunt parte la AAP sau la acordurile de liber schimb la care Uniunea este de asemenea parte. Astfel, cerințele privind condițiile de lucru de bază reglementate în Directiva 96/71/CE, cum ar fi salariul minim, ar trebui să rămână la nivelul stabilit de legislația națională sau de contractele colective aplicate în conformitate cu dreptul Uniunii în contextul acestei directive.

Condițiile de executare a unui contract pot fi, de asemenea, destinate să favorizeze punerea în aplicare a măsurilor de promovare a egalității între femei și bărbați la locul de muncă, creșterea participării femeilor pe piața muncii și reconcilierea vieții profesionale cu cea privată, protecția mediului sau bunăstarea animalelor, să respecte pe fond convențiile fundamentale ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM) și să recruteze mai multe persoane dezavantajate decât este necesar în conformitate cu legislația națională.

(99)

Măsurile care vizează protecția sănătății personalului implicat în procesul de producție, favorizarea integrării sociale a persoanelor defavorizate sau a membrilor grupurilor vulnerabile în rândul persoanelor desemnate să execute contractul sau să se instruiască în vederea dobândirii aptitudinilor necesare pentru contractul în cauză pot, de asemenea, să facă obiectul criteriilor de atribuire sau a condițiilor de executare a contractului, cu condiția ca acestea să se refere la lucrările, produsele sau serviciile care urmează să fie furnizate în temeiul contractului. De exemplu, astfel de criterii sau condiții s-ar putea referi, printre altele, la angajarea de persoane în căutarea unui loc de muncă pe termen lung, la punerea în aplicare a măsurilor de formare profesională pentru șomeri sau pentru persoanele tinere în cursul executării contractului care urmează să fie atribuit. În cadrul specificațiilor tehnice autoritățile contractante pot prevedea astfel de cerințe sociale care caracterizează direct produsul sau serviciul în cauză, cum ar fi accesibilitatea pentru persoanele cu handicap sau proiectarea pentru toate categoriile de utilizatorii.

(100)

Este necesar să nu fie atribuite contracte de achiziții publice operatorilor economici care au făcut parte dintr-o organizație criminală sau care au fost găsiți vinovați de corupție, de fraudă în detrimentul intereselor financiare ale Uniunii, de infracțiuni teroriste, de spălare de bani sau de finanțarea terorismului. Neplata taxelor și impozitelor și a contribuțiilor la asigurările sociale ar trebui, de asemenea, să conducă la excluderea obligatorie la nivelul Uniunii. Statele membre ar trebui, cu toate acestea, să fie în măsură să prevadă o derogare de la aceste excluderi obligatorii în situațiile excepționale în care cerințele imperative de interes general face indispensabilă atribuirea contractului. Acest lucru s-ar putea întâmpla, de exemplu, în cazul în care vaccinurile sau echipamentele de urgență de care este nevoie imediat nu pot fi cumpărate decât de la un operator economic căruia altfel i se aplică unul dintre motivele obligatorii pentru excludere.

(101)

Autorităților contractante ar trebui să li se ofere în continuare posibilitatea de a exclude operatorii economici care s-au dovedit a nu fi fiabili, de exemplu din motive de încălcare a obligațiilor de mediu sau sociale, inclusiv a normelor privind accesibilitatea pentru persoanele cu handicap sau alte forme de comitere a unei abateri profesionale grave, cum ar fi încălcări ale normelor de concurență sau a drepturilor de proprietate intelectuală. Ar trebui să se clarifice faptul că abaterile profesionale grave pot arunca un dubiu asupra integrității unui operator economic și astfel fac ca operatorul economic să devină inadecvat pentru a i se atribui un contract de achiziții publice, chiar dacă operatorul economic deține capacitatea tehnică și economică de a executa contractul.

Ținând seama de faptul că autoritatea contractantă va fi responsabilă pentru consecințele eventualei sale decizii eronate, autoritățile contractante ar trebui, de asemenea, să dispună în continuare de libertatea de a considera că a existat o abatere profesională gravă, în cazul în care, înainte de luarea unei decizii finale și obligatorii privind prezența motivelor obligatorii de excludere, pot demonstra, prin orice mijloace adecvate, că operatorul economic a încălcat obligațiile care îi revin, inclusiv obligațiile legate de plata impozitelor sau a contribuțiilor la asigurările sociale, cu excepția unor dispoziții contrare dreptul intern. Acestea ar trebui, de asemenea, să fie în măsură să excludă candidați sau ofertanți a căror performanță în alte contracte de achiziții publice din trecut a arătat deficiențe majore în ceea ce privește cerințele de fond, de exemplu, nerespectarea obligației de a furniza sau de a executa, deficiențe semnificative ale produsului sau ale serviciului furnizat, ceea ce le face inutilizabile pentru scopul propus, sau un comportament necorespunzător care aruncă îndoieli serioase cu privire la fiabilitatea operatorului economic. Legislația națională ar trebui să prevadă o durată maximă pentru aceste excluderi.

Atunci când aplică motive facultative pentru excludere, autoritățile contractante ar trebui să fie atente în mod special la principiul proporționalității. Neregulile minore ar trebui să ducă la excluderea unui operator economic doar în circumstanțe excepționale. Cu toate acestea, cazurile repetate de nereguli minore pot arunca asupra fiabilității unui operator economic un dubiu care ar putea justifica excluderea lui.

(102)

Cu toate acestea, ar trebui să se prevadă posibilitatea ca operatorii economici să adopte măsuri de conformare pentru remedierea consecințelor infracțiunilor penale sau ale abaterilor și prevenirea în mod eficient a repetării acestora. Măsurile respective ar putea consta, în special, în măsuri legate de personal sau de organizare, cum ar fi ruperea legăturilor cu persoanele sau organizațiile implicate în comportamentul ilicit, măsuri adecvate de reorganizare a personalului, implementarea unor sisteme de raportare și de control, crearea unei structuri interne de audit care să monitorizeze respectarea legislației și adoptarea unor norme interne de responsabilizare și de compensare. În cazul în care aceste măsuri oferă garanții suficiente, operatorul economic în cauză nu ar mai trebui să fie exclus doar din aceste motive. Operatorii economici ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita examinarea măsurilor de conformare luate în vederea unei posibile admiteri la procedura de achiziții publice. Cu toate acestea, ar trebui să se lase la latitudinea statelor membre să stabilească condițiile procedurale și de fond exacte aplicabile în astfel de cazuri. Acestea ar trebui să aibă, în special, libertatea de a decide dacă permit fiecărei autorități contractante să efectueze evaluările relevante sau dacă doresc să încredințeze această sarcină altor autorități la nivel central sau descentralizat.

(103)

Ofertele care par anormal de scăzute în raport cu lucrările, produsele sau serviciile ar putea să se bazeze pe ipoteze sau practici necorespunzătoare din punct de vedere tehnic, economic sau juridic. Dacă ofertantul nu poate furniza o explicație suficientă, autoritatea contractantă ar trebui să aibă dreptul de a refuza oferta. Respingerea ar trebui să fie obligatorie în cazurile în care autoritatea contractantă a stabilit că nivelul anormal de scăzut al prețurilor sau al costurilor propuse rezultă din nerespectarea dreptului obligatoriu al Uniunii sau al dreptului intern compatibil cu aceasta în domeniul social, al muncii și al mediului sau a dispozițiilor internaționale în materie de dreptul muncii.

(104)

Condițiile de executare a unui contract stabilesc cerințe specifice legate de executarea contractului. Spre deosebire de criteriile de atribuire a contractului, care reprezintă baza pentru o evaluare comparativă a calității ofertelor, condițiile de executare a unui contract reprezintă cerințe obiective fixe care nu au niciun impact asupra evaluării ofertelor. Condițiile de executare a unui contract ar trebui să fie compatibile cu prezenta directivă cu condiția să nu aibă, direct sau indirect, un caracter discriminatoriu, și să fie legate de obiectul contractului, care cuprinde toți factorii implicați în procesul specific de producție, furnizare sau comercializare. Acesta include condițiile referitoare la procesul de executare a contractului, dar exclude cerințele referitoare la politica generală a societății.

Condițiile de executare a contractului ar trebui să fie precizate în anunțul de participare, în anunțul de intenție utilizat ca mijloc de convocare la licitație sau în documentele achiziției.

(105)

Este important ca respectarea de către subcontractori a obligațiilor aplicabile în domeniul mediului, în cel social și al muncii prevăzute de legislația Uniunii, de dreptul național, de acordurile colective sau de dispozițiile internaționale în domeniul mediului, în cel social și în dreptul muncii enumerate în prezenta directivă, cu condiția ca astfel de norme și aplicarea lor să respecte dreptul Uniunii, să fie garantate prin acțiuni adecvate de autoritățile naționale competente în domeniul lor de competență și responsabilitate, de exemplu, prin inspecții de muncă sau prin agenții de protecție a mediului.

De asemenea, este necesar să se asigure un anumit grad de transparență în lanțul de subcontractare, deoarece aceasta asigură autorităților contractante informații cu privire la persoanele prezente pe șantier, cu privire la lucrările executate pentru ele sau cu privire la întreprinderile care prestează servicii în clădiri, infrastructuri sau zone precum primării, școli municipale, instalații sportive, porturi sau autostrăzi pentru care autoritățile contractante sunt responsabile sau asupra cărora exercită o supervizare directă. Ar trebui să se clarifice că obligația de transmitere a informațiilor necesare intră, în orice caz, în sfera de responsabilitate a contractantului principal, fie pe bază de clauze specifice pe care orice autoritate contractantă va trebui să le includă în toate procedurile de achiziții, fie pe bază de obligații pe care statele membre le vor impune asupra contractanților principali prin intermediul unor dispoziții cu aplicabilitate generală.

Ar trebui să se clarifice, de asemenea, că ar trebui să se aplice condițiile legate de controlul respectării obligațiilor aplicabile în domeniul mediului, în cel social și al muncii prevăzute de legislația Uniunii, de dreptul național, de acordurile colective sau de dispozițiile internaționale în domeniul mediului, în cel social și în dreptul muncii enumerate în prezenta directivă, cu condiția ca acestea și aplicarea lor să respecte dreptul Uniunii, oricând dreptul național al unui stat membru prevede un mecanism de răspundere în comun între subcontractori și contractorul principal. În plus, ar trebui să se precizeze explicit că statele membre ar trebui să poată merge mai departe, de exemplu, prin extinderea obligațiilor de transparență, prin autorizarea plăților directe către subcontractori sau prin autorizarea sau solicitarea autorităților contractante să verifice dacă subcontractorii nu se află în oricare dintre situațiile în care s-ar impune excluderea operatorilor economici. Atunci când aceste măsuri se aplică subcontractorilor, ar trebui să se asigure coerența cu dispozițiile aplicabile contractorilor principali, astfel încât existența motivelor de excludere obligatorii să fie urmată de o cerință de înlocuire a subcontractorului în cauză de către contractorul principal. Atunci când această verificare arată prezența unor motive neobligatorii de excludere, ar trebui să se clarifice că autoritățile contractante ar putea cere înlocuirea. Cu toate acestea, ar trebui, de asemenea, să se precizeze explicit că autoritățile contractante pot fi obligate să ceară înlocuirea subcontractorului în cauză dacă excluderea contractorilor principali ar fi obligatorie în astfel de cazuri.

De asemenea, ar trebui să se precizeze explicit că statele membre sunt libere să prevadă norme mai stricte de responsabilitate în dreptul național sau să meargă mai departe în dreptul național în privința plăților directe către subcontractori.

(106)

Ar trebui reamintit că Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1182/71 al Consiliului ( 18 ) se aplică la calcularea termenelor conținute de prezenta directivă.

(107)

Este necesar să se precizeze condițiile în care modificarea unui contract pe perioada executării sale necesită o nouă procedură de achiziție, ținând cont de jurisprudența relevantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Este obligatoriu să se desfășoare o nouă procedură de achiziție în cazul în care sunt aduse modificări semnificative contractului inițial, în special cu privire la domeniul de aplicare și conținutul drepturilor și obligațiilor reciproce ale părților, inclusiv la distribuirea drepturilor de proprietate intelectuală. Modificările de acest tip demonstrează intenția părților de a renegocia clauze sau condiții esențiale ale contractului respectiv. Acest lucru este valabil cu precădere în cazul în care condițiile modificate ar fi avut o influență asupra rezultatului procedurii, dacă ar fi fost incluse în procedura inițială.

Modificările contractului având ca rezultat o modificare minoră a valorii contractului ar trebui să fie întotdeauna posibile până la o anumită valoare, fără să fie necesară derularea unei noi proceduri de achiziție. În acest sens și în vederea asigurării securității juridice, prezenta directivă ar trebui să prevadă praguri de minimis, sub care să nu fie necesară o nouă procedură de achiziție. Modificările contractului peste aceste praguri ar trebui să fie posibile fără să fie necesară derularea unei noi proceduri de achiziție cu condiția ca acestea să respecte condițiile relevante din prezenta directivă.

(108)

Autoritățile contractante pot fi puse în situații în care devin necesare lucrări, produse sau servicii suplimentare; în astfel de cazuri se poate justifica o modificare a contractului inițial fără o nouă procedură de achiziție, mai ales atunci când livrările suplimentare sunt destinate fie pentru înlocuirea parțială, fie pentru extinderea serviciilor, a produselor sau a instalațiilor existente, în cazul în care schimbarea furnizorului ar obliga autoritatea contractantă să achiziționeze materiale, lucrări sau servicii cu caracteristici tehnice diferite care ar conduce la incompatibilitate sau la dificultăți tehnice disproporționate de utilizare și întreținere.

(109)

Autoritățile contractante se pot confrunta cu situații externe pe care nu le puteau prevedea atunci când au atribuit contractul, în special când executarea contractului acoperă o perioadă mai lungă. În acest caz, este necesar un anumit grad de flexibilitate pentru adaptarea contractului la circumstanțele respective fără a desfășura o nouă procedură de achiziție. Noțiunea de circumstanțe neprevăzute se referă la situațiile care nu puteau fi anticipate în ciuda pregătirii cu o diligență rezonabilă a procedurii inițiale de către autoritatea contractantă, luând în considerare mijloacele disponibile, natura și caracteristicile proiectului concret, bunele practici din domeniul în cauză și necesitatea de a asigura o relație corespunzătoare între resursele cheltuite pentru pregătirea procedurii de atribuire și valoarea sa previzibilă. Acest lucru nu se aplică însă în cazul în care o modificare conduce la o transformare a naturii achiziției globale, de exemplu prin înlocuirea lucrărilor, a produselor sau a serviciilor care urmează să fie achiziționate cu altele diferite sau prin modificarea fundamentală a tipului de achiziție, întrucât, în această situație, se poate presupune că modificarea respectivă va influența rezultatul.

(110)

În conformitate cu principiile egalității de tratament și transparenței, ofertantul câștigător nu ar trebui înlocuit, de exemplu, în cazul în care contractul este reziliat din cauza deficiențelor de executare, cu un alt operator economic fără reluarea competiției pentru contractul respectiv. Cu toate acestea, ofertantul câștigător care execută contractul ar trebui să poată întreprinde, în special în cazul în care contractul a fost atribuit mai multor întreprinderi, anumite schimbări structurale în cursul perioadei de executare a contractului, cum ar fi reorganizări interne, preluări, fuziuni și achiziții sau declararea insolvenței. Aceste modificări structurale nu ar trebui să necesite în mod automat noi proceduri de achiziție pentru toate contractele de achiziții publice executate de ofertantul respectiv.

(111)

Autoritățile contractante ar trebui să aibă posibilitatea, în cadrul fiecărui contract, de a prevedea modificarea contractului prin intermediul unor clauze de revizuire sau de opțiuni, dar aceste clauze nu ar trebui să le ofere o marjă nelimitată de acțiune. Prezenta directivă ar trebui așadar să stabilească în ce măsură pot fi prevăzute modificări în contractul inițial. Ar trebui să se clarifice ulterior că s-ar putea prevedea indexarea prețurilor în clauze de revizuire sau de opțiuni suficient de clar redactate sau s-ar putea asigura că, de exemplu, echipamentul de comunicații care urmează să fie livrat pe parcursul unei perioade date continuă să fie adecvat și în cazul modificării protocoalelor de comunicare sau al altor modificări tehnologice. De asemenea, ar trebui să fie posibil să se prevadă, în clauze suficient de clare, adaptări ale contractului care devin necesare din cauza dificultăților tehnice care apar pe parcursul utilizării sau întreținerii. De asemenea, ar trebui să se reamintească faptul că în contracte s-ar putea include, de exemplu, atât întreținerea uzuală, cât și dispoziții legate de intervenții de întreținere excepționale care ar putea deveni necesare pentru a se asigura continuitatea serviciului public.

(112)

Autoritățile contractante sunt confruntate uneori cu situații care necesită încheierea înainte de termen a contractelor de achiziții publice în vederea respectării obligațiilor care decurg din dreptul Uniunii în domeniul achizițiilor publice. Prin urmare, statele membre ar trebui să se asigure că autoritățile contractante au posibilitatea, în condițiile stabilite în dreptul intern, de a rezilia un contract de achiziții publice în perioada sa de valabilitate, în cazul în care este cerut în dreptul Uniunii.

(113)

Rezultatele documentului de lucru al serviciilor Comisiei din 27 iunie 2011 intitulat „Raport de evaluare – Impactul și eficacitatea legislației UE privind achizițiile publice” au sugerat că excluderea anumitor servicii de la aplicarea integrală a Directivei 2004/18/CE ar trebui revizuită. În consecință, aplicarea integrală a prezentei directive este extinsă la o serie de servicii.

(114)

Anumite categorii de servicii, mai exact cele care sunt cunoscute ca servicii către persoane, cum sunt unele servicii sociale, de sănătate și educaționale, continuă, prin însăși natura lor, să aibă o dimensiune transfrontalieră limitată. Aceste servicii sunt furnizate într-un context specific, care variază foarte mult între statele membre, datorită tradițiilor culturale diferite. Prin urmare, ar trebui să se instituie un regim specific pentru contractele de achiziții publice care au ca obiect serviciile respective, cu un prag mai ridicat decât cel aplicabil altor servicii.

Serviciile către persoane cu valori situate sub pragul menționat nu prezintă în mod normal interes pentru furnizorii din alte state membre, cu excepția cazului în care există indicii contrare concrete, de exemplu o finanțare din partea Uniunii pentru proiecte transnaționale.

Contractele de servicii către persoane care depășesc pragul menționat ar trebui să facă obiectul obligațiilor de transparență la nivelul întregii Uniuni. Având în vedere importanța contextului cultural și sensibilitatea acestor servicii, statele membre ar trebui să dispună de o largă putere de apreciere pentru a organiza alegerea furnizorilor de servicii în modul pe care îl consideră cel mai adecvat. Normele prezentei directive țin cont de acest imperativ, impunând numai respectarea principiilor fundamentale de transparență și de egalitate de tratament și garantând că autoritățile contractante sunt în măsură să aplice criterii de calitate specifice pentru alegerea furnizorilor de servicii, cum ar fi criteriile prevăzute în Cadrul european de calitate pentru servicii sociale, cu caracter dispozitiv, publicat de Comitetul pentru protecție socială. La stabilirea procedurilor care urmează să fie folosite pentru atribuirea contractelor de servicii către persoane, statele membre ar trebui să aibă în vedere articolul 14 din TFUE și Protocolul nr. 26. În acest sens, statele membre ar trebui să urmărească totodată obiectivele simplificării și reducerii sarcinii administrative pentru autoritățile contractante și operatorii economici; ar trebui să se clarifice faptul că această abordare ar putea implica totodată folosirea normelor aplicabile contractelor de servicii care nu fac obiectul regimului specific.

Statele membre și autoritățile publice au în continuare posibilitatea de a furniza ele însele aceste servicii sociale sau de a le organiza într-un mod care nu implică încheierea de contracte de achiziții publice, de exemplu prin simpla finanțare a acestor servicii sau prin acordarea de licențe sau autorizații pentru toți operatorii economici care îndeplinesc condițiile stabilite în prealabil de autoritatea contractantă, fără limite sau cote, cu condiția ca un astfel de sistem să asigure un nivel suficient de publicitate și să respecte principiile transparenței și nediscriminării.

(115)

De asemenea, serviciile hoteliere și de restaurant sunt de obicei oferite doar de operatorii situați în locul de livrare specific al acestor servicii și, prin urmare, au, de asemenea, o dimensiune transfrontalieră limitată. Prin urmare, acestea ar trebui să fie reglementate de regimul moderat, începând de la pragul de 750 000  EUR. Contractele mari de servicii hoteliere și de restaurant care depășesc pragul menționat pot fi de interes pentru diferiți operatori economici, cum ar fi agențiile de turism și alți intermediari, de asemenea pe bază transfrontalieră.

(116)

În mod similar, anumite servicii juridice se referă doar la chestiuni care țin exclusiv de dreptul intern și, prin urmare, sunt furnizate numai de operatorii situați în statul membru în cauză și au, în consecință, o dimensiune transfrontalieră limitată. Prin urmare, acestea ar trebui să fie reglementate de regimul moderat, începând de la pragul de 750 000  EUR. Contractele mari de servicii juridice care depășesc pragul menționat pot fi de interes pentru diverși operatori economici, cum ar fi firmele internaționale de avocatură, tot pe o bază transfrontalieră, în special în cazul în care includ chestiuni juridice care rezultă din sau au ca bază dreptul Uniunii sau dreptul internațional sau care implică cel puțin două țări.

(117)

Experiența a demonstrat că o serie de alte servicii, cum ar fi serviciile de salvare, serviciile de stingere a incendiilor și serviciile penitenciare prezintă, în mod normal, interes transfrontalier doar din momentul în care dobândesc suficientă masă critică prin intermediul valorii lor relativ ridicate. În măsura în care nu sunt excluse din domeniul de aplicare al prezentei directive, ele ar trebui să fie incluse în regimul moderat. În măsura în care furnizarea lor se bazează efectiv pe contracte, alte categorii de servicii, cum ar fi serviciile guvernamentale sau furnizarea de servicii în folosul comunității, ele ar putea prezenta, în mod normal, un interes transfrontalier începând de la un prag de 750 000  EUR și, prin urmare, ar trebui doar atunci să facă exclusiv obiectul regimului moderat.

(118)

Pentru a asigura continuitatea serviciilor publice, prezenta directivă ar trebui să permită ca participarea la procedurile de achiziții pentru anumite servicii în domeniile serviciilor de sănătate, sociale și culturale să poată fi rezervată organizațiilor care au la bază faptul că sunt deținute de angajați sau faptul că aceștia participă în mod activ la guvernanța acestora, precum și organizațiilor existente, cum ar fi cooperativele pentru participarea la furnizarea acestor servicii utilizatorilor finali. Ca domeniu de aplicare, prezenta dispoziție este limitată exclusiv la anumite servicii de sănătate, sociale și servicii conexe, anumite servicii în domeniul educației și al formării, bibliotecă, arhive, muzee și alte servicii culturale, servicii sportive și servicii la domiciliu și nu este destinată să acopere niciuna dintre excluderile prevăzute de prezenta directivă. Astfel de servicii ar trebui să facă doar obiectul regimului moderat.

(119)

Este oportun să se identifice aceste servicii prin trimitere la poziții specifice din cadrul „Vocabularului comun privind achizițiile publice” (CPV), astfel cum a fost adoptat de Regulamentul (CE) nr. 2195/2002 al Parlamentului European și al Consiliului ( 19 ), care este un nomenclator cu structură ierarhică, împărțit în diviziuni, grupe, clase, categorii și subcategorii. Pentru a se evita incertitudinea juridică, ar trebui să se clarifice faptul că trimiterea la o diviziune nu presupune în mod implicit trimiterea la subdiviziunile subordonate. Acest domeniu de aplicare cuprinzător ar trebui însă să fie stabilit în mod explicit prin menționarea tuturor pozițiilor relevante, dacă este cazul sub forma unui set de coduri.

(120)

În general, concursurile de proiecte sunt utilizate în mod tradițional în domeniile amenajării teritoriului, urbanismului, arhitecturii și ingineriei sau prelucrării datelor. Cu toate acestea, ar trebui reamintit că aceste instrumente flexibile au putea fi, de asemenea, utilizate în alte scopuri, cum ar fi realizarea planurilor de inginerie financiară care ar optimiza sprijinul pentru IMM-uri în contextul programului Resurse europene comune pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii (JEREMIE) sau al altor programe de sprijin pentru IMM-uri într-un anumit stat membru. Concursul de proiecte organizat în vederea obținerii acestor planuri de inginerie financiară ar putea prevedea atribuirea contractelor de servicii ulterioare, în vederea realizării acestei inginerii financiare, câștigătorului sau unuia dintre câștigătorii concursului de proiecte prin procedură de negociere fără publicare.

(121)

Evaluarea a indicat faptul că există încă multe de îmbunătățit în aplicarea normelor Uniunii privind achizițiile publice. Având în vedere o aplicare mai eficientă și consecventă a normelor, este esențial să se obțină o bună imagine de ansamblu asupra potențialelor probleme structurale și a modelelor generale existente în politicile naționale privind achizițiile publice, pentru a soluționa eventualele probleme într-o manieră mai focalizată. Această perspectivă ar trebui dobândită printr-o monitorizare adecvată, ale cărei rezultate ar trebui să fie publicate periodic, în scopul de a permite o dezbatere documentată privind posibilele îmbunătățiri ale normelor și practicilor privind achizițiile. Obținerea unei perspective atât de bune ar putea permite și examinarea unor detalii privind aplicarea normelor de achiziții publice în contextul punerii în aplicare a proiectelor cofinanțate de Uniune. Statele membre ar trebui să dispună în continuare de libertatea de a decide în ce mod și de către cine ar trebui să fie realizată în practică această monitorizare; în acest sens, acestea ar trebui, de asemenea, să dispună în continuare de libertatea de a decide dacă monitorizarea ar trebui să se bazeze pe un control ex post pe bază de eșantioane sau pe un control sistematic ex ante al procedurilor de achiziție publică reglementate de prezenta directivă. Acest lucru ar trebui să fie posibil în vederea aducerii problemelor potențiale în atenția organismelor adecvate; acest aspect nu ar trebui neapărat să necesite ca cei care au efectuat monitorizarea să aibă calitate procesuală în fața instanțelor judecătorești.

O mai bună orientare, informare și asistență pentru autoritățile contractante și operatorii economici ar putea, de asemenea, contribui în mare măsură la creșterea eficienței achizițiilor publice, printr-o mai bună cunoaștere, creșterea securității juridice și profesionalizarea practicilor în materie de achiziții publice. Astfel de orientări ar trebui să fie puse la dispoziția autorităților contractante și a operatorilor economici în măsura în care este necesar pentru a îmbunătăți aplicarea corectă a normelor. Orientările care trebuie furnizate ar putea acoperi toate aspectele relevante pentru achiziții publice, cum ar fi planificarea achizițiilor, procedurile, alegerea tehnicilor și a instrumentelor și bunele practici în ceea ce privește desfășurarea procedurilor. În ceea ce privește chestiunile juridice, orientările nu ar trebui să aibă neapărat amploarea unei analize juridice complete a aspectelor în cauză; acestea ar putea fi limitate la o indicație generală a elementelor care ar trebui luate în considerare pentru analiza detaliată ulterioară a chestiunilor respective, de exemplu prin menționarea jurisprudenței care ar putea fi relevante sau a notelor de orientare sau alte surse care au examinat problema specifică în cauză.

(122)

Directiva 89/665/CEE prevede ca anumite proceduri de revizuire să fie accesibile cel puțin oricărei persoane care are sau care a avut vreun interes în obținerea unui anumit contract și care a fost prejudiciată sau riscă să fie prejudiciată printr-o presupusă încălcare a dreptului Uniunii în domeniul achizițiilor publice sau normelor naționale care transpun legislația respectivă. Procedurile de revizuire respective nu ar trebui să fie afectate de prezenta directivă. Cu toate acestea, cetățenii, părțile interesate, organizate sau nu, precum și alte persoane sau organisme care nu au acces la procedurile de revizuire în conformitate cu Directiva 89/665/CEE au, cu toate acestea, un interes legitim, în calitatea lor de contribuabili, de a dispune de proceduri riguroase de achiziție publică. Prin urmare, acestora ar trebui să li se ofere o posibilitate, altfel decât prin sistemul de revizuire în temeiul Directivei 89/665/CEE și fără ca aceasta să implice în mod necesar să li se atribuie capacitatea procesuală în fața instanțelor judecătorești, de a indica eventuale încălcări ale prezentei directive unei autorități sau unei structuri competente. Pentru a nu se dubla autoritățile sau structurile existente, statele membre ar trebui să poată prevedea recurgerea la autoritățile sau structurile generale de monitorizare, la organismele de supraveghere sectoriale, la organismele de supraveghere municipale, la autoritățile din domeniul concurenței, la Ombudsman sau la autoritățile naționale de audit.

(123)

În scopul de a valorifica pe deplin potențialul achizițiilor publice de realizare a obiectivelor strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii, va trebui, de asemenea, ca achizițiile care țin cont de aspecte de mediu, sociale și de inovare să își îndeplinească rolul. Prin urmare, este important să se obțină o imagine de ansamblu a evoluțiilor în domeniul achizițiilor strategice astfel încât să existe o privire informată asupra tendințelor generale globale în acest domeniu. Orice rapoarte corespunzătoare, deja pregătite, pot fi, de asemenea, utilizate în acest context.

(124)

Dat fiind potențialul IMM-urilor pentru crearea de locuri de muncă, creștere și inovare, este important să se încurajeze participarea acestora la achizițiile publice, atât prin dispoziții corespunzătoare în prezenta directivă, cât și prin inițiative la nivel național. Noile dispoziții prevăzute de prezenta directivă ar trebui să contribuie la îmbunătățirea nivelului de succes, prin care se înțelege ponderea IMM-urilor în valoarea totală a contractelor atribuite. Nu este necesar să se impună rate obligatorii de succes, însă inițiativele naționale de creștere a participării IMM-urilor ar trebui să fie monitorizate îndeaproape, dată fiind importanța acestei participări.

(125)

O serie de proceduri și metode de lucru au fost deja stabilite în ceea ce privește comunicările Comisiei și contactele cu statele membre, cum ar fi comunicarea și contactele referitoare la procedurile prevăzute la articolele 258 și 260 din TFUE, la rețeaua de soluționare a problemelor intervenite pe piața internă (SOLVIT) și la EU Pilot, care nu sunt modificate prin prezenta directivă. Acestea ar trebui, cu toate acestea, să fie completate de desemnarea unui singur punct de referință în fiecare stat membru, în vederea colaborării cu Comisia, care să funcționeze ca punct de intrare unic pentru aspectele privind achizițiile publice din statul membru în cauză. Această funcție poate fi îndeplinită de persoane sau structuri care sunt deja periodic în contact cu Comisia cu privire la aspectele legate de achiziții publice, cum ar fi punctele de contact naționale, membrii Comitetului consultativ pentru achiziții publice, membrii rețelei naționale de achiziții sau forurile naționale de coordonare.

(126)

Trasabilitatea și transparența procesului de luare a deciziilor în cadrul procedurilor de achiziție sunt esențiale pentru garantarea unor proceduri solide, inclusiv combaterea eficientă a corupției și a fraudei. Autoritățile contractante ar trebui, prin urmare, să păstreze copii ale contractelor de mare valoare încheiate, în scopul de a putea furniza accesul la aceste documente către părțile interesate în conformitate cu normele aplicabile în materie de acces la documente. În plus, elementele esențiale și deciziile de proceduri de achiziții individuale ar trebui să fie documentate într-un raport de achiziție. Pentru a se evita sarcini administrative ori de câte ori este posibil, ar trebui să se permită ca raportul de achiziție să se refere la informațiile deja prevăzute în anunțul relevant de atribuire a contractului. Sistemele electronice de publicare a notificărilor respective, gestionate de Comisie, ar trebui, de asemenea, îmbunătățite în vederea facilitării introducerii datelor în același timp cu facilitarea extragerii rapoartelor globale și a schimbului de date între sisteme.

(127)

În vederea simplificării administrative și pentru a ușura sarcina statelor membre, Comisia ar trebui să examineze periodic dacă calitatea și caracterul complet al informațiilor conținute în anunțurile publicate în legătură cu procedurile de achiziție publică sunt suficiente pentru a permite Comisiei să extragă informațiile statistice care ar trebui altfel să fie transmise de către statele membre.

(128)

Cooperarea administrativă eficientă este necesară pentru schimbul de informații de care este nevoie pentru efectuarea procedurilor de atribuire în situații transfrontaliere, în special în ceea ce privește verificarea motivelor de excludere și a criteriilor de selecție, aplicarea de standarde de calitate și de mediu și listele de operatori economici aprobați. Schimbul de informații face obiectul legislației naționale în materie de confidențialitate. Prin urmare, această directivă nu presupune nicio obligație pentru statele membre de a schimba informații care merge dincolo de ceea ce pot accesa autoritățile contractante naționale. Sistemul de informare al pieței interne (IMI), instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1024/2012 al Parlamentului European și al Consiliului ( 20 ) ar putea reprezenta un mijloc electronic util în vederea facilitării și consolidării cooperării administrative, administrând schimbul de informații pe baza unor proceduri simple și uniforme, depășind barierele lingvistice. Ar trebui să se lanseze ulterior, cât mai curând posibil, un proiect pilot pentru a testa adecvarea unei extinderi a IMI care să acopere schimbul de informații prevăzut în prezenta directivă.

(129)

În vederea adaptării la evoluțiile rapide de ordin tehnic, economic și normativ, este necesar să se delege Comisiei competența de a adopta acte, în conformitate cu articolul 290 din TFUE, cu privire la o serie de elemente neesențiale din prezenta directivă. Datorită necesității de a respecta acordurile internaționale, Comisia ar trebui să fie împuternicită să modifice procedurile tehnice aferente metodelor de calculare a pragurilor, să revizuiască periodic pragurile și să adapteze anexa X; listele de autorități guvernamentale centrale sunt supuse modificărilor cauzate de schimbările administrative de la nivel național. Ele sunt notificate Comisiei, care ar trebui să fie împuternicită să adapteze anexa I; trimiterile la nomenclatura CPV pot face obiectul unor modificări normative la nivelul Uniunii și este necesar ca aceste modificări să se reflecte în textul prezentei directive; detaliile și caracteristicile tehnice ale dispozitivelor de recepție electronică ar trebui actualizate în funcție de evoluția tehnologică; totodată, este necesară abilitarea Comisiei pentru a impune standarde tehnice obligatorii pentru comunicarea electronică pentru a se asigura interoperabilitatea formatelor tehnice, a proceselor și a mesajelor transmise în cadrul procedurilor de achiziții desfășurate prin mijloace electronice de comunicare, luând în considerare evoluțiile tehnologice; lista actelor legislative ale Uniunii care stabilesc metodologii comune pentru calcularea costurilor pe ciclu de viață ar trebui adaptată rapid pentru a integra măsurile adoptate la nivel sectorial. Pentru a răspunde acestor necesități, Comisia ar trebui să fie împuternicită să actualizeze lista actelor legislative care includ metodologii de calculare a costurilor pe ciclu de viață. Este deosebit de important ca, în cadrul activității sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. În cazul în care pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure o transmitere simultană, în timp util și adecvată a documentelor pertinente către Parlamentul European și către Consiliu.

(130)

În vederea aplicării prezentei directive, Comisia ar trebui să consulte grupuri adecvate de experți în domeniul achizițiilor electronice, asigurând o compoziție echilibrată a principalului grup al părților interesate.

(131)

Pentru a garanta condiții uniforme pentru aplicarea prezentei directive, în ceea ce privește elaborarea formularelor standard pentru publicarea anunțurilor și a formularului standard pentru declarația pe proprie răspundere, ar trebui să se confere Comisiei competențe de executare. Aceste competențe ar trebui exercitate în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului ( 21 ).

(132)

Ar trebui să se utilizeze procedura de consultare pentru adoptarea actelor de punere în aplicare privind formularele standard pentru publicarea anunțurilor, care nu au niciun impact din punct de vedere financiar sau asupra naturii și a sferei de aplicare a obligațiilor care decurg din prezenta directivă. Dimpotrivă, aceste acte sunt de natură strict administrativă și au scopul de a facilita aplicarea normelor stabilite de prezenta directivă.

(133)

Ar trebui să se utilizeze procedura de examinare pentru adoptarea formularului standard pentru declarația pe proprie răspundere, ținând cont de impactul acestor declarații pe proprie răspundere asupra achiziției și deoarece acestea joacă un rol central în simplificarea cerințelor de documentare în procedurile de achiziții publice.

(134)

Comisia ar trebui să revizuiască efectele asupra pieței interne care rezultă din aplicarea pragurilor și să prezinte un raport în acest sens Parlamentului European și Consiliului. În acest sens, Comisia ar trebui să țină seama de factori cum ar fi nivelul achizițiilor publice transfrontaliere, participarea IMM-urilor, costurile de tranzacție și compromisul costuri-beneficii.

În conformitate cu articolul XXII alineatul (7), AAP face obiectul unor negocieri ulterioare de trei ani de la data intrării sale în vigoare și ulterior în mod periodic. În acest context, adecvarea nivelului de praguri ar trebui să fie examinată, având în vedere impactul inflației în condițiile unei perioade lungi fără modificări ale nivelului de praguri în AAP; în cazul în care nivelul pragurilor ar trebui să se schimbe de consecință, Comisia ar trebui, dacă este cazul, să adopte o propunere de act legislativ de modificare a pragurilor stabilite în prezenta directivă.

(135)

Având în vedere discuțiile actuale privind dispozițiile orizontale care guvernează relațiile cu țări terțe în contextul achizițiilor publice, Comisia ar trebui să monitorizeze îndeaproape condițiile comerciale la nivel mondial și să evalueze poziția competitivă a Uniunii.

(136)

Deoarece obiectivul prezentei directive, și anume coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre aplicabile anumitor proceduri de achiziții publice, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre dar, datorită dimensiunilor și efectelor sale, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității prevăzut la același articol, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului respectiv.

(137)

Directiva 2004/18/CE ar trebui abrogată.

(138)

Potrivit Declarației politice comune a statelor membre și a Comisiei cu privire la documentele explicative din 28 septembrie 2011, statele membre și-au luat angajamentul de a adăuga, în cazuri justificate, la notificarea măsurilor de transpunere, unul sau mai multe documente care să explice relația dintre componentele unei directive și părțile corespunzătoare din instrumentele de transpunere naționale. În ceea ce privește prezenta directivă, legiuitorul consideră că transmiterea unor asemenea documente este justificată,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:



TITLUL I:

DOMENIU DE APLICARE, DEFINIȚII ȘI PRINCIPII GENERALE

CAPITOLUL I:

Domeniu de aplicare

SECȚIUNEA 1:

OBIECT ȘI DEFINIȚII

Articolul 1:

Obiect și domeniu de aplicare

Articolul 2:

Definiții

Articolul 3:

Achiziții mixte

SECȚIUNEA 2:

PRAGURI

Articolul 4:

Cuantumurile pragului

Articolul 5:

Metode de calculare a valorii estimate a achizițiilor

Articolul 6:

Revizuirea pragurilor și a listei autorităților guvernamentale centrale

SECȚIUNEA 3:

EXCLUDERI

Articolul 7:

Contracte din sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale

Articolul 8:

Excluderi specifice în domeniul comunicațiilor electronice

Articolul 9:

Contracte de achiziții publice atribuite și concursuri de proiecte organizate conform unor norme internaționale

Articolul 10:

Excluderi specifice pentru contractele de servicii

Articolul 11:

Contracte de servicii atribuite pe baza unui drept exclusiv

Articolul 12:

Contracte de achiziții publice încheiate între entități din sectorul public

SECȚIUNEA 4:

SITUAȚII SPECIALE

Subsecțiunea 1:

Contracte subvenționate și servicii de cercetare și dezvoltare

Articolul 13:

Contracte subvenționate de autoritățile contractante

Articolul 14:

Servicii de cercetare și dezvoltare

Subsecțiunea 2:

Achiziții publice care implică aspecte de apărare sau securitate

Articolul 15:

Apărare și securitate

Articolul 16:

Achiziții mixte care implică aspecte de apărare și securitate

Articolul 17:

Contracte de achiziții publice și concursuri de proiecte care implică aspecte de apărare și securitate care se atribuie sau se organizează conform unor norme internaționale

CAPITOLUL II:

Reguli generale

Articolul 18:

Principii aplicabile achizițiilor

Articolul 19:

Operatori economici

Articolul 20:

Contracte rezervate

Articolul 21:

Confidențialitate

Articolul 22:

Reguli aplicabile comunicărilor

Articolul 23:

Nomenclaturi

Articolul 24:

Conflicte de interese

TITLUL II:

NORME APLICABILE CONTRACTELOR DE ACHIZIȚII PUBLICE

CAPITOLUL I:

Proceduri

Articolul 25:

Condiții referitoare la AAP și la alte acorduri internaționale

Articolul 26:

Alegerea procedurilor

Articolul 27:

Procedura deschisă

Articolul 28:

Procedura restrânsă

Articolul 29:

Procedura competitivă cu negociere

Articolul 30:

Dialogul competitiv

Articolul 31:

Parteneriatul pentru inovare

Articolul 32:

Utilizarea procedurii de negociere fără publicare prealabilă

CAPITOLUL II:

Tehnici și instrumente pentru achizițiile electronice și agregate

Articolul 33:

Acorduri-cadru

Articolul 34:

Sisteme dinamice de achiziții

Articolul 35:

Licitații electronice

Articolul 36:

Cataloage electronice

Articolul 37:

Activități de achiziție centralizate și organisme centrale de achiziție

Articolul 38:

Achiziții comune ocazionale

Articolul 39:

Achiziții care implică autorități contractante din state membre diferite

CAPITOLUL III:

Desfășurarea procedurii

SECȚIUNEA 1

PREGĂTIRE

Articolul 40:

Consultări preliminare ale pieței

Articolul 41:

Implicarea prealabilă a candidaților sau a ofertanților

Articolul 42:

Specificații tehnice

Articolul 43:

Etichete

Articolul 44:

Rapoarte de încercare, certificare și alte mijloace de probă

Articolul 45:

Variante

Articolul 46:

Împărțirea contractelor pe loturi

Articolul 47:

Stabilirea termenelor

SECȚIUNEA 2:

PUBLICARE ȘI TRANSPARENȚĂ

Articolul 48:

Anunțurile de intenție

Articolul 49:

Anunțurile de participare

Articolul 50:

Anunțurile de atribuire a contractelor

Articolul 51:

Forma și modalitățile de publicare a anunțurilor

Articolul 52:

Publicarea la nivel național

Articolul 53:

Disponibilitatea în format electronic a documentelor achiziției

Articolul 54:

Invitațiile către candidați

Articolul 55:

Informarea candidaților și a ofertanților

SECȚIUNEA 3:

SELECȚIA PARTICIPANȚILOR ȘI ATRIBUIREA CONTRACTELOR

Articolul 56:

Principii generale

Subsecțiunea 1:

Criterii de selecție calitativă

Articolul 57:

Motive de excludere

Articolul 58:

Criterii de selecție

Articolul 59:

Documentul european de achiziție unic

Articolul 60:

Mijloace de probă

Articolul 61:

Arhiva de certificate online (e-Certis)

Articolul 62:

Standarde de asigurare a calității și standarde de management de mediu

Articolul 63:

Utilizarea capacităților altor entități

Articolul 64:

Liste oficiale ale operatorilor economici agreați și certificarea de către organisme de drept public sau privat

Subsecțiunea 2:

Reducerea numărului de candidați, de oferte și de soluții

Articolul 65:

Reducerea numărului de candidați calificați care urmează să fie invitați să participe

Articolul 66:

Reducerea numărului de oferte și soluții

Subsecțiunea 3:

Atribuirea contractului

Articolul 67:

Criterii de atribuire a contractelor

Articolul 68:

Calcularea costurilor pe ciclu de viață

Articolul 69:

Oferte anormal de scăzute

CAPITOLUL IV:

Executarea contractului

Articolul 70:

Condiții de executare a contractului

Articolul 71:

Subcontractarea

Articolul 72:

Modificarea contractului în cursul perioadei sale de valabilitate

Articolul 73:

Încetarea contractului

TITLUL III

REGIMURI SPECIALE DE ACHIZIȚII

CAPITOLUL I:

Servicii sociale și alte servicii specifice

Articolul 74:

Atribuirea contractelor care au ca obiect servicii sociale și alte servicii specifice

Articolul 75:

Publicarea anunțurilor

Articolul 76:

Principii de atribuire a contractelor

Articolul 77:

Contracte rezervate pentru anumite servicii

CAPITOLUL II:

Norme aplicabile concursurilor de proiecte

Articolul 78:

Domeniu de aplicare

Articolul 79:

Anunțuri

Articolul 80:

Norme privind organizarea concursurilor de proiecte și selecția participanților

Articolul 81:

Componența juriului

Articolul 82:

Deciziile juriului

TITLUL IV:

GUVERNANȚĂ

Articolul 83:

Asigurarea punerii în aplicare

Articolul 84:

Rapoarte individuale privind procedurile de atribuire a contractelor

Articolul 85:

Rapoarte naționale și informații statistice

Articolul 86:

Cooperare administrativă

TITLUL V:

COMPETENȚE DELEGATE, COMPETENȚE DE EXECUTARE ȘI DISPOZIȚII FINALE

Articolul 87:

Exercitarea delegării de competențe

Articolul 88:

Procedura de urgență

Articolul 89:

Procedura comitetului

Articolul 90:

Transpunere și dispoziții tranzitorii

Articolul 91:

Abrogări

Articolul 92:

Revizuire

Articolul 93:

Intrare în vigoare

Articolul 94:

Destinatari

ANEXE

ANEXA I

AUTORITĂȚI GUVERNAMENTALE CENTRALE

ANEXA II

LISTA ACTIVITĂȚILOR MENȚIONATE LA ARTICOLUL 2 ALINEATUL (1) PUNCTUL 6 LITERA (a)

ANEXA III

LISTA PRODUSELOR MENȚIONATE LA ARTICOLUL 4 LITERA (b), ÎN CEEA CE PRIVEȘTE CONTRACTELE ATRIBUITE DE CĂTRE AUTORITĂȚILE CONTRACTANTE ÎN DOMENIUL APĂRĂRII

ANEXA IV

CERINȚE PRIVIND INSTRUMENTE ȘI DISPOZITIVE DE RECEPȚIE ELECTRONICĂ A OFERTELOR, A CERERILOR DE PARTICIPARE, PRECUM ȘI A PLANURILOR ȘI PROIECTELOR ÎN CAZUL CONCURSURILOR DE PROIECTE

ANEXA V

INFORMAȚII CARE TREBUIE INCLUSE ÎN ANUNȚURI

Partea A:

INFORMAȚII CARE TREBUIE INCLUSE ÎN ANUNȚURILE PRIVIND PUBLICAREA UNUI ANUNȚ DE INTENȚIE PE UN PROFIL DE CUMPĂRĂTOR

Partea B:

INFORMAȚII CARE TREBUIE INCLUSE ÎN ANUNȚURILE DE INTENȚIE (MENȚIONATE LA ARTICOLUL 48)

Partea C:

INFORMAȚII CARE TREBUIE INCLUSE ÎN ANUNȚURILE DE PARTICIPARE (MENȚIONATE LA ARTICOLUL 49)

Partea D:

INFORMAȚII CARE TREBUIE INCLUSE ÎN ANUNȚURILE DE ATRIBUIRE A CONTRACTELOR (MENȚIONATE LA ARTICOLUL 50)

Partea E:

INFORMAȚII CARE TREBUIE INCLUSE ÎN ANUNȚURILE PRIVIND CONCURSURILE DE PROIECTE [MENȚIONATE LA ARTICOLUL 79 ALINEATUL (1)]

Partea F:

INFORMAȚII CARE TREBUIE INCLUSE ÎN ANUNȚURILE PRIVIND REZULTATELE UNUI CONCURS [MENȚIONATE LA ARTICOLUL 79 ALINEATUL (2)]

Partea G:

INFORMAȚII CARE TREBUIE INCLUSE ÎN ANUNȚURILE PRIVIND MODIFICAREA UNUI CONTRACT ÎN CURSUL PERIOADEI SALE DE VALABILITATE [MENȚIONATE LA ARTICOLUL 72 ALINEATUL (1)]

Partea H:

INFORMAȚII CARE TREBUIE INCLUSE ÎN ANUNȚURILE DE PARTICIPARE PRIVIND CONTRACTELE CARE AU CA OBIECT SERVICII SOCIALE ȘI ALTE SERVICII SPECIFICE [MENȚIONATE LA ARTICOLUL 75 ALINEATUL (1)]

Partea I:

INFORMAȚII CARE TREBUIE INCLUSE ÎN ANUNȚURILE DE INTENȚIE CARE AU CA OBIECT SERVICIILE SOCIALE ȘI ALTE SERVICII SPECIFICE [MENȚIONATE LA ARTICOLUL 75 ALINEATUL (1)]

Partea J:

INFORMAȚII CARE TREBUIE INCLUSE ÎN ANUNȚURILE DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI PRIVIND CONTRACTELE CARE AU CA OBIECT SERVICII SOCIALE ȘI ALTE SERVICII SPECIFICE [MENȚIONATE LA ARTICOLUL 75 ALINEATUL (2)]

ANEXA VI

INFORMAȚIILE CARE TREBUIE INCLUSE ÎN DOCUMENTELE ACHIZIȚIEI ÎN CAZUL LICITAȚIILOR ELECTRONICE [ARTICOLUL 35 ALINEATUL (4)]

ANEXA VII

DEFINIȚIA ANUMITOR SPECIFICAȚII TEHNICE

ANEXA VIII

DETALII PRIVIND PUBLICAREA

ANEXA IX

CONȚINUTUL INVITAȚIILOR DE DEPUNERE A OFERTELOR, DE PARTICIPARE LA DIALOG SAU DE CONFIRMARE A INTERESULUI PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 54

ANEXA X

LISTA CONVENȚIILOR INTERNAȚIONALE ÎN DOMENIUL SOCIAL ȘI AL MEDIULUI MENȚIONATE LA ARTICOLUL 18 ALINEATUL (2)

ANEXA XI

REGISTRE

AnexA XII

MIJLOACE DE DOVEDIRE A ÎNDEPLINIRII CRITERIILOR DE SELECȚIE

ANEXA XIII

LISTA ACTELOR LEGISLATIVE ALE UE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 68 ALINEATUL (3)

ANEXA XIV

SERVICII MENȚIONATE LA ARTICOLUL 74

ANEXA XV

TABEL DE CORESPONDENȚĂ



TITLUL I

DOMENIU DE APLICARE, DEFINIȚII ȘI PRINCIPII GENERALE



CAPITOLUL I

Domeniu de aplicare și definiții



Secțiunea 1

Obiect și definiții

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

(1)  Prezenta directivă instituie norme aplicabile procedurilor de achiziție utilizate de către autoritățile contractante în legătură cu contractele de achiziții publice și concursurile de proiecte a căror valoare este estimată ca fiind cel puțin egală cu pragurile prevăzute la articolul 4.

(2)  În sensul prezentei directive, achiziția publică înseamnă achiziționarea, prin intermediul unui contract de achiziții publice, de lucrări, de produse sau de servicii de către una sau mai multe autorități contractante de la operatori economici aleși de aceste autorități contractante, indiferent dacă lucrările, produsele sau serviciile sunt destinate sau nu unui scop public.

(3)  Punerea în aplicare a prezentei directive intră sub incidența articolului 346 din TFUE.

(4)  Prezenta directivă nu aduce atingere libertății statelor membre de a defini, în conformitate cu dreptul Uniunii, serviciile pe care acestea le consideră a fi servicii de interes economic general, modul în care aceste servicii ar trebui organizate și finanțate, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat, precum și obligațiile specifice la care aceste servicii ar trebui să se supună. În aceeași măsură, prezenta directivă nu afectează capacitatea autorităților publice de a decide dacă, în ce mod și în ce măsură doresc să exercite ele însele funcții publice în conformitate cu articolul 14 din TFUE și cu Protocolul nr. 26.

(5)  Prezenta directivă nu afectează modul în care statele membre își organizează sistemele de asigurări sociale.

(6)  Acordurile, deciziile sau alte instrumente juridice care organizează transferul de competențe și responsabilități, în vederea îndeplinirii misiunilor publice, între autorități contractante sau grupări de autorități contractante și care nu prevăd remunerarea execuției contractuale sunt considerate a fi o chestiune de organizare internă a statului membru în cauză și, ca atare, nu sunt afectate în vreun fel de prezenta directivă.

Articolul 2

Definiții

(1)  În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiții:

1. „autorități contractante” înseamnă statul, autoritățile regionale sau locale, organismele de drept public sau asociațiile formate din una sau mai multe astfel de autorități sau din unul sau mai multe astfel de organisme de drept public;

2. „autorități guvernamentale centrale” înseamnă autoritățile contractante enumerate în anexa I și, în măsura în care sunt operate corecții sau modificări la nivel național, entitățile care le succed acestora;

3. „autorități contractante regionale sau locale” înseamnă toate autoritățile contractante care nu sunt autorități guvernamentale centrale;

4. „organisme de drept public” înseamnă organismele care au toate caracteristicile următoare:

(a) sunt înființate în scopul specific de a răspunde unor necesități de interes general, fără caracter industrial sau comercial;

(b) au personalitate juridică; și

(c) sunt finanțate, în cea mai mare parte, de către stat, autorități regionale sau locale sau alte organisme de drept public; sau administrarea lor face obiectul supravegherii de către autoritățile sau organismele respective sau au un consiliu de administrație, de conducere sau de supraveghere alcătuit din membri desemnați în proporție de peste 50 % de către stat, de autorități regionale sau locale sau de alte organisme de drept public;

5. „contracte de achiziții publice” înseamnă contracte cu titlu oneros, încheiate în scris între unul sau mai mulți operatori economici și una sau mai multe autorități contractante și care au ca obiect execuția de lucrări, furnizarea de produse sau servicii;

6. „contracte de achiziții publice de lucrări” înseamnă contracte de achiziții publice care au ca obiect:

(a) execuția, sau atât proiectarea, cât și execuția de lucrări legate de una dintre activitățile menționate în anexa II;

(b) execuția, sau atât proiectarea, cât și execuția unei lucrări;

(c) realizarea, prin orice mijloace, a unei lucrări care corespunde cerințelor precizate de autoritatea contractantă care exercită o influență decisivă asupra tipului sau proiectului lucrării;

7. „lucrare” înseamnă rezultatul unui ansamblu de lucrări de construcții de clădiri sau lucrări de geniu civil, suficient în sine pentru a îndeplini o funcție economică sau tehnică;

8. „contracte de achiziții publice de produse” înseamnă contracte care au ca obiect achiziționarea, leasingul, închirierea sau cumpărarea în rate, cu sau fără opțiune de cumpărare, de produse. Un contract de achiziție publică de produse poate include, cu titlu accesoriu, lucrări de amplasare și de instalare;

9. „contracte de achiziții publice de servicii” înseamnă contracte de achiziții publice care au ca obiect prestarea de servicii, altele decât cele menționate la punctul 6;

10. „operator economic” înseamnă orice persoană fizică sau juridică sau o entitate publică sau grup de astfel de persoane și/sau entități, inclusiv orice asociere temporară de întreprinderi, care oferă execuția de lucrări și/sau o lucrare, furnizarea de produse sau prestarea de servicii pe piață;

11. „ofertant” înseamnă un operator economic care a depus o ofertă;

12. „candidat” înseamnă un operator economic care a solicitat o invitație de participare sau a fost invitat să participe la o procedură restrânsă, la o procedură competitivă cu negociere, la o procedură de negociere fără publicare prealabilă, la un dialog competitiv sau la un parteneriat pentru inovare;

13. „document al achiziției” înseamnă orice document produs de autoritatea contractantă sau la care aceasta face trimitere pentru a descrie sau a defini elementele achiziției sau ale procedurii, inclusiv anunțul de participare, anunțul de intenție, în cazul în care este utilizat ca mijloc de convocare la o procedură concurențială de ofertare, specificațiile tehnice, documentul descriptiv, condițiile contractuale propuse, formatele pentru prezentarea documentelor de către candidați și ofertanți, informațiile privind obligațiile general aplicabile și orice alte documente adiționale;

14. „activități de achiziție centralizate” înseamnă activități desfășurate în mod permanent, în una dintre următoarele forme:

(a) achiziționarea de produse și/sau servicii destinate autorităților contractante;

(b) atribuirea de contracte de achiziții publice sau încheierea de acorduri-cadru pentru lucrări, produse sau servicii destinate autorităților contractante;

15. „activități de achiziție auxiliare” înseamnă activități care constau în furnizarea unui sprijin pentru activitățile de achiziție, mai exact în formele următoare:

(a) infrastructura tehnică care să le permită autorităților contractante să atribuie contracte de achiziții publice sau să încheie acorduri-cadru pentru lucrări, produse sau servicii;

(b) consiliere cu privire la derularea sau conceperea procedurilor de achiziții publice;

(c) pregătirea și administrarea procedurilor de achiziții publice în numele și în beneficiul autorității contractante în cauză;

16. „organism central de achiziție” înseamnă o autoritate contractantă care oferă activități de achiziție centralizate și, eventual, activități de achiziție auxiliare;

17. „furnizor de servicii de achiziție” înseamnă o entitate publică sau privată care oferă pe piață activități de achiziție auxiliare;

18. „scris(ă)” sau „în scris” înseamnă orice ansamblu de cuvinte sau cifre care poate fi citit, reprodus și apoi comunicat, inclusiv informațiile transmise și stocate prin mijloace electronice;

19. „mijloace electronice” înseamnă echipamente electronice de procesare (inclusiv compresie digitală) și stocare a datelor care sunt difuzate, transmise și recepționate prin cablu, radio, mijloace optice sau prin alte mijloace electromagnetice;

20. „ciclu de viață” înseamnă toate stadiile consecutive și/sau interconectate, inclusiv cercetarea și dezvoltarea care urmează a fi efectuate, producția, comercializarea și condițiile acesteia, transportul, utilizarea și întreținerea, pe durata existenței unui produs sau a unor lucrări sau a prestării unor servicii, de la achiziția materiilor prime sau generarea resurselor până la eliminare, curățarea amplasamentului și încheierea serviciului sau a utilizării;

21. „concursuri de proiecte” înseamnă procedurile care permit autorității contractante să achiziționeze, în special în domeniul amenajării teritoriului, al urbanismului, al arhitecturii și ingineriei sau al prelucrării datelor, un plan sau un proiect selectat de un juriu pe baze concurențiale, cu sau fără acordarea de premii;

22. „inovare” înseamnă realizarea unui produs, serviciu sau proces nou sau îmbunătățit în mod semnificativ, care include, dar nu se limitează la procese de producție, clădire sau construcție, a unei noi metode de comercializare sau a unei noi metode de organizare a practicii comerciale, locului de muncă sau a relațiilor externe, printre altele, cu scopul de a contribui la soluționarea provocărilor societale sau de a sprijini strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii;

23. „etichetă” înseamnă orice document, certificat sau atestare care confirmă că lucrările, produsele, serviciile,procesele sau procedurile în cauză îndeplinesc anumite cerințe;

24. „cerință (cerințe) de etichetare” înseamnă cerințele pe care trebuie să le îndeplinească lucrările, produsele, serviciile, procesele sau procedurile în cauză pentru a obține eticheta respectivă.

(2)  În sensul prezentului articol, „autoritățile regionale” includ autoritățile enumerate neexhaustiv în NUTS 1 și 2, astfel cum este prevăzut de Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului ( 22 ), în timp ce „autoritățile locale” includ toate autoritățile din unitățile administrative din cadrul NUTS 3 și unitățile administrative mai mici, astfel cum este prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 1059/2003.

Articolul 3

Achiziții mixte

(1)  Alineatul (2) se aplică contractelor mixte care au drept obiect diferite tipuri de achiziții, toate reglementate în prezenta directivă.

Alineatele (3)-(5) se aplică contractelor mixte care au drept obiect achiziții reglementate de prezenta directivă și achiziții reglementate de alte regimuri juridice.

(2)  Contractele care au ca obiect două sau mai multe tipuri de achiziții (de lucrări, servicii sau produse) se atribuie în conformitate cu dispozițiile aplicabile pentru tipul de achiziție care caracterizează obiectul principal al contractului în cauză.

În cazul contractelor mixte care au ca obiect parțial servicii în sensul capitolului I din titlul III și parțial alte servicii sau în cazul contractelor mixte care constau parțial din servicii și parțial din produse, obiectul principal se determină în funcție de cea mai ridicată valoare estimată a serviciilor sau produselor respective.

(3)  Atunci când diferitele părți ale unui contract dat se pot separa obiectiv, se aplică alineatul (4). Atunci când diferitele părți ale unui contract dat nu se pot separa obiectiv, se aplică alineatul (6).

Atunci când o parte a unui contract este reglementată de articolul 346 din TFUE sau de Directiva 2009/81/CE, se aplică articolul 16 din prezenta directivă.

(4)  În cazul contractelor care au ca obiect achiziții reglementate de prezenta directivă, precum și achiziții nereglementate de prezenta directivă, autoritățile contractante pot alege să atribuie contracte separate pentru diferitele părți sau să atribuie un singur contract. În cazul în care autoritățile contractante aleg să atribuie contracte separate pentru părți separate, decizia cu privire la regimul juridic care se aplică fiecăruia dintre aceste contracte separate se ia în funcție de caracteristicile fiecărei părți avute în vedere.

În cazul în care autoritățile contractante aleg să atribuie un singur contract, prezenta directivă se aplică contractului mixt aferent, cu excepția dispozițiilor contrare de la articolul 16, indiferent de valoarea părților care ar intra altfel într-un alt regim juridic și indiferent de regimul juridic pe care altfel l-ar avea părțile respective.

În cazul contractelor mixte care conțin elemente de contracte de produse, lucrări și servicii și de concesiuni, contractul mixt se atribuie în conformitate cu prezenta directivă, cu condiția ca valoarea estimată a părții din contract care constituie un contract reglementat de prezenta directivă, calculată în conformitate cu articolul 5, să fie cel puțin egală cu pragul relevant prevăzut la articolul 4.

(5)  În cazul contractelor care au ca obiect atât achiziții reglementate prin prezenta directivă, cât și achiziții în scopul desfășurării unei activități care face obiectul Directivei 2014/25/UE, normele aplicabile se stabilesc, în pofida alineatului (4) de la prezentul articol, în conformitate cu articolele 5 și 6 din Directiva 2014/25/UE.

(6)  În cazul în care diferitele părți ale unui contract dat nu pot fi separate în mod obiectiv, regimul juridic aplicabil se determină pe baza obiectului principal al contractului.



Secțiunea 2

Praguri

Articolul 4

Cuantumurile pragului

Prezenta directivă se aplică achizițiilor publice a căror valoare estimată fără taxa pe valoarea adăugată (TVA) este egală sau mai mare decât următoarele praguri:

(a)  ►M1  5 225 000 EUR ◄ , pentru contractele de achiziții publice de lucrări;

(b)  ►M1  135 000 EUR ◄ , pentru contractele de achiziții publice de produse și de servicii atribuite de autoritățile guvernamentale centrale și concursurile de proiecte organizate de aceste autorități; în cazul în care sunt atribuite contracte de achiziții publice de produse de către autorități contractante care își desfășoară activitatea în domeniul apărării, acest prag se aplică numai pentru contractele care au ca obiect produsele menționate în anexa III;

(c)  ►M1  209 000 EUR ◄ , pentru contractele de achiziții publice de produse și de servicii atribuite de autoritățile contractante regionale și locale și concursurile de proiecte organizate de aceste autorități; pragul respectiv se aplică, de asemenea, contractelor de achiziții publice de produse atribuite de autoritățile guvernamentale centrale care își desfășoară activitatea în domeniul apărării, în cazul în care respectivele contracte se referă la produse care nu sunt menționate în anexa III;

(d) 750 000  EUR pentru contractele de achiziții publice de servicii pentru servicii sociale și alte servicii specifice enumerate în anexa XIV.

Articolul 5

Metode de calculare a valorii estimate a achizițiilor

(1)  Calcularea valorii estimate a unei achiziții se bazează pe valoarea totală de plată, fără TVA, estimată de autoritatea contractantă, inclusiv eventualele opțiuni și reînnoiri ale contractelor, astfel cum s-a stabilit în mod explicit în documentele achiziției.

În cazul în care prevede prime sau plăți în beneficiul candidaților sau al ofertanților, autoritatea contractantă ține seama de acestea la calcularea valorii estimate a achiziției.

(2)  În cazul în care autoritatea contractantă este compusă din unități operaționale separate, se ține cont de valoarea totală estimată pentru toate unitățile operaționale luate separat.

În pofida primului paragraf, atunci când o unitate operațională este responsabilă în mod independent pentru achizițiile sale sau pentru anumite categorii ale acestora, valorile se pot estima la nivelul unității în cauză.

(3)  Alegerea metodei de calculare a valorii estimate a unei achiziții nu poate fi efectuată cu intenția de a exclude achiziția respectivă de la aplicarea prezentei directive. O achiziție nu se subdivizează dacă acest lucru are ca efect excluderea ei de sub incidența prezentei directive, cu excepția cazurilor justificate de motive obiective.

(4)  Valoarea estimată respectivă este valabilă în momentul trimiterii invitației la procedura concurențială de ofertare sau, în cazurile în care nu este prevăzută o invitație la procedura concurențială de ofertare, în momentul în care autoritatea contractantă inițiază procedura de achiziție, de exemplu, după caz, prin contactarea operatorilor economici în legătură cu achiziția.

(5)  În cazul acordurilor-cadru și al sistemelor dinamice de achiziții, valoarea care trebuie luată în considerare este valoarea maximă estimată, fără TVA, a tuturor contractelor preconizate pentru perioada totală de aplicare a acordului-cadru sau a sistemului dinamic de achiziții.

(6)  În cazul parteneriatelor pentru inovare, valoarea care trebuie luată în considerare este valoarea maximă estimată, fără TVA, a activităților de cercetare și dezvoltare care urmează să aibă loc pe durata tuturor etapelor parteneriatului avut în vedere, precum și a produselor, serviciilor sau lucrărilor care urmează să fie elaborate și achiziționate la sfârșitul parteneriatului respectiv.

(7)  În ceea ce privește contractele de achiziții publice de lucrări, la calcularea valorii estimate se ține cont atât de costul lucrărilor, cât și de valoarea totală estimată a produselor și a serviciilor care sunt puse la dispoziția contractantului de către autoritatea contractantă, cu condiția ca acestea să fie necesare pentru execuția lucrărilor.

(8)  În cazul în care o lucrare propusă sau o prestare de servicii propusă poate duce la atribuirea contractelor sub formă de loturi separate, se ține seama de valoarea globală estimată a totalității respectivelor loturi.

În cazul în care valoarea cumulată a loturilor este egală sau mai mare decât pragul prevăzut la articolul 4, prezenta directivă se aplică la atribuirea fiecărui lot.

(9)  În cazul în care un proiect de achiziții de produse similare poate duce la atribuirea contractelor sub formă de loturi separate, se ține seama de valoarea totală estimată a tuturor loturilor pentru aplicarea articolului 4 literele (b) și (c).

În cazul în care valoarea cumulată a loturilor este egală sau mai mare decât pragul prevăzut la articolul 4, prezenta directivă se aplică la atribuirea fiecărui lot.

(10)  În pofida alineatelor (8) și (9), autoritățile contractante pot atribui contracte pentru loturi individuale fără a aplica procedurile prevăzute în prezenta directivă, cu condiția ca valoarea estimată, fără TVA, a lotului în cauză să fie mai mică de 80 000  EUR pentru produse sau servicii și de 1 milion EUR pentru lucrări. Cu toate acestea, valoarea cumulată a loturilor astfel atribuite fără aplicarea prezentei directive nu depășește 20 % din valoarea cumulată a tuturor loturilor în care au fost împărțite lucrările propuse, achiziția propusă a unor produse similare sau prestarea propusă de servicii.

(11)  În cazul contractelor de achiziții publice de produse sau de servicii caracterizate prin regularitate sau destinate să fie reînnoite în decursul unei anumite perioade, se consideră ca bază de calcul a valorii estimate a contractului:

(a) fie valoarea reală globală a contractelor succesive analoge atribuite în decursul celor 12 luni anterioare sau în exercițiul anterior, corectată, dacă este posibil, pentru a ține seama de modificările de cantitate sau de valoare care pot apărea în decursul celor 12 luni de după contractul inițial;

(b) fie valoarea estimată globală a contractelor succesive atribuite în decursul celor 12 luni de la prima livrare sau în cursul exercițiului, dacă acesta depășește 12 luni.

(12)  Pentru contractele de achiziții publice de produse care au ca obiect leasingul, închirierea sau cumpărarea cu plata în rate de produse, valoarea care trebuie luată în considerare ca bază de calcul a valorii estimate a contractului este următoarea:

(a) în cazul contractelor de achiziții publice pe perioadă determinată, dacă perioada respectivă este egală cu sau mai mică de 12 luni, valoarea totală estimată pentru întreaga durată a contractului sau, dacă durata contractului este mai mare de 12 luni, valoarea totală, inclusiv valoarea reziduală estimată;

(b) în cazul contractelor de achiziții publice pe perioadă nedeterminată sau a căror durată nu poate fi determinată, valoarea lunară înmulțită cu 48.

(13)  Pentru contractele de achiziții publice de servicii, baza de calcul a valorii estimate a contractului este, după caz, următoarea:

(a) servicii de asigurări: prima plătibilă și alte forme de remunerare;

(b) servicii bancare și alte servicii financiare: onorarii, comisioane plătibile, dobânzi și alte forme de remunerare;

(c) contracte de proiectare: onorarii, comisioane plătibile și alte forme de remunerare.

(14)  Pentru contractele de achiziții publice de servicii care nu indică un preț total, baza de calcul a valorii estimate a contractului este următoarea:

(a) în cazul unor contracte pe perioadă determinată, dacă aceasta este egală cu sau mai mică de 48 de luni: valoarea totală pentru întreaga durată a contractelor;

(b) în cazul contractelor pe perioadă nedeterminată sau mai mare de 48 de luni: valoarea lunară înmulțită cu 48.

Articolul 6

Revizuirea pragurilor și a listei autorităților guvernamentale centrale

(1)  Din doi în doi ani, începând de la data de 30 iunie 2013, Comisia verifică dacă pragurile prevăzute la articolul 4 literele (a), (b) și (c) corespund pragurilor fixate în Acordul privind achizițiile publice (AAP) al Organizației Mondiale a Comerțului și, dacă este necesar, le revizuiește în conformitate cu prezentul articol.

În conformitate cu metoda de calcul prevăzută în AAP, Comisia calculează valoarea acestor praguri pe baza valorii zilnice medii a monedei euro exprimată în drepturi speciale de tragere (DST) în decursul unei perioade de 24 de luni care se încheie la data de 31 a lunii august anterioare revizuirii care intră în vigoare de la 1 ianuarie. Valoarea pragurilor astfel revizuite se rotunjește, dacă este necesar, până la valoarea cea mai apropiată în mii de euro, inferioară cifrei rezultate din acest calcul, pentru a se asigura respectarea pragurilor în vigoare prevăzute de AAP, exprimate în DST.

(2)  Cu ocazia revizuirii prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol, Comisia revizuiește, de asemenea:

(a) pragul prevăzut la articolul 13 primul paragraf litera (a), aliniindu-l la pragul revizuit aplicabil contractelor de achiziții publice de lucrări;

(b) pragul prevăzut la articolul 13 primul paragraf litera (b), aliniindu-l la pragul revizuit aplicabil contractelor de achiziții publice de servicii atribuite de autorități contractante regionale sau locale.

(3)  Din doi în doi ani, începând de la data de 1 ianuarie 2014, Comisia stabilește valorile, în monedele naționale ale statelor membre a căror monedă nu este euro, ale pragurilor menționate la articolul 4 literele (a), (b) și (c), revizuite în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol.

În același timp, Comisia stabilește valoarea, în monedele naționale ale statelor membre a căror monedă nu este euro, a pragului menționat la articolul 4 litera (d).

În conformitate cu metoda de calcul prevăzută în AAP, stabilirea acestor valori se bazează pe valorile zilnice medii ale monedelor respective corespunzătoare pragului aplicabil exprimat în euro din decursul unei perioade de 24 de luni care se încheie în ziua de 31 a lunii august anterioare revizuirii care intră în vigoare de la 1 ianuarie.

(4)  Comisia publică pragurile revizuite menționate la alineatul (1), contravaloarea acestora în monedele naționale menționate la alineatul (3) primul paragraf și valoarea stabilită în conformitate cu alineatul (3) al doilea paragraf în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la începutul lunii noiembrie de după revizuire.

(5)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 87 pentru a adapta metodologia prevăzută la alineatul (1) al doilea paragraf de la prezentul articol la eventualele modificări ale metodologiei prevăzute în AAP pentru revizuirea pragurilor menționate la articolul 4 literele (a), (b) și (c) și pentru stabilirea contravalorii în monedele naționale ale statelor membre a căror monedă nu este euro, așa cum se prevede la alineatul (3) din prezentul articol.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 87 pentru a revizui pragurile menționate la articolul 4 literele (a), (b) și (c) în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol și pentru a revizui pragurile menționate la articolul 13 primul paragraf literele (a) și (b) în conformitate cu alineatul (2) din prezentul articol.

(6)  În cazul în care este necesară revizuirea pragurilor menționate la articolul 4 literele (a), (b) și (c) și a pragurilor menționate la articolul 13 primul paragraf literele (a) și (b) și când există constrângeri temporale care împiedică utilizarea procedurii prevăzute la articolul 87 și există așadar motive imperative de urgență, se aplică procedura prevăzută la articolul 88 actelor delegate adoptate în conformitate cu alineatul (5) al doilea paragraf din prezentul articol.

(7)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 87 pentru a modifica anexa I în scopul actualizării listei de autorități contractante în urma notificărilor din partea statelor membre, atunci când o astfel de modificare se dovedește a fi necesară pentru a identifica în mod corect autoritățile contractante.



Secțiunea 3

Excluderi

Articolul 7

Contracte din sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale

Prezenta directivă nu se aplică contractelor de achiziții publice și concursurilor de proiecte care, în conformitate cu Directiva 2014/25/UE, sunt atribuite sau organizate de autorități contractante care desfășoară una sau mai multe din activitățile menționate la articolele 8-14 din directiva respectivă și sunt atribuite pentru desfășurarea acestor activități, contractelor de achiziții publice excluse din domeniul de aplicare al respectivei directive în conformitate cu articolele 18, 23 și 34 sau, atunci când sunt atribuite de o autoritate contractantă care furnizează servicii poștale în sensul articolului 13 alineatul (2) litera (b) din respectiva directivă, contractelor atribuite în scopul desfășurării următoarelor activități:

(a) servicii cu valoare adăugată legate de și furnizate integral prin mijloace electronice (inclusiv transmiterea securizată prin mijloace electronice a documentelor codificate, servicii de gestiune a adreselor și transmiterea de mesaje de poștă electronică recomandată);

(b) servicii financiare care fac obiectul codurilor CPV cuprinse între 66100000-1 și 66720000-3 și articolului 21 litera (d) din Directiva 2014/25/UE și care includ, în principal, mandate poștale și transferuri pe bază de conturi curente poștale;

(c) servicii filatelice; sau

(d) servicii de logistică (servicii care combină livrarea și/sau depozitarea fizică cu alte funcții nepoștale).

Articolul 8

Excluderi specifice în domeniul comunicațiilor electronice

Prezenta directivă nu se aplică contractelor de achiziții publice și concursurilor de proiecte care au ca scop principal să le permită autorităților contractante să pună la dispoziție sau să exploateze rețele publice de comunicații sau să furnizeze publicului unul sau mai multe servicii de comunicații electronice.

În sensul prezentului articol, „rețea publică de comunicații” și „serviciu de comunicații electronice” au același înțeles ca în Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 23 ).

Articolul 9

Contracte de achiziții publice atribuite și concursuri de proiecte organizate conform unor norme internaționale

(1)  Prezenta directivă nu se aplică contractelor de achiziții publice și concursurilor de proiecte pe care autoritatea contractantă este obligată să le atribuie sau să le organizeze conform unor proceduri de achiziție diferite de cele prevăzute în prezenta directivă, instituite prin:

(a) un instrument juridic care creează obligații juridice internaționale, precum un acord internațional, încheiat în conformitate cu tratatele, între un stat membru și una sau mai multe țări terțe sau subdiviziuni ale acestora, pentru lucrări, produse sau servicii destinate implementării sau exploatării în comun a unui proiect de către semnatari;

(b) o organizație internațională.

Statele membre comunică toate instrumentele juridice menționate la primul paragraf litera (a) Comisiei, care poate consulta Comitetul consultativ pentru achizițiile publice menționat la articolul 89.

(2)  Prezenta directivă nu se aplică contractelor de achiziții publice sau concursurilor de proiecte pe care entitatea contractantă le atribuie sau le organizează în conformitate cu normele în materie de achiziții publice prevăzute de o organizație internațională sau de o instituție financiară internațională, în cazul în care contractele sau concursurile de proiecte în cauză sunt finanțate integral de organizația sau instituția respectivă; în cazul contractelor de achiziții publice și al concursurilor de proiecte cofinanțate în cea mai mare parte de o organizație internațională sau de o instituție financiară internațională, părțile decid asupra procedurilor de achiziție aplicabile.

(3)  Articolul 17 se aplică contractelor și concursurilor de proiecte care implică aspecte legate de apărare sau securitate care se atribuie sau se organizează în conformitate cu normele internaționale. Alineatele (1) și (2) de la prezentul articol nu se aplică respectivelor contracte și concursuri de proiecte.

Articolul 10

Excluderi specifice pentru contractele de servicii

Prezenta directivă nu se aplică contractelor de achiziții publice de servicii care au ca obiect:

(a) cumpărarea sau închirierea, prin orice mijloace financiare, de terenuri, clădiri existente sau alte bunuri imobile sau a drepturilor asupra acestora;

(b) cumpărarea, dezvoltarea, producția sau coproducția de materiale pentru programe destinate serviciilor media audiovizuale sau serviciilor media de radiodifuziune, atribuite de prestatorii de servicii media audiovizuale sau de radiodifuziune, și nici contractelor pentru spațiu de emisie sau furnizarea de programe atribuite prestatorilor de servicii media audiovizuale sau de radiodifuziune. În sensul prezentei litere, „serviciu mass-media audiovizual” și „furnizor de servicii mass-media” au același înțeles ca în articolul 1 alineatul (1) literele (a) și (d) din Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului ( 24 ). „Program” are același înțeles ca în articolul 1 alineatul (1) litera (b) din directiva menționată, dar include, de asemenea, programe radio și materiale pentru programe radio. În plus, în sensul prezentei dispoziții, „materiale pentru programe” are același înțeles ca și „program”;

(c) servicii de arbitraj și de conciliere;

(d) oricare dintre următoarele servicii juridice:

(i) reprezentarea legală a unui client de către un avocat în sensul articolului 1 din Directiva 77/249/CEE a Consiliului ( 25 ):

— în cadrul unei proceduri de arbitraj sau de conciliere desfășurate într-un stat membru, într-o țară terță sau în fața unei instanțe internaționale de arbitraj sau de conciliere; sau

— în cadrul unor proceduri judiciare în fața instanțelor, a tribunalelor sau a autorităților publice ale unui stat membru sau ale unei țări terțe sau în fața instanțelor judecătorești sau instituțiilor internaționale;

(ii) consilierea juridică oferită anticipat sau în vederea pregătirii oricăreia din procedurile menționate la punctul (i) de la prezenta literă sau în cazul în care există un indiciu tangibil și o mare probabilitate ca respectiva cauză la care face referire consilierea să devină obiectul unor astfel de proceduri, cu condiția ca respectiva consiliere să fie acordată de un jurist în înțelesul articolului 1 din Directiva 77/249/CEE;

(iii) serviciile de certificare și autentificare a documentelor care trebuie să fie furnizate de notari;

(iv) serviciile juridice prestate de mandatari sau tutori desemnați ori alte servicii juridice ai căror furnizori sunt numiți de o instanță judecătorească din statul membru în cauză sau sunt desemnați prin lege să execute sarcini specifice sub supravegherea acestor instanțe judecătorești sau tribunale;

(v) alte servicii juridice care au legătură, chiar și ocazional, cu exercitarea autorității publice în statul membru în cauză;

(e) servicii financiare referitoare la emisiunea, vânzarea, achiziționarea sau transferul de valori mobiliare sau alte instrumente financiare în sensul Directivei 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 26 ), servicii furnizate de băncile centrale și operațiuni efectuate cu Fondul european de stabilitate financiară și cu Mecanismul european de stabilitate;

(f) împrumuturi, indiferent dacă sunt sau nu referitoare la emisiunea, vânzarea, achiziționarea sau transferul de valori mobiliare sau de alte instrumente financiare;

(g) contracte de muncă;

(h) servicii de apărare civilă, protecție civilă și prevenirea pericolelor prestate de organizații sau asociații non-profit și care intră sub incidența codurilor CPV 75250000-3, 75251000-0, 75251100-1, 75251110-4, 75251120-7, 75252000-7, 75222000-8, 98113100-9 și 85143000-3 cu excepția serviciilor de ambulanță pentru transportul pacienților;

(i) servicii publice de transport de călători feroviar sau cu metroul;

(j) servicii de campanie politică care intră sub incidența codurilor CPV 79341400-0, 92111230-3 și 92111240-6, atunci când sunt atribuite de un partid politic în contextul unei campanii electorale.

Articolul 11

Contracte de servicii atribuite pe baza unui drept exclusiv

Prezenta directivă nu se aplică contractelor de achiziții publice de servicii atribuite de o autoritate contractantă unei alte autorități contractante sau unei asocieri de autorități contractante pe baza unui drept exclusiv de care acestea se bucură în temeiul unui act cu putere de lege sau act administrativ publicat, compatibil cu TFUE.

Articolul 12

Contracte de achiziții publice încheiate între entități din sectorul public

(1)  Un contract de achiziții publice atribuit de o autoritate contractantă unei persoane juridice de drept privat sau public nu intră în domeniul de aplicare al prezentei directive în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

(a) autoritatea contractantă exercită asupra persoanei juridice în cauză un control similar celui pe care îl exercită asupra propriilor servicii;

(b) peste 80 % din activitățile persoanei juridice controlate sunt efectuate în vederea îndeplinirii atribuțiilor care îi sunt încredințate de către autoritatea contractantă care o controlează sau de către alte persoane juridice controlate de respectiva autoritate contractantă; și

(c) nu există participare privată directă la capitalul persoanei juridice controlate, cu excepția formelor de participare nemajoritare sau nedecisive a capitalului privat cerute de dispozițiile legislative naționale, în conformitate cu tratatele, care nu exercită o influență decisivă asupra persoanei juridice controlate.

Se consideră că o autoritate contractantă exercită asupra unei persoane juridice un control similar celui pe care îl exercită asupra propriilor servicii, în sensul literei (a) de la primul paragraf, atunci când exercită o influență decisivă atât asupra obiectivelor strategice, cât și asupra deciziilor importante ale persoanei juridice controlate. Un astfel de control poate fi exercitat, de asemenea, de o altă persoană juridică, ea însăși controlată în același mod de către autoritatea contractantă.

(2)  Alineatul (1) se aplică și atunci când o persoană juridică controlată care este autoritate contractantă atribuie un contract autorității contractante care o controlează sau unei alte persoane juridice controlate de aceeași autoritate contractantă, cu condiția să nu existe participare privată directă la capitalul persoanei juridice căreia i se atribuie contractul de achiziții publice, cu excepția formelor de participare nemajoritare sau nedecisive a capitalului privat cerute prin dispozițiile legislative naționale, în conformitate cu tratatele, care nu exercită o influență decisivă asupra persoanei juridice controlate.

(3)  O autoritate contractantă care nu exercită asupra unei persoane juridice de drept privat sau public un control în sensul alineatului (1) poate să atribuie un contract de achiziție publică respectivei persoane juridice, fără a aplica prezenta directivă, dacă sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

(a) autoritatea contractantă exercită în comun cu alte autorități contractante asupra respectivei persoane juridice un control similar celui pe care îl exercită asupra propriilor servicii;

(b) peste 80 % din activitățile respectivei persoane juridice sunt efectuate în vederea îndeplinirii atribuțiilor care îi sunt încredințate de către autoritățile contractante care o controlează sau de către alte persoane juridice controlate de aceleași autorități contractante; și

(c) nu există participare privată directă la capitalul persoanei juridice controlate, cu excepția formelor de participare nemajoritare sau nedecisive a capitalului privat cerute de dispozițiile legislative naționale, în conformitate cu tratatele, care nu exercită o influență decisivă asupra persoanei juridice controlate.

În sensul literei (a) de la primul paragraf, autoritățile contractante exercită în comun controlul asupra unei persoane juridice dacă sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

(i) organele de decizie ale persoanei juridice controlate sunt compuse din reprezentanți ai tuturor autorităților contractante participante. Reprezentanții individuali pot reprezenta mai multe sau toate autoritățile contractante participante;

(ii) autoritățile contractante sunt în măsură să exercite în comun o influență decisivă asupra obiectivelor strategice și a deciziilor importante ale persoanei juridice controlate; și

(iii) persoana juridică controlată nu urmărește interese contrare celor ale autorităților contractante care o controlează.

(4)  Un contract încheiat exclusiv între două sau mai multe autorități contractante nu intră în domeniul de aplicare al prezentei directive în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

(a) contractul instituie sau pune în aplicare o cooperare între autoritățile contractante participante, cu scopul de a asigura că prestarea serviciilor publice pe care trebuie să o efectueze se realizează în vederea îndeplinirii obiectivelor comune;

(b) punerea în aplicare a respectivei cooperări este reglementată exclusiv în baza considerațiilor și a cerințelor legate de interesul public; și

(c) autoritățile contractante participante desfășoară pe piața liberă sub 20 % din activitățile vizate de cooperare.

(5)  Pentru determinarea procentajului de activități menționat mai sus la alineatul (1) primul paragraf litera (b), la alineatul (3) primul paragraf litera (b) și la alineatul (4) litera (c), se ia în considerare cifra medie de afaceri totală sau o alternativă adecvată bazată pe activitate, precum costurile suportate de persoana juridică relevantă sau de autoritatea contractantă în legătură cu servicii, produse și lucrări din ultimii trei ani precedenți atribuirii contractului.

În cazul în care, din cauza datei la care persoana juridică relevantă sau autoritatea contractantă a fost înființată sau și-a început activitatea sau din cauza reorganizării activităților sale, cifra de afaceri sau alternativa bazată pe activitate, precum costurile, fie nu sunt disponibile pentru ultimii trei ani fie nu mai sunt relevante, este suficient să se demonstreze că măsura activității este verosimilă, în special cu ajutorul previziunilor de afaceri.



Secțiunea 4

Situații speciale



Subsecțiunea 1

Contracte subvenționate și servicii de cercetare și dezvoltare

Articolul 13

Contracte subvenționate de autoritățile contractante

Prezenta directivă se aplică atribuirii următoarelor contracte:

(a) contracte de lucrări subvenționate direct cu peste 50 % de autoritățile contractante și a căror valoare estimată, fără TVA, este egală sau mai mare de ►M1  5 225 000 EUR ◄ , dacă aceste contracte includ una dintre următoarele activități:

(i) activități de geniu civil, astfel cum sunt enumerate în anexa II;

(ii) lucrări de construcție pentru spitale, instalații destinate activităților sportive, recreative și de agrement, clădiri școlare și universitare și clădiri de uz administrativ;

(b) contracte de servicii subvenționate direct cu peste 50 % de autoritățile contractante și a căror valoare estimată, fără TVA, este egală sau mai mare de ►M1  209 000 EUR ◄ și care au legătură cu un contract de lucrări dintre cele la care se face trimitere la litera (a).

Autoritățile contractante care furnizează subvențiile menționate la literele (a) și (b) de la primul paragraf asigură respectarea prezentei directive atunci când nu atribuie ele însele contractul subvenționat sau când îl atribuie în numele și pentru alte entități.

Articolul 14

Servicii de cercetare și dezvoltare

Prezenta directivă se aplică doar contractelor de achiziții publice de servicii pentru servicii de cercetare și dezvoltare sub incidența codurilor CPV 73000000-2-73120000-9, 73300000-5, 73420000-2 sau 73430000-5, dacă sunt îndeplinite ambele condiții următoare:

(a) rezultatele sunt destinate, în mod exclusiv, autorității contractante, pentru uz propriu în exercitarea propriei activități; și

(b) serviciul prestat este integral remunerat de către autoritatea contractantă.



Subsecțiunea 2

Achiziții publice care implică aspecte de apărare sau securitate

Articolul 15

Apărare și securitate

(1)  Prezenta directivă se aplică contractelor de achiziții publice atribuite și concursurilor de proiecte organizate în domeniile apărării și securității, cu excepția următoarelor contracte:

(a) contractele care intră sub incidența Directivei 2009/81/CE;

(b) contractele cărora Directiva 2009/81/CE nu li se aplică în temeiul articolelor 8, 12 și 13 din aceasta.

(2)  Prezenta directivă nu se aplică contractelor de achiziții publice și concursurilor de proiecte care nu sunt exceptate în temeiul alineatului (1), în măsura în care protecția intereselor esențiale de securitate ale unui stat membru nu poate fi garantată prin măsuri mai puțin invazive, de exemplu prin impunerea unor cerințe în vederea protejării naturii confidențiale a informațiilor pe care autoritatea contractantă le pune la dispoziție în cadrul unei proceduri de atribuire de contract, astfel cum se prevede în prezenta directivă.

În plus și în conformitate cu articolul 346 alineatul (1) litera (a) din TFUE, prezenta directivă nu se aplică contractelor de achiziții publice și concursurilor de proiecte care nu sunt exceptate în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol, în măsura în care aplicarea prezentei directive ar obliga statul membru să furnizeze informații a căror divulgare o consideră contrară intereselor esențiale ale securității sale.

(3)  În cazul în care achiziția și executarea contractului de achiziții publice sau a concursului de proiecte sunt declarate secrete sau trebuie să fie însoțite de măsuri speciale de securitate în conformitate cu actele cu putere de lege și actele administrative în vigoare într-un stat membru, prezenta directivă nu se aplică cu condiția ca statul membru să stabilească că interesele esențiale în cauză nu pot fi garantate prin măsuri mai puțin invazive, cum sunt cele menționate la alineatul (2) primul paragraf.

Articolul 16

Achiziții mixte care implică aspecte de apărare sau securitate

(1)  În cazul contractelor mixte care au drept obiect achiziții reglementate de prezenta directivă, precum și achiziții reglementate la articolul 346 din TFUE sau în Directiva 2009/81/CE, se aplică prezentul articol.

(2)  Dacă diferitele părți ale unui anumit contract de achiziții publice sunt separabile în mod obiectiv, autoritățile contractante pot alege să atribuie contracte separate pentru părțile separate sau să atribuie un singur contract.

În cazul în care autoritățile contractante aleg să atribuie contracte separate pentru părți separate, decizia cu privire la regimul juridic care se aplică fiecăruia dintre aceste contracte separate se ia în funcție de caracteristicile fiecărei părți avute în vedere.

În cazul în care autoritățile contractante aleg să atribuie un singur contract, pentru stabilirea regimului juridic aplicabil se aplică următoarele criterii:

(a) atunci când o parte a unui contract dat este reglementată de articolul 346 din TFUE, contractul poate fi atribuit fără aplicarea prezentei directive, cu condiția ca atribuirea unui singur contract să fie justificată de motive obiective;

(b) atunci când o parte a unui contract dat este reglementată de Directiva 2009/81/CE, contractul poate fi atribuit în conformitate cu Directiva menționată, cu condiția ca atribuirea unui singur contract să fie justificată de motive obiective. Prezenta literă nu aduce atingere pragurilor și excluderilor prevăzute în Directiva menționată.

Decizia de a atribui un singur contract nu poate fi luată, totuși, în scopul excluderii unor contracte de la aplicarea prezentei directive sau a Directivei 2009/81/CE.

(3)  Alineatul (2) paragraful al treilea litera (a) se aplică contractelor mixte la care s-ar putea aplica atât litera (a), cât și litera (b) de la paragraful menționat.

(4)  Dacă diferitele părți ale unui contract dat nu pot fi separate în mod obiectiv, contractul poate fi atribuit fără aplicarea prezentei directive atunci când include elemente cărora li se aplică articolul 346 din TFUE; în caz contrar, acesta poate fi atribuit în conformitate cu dispozițiile Directivei 2009/81/CE.

Articolul 17

Contracte de achiziții publice și concursuri de proiecte care implică aspecte de apărare sau securitate care se atribuie sau se organizează conform unor norme internaționale

(1)  Prezenta directivă nu se aplică contractelor de achiziții publice și concursurilor de proiecte care implică aspecte de apărare sau securitate pe care autoritatea contractantă este obligată să le atribuie sau să le organizeze conform unor proceduri de achiziție diferite de cele prevăzute în prezenta directive, instituite prin:

(a) un acord sau un aranjament internațional, încheiat în conformitate cu tratatele între un stat membru și una sau mai multe țări terțe sau subdiviziuni ale acestora, pentru lucrări, produse sau servicii destinate implementării sau exploatării în comun a unui proiect de către semnatari;

(b) un acord sau un aranjament internațional referitor la staționarea trupelor și privind întreprinderile unui stat membru sau ale unei țări terțe;

(c) o organizație internațională.

Toate acordurile sau aranjamentele menționate la primul paragraf litera (a) de la prezentul alineat sunt comunicate Comisiei, care poate consulta Comitetul consultativ pentru achizițiile publice menționat la articolul 89.

(2)  Prezenta directivă nu se aplică contractelor de achiziții publice și concursurilor de proiecte care implică aspecte de apărare sau securitate pe care entitatea contractantă le atribuie în conformitate cu normele în materie de achiziții publice prevăzute de o organizație internațională sau de o instituție financiară internațională, în cazul în care contractele de achiziții publice și concursurile de proiecte în cauză sunt finanțate integral de organizația sau instituția respectivă. În cazul contractelor de achiziții publice și al concursurilor de proiecte cofinanțate în cea mai mare parte de o organizație internațională sau de o instituție financiară internațională, părțile decid asupra procedurilor de achiziție aplicabile.



CAPITOLUL II

Reguli generale

Articolul 18

Principii aplicabile achizițiilor

(1)  Autoritățile contractante îi tratează pe operatorii economici în mod egal și fără discriminare și acționează într-o manieră transparentă și proporționată.

Conceptul achiziției nu se poate face cu intenția de excludere a acesteia din domeniul de aplicare al prezentei directive sau restrângerea artificială a concurenței. Se consideră că se restrânge artificial concurența în cazul în care conceptul achiziției este făcut cu intenția favorizării sau dezavantajării nejustificate a anumitor operatori economici.

(2)  Statele membre adoptă măsurile adecvate pentru a se asigura că, în executarea contractelor de achiziții publice, operatorii economici respectă obligațiile aplicabile în domeniul mediului, social și al muncii instituite prin dreptul Uniunii, prin dreptul național, prin acorduri colective sau prin dispozițiile internaționale de drept în domeniul mediului, social și al muncii enumerate în anexa X.

Articolul 19

Operatori economici

(1)  Operatorii economici care, în temeiul legislației statului membru în care sunt stabiliți, au dreptul să presteze serviciul în cauză nu pot fi respinși numai pe motiv că, în temeiul legislației statului membru în care se atribuie contractul, sunt obligați să fie persoane fizice sau persoane juridice.

Cu toate acestea, pentru contractele de achiziții publice de servicii și de lucrări, precum și pentru contractele de achiziții publice de produse care implică, în plus, servicii sau lucrări de amplasare și de instalare, persoanele juridice pot fi obligate să indice, în cadrul ofertelor sau cererilor lor de participare, numele și calificările profesionale pertinente ale persoanelor responsabile cu executarea contractului în cauză.

(2)  Grupurile de operatori economici, inclusiv asociațiile temporare, pot participa la procedurile de achiziții. Autoritățile contractante nu le pot impune acestora să aibă o formă juridică specifică pentru depunerea unei oferte sau a unei cereri de participare.

După caz, autoritățile contractante pot clarifica în documentele achiziției în ce mod grupurile de operatori economici trebuie să îndeplinească cerințele legate de situația economică și financiară sau de capacitățile tehnice și profesionale menționate la articolul 58, cu condiția ca aceasta să se justifice din motive obiective și să se respecte principiul proporționalității. Statele membre pot stabili termeni standard pentru modul în care grupurile de operatori economici urmează să îndeplinească cerințele respective.

Orice condiție pentru executarea unui contract de către astfel de grupuri de operatori economici, diferite de cele impuse participanților individuali, sunt, de asemenea, justificate de motive obiective și respectă principiul proporționalității.

(3)  În pofida alineatului (2), autoritățile contractante pot impune grupurilor de operatori economici să adopte o anumită formă juridică, odată ce le-a fost atribuit contractul, în măsura în care o astfel de schimbare este necesară pentru executarea în mod satisfăcător a contractului.

Articolul 20

Contracte rezervate

(1)  Statele membre pot rezerva dreptul de participare la procedurile de achiziții publice unor ateliere protejate și unor operatori economici al căror scop principal este integrarea socială și profesională a persoanelor cu dizabilități sau defavorizate sau pot prevedea ca astfel de contracte să fie executate în contextul programelor de angajare protejată, dacă cel puțin 30 % dintre angajații atelierelor, operatorilor economici sau programelor în cauză sunt lucrători cu dizabilități sau defavorizați.

(2)  Invitația la procedura concurențială de ofertare face trimitere la prezentul articol.

Articolul 21

Confidențialitate

(1)  Cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezenta directivă sau în legislația națională sub incidența căreia intră autoritatea contractantă, în special legislația privind accesul la informații și fără a aduce atingere obligațiilor legate de publicitatea contractelor atribuite și de informațiile pentru candidați și ofertanți prevăzute la articolele 50 și 55, autoritatea contractantă nu dezvăluie informațiile transmise de către operatorii economici și desemnate de aceștia ca fiind confidențiale, inclusiv, fără a se limita la acestea, secrete tehnice sau comerciale și aspectele confidențiale ale ofertelor.

(2)  Autoritățile contractante pot impune operatorilor economici cerințe care vizează protejarea naturii confidențiale a informațiilor pe care autoritățile contractante le pun la dispoziție pe durata întregii proceduri de achiziție.

Articolul 22

Reguli aplicabile comunicărilor

(1)  Statele membre se asigură că toate comunicările și schimburile de informații în temeiul prezentei directive, în special depunerea electronică, sunt efectuate prin mijloace electronice de comunicare, în conformitate cu dispozițiile prezentului articol. Instrumentele și dispozitivele utilizate pentru comunicarea prin mijloace electronice, precum și caracteristicile lor tehnice, sunt nediscriminatorii, disponibile în general și interoperabile cu TIC de uz general și nu limitează accesul operatorilor economici la procedura de achiziție.

În pofida primului paragraf, autoritățile contractante nu sunt obligate să solicite utilizarea mijloacelor electronice de comunicare în procesul de depunere în următoarele situații:

(a) din cauza naturii specializate a achiziției, utilizarea mijloacelor electronice de comunicare ar necesita instrumente, dispozitive sau formate de fișiere specifice care nu sunt disponibile în general sau nu se susțin prin aplicații disponibile în general;

(b) aplicațiile care suportă formatele de fișiere adecvate pentru descrierea ofertelor utilizează formate de fișiere care nu pot fi procesate prin nicio altă aplicație deschisă sau disponibilă în general sau fac obiectul unui regim de licențe limitate de drepturi de proprietate intelectuală, iar autoritatea contractantă nu le poate pune la dispoziție pentru descărcare sau pentru utilizare la distanță;

(c) utilizarea mijloacelor electronice de comunicare ar necesita un echipament de birou specializat care nu este disponibil în general pentru autoritățile contractante;

(d) documentele achiziției necesită prezentarea unor modele fizice sau reduse la scară care nu se pot transmite prin mijloace electronice.

În ceea ce privește comunicările pentru care nu sunt folosite mijloace electronice de comunicare în conformitate cu al doilea paragraf, comunicarea se face prin poștă sau alt transportator adecvat sau printr-o combinație între poștă sau alt transportator adecvat și mijloace electronice.

În pofida primului paragraf de la prezentul alineat, autoritățile contractante nu sunt obligate să solicite mijloace electronice de comunicare în procesul de depunere în măsura în care utilizarea altor mijloace de comunicare decât mijloacele electronice este necesară fie din cauza unei încălcări a securității mijloacelor electronice de comunicare, fie pentru protejarea naturii deosebit de sensibile a informațiilor care cere un nivel de protecție atât de ridicat încât nu poate fi asigurat în mod corespunzător prin utilizarea instrumentelor și dispozitivelor electronice disponibile în general pentru operatorii economici sau care pot fi puse la dispoziție prin mijloace alternative de acces în sensul alineatului (5).

Este responsabilitatea autorităților contractante care solicită, în conformitate cu al doilea paragraf de la prezentul alineat, alte mijloace de comunicare decât cele electronice în procesul de depunere să indice motivele acestei solicitări în raportul individual menționat la articolul 84. După caz, autoritățile contractante menționează în raportul individual motivele pentru care utilizarea altor mijloace de comunicare decât a mijloacelor electronice a fost considerată necesară în aplicarea celui de al patrulea paragraf de la prezentul alineat.

(2)  În pofida alineatului (1), comunicarea orală poate fi utilizată pentru alte comunicări decât cele privind elementele esențiale ale unei proceduri de achiziții publice, cu condiția unei documentări suficiente a conținutului comunicării orale. În acest sens, elementele esențiale ale procedurii de achiziții publice includ documentele achiziției, cererile de participare, confirmările interesului și ofertele. În special, comunicările verbale cu ofertanții care ar putea avea un impact substanțial asupra conținutului și evaluării ofertelor se documentează într-o măsură suficientă și prin mijloace corespunzătoare, cum ar fi înregistrările scrise sau audio sau rezumate ale principalelor elemente ale comunicării.

(3)  În toate operațiunile de comunicare, schimb și stocare de informații, autoritățile contractante asigură menținerea integrității datelor și protejarea confidențialității ofertelor și a cererilor de participare. Ele examinează conținutul ofertelor și al cererilor de participare numai după expirarea termenului fixat pentru depunerea acestora.

(4)  Pentru contractele de lucrări și concursurile de proiecte, statele membre pot impune utilizarea de instrumente electronice specifice, precum instrumentele de modelare electronică a informațiilor de construcții sau instrumente similare. În astfel de cazuri, autoritățile contractante oferă mijloace de acces alternative, astfel cum se prevede la alineatul (5), până când instrumentele respective devin disponibile în general în sensul alineatului (1) primul paragraf a doua teză.

(5)  Autoritățile contractante pot, dacă este necesar, să impună utilizarea unor instrumente și dispozitive care nu sunt în general disponibile, cu condiția ca autoritățile contractante să ofere mijloace alternative de acces.

Se consideră că autoritățile contractante oferă mijloace alternative adecvate de acces în oricare dintre următoarele situații, dacă:

(a) oferă acces direct, liber, complet și gratuit, pe cale electronică, la instrumentele și dispozitivele respective de la data publicării anunțului în conformitate cu anexa VIII sau de la data trimiterii invitației pentru confirmarea interesului. Textul anunțului sau al invitației pentru confirmarea interesului specifică adresa de internet la care sunt disponibile instrumentele și dispozitivele respective;

(b) se asigură că ofertanții care nu au acces la instrumentele și dispozitivele în cauză sau nicio posibilitate de a le obține în termenele stabilite, cu condiția ca lipsa accesului să nu poată fi atribuită ofertantului în cauză, pot avea acces la procedura de achiziție prin utilizarea unor dispozitive (tokens) provizorii puse la dispoziție cu titlu gratuit pe internet; sau

(c) asigură disponibilitatea unei metode alternative pentru depunerea electronică a ofertelor.

(6)  În plus față de cerințele prevăzute în anexa IV, următoarele norme se aplică instrumentelor și dispozitivelor de transmisie și recepție electronică a ofertelor și de recepție electronică a cererilor de participare:

(a) informațiile privind specificațiile pentru prezentarea electronică a ofertelor și a cererilor de participare, inclusiv criptarea și marcarea temporală (time-stamping), se pun la dispoziția părților interesate;

(b) statele membre sau autoritățile contractante care acționează într-un cadru global stabilit de statul membru în cauză precizează nivelul de securitate necesar pentru mijloacele de comunicare electronice în diversele etape ale procedurii de achiziție în cauză; nivelul respectiv este proporțional cu riscurile asociate;

(c) atunci când statele membre sau autoritățile contractante care acționează într-un cadru global stabilit de statul membru în cauză ajung la concluzia că nivelul de risc, evaluat în temeiul literei (b) de la prezentul alineat, impune semnături electronice avansate, așa cum sunt definite în Directiva 1999/93/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 27 ), autoritățile contractante acceptă semnături electronice avansate bazate pe un certificat calificat, ținând cont dacă certificatele respective sunt furnizate de un furnizor de servicii de certificare, care se află pe o listă sigură prevăzută în Decizia 2009/767/CE a Comisiei ( 28 ), create cu sau fără un dispozitiv securizat de creare a semnăturii, sub rezerva respectării următoarelor condiții:

(i) autoritățile contractante stabilesc formatul semnăturii avansate pe baza formatelor stabilite în Decizia 2011/130/UE a Comisiei ( 29 ) și introduc măsurile necesare pentru a putea procesa tehnic aceste formate; în cazul în care se utilizează un format diferit de semnătură electronică, semnătura electronică sau suportul electronic al documentelor include informații cu privire la posibilitățile existente de validare, iar aceasta intră în atribuțiile statului membru. Posibilitățile de validare permit autorității contractante să valideze semnătura electronică primită online gratuit și într-o manieră care să fie înțeleasă și de alți vorbitori decât cei nativi, ca semnătură electronică avansată susținută de un certificat calificat.

Statele membre notifică informațiile privind prestatorul de servicii de validare Comisiei, care pune la dispoziția publicului pe internet informațiile primite de la statele membre;

(ii) în cazul în care o ofertă este semnată pe baza unui certificat calificat care este inclus pe o listă sigură, autoritățile contractante nu impun obligații suplimentare care pot împiedica utilizarea semnăturilor respective de către ofertanți.

În legătură cu documentele utilizate în contextul unei proceduri de achiziție care sunt semnate de o autoritate competentă a unui stat membru sau de o altă autoritate emitentă, autoritatea competentă sau entitatea emitentă poate stabili formatul semnăturii avansate necesare în conformitate cu cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (2) din Decizia 2011/130/UE. Acestea introduc măsurile necesare pentru a putea prelucra tehnic formatele respective prin includerea informațiilor solicitate în scopul prelucrării semnăturii în documentul în cauză. Astfel de informații trebuie să conțină în semnătura electronică sau în suportul electronic al documentelor informații cu privire la posibilitățile existente de validare care permit validarea online a semnăturii electronice, gratuit și într-o manieră care să fie înțeleasă și de alți vorbitori decât cei nativi.

(7)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 87, pentru a modifica detaliile și caracteristicile tehnice stabilite în anexa IV pentru a ține cont de progresul tehnic.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 87, pentru modificarea listei care figurează la alineatul (1) al doilea paragraf literele (a) - (d) de la prezentul articol, în cazul în care evoluțiile tehnologice fac ca excepțiile de la utilizarea mijloacelor electronice de comunicare să fie inadecvate sau, în mod excepțional, în cazul în care trebuie să se prevadă noi excepții din cauza evoluțiilor tehnologice.

Pentru a se asigura interoperabilitatea formatelor tehnice, precum și a standardelor în materie de proceduri și mesaje, în special într-un context transfrontalier, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 87 pentru a stabili utilizarea obligatorie a acestor standarde tehnice specifice, în special cu privire la utilizarea depunerii electronice, a cataloagelor electronice și a mijloacelor de autentificare electronică, numai în cazul în care standardele tehnice au fost testate amănunțit și s-a dovedit utilitatea acestora în practică. Înainte de a stabili obligativitatea utilizării unui anumit standard tehnic, Comisia trebuie, de asemenea, să ia în considerare cu atenție costurile pe care acest lucru le-ar putea genera, în special în ceea ce privește adaptările la soluțiile existente de achiziții electronice, inclusiv infrastructura, procesele sau programele informatice.

Articolul 23

Nomenclaturi

(1)  Orice trimiteri la nomenclaturi în contextul achizițiilor publice se efectuează cu ajutorul Vocabularului comun privind achizițiile publice (Common Procurement Vocabulary, CPV), adoptat prin Regulamentul (CE) nr. 2195/2002.

(2)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 87 pentru a adapta codurile CPV menționate în prezenta directivă, ori de câte ori modificările nomenclaturii CPV trebuie să se reflecte în prezenta directivă și nu implică o modificare a domeniului de aplicare al prezentei directive.

Articolul 24

Conflicte de interese

Statele membre se asigură că autoritățile contractante iau măsurile adecvate pentru a preveni, identifica și remedia conflictele de interese apărute în desfășurarea procedurilor de achiziție, astfel încât să se evite orice denaturare a concurenței și să se asigure un tratament egal pentru toți operatorii economici.

Conceptul de conflict de interese acoperă cel puțin orice situație în care membrii personalului autorității contractante sau ai unui furnizor de servicii de achiziție care acționează în numele autorității contractante care sunt implicați în desfășurarea procedurii de achiziție sau care pot influența rezultatul acesteia au, în mod direct sau indirect, un interes financiar, economic sau un alt interes personal, care ar putea fi perceput ca element care compromite imparțialitatea sau independența lor în contextul procedurii de achiziție.



TITLUL II

NORME APLICABILE CONTRACTELOR DE ACHIZIȚII PUBLICE



CAPITOLUL I

Proceduri

Articolul 25

Condiții referitoare la AAP și la alte acorduri internaționale

În măsura în care intră sub incidența anexelor 1, 2, 4 și 5 și a notelor generale la apendicele I al Uniunii Europene la AAP și a celorlalte acorduri internaționale care prevăd obligații în sarcina Uniunii, autoritățile contractante acordă lucrărilor, produselor, serviciilor și operatorilor economici ai semnatarilor acestor acorduri un tratament nu mai puțin favorabil decât tratamentul acordat lucrărilor, produselor, serviciilor și operatorilor economici din Uniune.

Articolul 26

Alegerea procedurilor

(1)  La atribuirea contractelor de achiziții publice, autoritățile contractante aplică proceduri naționale adaptate pentru a fi în conformitate cu prezenta directivă, cu condiția ca, fără a aduce atingere articolului 32, să fi fost publicată o invitație la o procedură concurențială de ofertare în conformitate cu prezenta directivă.

(2)  Statele membre prevăd posibilitatea ca autoritățile contractante să aplice proceduri deschise sau restrânse prevăzute în prezenta directivă.

(3)  Statele membre prevăd că autoritățile contractante pot aplica parteneriate pentru inovare, după cum sunt reglementate în prezenta directivă.

(4)  Statele membre prevăd posibilitatea ca autoritățile contractante să aplice o procedură competitivă cu negociere sau un dialog competitiv în situațiile următoare:

(a) în cazul lucrărilor, produselor sau serviciilor care îndeplinesc unul sau mai multe dintre următoarele criterii:

(i) necesitățile autorității contractante nu pot fi îndeplinite fără adaptarea soluțiilor deja disponibile;

(ii) acestea includ soluții de proiectare sau soluții inovatoare;

(iii) contractul nu poate fi atribuit fără negocieri prealabile din cauza circumstanțelor specifice legate de natura, complexitatea sau structura juridică și financiară sau din cauza riscurilor legate de acestea;

(iv) specificațiile tehnice nu pot fi definite cu suficientă precizie de către autoritatea contractantă prin trimitere la un standard, o evaluare tehnică europeană, o specificație tehnică comună sau o referință tehnică în sensul anexei VII punctele 2-5;

(b) în cazul lucrărilor, produselor sau serviciilor pentru care, în urma unei proceduri deschise sau a unei proceduri restrânse, sunt depuse numai oferte neconforme sau inacceptabile. În astfel de situații, autoritățile contractante pot opta să nu publice un anunț de participare în cazul în care includ în procedură toți ofertanții care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolele 57-64, și numai acești ofertanți, și care, cu ocazia procedurii deschise sau restrânse anterioare, au depus oferte în conformitate cu cerințele oficiale ale procedurii de achiziții publice.

În special, ofertele care nu respectă documentele achiziției, care au fost primite cu întârziere, care prezintă semne de înțelegeri anticoncurențiale sau corupție sau care au fost considerate de autoritatea contractantă ca fiind anormal de scăzute, se consideră neconforme. În special ofertele prezentate de către ofertanții care nu au calificările necesare și ofertele al căror preț depășește bugetul autorității contractante, astfel cum a fost stabilit și documentat înainte de lansarea procedurii de achiziții publice, se consideră inacceptabile.

(5)  Invitația la procedura concurențială de ofertare se face printr-un anunț de participare, în conformitate cu articolul 49.

În cazul în care contractul este atribuit prin procedura restrânsă sau procedura competitivă cu negociere, statele membre au posibilitatea, în pofida primului paragraf de la prezentul alineat, să prevadă că autoritățile contractante regionale sau locale sau categorii specifice ale acestora pot face invitația la procedura concurențială de ofertare prin intermediul unui anunț de intenție, în conformitate cu articolul 48 alineatul (2).

În cazul în care invitația la procedura concurențială de ofertare se face prin intermediul unui anunț de intenție, în conformitate cu articolul 48 alineatul (2), operatorii economici care și-au manifestat interesul în urma publicării anunțului de intenție vor fi invitați ulterior să își confirme interesul în scris prin intermediul unei invitații pentru confirmarea interesului, în conformitate cu articolul 54.

(6)  În cazurile și situațiile specifice prevăzute în mod expres la articolul 32, statele membre pot prevedea că autoritățile contractante pot recurge la o procedură de negociere fără publicarea prealabilă a unei invitații la procedura concurențială de ofertare. Statele membre nu autorizează aplicarea procedurii respective în orice alte cazuri decât cele menționate la articolul 32.

Articolul 27

Procedura deschisă

(1)  În cadrul procedurilor deschise, orice operator economic interesat poate depune o ofertă ca răspuns la o invitație la o procedură concurențială de ofertare.

Termenul minim de primire a ofertelor este de 35 de zile de la data la care s-a trimis anunțul de participare.

Oferta este însoțită de informațiile pentru selecția calitativă care sunt solicitate de către autoritatea contractantă.

(2)  Dacă autoritățile contractante au publicat un anunț de intenție care nu a fost utilizat ca mijloc de invitație la procedura concurențială de ofertare, termenul minim de primire a ofertelor prevăzut la alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul articol poate fi redus la 15 zile, sub rezerva îndeplinirii cumulative a următoarelor condiții:

(a) anunțul de intenție a inclus toate informațiile necesare pentru anunțul de participare prevăzute în anexa V partea B secțiunea I, în măsura în care informațiile respective erau disponibile în momentul publicării anunțului de intenție;

(b) anunțul de intenție a fost trimis spre publicare cu o perioadă cuprinsă între 35 de zile și 12 luni înainte de data trimiterii anunțului de participare.

(3)  În cazul în care o stare de urgență demonstrată în mod corespunzător de către autoritatea contractantă face imposibil de respectat termenul prevăzut la alineatul (1) al doilea paragraf, aceasta poate stabili un termen care nu poate fi mai mic de 15 zile de la data la care s-a trimis anunțul de participare.

(4)  Autoritatea contractantă poate reduce cu cinci zile termenul pentru primirea ofertelor prevăzut la prezentul articol alineatul (1) al doilea paragraf, în cazul în care acceptă ca ofertele să fie depuse prin mijloace electronice, în conformitate cu articolul 22 alineatul (1) primul paragraf și cu articolul 22 alineatele (5) și (6).

Articolul 28

Procedura restrânsă

(1)  În cazul procedurilor restrânse, orice operator economic poate depune o cerere de participare ca răspuns la o invitație la o procedură concurențială de ofertare cuprinzând informațiile prevăzute în anexa V partea B sau C, după caz, furnizând informațiile pentru selecția calitativă care sunt solicitate de către autoritatea contractantă.

Termenul minim de primire a cererilor de participare este de 30 de zile de la data trimiterii anunțului de participare sau, dacă se utilizează un anunț de intenție ca mijloc de invitație la procedura concurențială de ofertare, a invitației pentru confirmarea interesului.

(2)  Numai operatorii economici invitați în acest sens de autoritatea contractantă după evaluarea informațiilor furnizate pot depune o ofertă. Autoritățile contractante pot limita numărul candidaților corespunzători pentru a fi invitați să participe la procedură în conformitate cu articolul 65.

Termenul minim de primire a ofertelor este de 30 de zile de la data la care s-a trimis invitația de participare la procedura de ofertare.

(3)  Dacă autoritățile contractante au publicat un anunț de intenție care nu a fost utilizat el însuși ca mijloc de invitație la procedura concurențială de ofertare, termenul minim de primire a ofertelor prevăzut la alineatul (2) al doilea paragraf din prezentul articol poate fi redus la 10 zile, sub rezerva îndeplinirii cumulative a următoarelor condiții:

(a) anunțul de intenție a inclus toate informațiile necesare prevăzute în anexa V partea B secțiunea I, în măsura în care informațiile respective erau disponibile în momentul publicării anunțului de intenție;

(b) anunțul de intenție a fost trimis spre publicare cu o perioadă cuprinsă între 35 de zile și 12 luni înainte de data trimiterii anunțului de participare.

(4)  Statele membre pot prevedea că toate autoritățile contractante regionale și locale sau anumite categorii specifice ale acestora pot stabili termenul pentru primirea ofertelor de comun acord între autoritatea contractantă și candidații selectați, cu condiția ca toți candidații selectați să aibă la dispoziție același termen pentru pregătirea și depunerea ofertelor. În lipsa unui acord cu privire la termenul pentru primirea ofertelor, termenul este de cel puțin 10 zile de la data la care a fost trimisă invitația de participare la procedura de ofertare.

(5)  Termenul de primire a ofertelor prevăzut la alineatul (2) de la prezentul articol poate fi redus cu cinci zile în cazul în care autoritatea contractantă acceptă ca ofertele să fie depuse prin mijloace electronice, în conformitate cu articolul 22 alineatele (1), (5) și (6).

(6)  În cazul în care o stare de urgență demonstrată în mod corespunzător de autoritățile contractante face imposibil de respectat termenele prevăzute în prezentul articol, acestea pot stabili:

(a) un termen pentru primirea cererilor de participare, care nu poate fi mai mic de 15 zile de la data la care a fost transmis anunțul de participare;

(b) un termen pentru primirea ofertelor, care nu poate fi mai mic de 10 zile de la data la care a fost transmisă invitația de participare la procedura de ofertare.

Articolul 29

Procedura competitivă cu negociere

(1)  În cazul procedurilor competitive cu negociere, orice operator economic poate depune o cerere de participare ca răspuns la o invitație la o procedură concurențială de ofertare cuprinzând informațiile prevăzute în anexa V părțile B și C, furnizând informațiile pentru selecția calitativă care sunt solicitate de către autoritatea contractantă.

În documentele achiziției, autoritățile contractante identifică obiectul achiziției prin furnizarea unei descrieri a necesităților lor și a caracteristicilor impuse pentru produsele, lucrările sau serviciile care urmează a fi achiziționate și specifică criteriile de atribuire a contractului. De asemenea, acestea indică acele elemente ale descrierii care definesc cerințele minime care trebuie îndeplinite de toate ofertele.

Informațiile furnizate sunt suficient de precise pentru a permite operatorilor economici să identifice natura și sfera de aplicare a achiziției și să decidă dacă să depună o cerere de participare la procedură.

Termenul minim de primire a cererilor de participare este de 30 de zile de la data trimiterii anunțului de participare sau, dacă se utilizează un anunț de intenție ca mijloc de invitație la procedura concurențială de ofertare, a invitației pentru confirmarea interesului. Termenul minim de primire a ofertelor inițiale este de 30 de zile de la data la care s-a trimis invitația. Se aplică articolul 28 alineatele (3)-(6).

(2)  Numai operatorii economici invitați de autoritatea contractantă după evaluarea de către aceasta a informațiilor furnizate pot depune o ofertă inițială, care va constitui baza pentru negocierile ulterioare. Autoritățile contractante pot limita numărul candidaților corespunzători pentru a fi invitați să participe la procedură în conformitate cu articolul 65.

(3)  Cu excepția cazului în care se prevede altfel la alineatul (4), autoritățile contractante negociază cu ofertanții ofertele inițiale și toate ofertele ulterioare depuse de aceștia, cu excepția ofertelor finale în sensul alineatului (7), în vederea îmbunătățirii conținutului acestora.

Cerințele minime și criteriile de atribuire nu sunt fac obiectul negocierilor.

(4)  Autoritățile contractante pot atribui contracte pe baza ofertelor inițiale fără negociere în cazul în care au indicat în anunțul de participare sau în invitația de confirmare a interesului că își rezervă posibilitatea de a face acest lucru.

(5)  În cursul negocierilor, autoritățile contractante asigură egalitatea de tratament pentru toți ofertanții. În acest scop, autoritățile contractante nu furnizează, în mod discriminatoriu, informații care îi pot avantaja pe anumiți ofertanți în raport cu ceilalți. Acestea informează în scris toți ofertanții ale căror oferte nu au fost eliminate în conformitate cu alineatul (6) în legătură cu orice modificări ale specificațiilor tehnice sau ale altor documente ale achiziției, altele decât cele care stabilesc cerințele minime, în timp util pentru a le permite acestora să își modifice ofertele și să depună ofertele revizuite, după caz, ca urmare a acestor modificări. În urma acestor modificări, autoritățile contractante asigură suficient timp pentru ca ofertanții să poată modifica și să poată retrimite ofertele modificate, după caz.

În conformitate cu articolul 21, autoritățile contractante nu dezvăluie celorlalți participanți informații confidențiale comunicate de un candidat sau de un ofertant care participă la negocieri, fără acordul acestuia. Acest acord nu ia forma unei renunțări generale, ci trebuie dat cu referire la comunicarea preconizată a informațiilor specifice.

(6)  Procedurile competitive cu negociere se pot desfășura în faze succesive, în scopul reducerii numărului de oferte care urmează să fie negociate, aplicând criteriile de atribuire menționate în anunțul de participare, în invitația pentru confirmarea interesului sau în alte documente ale achiziției. În anunțul de participare, în invitația pentru confirmarea interesului sau în alt document al achiziției, autoritatea contractantă indică dacă va recurge la opțiunea respectivă.

(7)  Dacă autoritatea contractantă intenționează să încheie negocierile, aceasta îi informează pe ofertanții rămași și stabilește un termen comun pentru depunerea eventualelor oferte noi sau revizuite. Autoritatea contractantă verifică dacă ofertele finale se conformează cerințelor minime și articolului 56 alineatul (1), evaluează ofertele finale pe baza criteriilor de atribuire și atribuie contractul în conformitate cu dispozițiile articolelor 66-69.

Articolul 30

Dialogul competitiv

(1)  În cazul dialogurilor competitive, orice operator economic poate depune o cerere de participare ca răspuns la un anunț de participare, furnizând informațiile pentru selecția calitativă solicitate de autoritatea contractantă.

Termenul minim de primire a cererilor de participare este de 30 de zile de la data trimiterii anunțului de participare.

Numai operatorii economici invitați de autoritatea contractantă după evaluarea informațiilor furnizate pot participa la dialog. Autoritățile contractante pot limita numărul candidaților corespunzători pentru a fi invitați să participe la procedură în conformitate cu articolul 65. Contractul se atribuie exclusiv pe baza criteriului celui mai bun raport preț-calitate, în conformitate cu articolul 67 alineatul (2).

(2)  Autoritățile contractante își fac cunoscute necesitățile și cerințele în anunțul de participare și le definesc în respectivul anunț și/sau într-un document descriptiv. În același timp și în aceleași documente, acestea fac cunoscute și definesc și criteriile de atribuire alese și stabilesc un termen orientativ.

(3)  Autoritățile contractante deschid, cu participanții selectați în conformitate cu dispozițiile aplicabile prevăzute la articolele 56-66, un dialog al cărui obiectiv este de a identifica și defini mijloacele cele mai potrivite pentru a răspunde necesităților lor. În decursul acestui dialog, autoritățile pot discuta cu participanții selectați toate aspectele achiziției.

În cadrul dialogului, autoritățile contractante asigură egalitatea de tratament pentru toți participanții. În acest scop, autoritățile contractante nu furnizează, în mod discriminatoriu, informații care îi pot avantaja pe anumiți participanți în raport cu ceilalți.

În conformitate cu articolul 21, autoritățile contractante nu dezvăluie celorlalți participanți soluțiile propuse sau alte informații confidențiale comunicate de un candidat sau ofertant care participă la dialog, fără acordul acestuia. Acest acord nu ia forma unei renunțări generale, ci trebuie dat cu referire la comunicarea preconizată a informațiilor specifice.

(4)  Dialogurile competitive se pot desfășura în etape succesive, pentru a reduce numărul de soluții care urmează să fie discutate în etapa de dialog, aplicând criteriile de atribuire prevăzute în anunțul de participare sau în documentul descriptiv. În anunțul de participare sau în documentul descriptiv, autoritatea contractantă precizează dacă va recurge la opțiunea respectivă.

(5)  Autoritatea contractantă continuă dialogul până când este în măsură să identifice soluția sau soluțiile care pot răspunde necesităților sale.

(6)  După declararea încheierii dialogului și informarea corespunzătoare a participanților rămași, autoritățile contractante îi invită pe fiecare dintre aceștia să își depună ofertele finale pe baza soluției sau soluțiilor prezentate și specificate în cursul dialogului. Ofertele respective cuprind toate elementele solicitate și necesare pentru realizarea proiectului.

Aceste oferte pot fi clarificate, precizate și perfecționate la cererea autorității contractante. Totuși, precizările, clarificările, optimizările sau informațiile suplimentare nu pot avea ca efect modificarea aspectelor principale ale ofertei sau ale achiziției publice, inclusiv a nevoilor și cerințelor stabilite în anunțul de participare sau în documentul descriptiv, în cazul în care variațiile la aceste aspecte, nevoi și cerințe sunt susceptibile de a denatura concurența sau de a avea un efect discriminatoriu.

(7)  Autoritățile contractante evaluează ofertele primite pe baza criteriilor de atribuire prevăzute în anunțul de participare sau în documentul descriptiv.

La cererea autorității contractante, se pot desfășura negocieri cu ofertantul a cărui ofertă a fost identificată ca prezentând cel mai bun raport preț-calitate, în conformitate cu articolul 67, pentru a se confirma angajamentele financiare sau alți termeni incluși în ofertă până la finalizarea termenelor din contract cu condiția ca aceste negocieri să nu aibă ca efect modificarea în mod substanțial a aspectelor esențiale ale ofertei sau ale achiziției publice, inclusiv a necesităților și cerințelor prevăzute în anunțul de participare sau în documentul descriptiv și să nu riște să denatureze concurența sau să ducă la discriminare.

(8)  Autoritățile contractante pot prevedea prime sau plăți pentru participanții la dialog.

Articolul 31

Parteneriatul pentru inovare

(1)  În cazul parteneriatelor pentru inovare, orice operator economic poate depune o cerere de participare ca răspuns la un anunț de participare, furnizând informațiile pentru selecția calitativă solicitate de autoritatea contractantă.

În documentele achiziției, autoritatea contractantă identifică necesitatea unui produs,a unui serviciu inovator sau a unor lucrări inovatoare care nu poate fi satisfăcută prin achiziționarea produselor, serviciilor sau lucrărilor deja disponibile pe piață. Aceasta indică acele elemente ale descrierii care definesc cerințele minime care trebuie îndeplinite de toate ofertele. Informațiile furnizate sunt suficient de precise pentru a permite operatorilor economici să identifice natura și sfera de aplicare a soluției necesare și să decidă dacă să depună o cerere de participare la procedură.

Autoritatea contractantă poate decide să instituie parteneriatul pentru inovare cu unul sau mai mulți parteneri care derulează separat activități de cercetare și dezvoltare.

Termenul minim de primire a cererilor de participare este de 30 de zile de la data trimiterii anunțului de participare. Numai operatorii economici invitați de autoritatea contractantă după evaluarea informațiilor furnizate pot participa la procedură. Autoritățile contractante pot limita numărul candidaților corespunzători pentru a fi invitați să participe la procedură în conformitate cu articolul 65. Contractele se atribuie exclusiv pe baza criteriului celui mai bun raport preț-calitate, în conformitate cu articolul 67.

(2)  Parteneriatul pentru inovare are ca scop dezvoltarea unui produs, a unui serviciu inovator sau a unor lucrări inovatoare, precum și achiziția ulterioară a produselor, serviciilor sau lucrărilor care rezultă, cu condiția ca acestea să corespundă nivelurilor de performanță și costurilor maxime convenite între autoritățile contractante și participanți.

Parteneriatul pentru inovare se structurează în faze succesive, urmând succesiunea etapelor din procesul de cercetare și de inovare, care poate include fabricarea produselor, prestarea serviciilor sau finalizarea lucrărilor. Parteneriatul pentru inovare stabilește obiective intermediare care trebuie atinse de către parteneri și plata remunerației în tranșe adecvate.

Pe baza obiectivelor respective, autoritatea contractantă poate hotărî după fiecare fază să înceteze parteneriatul pentru inovare sau, în cazul unui parteneriat pentru inovare încheiat cu mai mulți parteneri, să reducă numărul de parteneri prin rezilierea anumitor contracte, cu condiția ca autoritatea contractantă să fi menționat în documentele achiziției posibilitățile respective, precum și condițiile în care poate face uz de ele.

(3)  Cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezentul articol, autoritățile contractante negociază cu ofertanții ofertele inițiale și toate ofertele ulterioare depuse de aceștia, cu excepția ofertei finale, în vederea îmbunătățirii conținutului acestora.

Cerințele minime și criteriile de atribuire nu fac obiectul negocierilor.

(4)  În cursul negocierilor, autoritățile contractante asigură egalitatea de tratament pentru toți ofertanții. În acest scop, autoritățile contractante nu furnizează, în mod discriminatoriu, informații care îi pot avantaja pe anumiți ofertanți în raport cu ceilalți. Acestea informează în scris toți ofertanții ale căror oferte nu au fost eliminate în conformitate cu alineatul (5) în legătură cu orice modificări ale specificațiilor tehnice sau ale altor documente ale achiziției decât cele care stabilesc cerințele minime. În urma modificărilor respective, autoritățile contractante asigură suficient timp pentru ca ofertanții să modifice și să retrimită ofertele modificate, după caz.

În conformitate cu articolul 21, autoritățile contractante nu dezvăluie celorlalți participanți informații confidențiale comunicate de un candidat sau de un ofertant care participă la negocieri, fără acordul acestuia. Acest acord nu poate lua forma unei renunțări generale, ci trebuie dat cu referire la comunicarea preconizată a informațiilor specifice.

(5)  Negocierile din cadrul procedurilor privind parteneriatele pentru inovare se pot desfășura în etape succesive, în scopul reducerii numărului de oferte care urmează să fie negociate prin aplicarea criteriilor de atribuire menționate în anunțul de participare, în invitația pentru confirmarea interesului sau în documentele achiziției. În anunțul de participare, în invitația pentru confirmarea interesului sau în documentele achiziției, autoritatea contractantă indică dacă va recurge la această opțiune.

(6)  La selectarea candidaților, autoritățile contractante aplică în special criteriile legate de capacitatea candidaților în domeniul cercetării și dezvoltării, elaborării de soluții inovatoare și al punerii în aplicare a acestora.

Numai operatorii economici invitați de autoritatea contractantă după evaluarea informațiilor solicitate pot prezenta proiecte de cercetare și inovare având ca obiectiv satisfacerea necesităților identificate de autoritatea contractantă care nu pot fi acoperite de soluțiile existente.

În cadrul documentelor achiziției, autoritatea contractantă definește mecanismele aplicabile drepturilor de proprietate intelectuală. În cazul unui parteneriat pentru inovare cu mai mulți parteneri, autoritatea contractantă, în conformitate cu articolul 21, nu dezvăluie celorlalți parteneri soluțiile propuse sau alte informații confidențiale comunicate de un partener în cadrul parteneriatului fără acordul partenerului respectiv. Acest acord nu poate lua forma unei renunțări generale, ci trebuie dat cu referire la comunicarea preconizată a informațiilor specifice.

(7)  Autoritatea contractantă se asigură că structura parteneriatului și, în special, durata și valoarea diferitelor etape reflectă gradul de inovație al soluției propuse și succesiunea activităților de cercetare și inovare necesare pentru dezvoltarea unei soluții inovatoare care nu este încă disponibilă pe piață. Valoarea estimată a produselor, serviciilor sau lucrărilor nu trebuie să fie disproporționată în raport cu investițiile solicitate pentru dezvoltarea acestora.

Articolul 32

Utilizarea procedurii de negociere fără publicare prealabilă

(1)  În cazurile și situațiile speciale prevăzute la alineatele (2)-(5), statele membre pot prevedea că autoritățile contractante pot atribui contracte de achiziții publice printr-o procedură de negociere fără publicare prealabilă.

(2)  Procedura de negociere fără publicare prealabilă poate fi utilizată pentru contractele de achiziții publice de lucrări, de produse și de servicii în oricare dintre următoarele cazuri:

(a) dacă nu a fost depusă nicio ofertă sau nicio ofertă adecvată sau nicio cerere de participare sau nicio cerere adecvată de participare ca răspuns la o procedură deschisă sau restrânsă, atât timp cât condițiile inițiale ale contractului nu sunt modificate în mod substanțial și se transmite un raport Comisiei, la cererea acesteia.

O ofertă este considerată drept neadecvată dacă este lipsită de relevanță pentru contract, neputând în mod evident răspunde, fără modificări substanțiale, necesităților și cerințelor autorității contractante indicate în documentele achiziției. O cerere de participare nu este considerată adecvată în cazul în care operatorul economic în cauză urmează să fie sau poate fi exclus în temeiul articolului 57 sau nu îndeplinește criteriile de selecție stabilite de autoritatea contractantă în temeiul articolului 58;

(b) dacă lucrările, produsele sau serviciile pot fi furnizate numai de către un anumit operator economic pentru unul dintre motivele următoare:

(i) scopul achiziției este crearea sau achiziționarea unei opere de artă sau reprezentații artistice unice;

(ii) concurența lipsește din motive tehnice;

(iii) protecția unor drepturi exclusive, inclusiv drepturile de proprietate intelectuală.

Excepțiile prevăzute la punctele (ii) și (iii) se aplică numai atunci când nu există o alternativă sau un substitut rezonabil, iar absența concurenței nu este rezultatul unei restrângeri artificiale a parametrilor achiziției;

(c) în măsura în care este absolut necesar atunci când, din motive de extremă urgență determinate de evenimente care nu puteau fi prevăzute de către autoritatea contractantă, termenele pentru procedurile deschise sau restrânse sau procedurile competitive cu negociere nu pot fi respectate. Situațiile invocate pentru a justifica extrema urgență nu trebuie în niciun caz să fie atribuibile autorității contractante.

(3)  Procedura de negociere fără publicare prealabilă poate fi utilizată pentru contracte de achiziții publice de produse:

(a) dacă produsele în cauză sunt produse numai în scopul cercetării, experimentării, studiului sau dezvoltării; cu toate acestea, contractele atribuite în temeiul prezentei litere nu includ producția în serie care urmărește să stabilească viabilitatea comercială a produsului sau să amortizeze costurile de cercetare și dezvoltare;

(b) pentru livrările suplimentare efectuate de furnizorul inițial și destinate fie pentru înlocuirea parțială a produselor sau instalațiilor, fie pentru extinderea produselor sau instalațiilor existente, în cazul în care schimbarea furnizorului ar obliga autoritatea contractantă să achiziționeze produse cu caracteristici tehnice diferite care ar conduce la incompatibilitate sau la dificultăți tehnice disproporționate de utilizare și întreținere; ca regulă generală, durata unor astfel de contracte, precum și cea a contractelor reînnoite, nu poate fi mai mare de trei ani;

(c) pentru produsele cotate și achiziționate pe o piață de mărfuri;

(d) pentru cumpărarea de produse sau servicii în condiții deosebit de avantajoase, fie de la un furnizor care își încetează definitiv activitățile comerciale, fie de la lichidatorul dintr-o procedură de insolvență, un concordat preventiv sau o procedură de aceeași natură prevăzută în legislația sau reglementările naționale.

(4)  Procedura de negociere fără publicare prealabilă poate fi utilizată pentru contractele de achiziții publice de servicii, în cazul în care contractul respectiv este urmarea unui concurs de proiecte organizat în conformitate cu dispozițiile prezentei directive și trebuie, conform normelor dispuse în concursul de proiecte, să fie atribuit câștigătorului sau unuia dintre câștigătorii concursului de proiecte; în acest din urmă caz, toți câștigătorii trebuie invitați să participe la negocieri.

(5)  Procedura de negociere fără publicare prealabilă poate fi utilizată pentru lucrări sau servicii noi care constau în repetarea unor lucrări sau servicii similare încredințate operatorului economic căruia aceleași autorități contractante i-au atribuit contractul inițial, cu condiția ca respectivele lucrări sau servicii să fie conforme cu un proiect de bază care să fi făcut obiectul contractului inițial atribuit printr-o procedură conformă cu articolul 26 alineatul (1). Proiectul de bază indică amploarea eventualelor lucrări sau servicii suplimentare și condițiile în care vor fi atribuite.

Posibilitatea de a se recurge la această procedură este indicată încă de la deschiderea procedurii de ofertare pentru primul proiect, iar autoritățile contractante țin seama de costul total estimat al lucrărilor sau serviciilor ulterioare atunci când aplică articolul 4.

La această procedură se poate recurge numai în termen de trei ani de la încheierea contractului inițial.



CAPITOLUL II

Tehnici și instrumente pentru achizițiile electronice și agregate

Articolul 33

Acorduri-cadru

(1)  Autoritățile contractante pot încheia acorduri-cadru, cu condiția să aplice procedurile prevăzute de prezenta directivă.

Un acord-cadru înseamnă un acord încheiat între una sau mai multe autorități contractante și unul sau mai mulți operatori economici cu scopul de a stabili condițiile pentru contractele care urmează să fie atribuite în decursul unei perioade determinate, în special în ceea ce privește prețurile și, dacă este cazul, cantitățile avute în vedere.

Durata unui acord-cadru nu poate fi mai mare de patru ani, cu excepția cazurilor excepționale bine justificate, în special prin obiectul acordului-cadru.

(2)  Contractele bazate pe un acord-cadru se atribuie în conformitate cu procedurile prevăzute la prezentul alineat și la alineatele (3) și (4).

Aceste proceduri pot fi aplicate numai între autoritățile contractante identificate cu claritate în acest scop în invitația la procedura concurențială de ofertare sau în invitația pentru confirmarea interesului și operatorii economici părți la acordul-cadru astfel încheiat.

Contractele bazate pe un acord-cadru nu pot în niciun caz să determine modificări substanțiale clauzelor stabilite în respectivul acord-cadru, în special în cazul menționat la alineatul (3).

(3)  În cazul în care un acord-cadru este încheiat cu un singur operator economic, contractele bazate pe respectivul acord-cadru sunt atribuite în limitele termenilor stabiliți în acordul-cadru.

Pentru atribuirea unor astfel de contracte, autoritățile contractante pot consulta în scris operatorul economic care este parte la acordul-cadru, solicitându-i să își completeze, dacă este necesar, oferta.

(4)  În cazul în care un acord-cadru este încheiat cu mai mulți operatori economici, respectivul acord-cadru se execută în unul dintre următoarele moduri:

(a) în conformitate cu termenii și condițiile din acordul-cadru, fără reluarea competiției, atunci când acesta stabilește toate condițiile care reglementează execuția lucrărilor, prestarea serviciilor și furnizarea produselor în cauză și condițiile obiective pentru a determina care dintre operatorii economici parte la acordul-cadru le va executa; aceste din urmă condiții se indică în documentele achiziției pentru acordul-cadru;

(b) în cazul în care acordul-cadru stabilește toți termenii care reglementează execuția de lucrări, prestarea de servicii și furnizarea de produse în cauză, parțial fără reluarea competiției în conformitate cu litera (a) și parțial cu reluarea competiției între operatorii economici părți la acordul-cadru în conformitate cu litera (c), în cazul în care această posibilitate a fost prevăzută de autoritățile contractante în documentele achiziției pentru acordul-cadru. Alegerea dacă anumite lucrări, produse sau servicii trebuie să fie achiziționate după reluarea competiției sau direct în conformitate cu condițiile prevăzute în acordul-cadru, se face în conformitate cu criterii obiective, care trebuie indicate în documentele achiziției pentru acordul-cadru. Respectivele documente ale achiziției precizează, de asemenea, care condiții pot fi supuse reluării competiției.

Posibilitățile prevăzute la primul paragraf de la prezenta literă se aplică, de asemenea, oricărui lot dintr-un acord cadru pentru care toți termenii care reglementează execuția de lucrări, prestarea de servicii și furnizarea de produse în cauză sunt stabiliți în acordul-cadru, indiferent dacă au fost sau nu stabiliți toți termenii care reglementează furnizarea de lucrări, servicii și produse în cauză în cadrul altor loturi;

(c) dacă în acordul-cadru nu sunt prevăzute toate condițiile care reglementează execuția lucrărilor, prestarea serviciilor și furnizarea produselor, prin reluarea competiției între operatorii economici care sunt parte la acordul-cadru.

(5)  Competițiile menționate la alineatul (4) literele (b) și (c) se bazează pe aceleași condiții ca cele aplicate pentru atribuirea acordului-cadru și, dacă este cazul, pe condiții formulate mai precis și, eventual, pe alte condiții menționate în documentele achiziției pentru acordul-cadru, în conformitate cu procedura următoare:

(a) pentru fiecare contract care urmează să fie atribuit, autoritățile contractante consultă în scris operatorii economici care sunt capabili să execute contractul;

(b) autoritățile contractante stabilesc un termen suficient pentru prezentarea ofertelor referitoare la fiecare contract, ținând seama de elemente precum complexitatea obiectului contractului și timpul necesar pentru depunerea ofertelor;

(c) ofertele se depun în scris, iar conținutul lor rămâne confidențial până la expirarea termenului de răspuns prevăzut;

(d) autoritățile contractante atribuie fiecare contract ofertantului care a depus cea mai bună ofertă, pe baza criteriilor de atribuire enumerate în documentele achiziției pentru acordul-cadru.

Articolul 34

Sisteme dinamice de achiziții

(1)  Pentru achizițiile de uz curent ale căror caracteristici general disponibile pe piață satisfac nevoile autorităților contractante, autoritățile contractante pot utiliza un sistem dinamic de achiziții. Sistemul dinamic de achiziții funcționează ca un proces în întregime electronic și este deschis pe întreaga perioadă de valabilitate a sistemului de achiziții oricărui operator economic care îndeplinește criteriile de selecție. Sistemul poate fi împărțit pe categorii de produse, lucrări sau servicii care sunt definite în mod obiectiv, pe baza caracteristicilor achizițiilor publice care urmează a fi realizate în cadrul categoriei în cauză. Aceste caracteristici pot include o referință la dimensiunea maximă admisibilă a contractelor specifice ulterioare sau la o anumită zonă geografică în care contractele specifice ulterioare vor fi executate.

(2)  Pentru efectuarea unei achiziții în cadrul unui sistem dinamic de achiziții, autoritățile contractante urmează regulile procedurii restrânse. Toți candidații care satisfac criteriile de selecție sunt admiși în sistem, iar numărul de candidați care urmează să fie admiși în sistem nu se limitează în conformitate cu articolul 65. În cazul în care autoritățile contractante au divizat sistemul în categorii de produse, lucrări sau servicii în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol, acestea trebuie să specifice criteriile de selecție aplicabile pentru fiecare categorie.

În pofida articolului 28, se aplică următoarele termene:

(a) un termen minim de primire a cererilor de participare este de 30 de zile de la data trimiterii anunțului de participare sau, dacă se utilizează un anunț de intenție ca mijloc de invitație la procedura concurențială de ofertare, a invitației pentru confirmarea interesului. Nu se mai aplică alte termene pentru primirea cererilor de participare de îndată ce a fost trimisă invitația de participare la procedura de ofertare pentru prima achiziție specifică în cadrul unui sistem dinamic de achiziții;

(b) termenul minim de primire a ofertelor este de cel puțin 10 zile de la data la care s-a trimis invitația de participare la procedura de ofertare. După caz, se aplică articolul 28 alineatul (4). La articolul 28, alineatele (3) și (5) nu se aplică.

(3)  Toate comunicările din cadrul unui sistem dinamic de achiziții se efectuează numai prin mijloace electronice, în conformitate cu articolul 22 alineatele (1), (3), (5) și (6).

(4)  Pentru atribuirea contractelor în cadrul unui sistem dinamic de achiziții, autoritățile contractante:

(a) publică o invitație la o procedură concurențială de ofertare în care precizează că este vorba de un sistem dinamic de achiziții;

(b) indică în documentele achiziției cel puțin natura și cantitatea estimată a achizițiilor avute în vedere, precum și toate informațiile necesare privind sistemul dinamic de achiziții, inclusiv modul de funcționare a sistemului dinamic de achiziții, echipamentul electronic utilizat și aranjamentele și specificațiile tehnice de conectare;

(c) indică orice divizare în categorii de produse, lucrări sau servicii și caracteristicile care le definesc;

(d) oferă acces nelimitat, direct și deplin, atât timp cât sistemul este valabil, la documentele achiziției, în conformitate cu articolul 53.

(5)  Autoritățile contractante acordă fiecărui operator economic, pe toată perioada de valabilitate a sistemului dinamic de achiziții, posibilitatea de a solicita să participe la sistem în condițiile menționate la alineatul (2). Autoritățile contractante finalizează evaluarea unor astfel de cereri în conformitate cu criteriile de selecție în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea lor. Termenul respectiv poate fi prelungit la 15 zile lucrătoare în cazuri individuale în cazul în care este justificat, în special din cauza necesității de a examina documentația suplimentară sau de a verifica în alt mod dacă criteriile de selecție sunt îndeplinite.

În pofida primului paragraf, atât timp cât nu a fost trimisă invitația de participare la procedura de ofertare pentru prima achiziție specifică în cadrul unui sistem dinamic de achiziții, autoritățile contractante pot prelungi perioada de evaluare, cu condiția ca nicio invitație de participare la procedura de ofertare să nu fie emisă în perioada prelungită de evaluare. Autoritățile contractante indică în documentele achiziției lungimea perioadei prelungite pe care intenționează să o aplice.

Autoritățile contractante informează operatorul economic în cauză în cel mai scurt timp posibil dacă a fost admis sau nu în sistemul dinamic de achiziții.

(6)  Autoritățile contractante îi invită pe toți participanții admiși să depună o ofertă pentru fiecare achiziție specifică în cadrul sistemului dinamic de achiziții, în conformitate cu articolul 54. În cazul în care sistemul dinamic de achiziții a fost divizat pe categorii de lucrări, produse sau servicii, autoritățile contractante îi invită pe toți participanții care au fost admiși în categoria corespunzătoare achiziției specifice în cauză să depună o ofertă.

Acestea atribuie contractul ofertantului care a depus cea mai bună ofertă, pe baza criteriilor de atribuire enunțate în anunțul de participare pentru sistemul dinamic de achiziții sau, dacă se utilizează un anunț de intenție ca mijloc de invitație la o procedură concurențială de ofertare, în invitația pentru confirmarea interesului. Dacă este cazul, aceste criterii pot fi formulate cu mai multă exactitate în invitația de participare la procedura de ofertare.

(7)  Autoritățile contractante pot, în orice moment pe parcursul perioadei de valabilitate a sistemului dinamic de achiziții, solicita participanților admiși să depună o declarație pe proprie răspundere reînnoită și actualizată, astfel cum se prevede la articolul 59 alineatul (1), în termen de cinci zile lucrătoare de la data transmiterii cererii.

Articolul 59 alineatele (4)-(6) se aplică pe întreaga perioadă de valabilitate a sistemului dinamic de achiziție.

(8)  Autoritățile contractante indică perioada de valabilitate a sistemului dinamic de achiziții în invitația la procedura concurențială de ofertare. Acestea informează Comisia cu privire la orice modificare a perioadei de valabilitate, folosind următoarele formulare standard:

(a) dacă perioada de valabilitate este modificată fără a pune capăt sistemului, formularul utilizat inițial pentru invitația la procedura concurențială de ofertare pentru sistemul dinamic de achiziții;

(b) dacă se pune capăt sistemului, anunțul de atribuire a contractului menționat la articolul 50.

(9)  Nu se pot percepe taxe de la operatorii economici interesați de sistemul dinamic de achiziții sau părți la acesta înainte de perioada de valabilitate a sistemului dinamic de achiziții sau în timpul acesteia.

Articolul 35

Licitații electronice

(1)  Autoritățile contractante pot să utilizeze licitații electronice, în cadrul cărora sunt prezentate noi prețuri, revizuite în sens descrescător și/sau noi valori aferente anumitor elemente ale ofertelor.

În acest scop, autoritățile contractante structurează licitația electronică sub forma unui proces electronic repetitiv, care are loc după o evaluare inițială integrală a ofertelor, permițând clasificarea lor prin metode automate de evaluare.

Anumite contracte de achiziții publice de servicii și anumite contracte de achiziții publice de lucrări care au drept obiect activități intelectuale, cum ar fi proiectarea de lucrări, care nu pot fi clasificate prin metode de evaluare automată, nu fac obiectul licitațiilor electronice.

(2)  În procedurile deschise sau restrânse sau în procedurile competitive cu negociere, autoritățile contractante pot decide ca atribuirea unui contract de achiziție publică să fie precedată de o licitație electronică, în cazul în care conținutul documentelor achiziției, în special specificațiile tehnice, pot fi stabilite cu exactitate.

În aceleași condiții, licitația electronică poate fi utilizată cu ocazia reluării competiției între părțile la un acord-cadru, așa cum se prevede la articolul 33 alineatul (4) literele (b) sau (c), și la deschiderea competiției pentru contractele care urmează să fie atribuite prin sistemul dinamic de achiziții menționat la articolul 34.

(3)  Licitația electronică se bazează pe unul dintre următoarele elemente ale ofertelor:

(a) exclusiv pe prețuri, în cazul în care contractul se atribuie doar pe bază de preț;

(b) pe prețuri și/sau pe noile valori ale elementelor ofertelor indicate în documentele achiziției, în cazul în care contractul se atribuie pe baza celui mai bun raport calitate-preț sau ofertei cu cel mai scăzut cost, utilizând o abordare bazată pe eficacitatea costurilor.

(4)  Autoritățile contractante care decid să organizeze o licitație electronică precizează acest lucru în anunțul de participare sau în invitația pentru confirmarea interesului. Documentele achiziției conțin cel puțin informațiile prevăzute în anexa VI.

(5)  Înainte de lansarea unei licitații electronice, autoritățile contractante efectuează o primă evaluare integrală a ofertelor, conform criteriului sau criteriilor de atribuire și ponderilor stabilite ale acestora.

O ofertă este considerată admisibilă dacă a fost depusă de un ofertant care nu a fost exclus în conformitate cu articolul 57 și care îndeplinește criteriile de selecție și a cărui ofertă este conformă cu specificațiile tehnice, fără a fi neconformă sau inacceptabilă sau inadecvată.

În special, ofertele care nu respectă documentele achiziției, care au fost primite cu întârziere, care prezintă semne de înțelegeri anticoncurențiale sau corupție sau care au fost considerate de autoritatea contractantă ca fiind anormal de scăzute, se consideră neconforme. În special ofertele prezentate de către ofertanții care nu au calificările necesare și ofertele al căror preț depășește bugetul autorității contractante, astfel cum a fost stabilit și documentat înainte de lansarea procedurii de achiziții publice, se consideră inacceptabile.

O ofertă este considerată drept neadecvată dacă este lipsită de relevanță pentru contract, neputând în mod evident răspunde, fără modificări substanțiale, necesităților și cerințelor autorității contractante indicate în documentele achiziției. O cerere de participare nu este considerată adecvată în cazul în care operatorul economic în cauză urmează să fie sau poate fi exclus în temeiul articolului 57 sau nu îndeplinește criteriile de selecție stabilite de autoritatea contractantă în temeiul articolului 58.

Toți ofertanții care au depus oferte admisibile sunt invitați simultan, prin mijloace electronice, să participe la licitația electronică utilizând, de la data și ora specificate, conexiunile în conformitate cu instrucțiunile prevăzute în invitație. Licitația electronică se poate desfășura în mai multe runde succesive. Licitația electronică nu poate începe mai devreme de două zile lucrătoare de la data trimiterii invitațiilor.

(6)  Invitația este însoțită de rezultatul evaluării integrale a ofertantului în cauză, realizată conform ponderării prevăzute la articolul 67 alineatul (5) primul paragraf.

Invitația precizează, de asemenea, formula matematică care va fi utilizată în cadrul licitației electronice pentru determinarea reclasificărilor automate în funcție de noile prețuri și/sau de noile valori prezentate. Cu excepția cazului în care oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic este identificată doar pe baza prețului, formula respectivă include ponderile tuturor criteriilor stabilite pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, așa cum este indicat în anunțul utilizat ca mijloc de invitație la procedura concurențială de ofertare sau în alte documente ale achiziției. În acest scop, eventualele intervale valorice trebuie exprimate în prealabil printr-o valoare determinată.

În cazul în care sunt permise variante, se furnizează o formulă separată pentru fiecare variantă.

(7)  În cursul fiecărei runde a unei licitații electronice, autoritățile contractante comunică instantaneu tuturor ofertanților cel puțin informațiile necesare pentru a le permite acestora să își determine, în orice moment, poziția în clasament. Acestea pot comunica totodată, dacă acest lucru a fost indicat anterior, și alte informații referitoare la alte prețuri sau valori prezentate. De asemenea, acestea pot anunța oricând numărul de participanți în runda respectivă a licitației. Cu toate acestea, acestea nu pot dezvălui, în nicio situație, identitatea ofertanților în timpul desfășurării rundelor unei licitații electronice.

(8)  Autoritățile contractante închid licitația electronică în unul sau mai multe dintre următoarele moduri:

(a) la data și ora indicate anterior;

(b) dacă nu mai primesc alte prețuri noi sau alte valori noi care să corespundă cerințelor privind diferențele minime, cu condiția să fi specificat anterior termenul pe care îl vor lăsa să curgă de la primirea ultimei oferte înainte să închidă licitația electronică; sau

(c) după un număr de runde de licitare indicat în prealabil.

Atunci când autoritățile contractante intenționează să închidă o licitație electronică în conformitate cu primul paragraf litera (c), eventual în combinație cu dispozițiile prevăzute la litera (b) de la paragraful menționat, invitația de participare la licitație include calendarul fiecărei runde de licitare.

(9)  După ce au încheiat licitația electronică, autoritățile contractante atribuie contractul în conformitate cu articolul 67, în funcție de rezultatele licitației electronice.

Articolul 36

Cataloage electronice

(1)  În cazul în care se impune utilizarea mijloacelor electronice de comunicare, autoritățile contractante pot solicita ca ofertele să fie prezentate sub formă de catalog electronic sau să includă un catalog electronic.

Statele membre pot să impună obligativitatea utilizării cataloagelor electronice în legătură cu anumite tipuri de achiziții.

Ofertele prezentate sub formă de cataloage electronice pot fi însoțite de alte documente care le completează.

(2)  Cataloagele electronice sunt elaborate de către candidați sau ofertanți în vederea participării la o anumită procedură de achiziție în conformitate cu specificațiile tehnice și formatul stabilite de autoritatea contractantă.

În plus, cataloagele electronice respectă cerințele aplicabile instrumentelor de comunicare electronice, precum și orice cerințe suplimentare stabilite de autoritatea contractantă în conformitate cu articolul 22.

(3)  Atunci când se acceptă sau se impune prezentarea ofertelor sub formă de cataloage electronice, autoritățile contractante:

(a) precizează acest lucru în anunțul de participare sau în invitația pentru confirmarea interesului, dacă se utilizează un anunț de intenție ca mijloc de invitație la procedura concurențială de ofertare;

(b) indică în documentele achiziției toate informațiile necesare în conformitate cu articolul 22 alineatul (6) în ceea ce privește formatul, echipamentul electronic utilizat și aranjamentele și specificațiile tehnice de conectare pentru catalog.

(4)  În cazul în care a fost încheiat un acord-cadru cu mai mulți operatori economici în urma prezentării de oferte sub formă de cataloage electronice, autoritățile contractante pot prevedea că reluarea competiției pentru contracte specifice se realizează pe baza cataloagelor actualizate. Într-un astfel de caz, autoritățile contractante folosesc una dintre următoarele metode:

(a) îi invită pe ofertanți să își depună din nou cataloagele electronice, adaptate la cerințele contractului în cauză; sau

(b) îi informează pe ofertanți că intenționează să colecteze din cataloagele electronice care au fost deja depuse informațiile necesare pentru a constitui oferte adaptate la cerințele contractului în cauză, cu condiția ca utilizarea metodei respective să fi fost anunțată în documentele achiziției pentru acordul-cadru.

(5)  În cazul în care autoritățile contractante reiau competiția pentru contracte specifice în conformitate cu alineatul (4) litera (b), acestea notifică ofertanții cu privire la data și ora la care intenționează să colecteze informațiile necesare pentru a constitui oferte adaptate la cerințele contractului specific în cauză și le dau ofertanților posibilitatea de a refuza această colectare de informații.

Autoritățile contractante trebuie să prevadă o perioadă corespunzătoare de timp între notificare și colectarea efectivă a informațiilor.

Înainte de atribuirea contractului, autoritățile contractante prezintă informațiile colectate ofertantului în cauză, pentru a-i da acestuia posibilitatea de a contesta sau confirma că oferta astfel constituită nu conține erori semnificative.

(6)  Autoritățile contractante pot atribui contracte pe baza unui sistem dinamic de achiziții, solicitând prezentarea ofertelor pentru un contract specific sub forma unui catalog electronic.

Autoritățile contractante pot, de asemenea, să atribuie contractele pe baza unui sistem dinamic de achiziții, în conformitate cu alineatul (4) litera (b) și cu alineatul (5), cu condiția ca cererea de participare la sistemul dinamic de achiziții să fie însoțită de un catalog electronic conform cu specificațiile tehnice și formatul stabilite de către autoritatea contractantă. Catalogul respectiv este completat ulterior de către candidați, când aceștia sunt informați cu privire la intenția autorității contractante de a constitui oferte prin intermediul procedurii de la alineatul (4) litera (b).

Articolul 37

Activități de achiziție centralizate și organisme centrale de achiziție

(1)  Statele membre pot prevedea că autoritățile contractante pot achiziționa produse și/sau servicii de la un organism central de achiziție care oferă activități de achiziție centralizată menționate la articolul 2 alineatul (1) punctul 14 litera (a).

De asemenea, statele membre pot prevedea posibilitatea ca autoritățile contractante să achiziționeze lucrări, produse și servicii prin utilizarea contractelor atribuite de către un organism central de achiziție, prin utilizarea sistemelor dinamice de achiziții, exploatate de către un organism central de achiziție sau, în măsura prevăzută la articolul 33 alineatul (2) al doilea paragraf, utilizând un acord-cadru încheiat de către un organism central de achiziție care oferă activități de achiziție centralizate menționate la articolul 2 alineatul (1) punctul 14 litera (b). În cazul în care un sistem dinamic de achiziții care este administrat de către un organism central de achiziție poate fi utilizat de alte autorități contractante, acest lucru trebuie să fie menționat în invitația la procedura concurențială de ofertare care instituie sistemul dinamic de achiziții respectiv.

În ceea ce privește primul și al doilea paragraf, statele membre pot dispune că anumite achiziții trebuie să se realizează recurgând la organisme centrale de achiziție sau la unul sau mai multe organisme centrale de achiziție.

(2)  O autoritate contractantă își îndeplinește obligațiile care îi revin în temeiul prezentei directive atunci când achiziționează produse sau servicii de la un organism central de achiziție care oferă activitățile de achiziție centralizată menționate la articolul 2 alineatul (1) punctul 14 litera (a).

În plus, o autoritate contractantă își îndeplinește, de asemenea, obligațiile care îi revin în temeiul prezentei directive atunci când achiziționează lucrări, produse sau servicii prin utilizarea contractelor atribuite de organismul central de achiziție, prin utilizarea sistemelor dinamice de achiziții administrate de organismul central de achiziție sau, în măsura prevăzută la articolul 33 alineatul (2) al doilea paragraf, utilizând un acord-cadru încheiat de organismul central de achiziție care oferă activitățile de achiziție centralizată menționate la articolul 2 alineatul (1) punctul 14 litera (b).

Cu toate acestea, autoritatea contractantă în cauză este responsabilă de îndeplinirea obligațiilor prevăzute în prezenta directivă în ceea ce privește părțile pe care le realizează ea însăși, cum ar fi:

(a) atribuirea unui contract în cadrul unui sistem dinamic de achiziții, care este administrat de către un organism central de achiziție;

(b) efectuarea unei reluări a competiției în cadrul unui acord-cadru care a fost încheiat de către un organism central de achiziție;

(c) stabilirea, în conformitate cu articolul 33 alineatul (4) litera (a) sau (b), a operatorilor economici, parte la acordul-cadru, care îndeplinesc o anumită sarcină în cadrul unui acord-cadru care a fost încheiat de către un organism central de achiziție.

(3)  Toate procedurile de achiziție desfășurate de un organism central de achiziție trebuie efectuate folosind mijloace electronice de comunicare, în conformitate cu cerințele stabilite la articolul 22.

(4)  Autoritățile contractante pot atribui, fără aplicarea procedurilor prevăzute în prezenta directivă, un contract de achiziții publice de servicii pentru furnizarea de activități de achiziție centralizate unui organism central de achiziție.

Astfel de contracte de achiziții publice de servicii pot include, de asemenea, furnizarea de activități de achiziție auxiliare.

Articolul 38

Achiziții comune ocazionale

(1)  Două sau mai multe autorități contractante pot conveni să efectueze anumite achiziții specifice în comun.

(2)  În cazul în care o procedură de achiziții publice este efectuată în întregime în comun, în numele și în contul tuturor autorităților contractante în cauză, acestea sunt responsabile în mod solidar pentru îndeplinirea obligațiilor care le revin în temeiul prezentei directive. Această dispoziție se aplică, de asemenea, în cazurile în care o autoritate contractantă gestionează procedura, acționând în nume propriu și în numele celorlalte autorități contractante în cauză.

În cazul în care o procedură de achiziții publice nu este efectuată în întregime în numele și în contul autorităților contractante în cauză, acestea sunt responsabile solidar numai cu privire la părțile efectuate în comun. Fiecare autoritate contractantă este unica responsabilă de îndeplinirea obligațiilor sale în temeiul prezentei directive, în ceea ce privește părțile pe care le realizează, în nume și în cont propriu.

Articolul 39

Achiziții care implică autorități contractante din state membre diferite

(1)  Fără a aduce atingere dispozițiilor de la articolul 12, autoritățile contractante din state membre diferite pot acționa în comun pentru atribuirea contractelor de achiziții publice prin intermediul unuia dintre mijloacele prevăzute în prezentul articol.

Autoritățile contractante nu folosesc mijloacele prevăzute de prezentul articol în scopul evitării aplicării dispozițiilor obligatorii de drept public în conformitate cu dreptul Uniunii care li se aplică în statul lor membru.

(2)  Un stat membru nu interzice autorităților sale contractante să utilizeze activitățile de achiziție centralizate oferite de organismele centrale de achiziție situate în alt stat membru.

În ceea ce privește activitățile de achiziție centralizate oferite de un organism central de achiziție situat în alt stat membru decât cel al autorității contractante, statele membre pot totuși alege să precizeze că autoritățile lor contractante pot utiliza doar activitățile de achiziție centralizate definite la articolul 2 alineatul (1) punctul 14 litera (a) sau (b).

(3)  Prestarea activităților de achiziție centralizate de către un organism central de achiziție situat într-un alt stat membru se efectuează în conformitate cu dispozițiile de drept intern ale statului membru în care este situat organismul central de achiziție.

Dispozițiile de drept intern ale statului membru în care se află organismul central de achiziție se aplică, de asemenea, următoarelor:

(a) atribuirii unui contract în cadrul unui sistem dinamic de achiziții;

(b) efectuării unei reluări a competiției în cadrul unui acord-cadru;

(c) stabilirii, în conformitate cu articolul 33 alineatul (4) litera (a) sau (b), a operatorilor economici, parte la acordul-cadru, care îndeplinesc o anumită sarcină.

(4)  Mai multe autorități contractante din state membre diferite pot să atribuie în comun un contract de achiziție publică, să încheie un acord-cadru sau să administreze un sistem dinamic de achiziții. De asemenea, acestea pot, în limitele stabilite la articolul 33 alineatul (2) al doilea paragraf, să atribuie contracte pe baza acordului-cadru sau a sistemului dinamic de achiziții. Cu excepția cazului în care elementele necesare au fost reglementate printr-un acord internațional încheiat între statele membre în cauză, autoritățile contractante participante încheie un acord care stabilește:

(a) responsabilitățile părților și dispozițiile relevante de drept intern care rezultă;

(b) organizarea internă a procedurii de achiziție, inclusiv gestionarea procedurii, distribuția lucrărilor, produselor sau serviciilor care urmează să fie achiziționate și încheierea contractelor.

O autoritate contractantă participantă își îndeplinește obligațiile în temeiul prezentei directive în cazul în care achiziționează lucrări, produse sau servicii de la o autoritate contractantă care este responsabilă de procedura de achiziție. În momentul stabilirii responsabilităților și a dreptului intern aplicabil în conformitate cu litera (a), autoritățile contractante participante pot aloca responsabilități specifice între ele și pot stabili dispozițiile aplicabile din legislația națională a oricăruia dintre statele lor membre respective. Alocarea responsabilităților și dreptul intern aplicabil se menționează în documentele achiziției pentru contractele de achiziții publice atribuite în comun.

(5)  În cazul în care mai multe autorități contractante din state membre diferite au înființat o entitate comună, inclusiv o grupare europeană de cooperare teritorială în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European și al Consiliului ( 30 ) sau alte entități înființate în temeiul dreptului Uniunii, autoritățile contractante participante convin, printr-o decizie a organismului competent al entității comune, asupra aplicării normelor în materie de achiziții publice ale unuia dintre următoarele state membre:

(a) dispozițiile de drept intern ale statului membru în care entitatea comună își are sediul social;

(b) dispozițiile de drept intern ale statului membru în care entitatea comună își desfășoară activitățile.

Acordul menționat la primul paragraf se poate aplica pe o perioadă nedeterminată, atunci când este integrat în actul constitutiv al entității comune, sau poate fi limitat la o anumită perioadă de timp, la anumite tipuri de contracte sau la una sau mai multe atribuiri de contracte individuale.



CAPITOLUL III

Desfășurarea procedurii



Secțiunea 1

Pregătire

Articolul 40

Consultări preliminare ale pieței

Înainte de a lansa o procedură de achiziție, autoritățile contractante pot desfășura consultări ale pieței în vederea pregătirii achiziției și pentru a informa operatorii economici cu privire la proiectele și cerințele lor în materie de achiziții.

În acest scop, autoritățile contractante pot, de exemplu, să solicite sau să accepte consultanță de la autorități sau experți independenți sau de la participanți la piață. Respectiva consultanță poate fi utilizată la planificarea și desfășurarea procedurii de achiziții publice, cu condiția ca o astfel de consultanță să nu aibă ca efect denaturarea concurenței și să nu ducă la o încălcare a principiilor nediscriminării și transparenței.

Articolul 41

Implicarea prealabilă a candidaților sau a ofertanților

În cazul în care un candidat sau un ofertant sau o entitate legată de un candidat sau de un ofertant a oferit consultanță autorității contractante, în conformitate sau nu cu articolul 40, sau a participat la pregătirea procedurii de achiziție, autoritatea contractantă trebuie să ia măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că participarea respectivului candidat sau ofertant nu denaturează concurența.

Astfel de măsuri includ comunicarea către ceilalți candidați și ofertanți a informațiilor relevante care au fost transmise în contextul participării candidatului sau ofertantului la pregătirea procedurii de achiziție sau care decurg din această participare și stabilirea unor termene adecvate pentru primirea ofertelor. Candidatul sau ofertantul în cauză este exclus din cadrul procedurii numai dacă nu există niciun alt mijloc pentru a asigura respectarea principiului egalității de tratament.

Înainte de orice astfel de excludere, candidații sau ofertanții trebuie să fi avut posibilitatea de a demonstra că implicarea lor în pregătirea procedurii de achiziție nu poate denatura concurența. Măsurile adoptate trebuie documentate în raportul individual prevăzut la articolul 84.

Articolul 42

Specificații tehnice

(1)  Specificațiile tehnice definite la punctul 1 din anexa VII sunt stabilite în documentele achiziției. Specificația tehnică descrie caracteristicile pe care trebuie să le întrunească lucrările, serviciile sau produsele.

Caracteristicile respective se pot referi, de asemenea, la procesul sau metoda specifică de producție sau de execuție a lucrărilor, furnizare a produselor sau prestare a serviciilor solicitate sau la un proces specific pentru o altă etapă a ciclului de viață al acestora chiar și în cazul în care astfel de factori nu fac parte din structura lor materială, cu condiția să aibă legătură cu obiectul contractului și să fie proporționale cu valoarea și obiectivele acestuia.

Specificațiile tehnice pot preciza totodată dacă va fi necesar transferul drepturilor de proprietate intelectuală.

Pentru toate achizițiile destinate utilizării de către persoane fizice, indiferent dacă este vorba de publicul larg sau de personalul autorității contractante, aceste specificații tehnice se redactează, cu excepția cazurilor bine justificate, astfel încât să ia în considerare criteriile de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități sau proiectarea pentru toate categoriile de utilizatori.

În cazul în care printr-un act juridic al Uniunii sunt adoptate cerințe de accesibilitate obligatorii, specificațiile tehnice se definesc, în ceea ce privește criteriile de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități sau proiectarea pentru toate categoriile de utilizatori, prin trimitere la acestea.

(2)  Specificațiile tehnice permit accesul egal al operatorilor economici la procedura de achiziție și nu au efectul de a crea obstacole nejustificate în calea deschiderii către concurență a achizițiilor publice.

(3)  Fără a aduce atingere normelor tehnice obligatorii de la nivel național, în măsura în care sunt compatibile cu legislația Uniunii, specificațiile tehnice se formulează în unul dintre următoarele moduri:

(a) în termeni de performanțe sau de cerințe funcționale, incluzând caracteristici de mediu, cu condiția ca parametrii să fie suficient de exacți pentru ca ofertanții să poată stabili obiectul contractului și pentru ca autoritățile contractante să poată atribui contractul;

(b) făcând trimitere la specificații tehnice și, în ordinea preferinței, la standardele naționale care transpun standarde europene, la evaluări tehnice europene, specificații tehnice comune, standarde internaționale, alte sisteme de referință tehnice instituite de către organismele de standardizare europene sau – în lipsa oricărora dintre acestea – la standarde naționale, la agremente tehnice naționale sau specificații tehnice naționale referitoare la proiectarea, calcularea și execuția lucrărilor și la utilizarea produselor; fiecare trimitere este însoțită de mențiunea „sau echivalent”;

(c) în termeni de performanțe sau de cerințe funcționale, prevăzute la litera (a), făcând trimitere la specificațiile tehnice menționate la litera (b) ca mijloc de prezumție a conformității cu respectivele performanțe sau cerințe funcționale;

(d) făcând trimitere la specificațiile tehnice menționate la litera (b) pentru unele caracteristici și făcând trimitere la performanțele sau cerințele funcționale menționate la litera (a) pentru alte caracteristici.

(4)  Cu excepția cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului, specificațiile tehnice nu precizează un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic, și nici nu se referă la o marcă, la un brevet, la un tip, la o origine sau la o producție specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor întreprinderi sau produse. Această mențiune sau trimitere este autorizată, cu titlu excepțional, în cazul în care nu este posibilă o descriere suficient de exactă și de inteligibilă a obiectului contractului în conformitate cu alineatul (3). Mențiunea sau trimiterea respectivă este însoțită de cuvintele „sau echivalent”.

(5)  În cazul în care o autoritate contractantă utilizează opțiunea de a face trimitere la specificațiile tehnice menționate la alineatul (3) litera (b), aceasta nu respinge o ofertă pe motiv că lucrările, produsele sau serviciile oferite nu sunt conforme cu specificațiile tehnice la care se face trimitere, dacă ofertantul dovedește în oferta sa, prin orice mijloace adecvate, inclusiv prin mijloacele de probă prevăzute la articolul 44, că soluțiile propuse îndeplinesc într-un mod echivalent cerințele definite în specificațiile tehnice.

(6)  În cazul în care o autoritate contractantă utilizează opțiunea prevăzută la alineatul (3) litera (a) de a formula specificațiile tehnice în termeni de performanțe sau cerințe funcționale, aceasta nu respinge o ofertă de lucrări, produse sau servicii conforme cu un standard național care transpune un standard european, cu un agrement tehnic european, cu o specificație tehnică comună, cu un standard internațional sau cu un sistem tehnic de referință elaborat de un organism european de standardizare, dacă aceste specificații vizează performanțele sau cerințele funcționale pe care le-a impus autoritatea respectivă.

În oferta sa, ofertantul dovedește, prin orice mijloace adecvate, inclusiv cele menționate la articolul 44, că lucrările, produsele sau serviciile conforme standardului satisfac performanțele sau cerințele funcționale impuse de autoritatea contractantă.

Articolul 43

Etichete

(1)  În cazul în care intenționează să achiziționeze lucrări, produse sau servicii cu anumite caracteristici de mediu, sociale sau de altă natură, autoritățile contractante pot solicita în specificațiile tehnice, criteriile de atribuire sau condițiile de executare a contractului o etichetă specifică drept dovadă că lucrările, serviciile sau produsele corespund cerințelor solicitate, dacă toate condițiile de mai jos sunt îndeplinite:

(a) cerințele etichetei se referă numai la criterii care sunt legate de obiectul contractului și sunt adecvate pentru a defini caracteristicile lucrărilor, produselor sau serviciilor care fac obiectul contractului;

(b) cerințele etichetei se bazează pe criterii nediscriminatorii și verificabile în mod obiectiv;

(c) etichetele sunt create printr-o procedură deschisă și transparentă, în cadrul căreia pot participa toate părțile interesate relevante, inclusiv organisme guvernamentale, consumatori, parteneri sociali, producători, distribuitori și organizații neguvernamentale;

(d) etichetele sunt accesibile tuturor părților interesate;

(e) cerințele etichetei sunt stabilite de o terță parte asupra căreia operatorul economic care solicită acordarea etichetei nu poate exercita o influență decisivă.

În cazul în care nu impun ca lucrările, produsele sau serviciile să îndeplinească toate cerințele etichetei, autoritățile contractante precizează cerințele etichetei la care se face trimitere.

Autoritățile contractante care impun o etichetă specifică acceptă toate etichetele care confirmă că lucrările, produsele sau serviciile îndeplinesc cerințe echivalente.

În cazul în care se poate demonstra că un operator economic nu are nicio posibilitate de a obține eticheta specifică indicată de autoritatea contractantă sau o etichetă echivalentă în termenele stabilite din motive care nu îi sunt imputabile, autoritatea contractantă acceptă și alte mijloace de probă adecvate care pot include un dosar tehnic al fabricantului, cu condiția ca operatorul economic în cauză să demonstreze că lucrările, produsele sau serviciile pe care urmează să le furnizeze îndeplinesc cerințele etichetei specifice sau cerințele specifice indicate de autoritatea contractantă.

(2)  În cazul în care o etichetă îndeplinește condițiile prevăzute la alineatul (1) literele (b), (c), (d) și (e), dar stabilește și cerințe care nu au legătură cu obiectul contractului, autoritățile contractante nu solicită eticheta ca atare, ci pot defini specificațiile tehnice prin referire la specificațiile detaliate ale etichetei respective, sau, dacă este necesar, la părțile acestora care sunt legate de obiectul contractului și sunt adecvate pentru a defini caracteristicile obiectului respectiv.

Articolul 44

Rapoarte de încercare, certificare și alte mijloace de probă

(1)  Autoritățile contractante pot impune operatorilor economici obligația de a furniza un raport de încercare de la un organism de evaluare a conformității sau un certificat eliberat de către un astfel de organism drept mijloc de probă care să ateste conformitatea cu cerințele sau criteriile stabilite în specificațiile tehnice, criteriile de atribuire sau condițiile de executare a contractului.

Atunci când solicită prezentarea unor certificate întocmite de un organism specific de evaluare a conformității, autoritățile contractante acceptă și certificatele emise de alte organisme echivalente de evaluare a conformității.

În sensul prezentului alineat, un organism de evaluare a conformității înseamnă un organism care efectuează activități de evaluare a conformității, inclusiv etalonare, încercare, certificare și inspecție acreditat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului ( 31 ).

(2)  Autoritățile contractante acceptă și alte mijloace de probă adecvate decât cele menționate la alineatul (1), cum ar fi un dosar tehnic al producătorului, în cazul în care operatorul economic în cauză nu are acces la certificatele sau rapoartele de încercare menționate la alineatul (1) sau nicio posibilitate de a le obține în termenele stabilite, cu condiția ca lipsa accesului să nu poată fi atribuită operatorului economic în cauză și cu condiția ca operatorul economic în cauză să dovedească că lucrările, iar operatorul economic în cauză dovedește că produsele sau serviciile furnizate de el îndeplinesc cerințele sau criteriile care figurează în specificațiile tehnice, în criteriile de atribuire sau în condițiile de executare a contractului.

(3)  Statele membre pun la dispoziția altor state membre, la cerere, toate informațiile referitoare la probele și documentele depuse în conformitate cu articolul 42 alineatul (6), articolul 43 și alineatele (1) și (2) din prezentul articol. Autoritățile competente din statul membru de stabilire al operatorului economic comunică respectivele informații în conformitate cu articolul 86.

Articolul 45

Variante

(1)  Autoritățile contractante pot autoriza ofertanții sau le pot solicita acestora să depună variante. Ele indică în anunțul de participare sau, dacă se utilizează un anunț de intenție ca mijloc de invitație la procedura concurențială de ofertare, în invitația pentru confirmarea interesului, dacă autorizează sau nu variantele, precum și dacă necesită sau nu variantele respective. Variantele nu se autorizează în lipsa unei astfel de mențiuni. Variantele se leagă de obiectul contractului.

(2)  Autoritățile contractante care autorizează sau care solicită variantele menționează în documentele achiziției cerințele minime pe care ar trebui să le respecte aceste variante, precum și eventualele cerințe specifice pentru prezentarea acestora, în special dacă variantele pot fi depuse numai în cazul în care a fost depusă și o ofertă, care nu este o variantă. Ele se asigură totodată că criteriile de atribuire alese pot fi aplicate atât în cazul variantelor care îndeplinesc aceste cerințe minime, cât și în cazul ofertelor conforme care nu sunt variante.

(3)  Numai variantele care îndeplinesc cerințele minime impuse de către autoritățile contractante sunt luate în considerare.

În cazul procedurilor de atribuire a unor contracte de achiziții publice de produse sau de servicii, autoritățile contractante care au autorizat sau au solicitat utilizarea variantelor nu resping o variantă din simplul motiv că ar conduce, dacă ar fi selectată, fie la un contract de achiziții publice de servicii în locul unui contract de achiziții publice de produse, fie la un contract de achiziții publice de produse în locul unui contract de achiziții publice de servicii.

Articolul 46

Împărțirea contractelor pe loturi

(1)  Autoritățile contractante pot decide să atribuie un contract sub formă de loturi separate și pot stabili dimensiunea și obiectul unor astfel de loturi.

Cu excepția respectării contractelor a căror diviziune este obligatorie în conformitate cu alineatul (4) de la prezentul articol, autoritățile contractante indică principalele motive care stau la baza deciziei lor de a nu face împărțirea pe loturi, care se include în documentele achiziției sau în raportul individual menționat la articolul 84.

(2)  Autoritățile contractante precizează, în anunțul de participare sau în invitația pentru confirmarea interesului, dacă ofertele pot fi depuse pentru unul, pentru câteva sau pentru toate loturile.

Autoritățile contractante pot, chiar și atunci când pot fi depuse oferte pentru mai multe sau pentru toate loturile, să limiteze numărul de loturi care pot fi atribuite unui ofertant, cu condiția ca numărul maxim de loturi pentru fiecare ofertant să fie indicat în anunțul de participare sau în invitația pentru confirmarea interesului. Autoritățile contractante indică în documentele achiziției criteriile sau normele obiective și nediscriminatorii pe care intenționează să le aplice pentru stabilirea loturilor care vor fi atribuite, în cazul în care aplicarea criteriilor de atribuire ar duce la atribuirea către un ofertant a unui număr de loturi mai mare decât numărul maxim.

(3)  Statele membre pot să prevadă că, în cazul în care pot fi atribuite mai multe loturi aceluiași ofertant, autoritățile contractante pot atribui contracte care combină mai multe sau toate loturile, în cazul în care acestea au precizat în anunțul de participare sau în invitația pentru confirmarea interesului că își rezervă posibilitatea de a face acest lucru și indică loturile sau grupurile de loturi care pot fi combinate.

(4)  Statele membre pot aplica alineatul (1) al doilea paragraf făcând obligatorie atribuirea contractelor sub formă de loturi separate în temeiul anumitor condiții care urmează să fie specificate în conformitate cu dreptul lor intern și având în vedere dreptul Uniunii. În aceste condiții, se aplică alineatul (2) primul paragraf și, după caz, alineatul (3).

Articolul 47

Stabilirea termenelor

(1)  Pentru stabilirea termenelor de primire a ofertelor și a cererilor de participare, autoritățile contractante țin seama de complexitatea contractului și de timpul necesar pentru pregătirea ofertelor, fără a aduce atingere termenelor minime prevăzute la articolele 27-31.

(2)  În cazul în care ofertele pot fi făcute numai după o vizită la fața locului sau după inspectarea la fața locului a documentelor aflate la baza documentelor achiziției, termenele pentru primirea ofertelor, care vor fi mai mari decât termenele minime prevăzute la articolele 27-31, se stabilesc astfel încât toți operatorii economici interesați să aibă cunoștință de toate informațiile necesare pentru prezentarea ofertelor.

(3)  Autoritățile contractante prelungesc termenele pentru primirea ofertelor, astfel încât toți operatorii economici interesați să poată avea cunoștință de toate informațiile necesare pentru prezentarea ofertelor, în următoarele cazuri:

(a) atunci când, din indiferent ce motiv, informațiile suplimentare nu se transmit cu cel puțin șase zile înainte de termenul stabilit pentru primirea ofertelor, deși au fost solicitate de operatorul economic în timp util. În cazul unei proceduri accelerate, menționate la articolul 27 alineatul (3) și la articolul 28 alineatul (6), această perioadă este de patru zile;

(b) în cazul în care se modifică semnificativ documentele achiziției.

Durata prelungirii este proporțională cu importanța informațiilor sau a modificării.

În cazul în care informațiile suplimentare nu au fost solicitate în timp util sau importanța lor în vederea pregătirii ofertelor reprezentative este nesemnificativă, autoritățile contractante nu sunt obligate să prelungească termenele.



Secțiunea 2

Publicare și transparență

Articolul 48

Anunțuri de intenție

(1)  Autoritățile contractante își pot face cunoscute intențiile cu privire la achizițiile planificate prin publicarea unui anunț de intenție. Anunțurile respective conțin informațiile prevăzute în anexa V partea B secțiunea I. Ele se publică fie de către Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, fie de către autoritățile contractante pe profilul lor de cumpărător, în conformitate cu anexa VIII punctul 2 litera (b). În cazul în care anunțul de intenție este publicat de către autoritățile contractante pe profilul lor de cumpărător, acestea notifică publicarea pe profilul lor de cumpărător către Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene în conformitate cu anexa VIII. Anunțurile respective conțin informațiile prevăzute în anexa V partea A.

(2)  Pentru procedurile restrânse și procedurile competitive cu negociere, autoritățile contractante regionale și locale pot utiliza un anunț de intenție ca invitație la o procedură concurențială de ofertare, în conformitate cu articolul 26 alineatul (5), cu condiția ca anunțul să îndeplinească toate condițiile următoare:

(a) să se refere în mod specific la produsele, lucrările sau serviciile care vor face obiectul contractului ce urmează să fie atribuit;

(b) să menționeze că atribuirea contractului se va face prin procedură restrânsă sau prin procedură competitivă cu negociere, fără publicarea ulterioară a unei invitații la procedura concurențială de ofertare, și să îi invite pe operatorii economici interesați să își exprime interesul în scris;

(c) să conțină, în plus față de informațiile prevăzute în anexa V partea B secțiunea I, informațiile prevăzute în anexa V partea B secțiunea II;

(d) să fi fost trimis în vederea publicării într-o perioadă cuprinsă între 35 de zile și 12 luni înainte de data trimiterii invitației menționate la articolul 54 alineatul (1).

Aceste anunțuri nu se publică pe profilul de cumpărător. Cu toate acestea, publicarea suplimentară la nivel național, în conformitate cu articolul 52, dacă este cazul, poate fi realizată pe un profil de cumpărător.

Perioada acoperită de anunțul de intenție este de maxim 12 luni de la data la care anunțul este transmis spre publicare. Cu toate acestea, în cazul contractelor de achiziții publice care au ca obiect servicii sociale și alte servicii specifice, anunțul de intenție menționat la articolul 75 alineatul (1) litera (b) poate acoperi o perioadă mai lungă de 12 luni.

Articolul 49

Anunțurile de participare

Anunțurile de participare se utilizează ca mijloc de invitație la procedura concurențială de ofertare pentru toate procedurile, fără a aduce atingere articolului 26 alineatul (5) al doilea paragraf și articolului 32. Anunțurile de participare conțin informațiile prevăzute în anexa V partea C și se publică în conformitate cu articolul 51.

Articolul 50

Anunțurile de atribuire a contractelor

(1)  În termen de cel mult 30 de zile de la încheierea unui contract sau a unui acord-cadru, care urmează deciziei de atribuire sau de încheiere, autoritățile contractante trimit un anunț de atribuire privind rezultatele procedurii de achiziție.

Anunțurile respective conțin informațiile prevăzute în anexa V partea D și se publică în conformitate cu articolul 51.

(2)  În cazul în care invitația la procedura concurențială de ofertare pentru contractul în cauză a fost făcută sub forma unui anunț de intenție și autoritatea contractantă a hotărât că nu va atribui alte contracte pe parcursul perioadei vizate de anunțul de intenție, anunțul de atribuire a contractului conține o mențiune specifică în acest sens.

În cazul acordurilor-cadru încheiate în conformitate cu articolul 33, autoritățile contractante nu sunt obligate să trimită un anunț privind rezultatele procedurii de achiziție pentru fiecare contract bazat pe acordul-cadru. Statele membre pot impune autorităților contractante să grupeze trimestrial anunțurile privind rezultatele procedurii de achiziție pentru contractele întemeiate pe acordul-cadru. În acest caz, autoritățile contractante trimit anunțurile grupate în termen de 30 de zile de la încheierea fiecărui trimestru.

(3)  Autoritățile contractante transmit un anunț de atribuire a contractului în termen de 30 de zile de la atribuirea fiecărui contract bazat pe un sistem dinamic de achiziții. Acestea pot grupa însă respectivele anunțuri trimestrial. În acest caz, acestea trimit anunțurile grupate în termen de 30 de zile de la încheierea fiecărui trimestru.

(4)  Anumite informații privind atribuirea contractului sau încheierea acordului-cadru pot să nu fie publicate în cazul în care dezvăluirea lor ar împiedica aplicarea legii sau ar fi contrară în alt mod interesului public, sau ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale unui anumit operator economic public sau privat, sau ar putea aduce atingere concurenței loiale între operatorii economici.

Articolul 51

Forma și modalitățile de publicare a anunțurilor

(1)  Anunțurile menționate la articolele 48, 49 și 50 includ informațiile prevăzute în anexa V în formatul formularelor standard, inclusiv al formularelor standard de corrigendum.

Comisia stabilește formularele standard prin intermediul actelor de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 89 alineatul (2).

(2)  Anunțurile menționate la articolele 48, 49 și 50 se elaborează, se transmit prin mijloace electronice Oficiului pentru Publicații al Uniunii Europene și se publică în conformitate cu anexa VIII. Anunțurile se publică în termen de cel mult cinci zile de la data trimiterii. Costurile de publicare a anunțurilor de către Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene sunt suportate de Uniune.

(3)  Anunțurile menționate la articolele 48, 49 și 50 se publică integral în limba (limbile) oficială (oficiale) ale instituțiilor Uniunii aleasă (alese) de autoritatea contractantă. Această versiune lingvistică sau aceste versiuni lingvistice este singura autentică (sunt singurele autentice). Un rezumat al elementelor importante din fiecare anunț se publică în celelalte limbi oficiale ale instituțiilor Uniunii.

(4)  Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene se asigură că textul integral și rezumatul anunțurilor de intenție menționate la articolul 48 alineatul (2) și ale invitațiilor la proceduri concurențiale de ofertare care prevăd un sistem dinamic de achiziții, astfel cum este prevăzut la articolul 34 alineatul (4) litera (a), continuă să fie publicate:

(a) în cazul anunțurilor de intenție, timp de 12 luni sau până la primirea unui anunț de atribuire a contractului, conform dispozițiilor de la articolul 50, care să indice că nu se vor atribui alte contracte pe parcursul perioadei de 12 luni vizate de invitația la procedura concurențială de ofertare. Cu toate acestea, în cazul contractelor de achiziții publice care au ca obiect servicii sociale și alte servicii specifice, anunțul de intenție menționat la articolul 75 alineatul (1) litera (b) continuă să fie publicat până la sfârșitul perioadei sale de valabilitate indicată inițial sau până la primirea unui anunț de atribuire a contractului, conform dispozițiilor de la articolul 50, care să indice că nu se vor atribui alte contracte pe parcursul perioadei vizate de invitația la procedura concurențială de ofertare;

(b) în cazul invitațiilor la proceduri concurențiale de ofertare care prevăd instituirea unui sistem dinamic de achiziții, pe durata perioadei de valabilitate a sistemului dinamic de achiziții.

(5)  Autoritățile contractante sunt în măsură să prezinte dovedească data trimiterii anunțurilor.

Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene îi transmite autorității contractante o confirmare de primire a anunțului și de publicare a informațiilor trimise, menționând data publicării. Această confirmare constituie dovada publicării.

(6)  Autoritățile contractante pot publica anunțuri privind contracte de achiziții publice a căror publicare nu este obligatorie în temeiul prezentei directive, cu condiția ca aceste anunțuri să fie transmise Oficiului pentru Publicații al Uniunii Europene prin mijloace electronice, în conformitate cu formatul și modalitățile de transmitere indicate în anexa VIII.

Articolul 52

Publicarea la nivel național

(1)  Anunțurile prevăzute la articolele 48, 49 și 50 și informațiile pe care le conțin nu se publică la nivel național înainte de publicarea în conformitate cu articolul 51. Cu toate acestea, publicarea se poate face în orice caz la nivel național atunci când autoritățile contractante nu au fost notificate cu privire la publicare în termen de 48 de ore de la confirmarea primirii anunțului în conformitate cu articolul 51.

(2)  Anunțurile publicate la nivel național nu cuprind alte informații decât cele incluse în anunțurile trimise Oficiului pentru Publicații al Uniunii Europene sau publicate pe un profil de cumpărător, dar menționează data la care anunțul a fost trimis Oficiului pentru Publicații al Uniunii Europene sau data publicării acestuia pe profilul cumpărătorului.

(3)  Anunțurile de intenție nu se publică pe un profil de cumpărător înainte de transmiterea către Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene a anunțului privind publicarea lor în această formă. Ele menționează data acestei trimiteri.

Articolul 53

Disponibilitatea în format electronic a documentelor achiziției

(1)  Autoritățile contractante oferă acces liber, direct, total și gratuit, prin mijloace electronice, la documentele achiziției de la data publicării unui anunț în conformitate cu articolul 51 sau de la data la care a fost trimisă o invitație pentru confirmarea interesului. Textul anunțului sau al invitației pentru confirmarea interesului specifică adresa de internet la care sunt disponibile documentele achiziției.

În cazul în care nu poate fi oferit acces liber, direct, total și gratuit, prin mijloace electronice, la anumite documente ale achiziției, dintr-unul dintre motivele prevăzute la articolul 22 alineatul (1) al doilea paragraf, autoritățile contractante pot indica în anunț sau în invitația pentru confirmarea interesului că documentele achiziției în cauză vor fi transmise prin alte mijloace decât mijloace electronice, în conformitate cu alineatul (2) din prezentul articol. În acest caz, termenul de depunere a ofertelor se prelungește cu cinci zile, cu excepția cazurilor de urgență demonstrate în mod corespunzător menționate la articolul 27 alineatul (3), articolul 28 alineatul (6) și articolul 29 alineatul (1) al patrulea paragraf.

În cazul în care nu poate fi oferit acces liber, direct, total și gratuit, prin mijloace electronice, la anumite documente ale achiziției, deoarece autoritățile contractante intenționează să aplice articolul 21 alineatul (2) din prezenta directivă, acestea indică în anunț sau în invitația pentru confirmarea interesului ce măsuri menite să protejeze natura confidențială a informațiilor solicită și modul în care se poate obține accesul la documentele în cauză. În acest caz, termenul de depunere a ofertelor se prelungește cu cinci zile, cu excepția cazurilor de urgență demonstrate în mod corespunzător menționate la articolul 27 alineatul (3), articolul 28 alineatul (6) și articolul 29 alineatul (1) al patrulea paragraf.

(2)  Cu condiția să fi fost solicitate în timp util, autoritățile contractante furnizează cu cel puțin șase zile înainte de termenul stabilit pentru primirea ofertelor tuturor ofertanților care participă la procedura de achiziție informații suplimentare privind caietul de sarcini și orice documente suplimentare. În cazul unei proceduri accelerate, menționate la articolul 27 alineatul (3) și la articolul 28 alineatul (6), această perioadă este de patru zile.

Articolul 54

Invitațiile către candidați

(1)  În cadrul procedurilor restrânse, al procedurilor de dialog competitiv, al parteneriatelor pentru inovare și al procedurilor competitive cu negociere, autoritățile contractante invită simultan și în scris candidații selectați să își depună ofertele sau, în cazul dialogului competitiv, să participe la dialog.

În cazul în care se utilizează un anunț de intenție ca invitație la procedura concurențială de ofertare, în conformitate cu articolul 48 alineatul (2), autoritățile contractante îi invită simultan și în scris pe operatorii economici care și-au exprimat interesul să confirme menținerea în continuare a acestui interes.

(2)  Invitațiile menționate la alineatul (1) de la prezentul articol includ o trimitere la adresa electronică unde au fost puse la dispoziție direct, prin mijloace electronice, documentele achiziției. Invitațiile sunt însoțite de documentele achiziției, în cazul în care aceste documente nu au făcut obiectul accesului liber, direct, total și gratuit, din motivele prevăzute la articolul 53 alineatul (1) al doilea sau al treilea paragraf, și nu au fost deja puse la dispoziție în alt mod. În plus, invitațiile menționate la alineatul (1) de la prezentul articol includ informațiile prevăzute în anexa IX.

Articolul 55

Informarea candidaților și a ofertanților

(1)  Autoritățile contractante informează cât mai curând posibil pe fiecare candidat și ofertant cu privire la deciziile luate în ceea ce privește încheierea unui acord-cadru, atribuirea contractului sau admiterea într-un sistem dinamic de achiziții, inclusiv cu privire la motivele care stau la baza oricărei decizii de a nu încheia un acord-cadru, de a nu atribui un contract pentru care s-a lansat o invitație la procedura concurențială de ofertare, de a reia procedura ori de a nu implementa un sistem dinamic de achiziții.

(2)  La cererea candidatului sau a ofertantului interesat, autoritățile contractante, cât mai curând posibil și în orice caz în termen de 15 zile de la primirea unei cereri scrise, comunică:

(a) fiecărui candidat respins, motivele respingerii cererii de participare;

(b) fiecărui ofertant respins, motivele respingerii ofertei sale, inclusiv, în cazurile prevăzute la articolul 42 alineatele (5) și (6), motivele deciziei de neechivalare sau motivele deciziei conform căreia lucrările, produsele sau serviciile nu corespund cerințelor funcționale sau de performanță;

(c) fiecărui ofertant care a prezentat o ofertă admisibilă, caracteristicile și avantajele relative ale ofertei selectate, precum și numele ofertantului câștigător sau al părților la acordul-cadru;

(d) fiecărui ofertant care a făcut o ofertă admisibilă, informații referitoare la desfășurarea și progresul negocierilor și al dialogului cu ofertanții.

(3)  Autoritățile contractante pot decide să nu comunice anumite informații prevăzute la alineatele (1) și (2) privind atribuirea contractului, încheierea acordului-cadru sau admiterea într-un sistem dinamic de achiziții, în cazul în care dezvăluirea respectivelor informații ar împiedica asigurarea aplicarea legii sau ar fi contrară interesului public, ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale unui anumit operator economic public sau privat, sau ar aduce atingere concurenței loiale dintre operatorii economici.



Secțiunea 3

Selecția participanților și atribuirea contractelor

Articolul 56

Principii generale

(1)  Contractele se atribuie pe baza criteriilor prevăzute în conformitate cu articolele 67-69, sub rezerva verificării de către autoritatea contractantă, în conformitate cu articolele 59-61, a îndeplinirii tuturor următoarelor condiții:

(a) oferta este conformă cu cerințele, condițiile și criteriile stabilite în anunțul de participare sau în invitația pentru confirmarea interesului și în documentele achiziției, ținând cont, după caz, de dispozițiile de la articolul 45;

(b) oferta a fost prezentată de un ofertant care nu este exclus în conformitate cu articolul 57 și care îndeplinește criteriile de selecție prevăzute de autoritatea contractantă în conformitate cu articolul 58 și, dacă este cazul, regulile și criteriile nediscriminatorii menționate la articolul 65.

Autoritățile contractante pot decide să nu atribuie un contract ofertantului care a depus oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, dacă stabilesc că oferta nu este conformă cu obligațiile aplicabile menționate la articolul 18 alineatul (2).

(2)  În cazul procedurilor deschise, autoritățile contractante pot decide să examineze ofertele înainte de a verifica absența motivelor de excludere și îndeplinirea criteriilor de selecție în conformitate cu articolele 57-64. Atunci când fac uz de această posibilitate, acestea se asigură că verificarea lipsei motivelor de excludere și a îndeplinirii criteriilor de selecție se realizează în mod imparțial și transparent, astfel încât să nu se atribuie contracte unui ofertant care ar fi trebuit exclus în conformitate cu articolul 57 sau care nu îndeplinește criteriile de selecție stabilite de autoritatea contractantă.

Statele membre pot exclude utilizarea procedurii de la primul paragraf pentru anumite tipuri de achiziții publice sau circumstanțe specifice sau pot să o limiteze la aceasta.

(3)  În cazul în care informațiile sau documentele care trebuie depuse de către operatorii economici sunt sau par a fi incomplete sau eronate, sau în cazul în care lipsesc anumite documente, autoritățile contractante pot, cu excepția unor dispoziții contrare din dreptul intern de punere în aplicare a prezentei directive, să solicite operatorilor economici în cauză să prezinte, să suplimenteze, să clarifice sau să completeze informațiile sau documentele relevante într-un termen adecvat, cu condiția ca astfel de solicitări să fie realizate respectând pe deplin principiile egalității de tratament și transparenței.

(4)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 87 pentru modificarea listei din anexa X, în cazul în care acest lucru este necesar, în vederea adăugării noilor acorduri internaționale care au fost ratificate de toate statele membre sau în cazul în care acordurile internaționale existente menționate nu mai sunt ratificate de către toate statele membre sau sunt în vreun fel modificate, de exemplu în ceea ce privește domeniul de aplicare, conținutul sau denumirea.



Subsecțiunea 1

Criterii de selecție calitativă

Articolul 57

Motive de excludere

(1)  Autoritățile contractante exclud un operator economic de la participarea la o procedură de achiziții publice în cazul în care au stabilit, prin verificare în conformitate cu articolele 59, 60 și 61, sau au cunoștință în alt mod că operatorul economic respectiv a făcut obiectul unei condamnări pronunțate printr-o hotărâre definitivă, pentru unul dintre următoarele motive:

(a) participarea la o organizație criminală, în sensul articolului 2 din Decizia-cadru 2008/841/JAI a Consiliului ( 32 );

(b) corupție, așa cum este definită la articolul 3 din Convenția privind lupta împotriva corupției care implică funcționari ai Comunităților Europene sau funcționari ai statelor membre ale Uniunii Europene ( 33 ) și la articolul 2 alineatul (1) din Decizia-cadru 2003/568/JAI a Consiliului ( 34 ), sau așa cum este definită în legislația internă a autorității contractante sau a operatorului economic;

(c) fraudă, în sensul articolului 1 din Convenția privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene ( 35 );

(d) infracțiuni teroriste sau infracțiuni legate de activitățile teroriste, așa cum sunt definite la articolul 1, respectiv la articolul 3 din Decizia-cadru 2002/475/JAI a Consiliului ( 36 ), sau instigare, complicitate sau tentativă de a săvârși o infracțiune, în sensul articolului 4 din respectiva decizie-cadru;

(e) spălare de bani sau finanțarea terorismului, așa cum sunt definite la articolul 1 din Directiva 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 37 );

(f) exploatarea prin muncă a copiilor și alte forme de trafic de persoane, astfel cum sunt definite la articolul 2 din Directiva 2011/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului ( 38 ).

Obligația de a exclude un operator economic se aplică și în cazul în care persoana condamnată printr-o hotărâre definitivă este membru al organismului de administrare, de conducere sau de control al respectivului operator economic sau are putere de reprezentare, de decizie sau de control în cadrul acestuia.

(2)  Un operator economic este exclus de la participarea la o procedură de achiziție publică în cazul în care autoritatea contractantă are cunoștință de faptul că operatorul economic și-a încălcat obligațiile privind plata impozitelor sau a contribuțiilor la asigurările sociale și în cazul în care acest lucru a fost stabilit printr-o hotărâre judecătorească sau decizie administrativă având caracter definitiv și obligatoriu, în conformitate cu dispozițiile legale ale țării în care acesta este stabilit sau cu cele ale statului membru al autorității contractante.

În plus, autoritățile contractante pot exclude sau li se poate solicita de către statele membre să excludă de la participarea la o procedură de achiziție un operator economic în cazul în care autoritatea contractantă poate demonstra prin orice mijloace adecvate că operatorul economic și-a încălcat obligațiile privind plata impozitelor sau a contribuțiilor la asigurările sociale.

Prezentul alineat nu se mai aplică în cazul în care operatorul economic și-a îndeplinit obligațiile plătind impozitele sau contribuțiile la asigurările sociale datorate sau încheind un aranjament cu caracter obligatoriu în vederea plății acestora, inclusiv, după caz, a eventualelor dobânzi acumulate sau a amenzilor.

(3)  Statele membre pot prevedea o derogare de la excluderea obligatorie prevăzută la alineatele (1) și (2), în mod excepțional, pentru cerințe imperative de interes public, precum sănătatea publică sau protecția mediului.

Statele membre pot prevedea, de asemenea, o derogare de la excluderea obligatorie prevăzută la alineatul (2) în cazul în care o excludere ar fi în mod evident disproporționată, mai ales atunci când sunt neplătite doar sume minore din impozite sau contribuții la asigurările sociale sau atunci când operatorul economic a fost informat cu privire la suma exactă datorată în urma încălcării obligațiilor sale legate de plata impozitelor sau a contribuțiilor la asigurările sociale într-un moment în care nu a avut posibilitatea să ia măsurile prevăzute la alineatul (2) al treilea paragraf înainte de expirarea termenului pentru solicitarea participării sau, în proceduri deschise, a termenului pentru depunerea ofertei.

(4)  Autoritățile contractante pot exclude sau statele membre le pot solicita acestora să excludă de la participarea la o procedură de achiziție publică orice operator economic aflat în oricare din următoarele situații:

(a) în cazul în care autoritatea contractantă poate demonstra prin orice mijloc adecvat o încălcare a obligațiilor aplicabile menționate la articolul 18 alineatul (2);

(b) dacă operatorul economic este în stare de faliment sau în situație de insolvență sau de lichidare, de administrare judiciară, de concordat preventiv, de încetare a activității sau în orice altă situație similară care rezultă în urma unei proceduri de aceeași natură prevăzute de legislația și reglementările naționale;

(c) dacă autoritatea contractantă poate demonstra prin mijloace adecvate că operatorul economic se face vinovat de o abatere profesională gravă, care pune sub semnul întrebării integritatea sa;

(d) dacă autoritatea contractantă are suficiente indicii plauzibile pentru a demonstra că operatorul economic a încheiat cu alți operatori economici acorduri care vizează denaturarea concurenței;

(e) dacă un conflict de interese în sensul articolului 24 nu poate fi remediat efectiv prin alte măsuri mai puțin intruzive;

(f) în cazul în care o denaturare a concurenței din cauza participării anterioare a operatorilor economici la pregătirea procedurii de achiziții, astfel cum se menționează la articolul 41, nu poate fi remediată prin alte măsuri mai puțin intruzive;

(g) dacă operatorul economic a dat dovadă de deficiențe semnificative sau persistente la îndeplinirea unei cerințe de fond prevăzute de un contract de achiziții publice anterior, de un contract anterior încheiat cu o entitate contractantă sau de un contract de concesiune anterior care au dus la încetarea anticipată a respectivului contract anterior, daune-interese sau alte sancțiuni comparabile;

(h) în cazul în care operatorul economic s-a făcut grav vinovat de declarații false la furnizarea informațiilor necesare pentru verificarea absenței motivelor de excludere sau a îndeplinirii criteriilor de selecție, nu a divulgat aceste informații sau nu este în măsură să prezinte documentele justificative solicitate în conformitate cu articolul 59; sau

(i) în cazul în care operatorul economic a încercat să influențeze în mod nepermis procesul decizional al autorității contractante, să obțină informații confidențiale care i-ar putea conferi avantaje necuvenite în cadrul procedurii de achiziții publice sau să furnizeze din neglijență informații false care pot avea o influență semnificativă asupra deciziilor privind excluderea, selecția și atribuirea.

În pofida literei (b) de la primul paragraf, statele membre pot solicita sau pot dispune posibilitatea pentru autoritatea contractantă de a nu exclude un operator economic care se află într-una dintre situațiile menționate la litera respectivă atunci când autoritatea contractantă a stabilit că operatorul economic în cauză va fi capabil să execute contractul, ținând cont de normele naționale aplicabile și de măsurile privind continuarea activității în cazul situațiilor menționate la litera (b).

(5)  Autoritățile contractante exclud, în orice moment în cursul procedurii, un operator economic în cazul în care se constată că acesta se află, având în vedere faptele comise sau omise, fie înainte, fie în cursul procedurii, în una dintre situațiile menționate la alineatele (1) și (2).

În orice moment în cursul procedurii, autoritățile contractante pot să excludă sau statele membre le pot solicita să excludă un operator economic în cazul în care se constată că operatorul economic se află, având în vedere faptele comise sau omise, fie înainte, fie în cursul procedurii, în una dintre situațiile menționate la alineatul (4).

(6)  Orice operator economic care se află în una dintre situațiile menționate la alineatele (1) și (4) poate furniza dovezi care să arate că măsurile luate de operatorul economic sunt suficiente pentru a demonstra fiabilitatea acestuia, în ciuda existenței unui motiv relevant de excludere. Dacă astfel de dovezi sunt considerate suficiente, operatorul economic în cauză nu este exclus de la procedura de achiziție.

În acest scop, operatorul economic dovedește că a plătit sau s-a angajat să plătească o compensație în ceea ce privește eventualele prejudicii cauzate prin infracțiune sau prin abatere, că a clarificat complet faptele și împrejurările, cooperând activ cu autoritățile însărcinate cu investigația și că a luat măsuri concrete la nivel tehnic, organizațional și în materie de personal, adecvate pentru a preveni orice noi infracțiuni sau abateri.

Măsurile luate de către operatorii economici sunt evaluate ținând seama de gravitatea și de circumstanțele particulare ale infracțiunii sau ale abaterii. În cazul în care măsurile sunt considerate insuficiente, operatorul economic primește o expunere a motivelor respectivei decizii.

Un operator economic care a fost exclus prin hotărâre definitivă de la participarea la procedurile de achiziții publice sau de atribuire de concesiuni nu are dreptul să facă uz de posibilitatea prevăzută în temeiul prezentului alineat în statele membre în care hotărârea produce efecte în timpul perioadei de excludere care rezultă din respectiva hotărâre.

(7)  Prin intermediul unui act legislativ sau administrativ național și cu respectarea dreptului Uniunii, statele membre precizează condițiile de aplicare a prezentului articol. Acestea stabilesc, în special, perioada maximă de excludere dacă operatorul economic nu ia niciun fel de măsuri, astfel cum este prevăzut la alineatul (6), pentru a-și demonstra fiabilitatea. În cazul în care perioada de excludere nu a fost stabilită prin hotărâre definitivă, respectiva perioadă nu trebuie să depășească cinci ani de la data condamnării pronunțate prin hotărârea definitivă, în cazurile menționate la alineatul (1), și trei ani de la data evenimentului relevant, în cazurile prevăzute la alineatul (4).

Articolul 58

Criterii de selecție

(1)  Criteriile de selecție se pot referi la:

(a) capacitatea de exercitare a activității profesionale;

(b) situația economică și financiară;

(c) capacitatea tehnică și profesională.

Autoritățile contractante pot impune operatorilor economici doar criteriile menționate la alineatele (2), (3) și (4) drept cerințe de participare. Autoritățile contractante limitează eventualele cerințe de participare la cele care sunt adecvate pentru a garanta că un candidat sau ofertant are capacitatea juridică și financiară și competențele tehnice și profesionale pentru a executa contractul care urmează să fie atribuit. Toate cerințele trebuie să aibă legătură cu obiectul contractului și să fie proporționale cu acesta.

(2)  În ceea ce privește capacitatea de exercitare a activității profesionale, autoritățile contractante pot impune operatorilor economici obligația de a fi înscriși în unul dintre registrele profesionale sau comerciale din statul membru de stabilire, care figurează în anexa XI sau de a se conforma oricăror cerințe stabilite în respectiva anexă.

Pentru procedurile de achiziții publice de servicii, în cazul în care operatorii economici au nevoie de o autorizație specială sau trebuie să fie membri ai unei anumite organizații pentru a putea presta serviciile în cauză în țara lor de origine, autoritatea contractantă le poate solicita să demonstreze că dețin o astfel de autorizație sau că aparțin unei astfel de organizații.

(3)  În ceea ce privește situația economică și financiară, autoritățile contractante pot impune cerințe care să asigure faptul că operatorii economici dispun de capacitatea economică și financiară necesare pentru a executa contractul. În acest scop, autoritățile contractante pot solicita, în special, ca operatorii economici să aibă o cifră de afaceri anuală minimă, inclusiv o anumită cifră de afaceri minimă în domeniul la care se referă contractul. În plus, autoritățile contractante pot solicita ca operatorii economici să furnizeze informații privind evidențele lor anuale care să arate, de exemplu, raportul între active și pasive. Acestea pot solicita, de asemenea, o asigurare la nivel adecvat împotriva riscurilor profesionale.

Cifra de afaceri anuală minimă impusă operatorilor economici nu depășește de două ori valoarea estimată a contractului, cu excepția cazurilor bine justificate precum cele legate de riscurile speciale aferente naturii lucrărilor, a serviciilor sau a produselor. Autoritatea contractantă indică principalele motive pentru o astfel de cerință în documentele achiziției sau în raportul individual menționat la articolul 84.

De exemplu, raportul între active și pasive poate fi luat în considerare atunci când autoritatea contractantă precizează metodele și criteriile pentru această luare în considerare în documentele achiziției. Aceste metode și criterii sunt transparente, obiective și nediscriminatorii.

Atunci când un contract este împărțit în loturi, prezentul articol se aplică pentru fiecare lot individual. Cu toate acestea, autoritatea contractantă poate stabili cifra de afaceri anuală minimă impusă operatorilor economici cu referire la grupuri de loturi, în cazul în care ofertantului câștigător îi sunt atribuite mai multe loturi care trebuie executate în același timp.

În cazul în care urmează să se atribuie contracte bazate pe un acord-cadru în urma reluării competiției, cifra de afaceri anuală maximă menționată la paragraful al doilea al acestui alineat se calculează în funcție de dimensiunea maximă anticipată a contractelor specifice care vor fi executate în același timp sau, dacă aceasta nu este cunoscută, pe baza valorii estimate a acordului-cadru. În cazul unor sisteme dinamice de achiziții, cifra de afaceri anuală maximă menționată la al doilea paragraf se calculează pe baza dimensiunii maxime anticipate a contractelor specifice care urmează să fie atribuite în cadrul sistemului respectiv.

(4)  În ceea ce privește capacitatea tehnică și profesională, autoritățile contractante pot impune cerințe care să asigure faptul că operatorii economici dețin experiența și resursele umane și tehnice necesare pentru a executa contractul la un standard de calitate corespunzător.

Autoritățile contractante pot impune, în special, ca operatorii economici să aibă un nivel suficient de experiență demonstrată prin referințe adecvate din cadrul contractelor executate în trecut. O autoritate contractantă poate presupune că un operator economic nu deține capacitățile profesionale necesare în cazul în care autoritatea contractantă a constatat că operatorul economic se află într-o situație de conflict de interese care ar putea afecta în mod negativ executarea contractului.

În cazul procedurilor de achiziții publice de produse care necesită lucrări de amplasare sau instalare, servicii sau lucrări, capacitatea profesională a operatorilor economici de a presta serviciile sau de a executa instalațiile sau lucrările poate fi evaluată în funcție de aptitudinile, eficiența, experiența și fiabilitatea lor.

(5)  Autoritățile contractante precizează condițiile impuse pentru participare, care pot fi exprimate ca niveluri minime de capacitate, împreună cu mijloacele de probă corespunzătoare, în anunțul de participare sau în invitația pentru confirmarea interesului.

Articolul 59

Documentul european de achiziție unic

(1)  La momentul depunerii cererilor de participare sau a ofertelor, autoritățile contractante acceptă documentul european de achiziție unic (DEAU), constând într-o declarație pe propria răspundere actualizată ca dovadă preliminară în locul certificatelor eliberate de către autoritățile publice sau de către terțe părți care confirmă că operatorul economic în cauză îndeplinește oricare dintre următoarele condiții:

(a) nu se află în una dintre situațiile menționate la articolul 57 în care operatorii economici sunt sau pot fi excluși;

(b) îndeplinește criteriile de selecție relevante care au fost stabilite în conformitate cu articolul 58;

(c) dacă este cazul, respectă regulile și criteriile obiective care au fost stabilite în conformitate cu articolul 65.

În cazul în care operatorul economic se bazează pe capacitățile altor entități, în conformitate cu articolul 63, DEAU include, de asemenea, informațiile menționate la primul paragraf de la prezentul alineat cu privire la entitățile respective.

DEAU constă într-o declarație oficială a operatorului economic, potrivit căreia nu se aplică motivul relevant de excludere și/sau este îndeplinit criteriul de selecție relevant, și furnizează informațiile relevante solicitate de către autoritatea contractantă. Pe lângă acestea, DEAU identifică autoritatea publică sau partea terță responsabilă cu întocmirea documentelor justificative și conține o declarație oficială care să ateste că operatorul economic va putea să furnizeze, la cerere și fără întârziere, documentele justificative respective.

În cazul în care autoritatea contractantă poate obține documentele justificative direct prin accesarea unei baze de date în conformitate cu alineatul (5), DEAU cuprinde, de asemenea, informațiile solicitate în acest scop, cum ar fi adresa de internet a bazei de date, orice dată de identificare și, dacă este cazul, declarația necesară de acordare a consimțământului.

Operatorii economici pot reutiliza un DEAU deja utilizat într-o procedură de achiziții precedentă, cu condiția să confirme că informațiile cuprinse în acesta sunt în continuare corecte.

(2)  DEAU se elaborează pe baza unui formular standard. Comisia stabilește respectivul formular standard prin intermediul actelor de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare sunt adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 89 alineatul (3).

DEAU se eliberează exclusiv în format electronic.

(3)  În pofida articolului 92, Comisia revizuiește aplicarea practică DEAU, ținând seama de dezvoltarea tehnică a bazelor de date în statele membre, și prezintă un raport în acest sens Parlamentului European și Consiliului cel târziu la 18 aprilie 2017.

Acolo unde este cazul, Comisia prezintă propuneri de soluții de optimizare a accesului transfrontalier la astfel de baze de date și a utilizării certificatelor și atestărilor pe piața internă.

(4)  O autoritate contractantă poate cere ofertanților și candidaților, în orice moment în timpul procedurii, să depună toate sau o parte dintre documentele justificative dacă acest lucru este necesar pentru a asigura desfășurarea corespunzătoare a procedurii.

Înainte de atribuirea contractului, cu excepția situațiilor în care contractele se bazează pe acorduri-cadru, în cazul în care astfel de contracte sunt încheiate în conformitate cu articolul 33 alineatul (3) sau articolul 33 alineatul (4) litera (a), autoritatea contractantă îi solicită ofertantului căruia a decis să îi atribuie contractul să prezinte documente justificative actualizate, în conformitate cu articolul 60 și, după caz, cu articolul 62. Autoritatea contractantă poate invita operatorii economici să completeze sau să clarifice certificatele primite în temeiul articolelor 60 și 62.

(5)  În pofida alineatului (4), operatorii economici nu sunt obligați să prezinte documente justificative sau alte probe documentare în cazul în care și în măsura în care autoritatea contractantă are posibilitatea de a obține certificatele sau informațiile relevante direct prin accesarea unei baze de date naționale în orice stat membru, disponibilă în mod gratuit, cum ar fi un registru național al achizițiilor publice, un dosar virtual al societăților, un sistem electronic de stocare a documentelor sau un sistem de preselecție.

În pofida alineatului (4), operatorii economici nu sunt obligați să prezinte documente justificative în cazul în care autoritatea contractantă care a atribuit contractul sau a încheiat acordul-cadru este deja în posesia documentelor respective.

În sensul primului paragraf, statele membre se asigură că bazele de date care conțin informații pertinente privind operatorii economici și care pot fi consultate de către autoritățile lor contractante pot fi, de asemenea, consultate, în aceleași condiții, de către autoritățile contractante din alte state membre.

(6)  Statele membre pun la dispoziție și actualizează în e-Certis lista completă a bazelor de date care conțin informații relevante privind operatorii economici, care pot fi consultate de către autoritățile contractante din alte state membre. Statele membre comunică altor state membre, la cerere, orice informații referitoare la bazele de date menționate în prezentul articol.

Articolul 60

Mijloace de probă

(1)  Autoritățile contractante pot solicita certificatele, declarațiile și celelalte mijloace de probă menționate la alineatele (2), (3) și (4) din prezentul articol și în anexa XII ca dovadă pentru absența motivelor de excludere astfel cum sunt menționate la articolul 57 și pentru îndeplinirea criteriilor de selecție în conformitate cu articolul 58.

Autoritățile contractante nu solicită alte mijloace de probă decât cele menționate în prezentul articol și la articolul 62. În ceea ce privește articolul 63, operatorii economici se pot baza pe orice mijloace corespunzătoare pentru a demonstra autorității contractante că vor avea la dispoziție resursele necesare.

(2)  Autoritățile contractante acceptă ca dovezi suficiente că niciunul dintre cazurile menționate la articolul 57 nu se aplică operatorului economic:

(a) în ceea ce privește alineatul (1) al articolului respectiv, prezentarea unui extras din registrul pertinent, cum ar fi cazierul judiciar sau, în lipsa acestuia, a unui document echivalent eliberat de o autoritate judiciară sau administrativă competentă din statul membru sau țara de origine sau de stabilire a operatorului economic din care să reiasă că aceste cerințe au fost îndeplinite;

(b) în ceea ce privește alineatul (2) și alineatul (4) litera (b) de la articolul respectiv, un certificat eliberat de autoritatea competentă a statului membru sau a țării în cauză;

În cazul în care statul membru sau țara în cauză nu eliberează astfel de documente sau certificate sau dacă acestea nu acoperă toate cazurile menționate la articolul 57 alineatele (1) și (2) și alineatul (4) litera (b), acestea pot fi înlocuite cu o declarație pe propria răspundere sau, în statele membre sau țările în care nu este prevăzută o astfel de declarație, cu o declarație solemnă făcută de persoana interesată în fața unei autorități judiciare sau administrative competente, a unui notar sau a unui organism profesional sau comercial competent, în statul membru sau țara de origine sau în statul membru sau țara de stabilire a operatorului economic.

Un stat membru furnizează, atunci când este cazul, o declarație oficială care precizează că documentele sau certificatele menționate în prezentul alineat nu sunt eliberate sau că acestea nu acoperă toate cazurile menționate la articolul 57 alineatele (1) și (2) și alineatul (4) litera (b). Astfel de declarații oficiale se pun la dispoziție prin intermediul arhivei de certificate online (e-Certis) menționate la articolul 61.

(3)  Ca regulă generală, dovada situației economice și financiare a operatorului economic poate fi furnizată prin una sau mai multe dintre referințele enumerate în anexa XII partea I.

În cazul în care, din motive întemeiate, operatorul economic nu poate prezenta referințele solicitate de autoritatea contractantă, acesta este autorizat să facă dovada situației sale economice și financiare prin orice alt document pe care autoritatea contractantă îl consideră adecvat.

(4)  Capacitățile tehnice ale operatorilor economici pot fi dovedite în unul sau mai multe dintre modurile enumerate în anexa XII partea II, în funcție de natura, cantitatea sau importanța și de utilizarea lucrărilor, a produselor sau a serviciilor.

(5)  Statele membre pun la dispoziția altor state membre, la cerere, toate informațiile referitoare la motivele de excludere enumerate la articolul 57, capacitatea de exercitare a activității profesionale și capacitatea financiară și tehnică a ofertanților menționați la articolul 58, precum și orice informații referitoare la mijloacele de probă menționate în prezentul articol.

Articolul 61

Arhiva de certificate online (e-Certis)

(1)  Pentru a facilita procedurile de atribuire transfrontaliere, statele membre se asigură că informațiile privind certificatele și alte forme de documente justificative introduse în e-Certis creată de Comisie sunt actualizate în permanență.

(2)  Autoritățile contractante recurg la e-Certis și solicită în principal acele tipuri de certificate sau forme de documente justificative care sunt cuprinse în e-Certis.

(3)  Comisia pune la dispoziție în e-Certis toate versiunile lingvistice ale DEAU.

Articolul 62

Standarde de asigurare a calității și standarde de management de mediu

(1)  Autoritățile contractante, în cazul în care solicită prezentarea unor certificate eliberate de organisme independente care să ateste că operatorul economic respectă anumite standarde de asigurare a calității, inclusiv privind accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități, se raportează la sistemele de asigurare a calității bazate pe seriile de standarde europene relevante certificate de organisme acreditate. Autoritățile contractante recunosc certificatele echivalente eliberate de organisme stabilite în alte state membre. Totodată, acestea acceptă și alte dovezi ale unor măsuri echivalente de asigurare a calității, în cazul în care operatorul economic în cauză nu a avut nicio posibilitate de a obține aceste certificate în termenele stabilite din motive care nu sunt imputabile operatorului economic respectiv, cu condiția ca acesta să dovedească faptul că măsurile propuse de asigurare a calității respectă standardele impuse de asigurare a calității.

(2)  Atunci când autoritățile contractante solicită prezentarea unor certificate întocmite de organisme independente care să ateste că operatorul economic respectă anumite standarde sau sisteme de management de mediu, acestea se raportează la sistemul de management de mediu și audit al Uniunii Europene (EMAS) sau la alte sisteme de management de mediu recunoscute în conformitate cu articolul 45 din Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 sau la alte standarde de management de mediu bazate pe standardele europene sau internaționale pertinente emise de organisme acreditate. Autoritățile contractante recunosc certificatele echivalente eliberate de organisme stabilite în alte state membre.

În cazul în care se poate demonstra că un operator economic nu a avut acces la astfel de certificate sau nu are nicio posibilitate de a le obține în termenele stabilite din motive care nu îi sunt imputabile, autoritatea contractantă acceptă și alte dovezi ale unor măsuri de management de mediu, cu condiția ca operatorul economic să dovedească faptul că aceste măsuri sunt echivalente cu cele impuse în temeiul sistemului sau standardului aplicabil de management de mediu.

(3)  Statele membre pun la dispoziția altor state membre, la cerere, în conformitate cu articolul 86, toate informațiile referitoare la documentele prezentate ca dovadă a respectării standardelor de calitate și de mediu menționate la alineatele (1) și (2).

Articolul 63

Utilizarea capacităților altor entități

(1)  În ceea ce privește criteriile referitoare la situația economică și financiară stabilite în conformitate cu articolul 58 alineatul (3) și criteriile privind capacitatea tehnică și profesională stabilite în conformitate cu articolul 58 alineatul (4), un operator economic poate, dacă este cazul și pentru un anumit contract, să recurgă la capacitățile altor entități, indiferent de natura juridică a legăturilor pe care le are cu acestea. În ceea ce privește criteriile referitoare la calificările educaționale și profesionale stabilite la anexa XII partea II litera (f) sau la experiența profesională relevantă, operatorii economici pot, cu toate acestea, să se bazeze doar pe capacitățile altor entități atunci când acestea din urmă vor desfășura activitățile sau serviciile pentru îndeplinirea cărora sunt necesare respectivele capacități. În cazul în care un operator economic dorește să se bazeze pe capacitățile altor entități, acesta dovedește autorității contractante că va avea la dispoziție resursele necesare, de exemplu prin prezentarea unui angajament din partea respectivelor entități în acest sens.

Autoritatea contractantă verifică, în temeiul articolelor 59, 60 și 61, dacă entitățile pe a căror capacitate operatorul economic intenționează să se bazeze îndeplinesc criteriile de selecție relevante și dacă există motive de excludere în temeiul articolului 57. Autoritatea contractantă solicită ca operatorul economic să înlocuiască o entitate care nu îndeplinește un criteriu de selecție relevant sau în legătură cu care există motive obligatorii de excludere. Autoritatea contractantă poate solicita, sau statul membru îi poate impune să solicite, ca operatorul economic să înlocuiască o entitate în legătură cu care există motive neobligatorii de excludere.

În cazul în care un operator economic se bazează pe capacitățile altor entități în ceea ce privește criteriile referitoare la situația economică și financiară, autoritatea contractantă poate solicita ca operatorul economic și acele entități să fie răspunzătoare solidar pentru executarea contractului.

În aceleași condiții, un grup de operatori economici prevăzut la articolul 19 alineatul (2) se poate baza pe capacitățile membrilor grupului sau ale altor entități.

(2)  În cazul contractelor de achiziții de lucrări sau de servicii și al lucrărilor de amplasare sau de instalare din cadrul unui contract de achiziții de produse, autoritățile contractante pot impune ca anumite sarcini critice să fie efectuate direct de către ofertantul însuși sau, în cazul unei oferte depuse de un grup de operatori economici prevăzut la articolul 19 alineatul (2), de un participant din cadrul acestui grup.

Articolul 64

Liste oficiale ale operatorilor economici agreați și certificarea de către organisme de drept public sau privat

(1)  Statele membre pot crea sau menține liste oficiale cu contractanții, furnizorii sau prestatorii de servicii agreați sau pot prevedea certificarea de către organisme de certificare care respectă standardele europene de certificare în înțelesul anexei VII.

Ele informează Comisia și celelalte state membre cu privire la adresa organismului de certificare sau a organismului responsabil de listele oficiale la care trebuie trimise cererile.

(2)  Statele membre adaptează condițiile de înscriere pe listele oficiale menționate la alineatul (1) și de emitere a certificatelor de către organismele de certificare la dispozițiile din prezenta subsecțiune.

De asemenea, statele membre adaptează respectivele condiții la articolul 63 în ceea ce privește cererile de înscriere depuse de operatorii economici care fac parte dintr-un grup și care utilizează resurse puse la dispoziție de către celelalte societăți din grup. În astfel de cazuri, operatorii respectivi dovedesc autorității care întocmește lista oficială că vor avea aceste resurse la dispoziție pe întreaga perioadă de valabilitate a certificatului care atestă înscrierea lor pe lista oficială și că, în aceeași perioadă, societățile respective continuă să îndeplinească cerințele de selecție calitativă acoperite de lista oficială sau de certificat și pe care operatorii se bazează în vederea înscrierii.

(3)  Operatorii economici înscriși pe listele oficiale sau care dețin un certificat pot depune la autoritățile contractante, cu ocazia fiecărui contract, un certificat de înscriere eliberat de autoritatea competentă sau certificatul eliberat de organismul de certificare competent.

Certificatele respective indică referințele care au permis înscrierea operatorilor economici pe lista oficială sau certificarea lor, precum și clasificarea pe lista respectivă.

(4)  Înscrierea pe listele oficiale certificată de organismele competente sau un certificat eliberat de organismul de certificare reprezintă o prezumție de conformitate în ceea ce privește cerințele pentru selecția calitativă acoperite de lista oficială sau de certificat.

(5)  Informațiile care pot fi deduse din înscrierea pe listele oficiale sau din certificare nu pot fi contestate fără justificare. În ceea ce privește plata contribuțiilor la asigurările sociale și plata impozitelor și taxelor, se poate solicita un certificat suplimentar de la fiecare operator economic înscris, cu ocazia fiecărui contract care urmează să fie atribuit.

Autoritățile contractante din alte state membre aplică alineatul (3) și primul paragraf din prezentul alineat numai în favoarea operatorilor economici stabiliți în statul membru care a întocmit lista oficială.

(6)  Cerințele în materie de dovezi pentru criteriile de selecție calitativă acoperite de lista oficială sau de certificat sunt conforme cu dispozițiile articolului 60 și, dacă este cazul, ale articolului 62. Pentru înscrierea operatorilor economici din alte state membre pe o listă oficială sau pentru certificarea acestora nu se solicită alte probe sau declarații decât cele cerute din partea operatorilor economici naționali.

Operatorii economici pot solicita în orice moment înscrierea pe o listă oficială sau eliberarea unui certificat. Ei sunt informați într-un termen rezonabil de scurt cu privire la decizia autorității care întocmește lista oficială sau a organismului de certificare competent.

(7)  Operatorilor economici din alte state membre nu li se impune o astfel de înscriere sau certificare în vederea participării la un contract de achiziții publice. Autoritățile contractante recunosc certificatele echivalente eliberate de organisme stabilite în alte state membre. Ele acceptă și alte mijloace de probă echivalente.

(8)  Statele membre pun la dispoziția altor state membre, la cerere, toate informațiile referitoare la documentele prezentate ca dovadă a faptului că operatorii economici îndeplinesc cerințele pentru a fi înscriși pe lista oficială a operatorilor economici agreați sau ca dovadă că operatorii economici din alt stat membru dețin o certificare echivalentă.



Subsecțiunea 2

Reducerea numărului de candidați, de oferte și de soluții

Articolul 65

Reducerea numărului de candidați calificați care urmează să fie invitați să participe

(1)  În procedurile restrânse, procedurile competitive cu negociere, procedurile de dialog competitiv și parteneriatele pentru inovare, autoritățile contractante pot limita numărul de candidați care îndeplinesc criteriile de selecție pe care îi vor invita să prezinte oferte sau să participe la dialog, cu condiția să fie disponibil numărul minim, în conformitate cu alineatul (2), de candidați calificați.

(2)  Autoritățile contractante indică, în anunțul de participare sau în invitația pentru confirmarea interesului, criteriile sau regulile obiective și nediscriminatorii pe care intenționează să le aplice, numărul minim de candidați pe care intenționează să îi invite și, dacă este cazul, numărul maxim.

În procedura restrânsă, numărul minim de candidați este cinci. În procedura competitivă cu negociere, în dialogul competitiv și în parteneriatele pentru inovare, numărul minim de candidați este trei. În orice caz, numărul de candidați invitați trebuie să fie suficient pentru a asigura o concurență reală.

Autoritățile contractante invită un număr de candidați cel puțin egal cu numărul minim. Cu toate acestea, în cazul în care numărul de candidați care îndeplinesc criteriile de selecție și nivelurile minime de capacitate menționate la articolul 58 alineatul (5) este mai mic decât numărul minim, autoritatea contractantă poate continua procedura, invitând candidații care au capacitățile solicitate. În cadrul aceleiași proceduri, autoritatea contractantă nu include operatori economici care nu au depus o cerere de participare sau candidați care nu au capacitățile solicitate.

Articolul 66

Reducerea numărului de oferte și soluții

În cazul în care utilizează opțiunea de a reduce numărul de oferte pe care urmează să le negocieze, în conformitate cu articolul 29 alineatul (6), sau de soluții pe care urmează să le discute, în conformitate cu articolul 30 alineatul (4), autoritățile contractante fac acest lucru aplicând criteriile de atribuire indicate în documentele achiziției. În etapa finală, acest număr garantează o concurență reală, în măsura în care există un număr suficient de ofertanți, de soluții sau de candidați calificați.



Subsecțiunea 3

Atribuirea contractului

Articolul 67

Criterii de atribuire a contractelor

(1)  Fără a aduce atingere actelor cu putere de lege și actelor administrative de drept intern privind prețul anumitor produse sau remunerarea anumitor servicii, autoritățile contractante atribuie contractele de achiziții publice pe baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic.

(2)  Oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic din perspectiva autorității contractante este identificată pe baza prețului sau a costului cu ajutorul unei abordări bazate pe rentabilitate, cum ar fi calcularea costurilor pe ciclu de viață, în conformitate cu articolul 68, și poate include cel mai bun raport preț-calitate evaluat pe baza unor criterii care să includă aspecte calitative, de mediu și/sau sociale, legate de obiectul contractului de achiziții publice în cauză. Printre aceste criterii se pot număra, de exemplu:

(a) calitatea, inclusiv avantajele tehnice, caracteristicile estetice și funcționale, accesibilitatea, proiectarea pentru toți utilizatorii, caracteristicile sociale, de mediu și inovatoare și comercializarea și condițiile acesteia;

(b) organizarea, calificarea și experiența personalului desemnat să execute contractul, în cazul în care calitatea personalului desemnat poate să aibă un impact semnificativ asupra nivelului de executare a contractului; sau

(c) serviciile post-vânzare, asistența tehnică și condițiile de livrare, cum ar fi data livrării, procesul de livrare și termenul de livrare sau de execuție.

Elementul de cost poate lua, de asemenea, forma unui preț sau cost fix pe baza căruia operatorii economici vor concura numai pe criterii de calitate.

Statele membre pot prevedea ca autoritățile contractante să nu poată utiliza numai prețul sau costul drept criteriu unic de atribuire sau să nu-și poată restricționa utilizarea la anumite categorii de autorități contractante sau la anumite tipuri de contracte.

(3)  Criteriile de atribuire sunt considerate a fi legate de obiectul contractului de achiziții publice în cazul în care acestea se referă la lucrările, produsele sau serviciile care urmează să fie furnizate în temeiul contractului din orice punct de vedere și în orice stadiu al ciclului lor de viață, inclusiv factorii implicați:

(a) în procesul specific de producție, furnizare sau comercializare a acestor lucrări, produse sau servicii; sau

(b) într-un proces specific pentru un alt stadiu al ciclului lor de viață,

chiar și în cazul în care acești factori nu fac parte din structura lor materială.

(4)  Criteriile de atribuire nu au ca efect acordarea unei libertăți de selecție nelimitate autorității contractante. Ele asigură posibilitatea concurenței efective și sunt însoțite de specificații care permit verificarea efectivă a informațiilor furnizate de către ofertanți, în scopul evaluării modului în care ofertele îndeplinesc criteriile de atribuire. În caz de îndoială, autoritățile contractante verifică efectiv exactitatea informațiilor și dovezilor furnizate de ofertanți.

(5)  Autoritatea contractantă precizează, în documentele achiziției, ponderea relativă pe care o acordă fiecărui criteriu ales pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, cu excepția cazului în care aceasta este stabilită exclusiv pe baza prețului.

Această pondere poate fi exprimată ca un interval a cărui întindere maximă trebuie să fie corespunzătoare.

În cazul în care ponderarea nu este posibilă din motive obiective, autoritatea contractantă indică criteriile în ordinea descrescătoare a importanței.

Articolul 68

Calcularea costurilor pe ciclu de viață

(1)  Calcularea costurilor pe ciclu de viață acoperă, în măsura în care sunt pertinente, toate sau o parte dintre următoarele costuri pe parcursul ciclului de viață al unui produs, serviciu sau al unei lucrări:

(a) costurile suportate de autoritatea contractantă sau de alți utilizatori, cum ar fi:

(i) costuri legate de achiziție;

(ii) costuri de utilizare, cum ar fi consumul de energie și de alte resurse;

(iii) costuri de întreținere;

(iv) costuri de la sfârșitul ciclului de viață, cum ar fi costurile de colectare și reciclare;

(b) costuri determinate de efectele externe asupra mediului legate de produs, serviciu sau lucrări pe parcursul ciclului lor de viață, cu condiția ca valoarea monetară a acestora să poată fi determinată și verificată. Astfel de costuri pot include costul emisiilor de gaze cu efect de seră și al altor emisii poluante și alte costuri de atenuare a efectelor schimbărilor climatice.

(2)  În cazul în care autoritățile contractante evaluează costurile folosind o abordare pe baza costului ciclului de viață, acestea indică în documentele achiziției datele care trebuie furnizate de către ofertanți și metoda pe care autoritatea contractantă o va utiliza pentru a stabili costurile pe ciclu de viață pe baza datelor respective.

Metoda utilizată pentru evaluarea costurilor determinate de efectele externe asupra mediului îndeplinește toate condițiile următoare:

(a) se bazează pe criterii nediscriminatorii și verificabile în mod obiectiv; în special, în cazul în care nu a fost elaborată în vederea aplicării repetate sau continue, nu favorizează sau dezavantajează în mod necuvenit anumiți operatori economici;

(b) este accesibilă tuturor părților interesate;

(c) datele solicitate pot fi furnizate printr-un efort rezonabil de către operatori economici care dau dovadă de o diligență normală, inclusiv de operatori economici din țări terțe care sunt parte la AAP sau la alte acorduri internaționale în cadrul cărora Uniunea și-a asumat obligații.

(3)  În toate cazurile în care o metodă comună de calculare a costurilor pe ciclu de viață a devenit obligatorie printr-un act legislativ al Uniunii, respectiva metodă comună se aplică pentru evaluarea costurilor pe ciclu de viață.

O listă a acestor acte legislative și, dacă este necesar, acte delegate de completare a acestora figurează în anexa XIII. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 87 privind actualizarea acestei liste, atunci când o actualizare a listei este necesară ca urmare a adoptării unor noi dispoziții legislative prin care o metodă comună devine obligatorie sau prin care se abrogă sau se modifică actele legislative existente.

Articolul 69

Oferte anormal de scăzute

(1)  Autoritățile contractante solicită operatorilor economici să explice prețul sau costurile propuse în ofertă, în cazul în care ofertele par a fi anormal de scăzute în raport cu lucrările, produsele sau serviciile respective.

(2)  Clarificările menționate la alineatul (1) se pot referi în mod concret la:

(a) aspectele economice ale procesului de producție, ale prestării serviciilor sau ale metodei de construcție;

(b) soluțiile tehnice adoptate sau condițiile excepțional de favorabile de care dispune ofertantul pentru furnizarea produselor sau a serviciilor, sau pentru execuția lucrărilor;

(c) originalitatea lucrărilor, a produselor sau a serviciilor propuse de ofertant;

(d) respectarea obligațiilor menționate la articolul 18 alineatul (2);

(e) respectarea obligațiilor menționate la articolul 71;

(f) posibilitatea ca ofertantul să obțină un ajutor de stat.

(3)  Autoritatea contractantă evaluează informațiile furnizate prin consultarea ofertantului. Ea poate respinge oferta numai atunci când dovezile furnizate nu justifică în mod satisfăcător nivelul scăzut al prețului sau al costurilor propuse, ținând seama de elementele menționate la alineatul (2).

Autoritățile contractante resping oferta atunci când constată că aceasta este anormal de scăzută deoarece nu respectă obligațiile aplicabile menționate la articolul 18 alineatul (2).

(4)  În cazul în care o autoritate contractantă stabilește că o ofertă este anormal de scăzută pentru că ofertantul a obținut un ajutor de stat, oferta poate fi respinsă doar din acest motiv numai după consultarea ofertantului, dacă acesta nu este în măsură să demonstreze, într-un termen suficient stabilit de autoritatea contractantă, că ajutorul în cauză este compatibil cu piața internă în sensul articolului 107 din TFUE. Autoritatea contractantă care respinge o ofertă în aceste circumstanțe aduce acest lucru la cunoștința Comisiei.

(5)  Statele membre pun la dispoziția altor state membre, la cerere, prin cooperare administrativă, orice informații de care dispun, cum ar fi legi, regulamente, contracte colective de muncă universal aplicabile sau standarde tehnice naționale, referitoare la dovezile și documentele prezentate în legătură cu elementele menționate la alineatul (2).



CAPITOLUL IV

Executarea contractului

Articolul 70

Condiții de executare a contractului

Autoritățile contractante pot stabili condiții speciale privind executarea unui contract, cu condiția ca acestea să fie legate de obiectul contractului în sensul articolului 67 alineatul (3) și să fie indicate în invitația la procedura concurențială de ofertare sau în documentele achiziției. Aceste condiții pot include aspecte economice, legate de inovare, de mediu, sociale sau legate de ocuparea forței de muncă.

Articolul 71

Subcontractarea

(1)  Respectarea de către subcontractanți a obligațiilor menționate la articolul 18 alineatul (2) este asigurată prin intermediul unor acțiuni corespunzătoare întreprinse de autoritățile naționale competente în limitele responsabilității și competenței lor.

(2)  În documentele achiziției, autoritatea contractantă poate solicita ofertantului sau poate fi obligată de un stat membru să solicite ofertantului să indice în oferta sa partea din contract pe care intenționează să o subcontracteze unor terți, precum și subcontractanții propuși.

(3)  Statele membre pot dispune ca, la cererea subcontractantului și atunci când natura contractului permite acest lucru, autoritatea contractantă să transfere direct subcontractantului respectiv plățile datorate pentru servicii, produse sau lucrări furnizate operatorului economic căruia i-a fost atribuit contractul de achiziții publice (contractantul principal). Printre aceste măsuri se pot număra mecanisme corespunzătoare care să permită contractantului principal să formuleze obiecții cu privire la plățile necuvenite. Dispozițiile privind această modalitate de plată se includ în documentele achiziției.

(4)  Alineatele (1)-(3) nu aduc atingere răspunderii contractantului principal.

(5)  În cazul contractelor de achiziții de lucrări și în ceea ce privește serviciile care urmează să fie prestate la o instalație aflată sub directa supraveghere a autorității contractante, după atribuirea contractului și cel mai târziu în momentul începerii executării acestuia, autoritatea contractantă solicită contractantului principal să îi indice numele, datele de contact și reprezentanții legali ai subcontractanților săi implicați în lucrările sau serviciile respective, în măsura în care aceste informații sunt cunoscute la momentul respectiv. Autoritatea contractantă solicită contractantului principal să îi notifice orice modificări ale acestor informații pe durata contractului, precum și informațiile obligatorii privind eventualii noi subcontractanți implicați ulterior în lucrările sau serviciile respective.

În pofida primului paragraf, statele membre pot impune direct asupra contractantului principal obligația de a furniza informațiile solicitate.

Acolo unde este necesar în scopul aplicării alineatului (6) litera (b) de la prezentul articol, informațiile solicitate sunt însoțite de declarațiile pe propria răspundere ale subcontractanților, în conformitate cu articolul 59. Măsurile de punere în aplicare prevăzute la alineatul (8) de la prezentul articol pot prevedea ca subcontractanții prezentați după atribuirea contractului să furnizeze certificatele și alte documente justificative în locul declarației pe propria răspundere.

Primul paragraf nu se aplică în cazul furnizorilor.

Autoritățile contractante, din proprie inițiativă sau la cererea statelor membre, pot extinde aplicarea obligațiilor prevăzute la primul paragraf, de exemplu, la:

(a) contractele de achiziții de produse, la contractele de achiziții de servicii altele decât cele referitoare la serviciile care urmează să fie prestate la instalațiile aflate sub directa supraveghere a autorității contractante sau la furnizorii implicați în contracte de achiziții de lucrări sau de servicii;

(b) subcontractanții subcontractanților contractantului principal sau la alte niveluri inferioare ale lanțului de subcontractare.

(6)  În scopul de a evita încălcarea obligațiilor menționate la articolul 18 alineatul (2), pot fi luate măsuri corespunzătoare, cum ar fi:

(a) în cazul în care dreptul intern al unui stat membru prevede un mecanism de răspundere solidară între subcontractanți și contractantul principal, statul membru în cauză se asigură că normele relevante sunt aplicate în conformitate cu condițiile stabilite la articolul 18 alineatul (2);

(b) în conformitate cu articolele 59, 60 și 61, autoritățile contractante pot să verifice, din proprie inițiativă sau la cererea statelor membre, dacă există motive de excludere a subcontractanților în temeiul articolului 57. În astfel de cazuri, autoritatea contractantă solicită ca operatorul economic să înlocuiască un subcontractant în legătură cu care a rezultat, în urma verificării, că există motive obligatorii de excludere. Autoritatea contractantă, din proprie inițiativă sau la cererea unui stat membru, poate solicita ca operatorul economic să înlocuiască un subcontractant în legătură cu care a rezultat, în urma verificării, că există motive neobligatorii de excludere.

(7)  Statele membre pot să prevadă în dreptul intern norme mai stricte privind răspunderea sau să le aprofundeze pe cele referitoare la plățile directe către subcontractanți, stipulând, de exemplu, ca aceste plăți să fie efectuate fără ca subcontractanții să fie nevoiți să solicite o astfel de plată directă.

(8)  Statele membre care aleg să prevadă măsuri în temeiul alineatului (3), (5) sau (6) precizează condițiile de punere în aplicare a acestora, prin acte cu putere de lege sau acte administrative și ținând seama de dreptul Uniunii. În acest caz, statele membre pot limita aplicabilitatea acestor măsuri, de exemplu cu privire la anumite tipuri de contracte, anumite categorii de autorități contractante sau de operatori economici sau începând cu anumite sume.

Articolul 72

Modificarea contractului în cursul perioadei sale de valabilitate

(1)  Contractele și acordurile-cadru pot fi modificate fără o nouă procedură de achiziții în conformitate cu prezenta directivă în oricare dintre următoarele cazuri:

(a) atunci când modificările, indiferent de valoarea lor monetară, au fost prevăzute în documentele inițiale ale achiziției sub forma unor clauze sau opțiuni de revizuire clare, precise și fără echivoc, printre care se pot număra clauze de revizuire a prețurilor. Astfel de clauze precizează limitele și natura posibilelor modificări sau opțiuni, precum și condițiile în care se poate recurge la acestea. Acestea nu prevăd modificări sau opțiuni care ar schimba caracterul general al contractului sau al acordului-cadru;

(b) pentru lucrările, serviciile sau produsele adiționale din partea contractantului inițial care au devenit necesare și nu au fost incluse în procedura de achiziții publice inițială, iar schimbarea contractantului:

(i) nu poate fi realizată din motive economice sau tehnice, precum cerințe privind interschimbabilitatea sau interoperabilitatea cu echipamentele, serviciile sau instalațiile existente achiziționate în cadrul procedurii de achiziții inițiale; și

(ii) ar cauza autorității contractante inconveniente substanțiale sau creșterea semnificativă a costurilor.

Cu toate acestea, nicio creștere a prețului nu depășește 50 % din valoarea contractului inițial. În cazul în care se efectuează mai multe modificări succesive, această limitare se aplică valorii fiecărei modificări în parte. Astfel de modificări succesive nu se efectuează în scopul eludării aplicării prezentei directive;

(c) atunci când sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

(i) necesitatea modificării a survenit în urma unor circumstanțe pe care o autoritate contractantă care acționează cu diligență nu ar fi putut să le prevadă;

(ii) modificarea nu aduce atingere caracterului general al contractului;

(iii) creșterea prețului nu depășește 50 % din valoarea contractului sau a acordului-cadru inițial. În cazul în care se efectuează mai multe modificări succesive, această limitare se aplică valorii fiecărei modificări în parte. Astfel de modificări succesive nu se efectuează în scopul eludării aplicării prezentei directive;

(d) atunci când un nou contractant îl înlocuiește pe cel căruia autoritatea contractantă i-a atribuit inițial contractul, drept consecință:

(i) a unei clauze sau opțiuni de revizuire fără echivoc, în conformitate cu litera (a);

(ii) a preluării poziției contractantului inițial prin succesiune universală sau parțială, ca urmare a unor operațiuni de restructurare a societății comerciale, inclusiv preluare, fuziune, achiziție sau insolvență, de către un alt operator economic care îndeplinește criteriile de selecție calitativă stabilite inițial, cu condiția ca aceasta să nu implice alte modificări substanțiale ale contractului și să nu se facă în scopul de a eluda aplicarea prezentei directive; sau

(iii) a asumării de către autoritatea contractantă însăși a obligațiilor contractantului principal față de subcontractanții săi, în cazul în care această posibilitate este prevăzută în legislația națională în temeiul articolului 71;

(e) atunci când modificările, indiferent de valoarea lor, nu sunt substanțiale în sensul alineatului (4).

Autoritățile contractante care modifică un contract în cazurile prevăzute la literele (b) și (c) de la prezentul alineat publică un anunț în acest sens în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Un astfel de anunț conține informațiile prevăzute în anexa V partea G și se publică în conformitate cu articolul 51.

(2)  În plus, fără a exista nevoia de a verifica dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alineatul (4) literele (a)-(d), contractele pot fi modificate fără a fi necesară o nouă procedură de achiziții în conformitate cu prezenta directivă și atunci când valoarea modificării este mai mică decât ambele valori următoare:

(i) pragurile stabilite la articolul 4; și

(ii) 10 % din valoarea contractului inițial pentru contractele de achiziții de servicii sau de produse și 15 % din valoarea contractului inițial pentru contractele de achiziții de lucrări.

Cu toate acestea, modificarea nu poate aduce atingere caracterului general al contractului sau al acordului-cadru. În cazul în care se efectuează mai multe modificări succesive, evaluarea se face pe baza valorii nete cumulate a acestora.

(3)  Pentru calcularea prețului menționat la alineatul (2) și la alineatul (1) literele (b) și (c), prețul actualizat constituie valoarea de referință atunci când contractul include o clauză de indexare.

(4)  Modificarea unui contract sau a unui acord-cadru în cursul perioadei sale de valabilitate este considerată substanțială în sensul alineatului (1) litera (e) atunci când, prin această modificare, contractul sau acordul-cadru prezintă caracteristici care diferă în mod substanțial de cele ale documentului inițial. În orice caz, fără a aduce atingere alineatelor (1) și (2), o modificare este considerată substanțială atunci când este îndeplinită cel puțin una dintre următoarele condiții:

(a) modificarea introduce condiții care, dacă ar fi fost incluse în procedura inițială de achiziții, ar fi permis admiterea altor candidați decât cei selectați inițial sau acceptarea unui alt ofertant decât cel acceptat inițial sau ar fi atras alți participanți la procedura de achiziție;

(b) modificarea schimbă balanța economică a contractului sau a acordului-cadru în favoarea contractantului într-un mod care nu a fost prevăzut în contractul sau acordul-cadru inițial;

(c) modificarea extinde domeniul de aplicare al contractului sau al acordului-cadru în mod considerabil;

(d) un nou contractant îl înlocuiește pe cel căruia autoritatea contractantă i-a atribuit inițial contractul, în alte cazuri decât cele prevăzute la alineatul (1) litera (d).

(5)  Pentru alte modificări ale dispozițiilor unui contract de achiziții publice sau ale unui acord-cadru în cursul perioadei sale de valabilitate decât cele prevăzute la alineatele (1) și (2), este necesară o nouă procedură de achiziții în conformitate cu prezenta directivă.

Articolul 73

Încetarea contractului

Statele membre se asigură că autoritățile contractante au posibilitatea, cel puțin în următoarele circumstanțe și în condițiile stabilite de legislația națională aplicabilă, de a determina încetarea unui contract de achiziții publice în perioada sa de valabilitate, în cazul în care:

(a) contractul a făcut obiectul unei modificări substanțiale, care necesita o nouă procedură de achiziții publice în conformitate cu articolul 72;

(b) contractantul se afla, la momentul atribuirii contractului, în una dintre situațiile menționate la articolul 57 alineatul (1) și, prin urmare, ar fi trebuit să fie exclus din procedura de achiziții publice;

(c) contractul nu ar fi trebuit să fie atribuit contractantului respectiv, având în vedere o încălcare gravă a obligațiilor care rezultă din tratate și din prezenta directivă, declarată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene printr-o procedură în temeiul articolului 258 din TFUE.



TITLUL III

REGIMURI SPECIALE DE ACHIZIȚII



CAPITOLUL I

Servicii sociale și alte servicii specifice

Articolul 74

Atribuirea contractelor care au ca obiect servicii sociale și alte servicii specifice

Contractele de achiziții publice care au ca obiect servicii sociale și alte servicii specifice enumerate în anexa XIV se atribuie conform dispozițiilor prezentului capitol dacă valoarea contractelor respective este egală cu sau mai mare decât pragul precizat la articolul 4 litera (d).

Articolul 75

Publicarea anunțurilor

(1)  Autoritățile contractante care intenționează să atribuie un contract de achiziții publice pentru serviciile menționate la articolul 74 își fac cunoscută intenția prin oricare dintre următoarele mijloace:

(a) prin intermediul unui anunț de participare, care conține informațiile menționate în anexa V partea H, în conformitate cu formularele standard la care se face referire la articolul 51; sau

(b) prin intermediul unui anunț de intenție, care se publică în mod continuu și conține informațiile prevăzute în anexa V partea I. Anunțul de intenție se referă în mod specific la tipurile de servicii care vor face obiectul contractelor care urmează să fie atribuite. Acesta indică faptul că contractele vor fi acordate fără publicare ulterioară și invită operatorii economici interesați să își exprime interesul în scris.

Cu toate acestea, primul paragraf nu se aplică în cazul în care ar fi putut fi folosită o procedură de negociere fără publicare prealabilă, în conformitate cu articolul 32 privind atribuirea unui contract de achiziții publice de servicii.

(2)  Autoritățile contractante care au atribuit un contract de achiziții publice pentru serviciile menționate la articolul 74 fac cunoscute rezultatele procedurii de achiziție prin intermediul unui anunț de atribuire a contractului, care conține informațiile menționate în anexa V partea J, în conformitate cu formularele standard la care se face referire la articolul 51. Ele pot grupa însă respectivele anunțuri trimestrial. În acest caz, acestea trimit anunțurile grupate în termen de 30 de zile de la încheierea fiecărui trimestru.

(3)  Comisia stabilește formularele standard la care se face referire la alineatele (1) și (2) de la prezentul articol, prin intermediul unor acte de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 89 alineatul (2).

(4)  Anunțurile prevăzute la prezentul articol se publică în conformitate cu articolul 51.

Articolul 76

Principii de atribuire a contractelor

(1)  Statele membre instituie norme naționale pentru atribuirea contractelor care fac obiectul prezentului capitol, în scopul garantării faptului că autoritățile contractante respectă principiul transparenței și al egalității de tratament pentru operatorii economici. Statele membre au libertatea de a stabili normele procedurale aplicabile, atât timp cât aceste norme permit autorităților contractante să țină seama de specificul serviciilor în cauză.

(2)  Statele membre se asigură că autoritățile contractante pot să țină seama de nevoia de a asigura calitatea, continuitatea, accesibilitatea, prețurile convenabile, disponibilitatea și caracterul cuprinzător al serviciilor, de nevoile specifice ale diferitelor categorii de utilizatori, inclusiv ale grupurilor dezavantajate și vulnerabile, de implicarea și responsabilizarea utilizatorilor, precum și de inovare. De asemenea, statele membre pot prevedea ca alegerea furnizorului de servicii să se facă pe baza ofertei care prezintă cel mai bun raport preț-calitate, ținându-se seama de criteriile de calitate și de durabilitate ale serviciilor sociale.

Articolul 77

Contracte rezervate pentru anumite servicii

(1)  Statele membre pot prevedea faptul că autoritățile contractante pot rezerva dreptul organizațiilor de a participa la proceduri de atribuire a contractelor de achiziții publice destinate exclusiv serviciilor de sănătate, sociale și culturale menționate la articolul 74, care sunt cuprinse în codurile CPV 75121000-0, 75122000-7, 75123000-4, 79622000-0, 79624000-4, 79625000-1, 80110000-8, 80300000-7, 80420000-4, 80430000-7, 80511000-9, 80520000-5, 80590000-6, de la 85000000-9 la 85323000-9, 92500000-6, 92600000-7, 98133000-4, 98133110-8.

(2)  O organizație menționată la alineatul (1) îndeplinește toate condițiile următoare:

(a) obiectivul său este urmărirea unei misiuni în domeniul serviciilor publice, legată de prestarea serviciilor menționate la alineatul (1);

(b) profiturile sunt reinvestite în vederea realizării obiectivului organizației. În cazul în care profiturile sunt distribuite sau redistribuite, acest lucru ar trebui să se bazeze pe considerente legate de participare;

(c) structurile de conducere sau de capital ale organizației care execută contractul se bazează pe principiul participării angajaților la capital sau necesită participarea activă a angajaților, a utilizatorilor sau a părților interesate; și

(d) organizației nu i-a fost atribuit un contract pentru serviciile în cauză de către autoritatea contractantă respectivă, în temeiul prezentului articol, în ultimii trei ani.

(3)  Durata maximă a contractului este de trei ani.

(4)  În invitația la procedura concurențială de ofertare se face trimitere la prezentul articol.

(5)  În pofida articolului 92, Comisia evaluează efectele prezentului articol și prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului până la 18 aprilie 2019.



CAPITOLUL II

Norme aplicabile concursurilor de proiecte

Articolul 78

Domeniu de aplicare

Prezentul capitol se aplică:

(a) concursurilor de proiecte organizate în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract de achiziții publice de servicii;

(b) concursurilor de proiecte cu premii sau plăți acordate participanților.

În cazurile prevăzute la primul paragraf litera (a) de la prezentul articol, pragul menționat la articolul 4 se calculează pe baza valorii nete estimate, fără TVA, a contractului de achiziții publice de servicii, inclusiv eventualele premii sau plăți acordate participanților.

În cazurile prevăzute la litera (b) de la primul paragraf al prezentului articol, prin „prag” se înțelege cuantumul total al premiilor și al plăților, inclusiv valoarea netă estimată, fără TVA, a contractului de achiziții publice de servicii care ar putea fi încheiat ulterior în conformitate cu articolul 32 alineatul (4), în cazul în care autoritatea contractantă și-a anunțat intenția de a atribui acest contract prin anunțul de concurs.

Articolul 79

Anunțuri

(1)  Autoritățile contractante care intenționează să organizeze un concurs de proiecte își fac cunoscută intenția prin intermediul unui anunț de concurs.

Atunci când acestea intenționează să atribuie un contract de servicii în urma concursului în conformitate cu articolul 32 alineatul (4), acest fapt este indicat în anunțul de concurs.

(2)  Autoritățile contractante care au organizat un concurs de proiecte trimit un anunț privind rezultatele acestuia în conformitate cu articolul 51 și trebuie să poată să facă dovada datei de expediere a respectivului anunț.

În cazul în care comunicarea informațiilor privind rezultatele concursului ar împiedica asigurarea respectării legislației, ar fi contrară interesului public, ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale unei întreprinderi publice sau private, sau ar putea aduce atingere concurenței loiale între prestatorii de servicii, astfel de informații pot să nu fie publicate.

(3)  Anunțurile menționate la alineatele (1) și (2) de la prezentul articol se publică în conformitate cu articolul 51 alineatele (2)-(6) și cu articolul 52. Ele conțin informațiile prevăzute în anexa V părțile E și, respectiv, F, în conformitate cu formularele standard.

Comisia stabilește formularele standard prin intermediul actelor de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 89 alineatul (2).

Articolul 80

Norme privind organizarea concursurilor de proiecte și selecția participanților

(1)  Atunci când organizează concursuri de proiecte, autoritățile contractante aplică proceduri adaptate la dispozițiile titlului I și ale prezentului capitol.

(2)  Accesul participanților la concursurile de proiecte nu poate fi limitat:

(a) la teritoriul sau la o parte din teritoriul unui stat membru;

(b) de faptul că, în temeiul legislației statului membru în care se organizează concursul, ar trebui să se prezinte fie persoane fizice, fie persoane juridice.

(3)  În cazul în care concursurile de proiecte se adresează unui număr limitat de participanți, autoritățile contractante stabilesc criterii de selecție clare și nediscriminatorii. În toate cazurile, numărul de candidați invitați să participe trebuie să fie suficient pentru a asigura o concurență reală.

Articolul 81

Componența juriului

Juriul este alcătuit exclusiv din persoane fizice independente față de participanții la concurs. În cazul în care, pentru a participa la un concurs, participanții au nevoie de o anumită calificare profesională, cel puțin o treime din membrii juriului trebuie să dețină respectiva calificare sau o calificare echivalentă.

Articolul 82

Deciziile juriului

(1)  Juriul dispune de autonomie în deciziile sau avizele sale.

(2)  Juriul analizează planurile și proiectele depuse de candidați asigurând anonimatul acestora și bazându-se exclusiv pe criteriile prevăzute de anunțul de concurs.

(3)  Juriul consemnează, într-un raport semnat de membrii săi, clasamentul proiectelor pe care îl stabilește în funcție de meritele fiecărui proiect, precum și observațiile și orice alte puncte care trebuie clarificate.

(4)  Anonimatul este respectat până la momentul deciziei sau avizului juriului.

(5)  Candidații pot fi invitați, dacă este necesar, să răspundă întrebărilor pe care juriul le-a consemnat în procesul-verbal, în vederea clarificării oricărui aspect privind proiectele.

(6)  Se întocmește un proces-verbal complet al dialogului dintre membrii juriului și candidați.



TITLUL IV

GUVERNANȚĂ

Articolul 83

Asigurarea punerii în aplicare

(1)  În vederea garantării punerii în aplicare corecte și eficiente, statele membre se asigură că cel puțin sarcinile stabilite în prezentul articol sunt îndeplinite de una sau mai multe autorități, organisme sau structuri. Acestea transmit Comisiei toate autoritățile, organismele sau structurile competente pentru îndeplinirea sarcinilor respective.

(2)  Statele membre se asigură că aplicarea normelor în materie de achiziții publice este monitorizată.

În cazul în care autoritățile sau structurile de monitorizare identifică, din proprie inițiativă sau după primirea unor informații, încălcări specifice sau probleme sistemice, acestea sunt împuternicite să indice aceste probleme autorităților naționale de audit, instanțelor sau altor autorități sau structuri competente, cum sunt Ombudsmanul, parlamentele naționale sau comitetele acestora.

(3)  Rezultatele activităților de monitorizare în conformitate cu alineatul (2) se pun la dispoziția publicului prin intermediul unor mijloace de informare adecvate. Aceste rezultate se pun, de asemenea, la dispoziția Comisiei. De exemplu, acestea pot fi integrate în rapoartele de monitorizare menționate la al doilea paragraf de la prezentul alineat.

Până la 18 aprilie 2017 și, ulterior, la fiecare trei ani, statele membre transmit Comisiei un raport de monitorizare care include, după caz, informații privind cele mai frecvente surse de aplicare greșită sau de incertitudine juridică, inclusiv posibile probleme structurale sau recurente în aplicarea normelor, privind nivelul participării IMM-urilor la achizițiile publice și privind prevenirea, detectarea și raportarea adecvată a cazurilor de fraudă, corupție, conflict de interese și alte nereguli grave în achizițiile publice.

Comisia poate solicita statelor membre, cel mult o dată la trei ani, să furnizeze informații privind punerea în practică a politicilor naționale strategice de achiziții publice.

În sensul prezentului alineat și al alineatului (4) de la prezentul articol, „IMM-urile” sunt definite conform Recomandării 2003/361/CE a Comisiei ( 39 ).

Pe baza datelor primite în temeiul prezentului alineat, Comisia publică periodic un raport privind punerea în aplicare și cele mai bune practici privind politicile naționale de achiziții publice în cadrul pieței interne.

(4)  Statele membre se asigură că:

(a) sunt disponibile gratuit informații și orientări privind interpretarea și aplicarea legislației Uniunii privind achizițiile publice pentru a ajuta autoritățile contractante și operatorii economici, în special IMM-urile, să aplice în mod corect normele Uniunii privind achizițiile publice; și

(b) sprijinul este disponibil autorităților contractante în vederea planificării și desfășurării procedurilor de achiziții publice.

(5)  Statele membre, fără a aduce atingere procedurilor generale și metodelor de lucru stabilite de Comisie în ceea ce privește comunicarea și contactele sale cu statele membre, desemnează un punct de referință pentru cooperarea cu Comisia în ceea ce privește aplicarea legislației în materie de achiziții publice.

(6)  Autoritățile contractante, cel puțin pe durata contractului, păstrează copii ale tuturor contractelor încheiate care au o valoare egală sau mai mare decât:

(a) 1 000 000  EUR în cazul contractelor de achiziții publice de produse sau de servicii;

(b) 10 000 000  EUR în cazul contractelor de achiziții publice de lucrări.

Autoritățile contractante acordă acces la contractele menționate; cu toate acestea, accesul la anumite documente sau informații poate fi refuzat, în măsura și în condițiile prevăzute de reglementările Uniunii sau de cele naționale aplicabile în materie de acces la documente și protecția datelor.

Articolul 84

Rapoarte individuale privind procedurile de atribuire a contractelor

(1)  Pentru fiecare contract sau acord-cadru reglementat de prezenta directivă și de fiecare dată când se instituie un sistem dinamic de achiziții, autoritățile contractante întocmesc un raport scris care cuprinde cel puțin următoarele elemente:

(a) denumirea și adresa autorității contractante, obiectul și valoarea contractului, a acordului-cadru sau a sistemului dinamic de achiziții;

(b) dacă este cazul, rezultatele selecției calitative și/sau reducerea numărului în conformitate cu articolele 65 și 66, și anume:

(i) numele candidaților sau ale ofertanților selectați și justificarea alegerii lor;

(ii) numele candidaților sau ale ofertanților respinși și motivele respingerii lor;

(c) motivele respingerii ofertelor considerate nejustificat de scăzute;

(d) numele ofertantului câștigător și justificarea alegerii ofertei sale, precum și, dacă se cunoaște, partea din contract sau din acordul-cadru pe care acesta intenționează să o subcontracteze unor terți; și, dacă sunt cunoscute la momentul respectiv, numele subcontractanților contractantului principal, dacă este cazul;

(e) în cazul procedurilor competitive cu negocieri și al dialogurilor competitive, circumstanțele prevăzute la articolul 26 care justifică recurgerea la respectivele proceduri;

(f) în cazul procedurilor de negociere fără publicare prealabilă, circumstanțele menționate la articolul 32 care justifică recurgerea la procedura respectivă;

(g) atunci când este cazul, motivele pentru care autoritatea contractantă a renunțat să atribuie un contract sau să încheie un acord-cadru ori să inițieze un sistem dinamic de achiziții;

(h) atunci când este cazul, motivele pentru care au fost folosite alte mijloace de comunicare decât cele electronice pentru depunerea ofertelor;

(i) atunci când este cazul, conflictele de interese identificate și măsurile luate în acest sens.

Acest raport nu este solicitat în legătură cu contractele care se bazează pe acorduri-cadru, în cazul în care acestea sunt încheiate în conformitate cu articolul 33 alineatul (3) sau alineatul (4) litera (a).

În măsura în care anunțul de atribuire a contractului întocmit în temeiul articolului 50 sau al articolului 75 alineatul (2) conține informațiile solicitate în prezentul alineat, autoritățile contractante pot utiliza respectivul anunț.

(2)  Autoritățile contractante documentează evoluția tuturor procedurilor de achiziție, indiferent dacă acestea se desfășoară prin mijloace electronice sau nu. În acest scop, acestea se asigură că păstrează suficientă documentație pentru a justifica deciziile luate în toate etapele procedurii de achiziție, cum ar fi documentația privind comunicările cu operatorii economici și deliberările interne, pregătirea documentelor achiziției, de dialog sau de negociere, după caz, precum și etapele de selecție și de atribuire a contractului. Documentația se păstrează timp de minim trei ani de la data atribuirii contractului.

(3)  Raportul sau elementele sale principale sunt comunicate Comisiei sau autorităților, organismelor sau structurilor competente menționate la articolul 83, la solicitarea acestora.

Articolul 85

Rapoarte naționale și informații statistice

(1)  Comisia revizuiește calitatea și exhaustivitatea datelor care pot fi extrase din anunțurile menționate la articolele 48, 49, 50, 75 și 79, care sunt publicate în conformitate cu anexa VIII.

În cazul în care calitatea și exhaustivitatea datelor menționate la primul paragraf de la prezentul alineat nu se conformează obligațiilor specificate la articolul 48 alineatul (1), articolul 49, articolul 50 alineatul (1), articolul 75 alineatul (2) și la articolul 79 alineatul (3), Comisia solicită informații complementare din partea statului membru vizat. Într-un termen rezonabil, statul membru vizat furnizează informațiile statistice lipsă solicitate de Comisie.

(2)  Până la 18 aprilie 2017 și, ulterior, la fiecare trei ani, statele membre înaintează Comisiei un raport statistic privind achizițiile publice care ar fi fost reglementate de prezenta directivă în cazul în care valoarea acestora ar fi depășit pragul relevant prevăzut la articolul 4, indicând o estimare a valorii totale agregate a acestor achiziții pe parcursul perioadei în cauză. Estimarea respectivă poate, în special, să se bazeze pe datele disponibile în cadrul cerințelor de publicare la nivel național sau pe estimări bazate pe eșantioane.

Raportul respectiv poate fi inclus în raportul menționat la articolul 83 alineatul (3).

(3)  Statele membre transmit Comisiei informații cu privire la organizarea lor instituțională pentru implementarea, monitorizarea și aplicarea prezentei directive, precum și informații referitoare la inițiativele naționale în vederea furnizării de orientări sau de asistență pentru implementarea normelor Uniunii privind achizițiile publice, sau la inițiativele menite să răspundă unor provocări în implementarea acestor norme.

Informațiile respective pot fi incluse în raportul menționat la articolul 83 alineatul (3).

Articolul 86

Cooperare administrativă

(1)  Statele membre își acordă reciproc asistență și instituie măsuri de cooperare eficace pentru a asigura schimbul de informații cu privire la aspectele la care se face referire la articolele 42, 43, 44, 57, 59, 60, 62, 64 și 69. Ele asigură confidențialitatea informațiilor care fac obiectul acestui schimb.

(2)  Autoritățile competente din toate statele membre în cauză fac schimb de informații respectând normele privind protecția datelor cu caracter personal prevăzute în Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 40 ) și în Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 41 ).

(3)  Pentru a testa oportunitatea utilizării Sistemului de informare al pieței interne (IMI), instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1024/2012 în scopul desfășurării schimbului de informații prevăzut în prezenta directivă, se lansează un proiect-pilot cel târziu la 18 aprilie 2015.



TITLUL V

COMPETENȚE DELEGATE, COMPETENȚE DE EXECUTARE ȘI DISPOZIȚII FINALE

Articolul 87

Exercitarea delegării de competențe

(1)  Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolele 6, 22, 23, 56 și 68 se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând de la 17 aprilie 2014.

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolele 6, 22, 23, 56 și 68 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară menționată în decizie. Ea nu aduce atingere validității actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(5)  Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 6, 22, 23, 56 și 68 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea respectivului act către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 88

Procedura de urgență

(1)  Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră imediat în vigoare și se aplică atât timp cât nu se formulează nicio obiecțiune în conformitate cu alineatul (2). Notificarea unui act delegat transmisă Parlamentului European și Consiliului prezintă motivele pentru care s-a recurs la procedura de urgență.

(2)  Parlamentul European sau Consiliul poate formula obiecțiuni la un act delegat în conformitate cu procedura menționată la articolul 87 alineatul (5). Într-un astfel de caz, Comisia abrogă actul fără întârziere, în urma notificării deciziei Parlamentului European sau a Consiliului de a formula obiecțiuni.

Articolul 89

Procedura comitetului

(1)  Comisia este asistată de Comitetul consultativ pentru achizițiile publice înființat prin Decizia 71/306/CEE a Consiliului ( 42 ). Respectivul comitet este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)  În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(3)  În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 90

Transpunere și dispoziții tranzitorii

(1)  Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 18 aprilie 2016. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul măsurilor respective.

(2)  În pofida alineatului (1) de la prezentul articol, statele membre pot amâna aplicarea articolului 22 alineatul (1) până la 18 octombrie 2018, cu excepția cazului în care utilizarea mijloacelor electronice este obligatorie în conformitate cu articolul 34, articolul 35, articolul 36, articolul 37 alineatul (3), articolul 51 alineatul (2) sau articolul 53.

În pofida alineatului (1) de la prezentul articol, statele membre pot amâna aplicarea articolului 22 alineatul (1) în cazul organismelor centrale de achiziție până la 18 aprilie 2017.

În cazul în care un stat membru alege să amâne aplicarea articolului 22 alineatul (1), statul membru respectiv se asigură că autoritățile contractante pot alege, pentru toate actele de comunicare și de schimb de informații, între următoarele mijloace de comunicare:

(a) mijloace electronice în conformitate cu articolul 22;

(b) poștă sau alți transportatori adecvați;

(c) fax;

(d) o combinație a acestor mijloace.

(3)  În pofida alineatului (1) de la prezentul articol, statele membre pot amâna aplicarea articolului 59 alineatul (2) paragraful al doilea până la 18 aprilie 2018.

(4)  În pofida alineatului (1) de la prezentul articol, statele membre pot amâna aplicarea articolului 59 alineatul (5) paragraful al doilea până la 18 octombrie 2018.

(5)  În pofida alineatului (1) de la prezentul articol, statele membre pot amâna aplicarea articolului 61 alineatul (2) până la 18 octombrie 2018.

(6)  Atunci când statele membre adoptă măsurile menționate la alineatele (1)-(5), acestea cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o astfel de trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(7)  Statele membre comunică Comisiei textul principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 91

Abrogări

Directiva 2004/18/CE se abrogă începând cu 18 aprilie 2016.

Trimiterile la directiva abrogată se înțeleg ca trimiteri la prezenta directivă și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa XV.

Articolul 92

Revizuire

Comisia reexaminează efectele economice pe piața internă, în special din perspectiva unor factori precum atribuirea transfrontalieră a contractelor și costurile de tranzacționare, care rezultă din aplicarea pragurilor stabilite la articolul 4 și prezintă un raport în acest sens Parlamentului European și Consiliului până la 18 aprilie 2019.

Acolo unde este posibil și adecvat, Comisia ia în considerare posibilitatea de a sugera o creștere a valorilor pragurilor aplicabile în temeiul AAP, în cadrul următoarei runde de negocieri. În cazul unor modificări ale valorilor pragurilor aplicabile în temeiul AAP, raportul este urmat, dacă este cazul, de o propunere de act legislativ de modificare a pragurilor stabilite în prezenta directivă.

Articolul 93

Intrare în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 94

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.



ANEXA I

AUTORITĂȚI GUVERNAMENTALE CENTRALE

BELGIA



1.  Services publics fédéraux (Ministries):

1.  Federale Overheidsdiensten (Ministries):

SPF Chancellerie du Premier Ministre;

FOD Kanselarij van de Eerste Minister;

SPF Personnel et Organisation;

FOD Kanselarij Personeel en Organisatie;

SPF Budget et Contrôle de la Gestion;

FOD Budget en Beheerscontrole;

SPF Technologie de l’Information et de la Communication (Fedict);

FOD Informatie- en Communicatietechnologie (Fedict);

SPF Affaires étrangères, Commerce extérieur et Coopération au Développement;

FOD Buitenlandse Zaken, Buitenlandse Handel en Ontwikkelingssamenwerking;

SPF Intérieur;

FOD Binnenlandse Zaken;

SPF Finances;

FOD Financiën;

SPF Mobilité et Transports;

FOD Mobiliteit en Vervoer;

SPF Emploi, Travail et Concertation sociale;

FOD Werkgelegenheid, Arbeid en sociaal overleg

SPF Sécurité Sociale et Institutions publiques de Sécurité Sociale;

FOD Sociale Zekerheid en Openbare Instellingen van sociale Zekerheid

SPF Santé publique, Sécurité de la Chaîne alimentaire et Environnement;

FOD Volksgezondheid, Veiligheid van de Voedselketen en Leefmilieu;

SPF Justice;

FOD Justitie;

SPF Economie, PME, Classes moyennes et Energie;

FOD Economie, KMO, Middenstand en Energie;

Ministère de la Défense;

Ministerie van Landsverdediging;

Service public de programmation Intégration sociale, Lutte contre la pauvreté et Economie sociale;

Programmatorische Overheidsdienst Maatschappelijke Integratie, Armoedsbestrijding en sociale Economie;

Service public fédéral de Programmation Développement durable;

Programmatorische federale Overheidsdienst Duurzame Ontwikkeling;

Service public fédéral de Programmation Politique scientifique;

Programmatorische federale Overheidsdienst Wetenschapsbeleid;

2.  Régie des Bâtiments;

2.  Regie der Gebouwen;

Office national de Sécurité sociale;

Rijksdienst voor sociale Zekerheid;

Institut national d’Assurance sociales pour travailleurs indépendants

Rijksinstituut voor de sociale Verzekeringen der Zelfstandigen;

Institut national d’Assurance Maladie-Invalidité;

Rijksinstituut voor Ziekte- en Invaliditeitsverzekering;

Office national des Pensions;

Rijksdienst voor Pensioenen;

Caisse auxiliaire d’Assurance Maladie-Invalidité;

Hulpkas voor Ziekte-en Invaliditeitsverzekering;

Fond des Maladies professionnelles;

Fonds voor Beroepsziekten;

Office national de l’Emploi;

Rijksdienst voor Arbeidsvoorziening

BULGARIA

Администрация на Народното събрание

Aдминистрация на Президента

Администрация на Министерския съвет

Конституционен съд

Българска народна банка

Министерство на външните работи

Министерство на вътрешните работи

Министерство на държавната администрация и административната реформа

Министерство на извънредните ситуации

Министерство на земеделието и храните

Министерство на здравеопазването

Министерство на икономиката и енергетиката

Министерство на културата

Министерство на образованието и науката

Министерство на околната среда и водите

Министерство на отбраната

Министерство на правосъдието

Министерство на регионалното развитие и благоустройството

Министерство на транспорта

Министерство на труда и социалната политика

Министерство на финансите

Agenții de stat, comisii de stat, agenții executive și alte autorități publice instituite printr-o lege sau printr-un decret al Consiliului de Miniștri și care au o funcție legată de exercitarea puterii executive:

Агенция за ядрено регулиране

Висшата атестационна комисия

Държавна комисия за енергийно и водно регулиране

Държавна комисия по сигурността на информацията

Комисия за защита на конкуренцията

Комисия за защита на личните данни

Комисия за защита от дискриминация

Комисия за регулиране на съобщенията

Комисия за финансов надзор

Патентно ведомство на Република България

Сметна палата на Република България

Агенция за приватизация

Агенция за следприватизационен контрол

Български институт по метрология

Държавна агенция „Архиви”

Държавна агенция „Държавен резерв и военновременни запаси”

Държавна агенция „Национална сигурност”

Държавна агенция за бежанците

Държавна агенция за българите в чужбина

Държавна агенция за закрила на детето

Държавна агенция за информационни технологии и съобщения

Държавна агенция за метрологичен и технически надзор

Държавна агенция за младежта и спорта

Държавна агенция по горите

Държавна агенция по туризма

Държавна комисия по стоковите борси и тържища

Институт по публична администрация и европейска интеграция

Национален статистически институт

Национална агенция за оценяване и акредитация

Националната агенция за професионално образование и обучение

Национална комисия за борба с трафика на хора

Агенция „Митници”

Агенция за държавна и финансова инспекция

Агенция за държавни вземания

Агенция за социално подпомагане

Агенция за хората с увреждания

Агенция по вписванията

Агенция по геодезия, картография и кадастър

Агенция по енергийна ефективност

Агенция по заетостта

Агенция по обществени поръчки

Българска агенция за инвестиции

Главна дирекция „Гражданска въздухоплавателна администрация”

Дирекция „Материално-техническо осигуряване и социално обслужване” на Министерство на вътрешните работи

Дирекция „Оперативно издирване” на Министерство на вътрешните работи

Дирекция „Финансово-ресурсно осигуряване” на Министерство на вътрешните работи

Дирекция за национален строителен контрол

Държавна комисия по хазарта

Изпълнителна агенция „Автомобилна администрация”

Изпълнителна агенция „Борба с градушките”

Изпълнителна агенция „Българска служба за акредитация”

Изпълнителна агенция „Военни клубове и информация”

Изпълнителна агенция „Главна инспекция по труда”

Изпълнителна агенция „Държавна собственост на Министерството на отбраната”

Изпълнителна агенция „Железопътна администрация”

Изпълнителна агенция „Изпитвания и контролни измервания на въоръжение, техника и имущества”

Изпълнителна агенция „Морска администрация”

Изпълнителна агенция „Национален филмов център”

Изпълнителна агенция „Пристанищна администрация”

Изпълнителна агенция „Проучване и поддържане на река Дунав”

зпълнителна агенция „Социални дейности на Министерството на отбраната”

Изпълнителна агенция за икономически анализи и прогнози

Изпълнителна агенция за насърчаване на малките и средни предприятия

Изпълнителна агенция по лекарствата

Изпълнителна агенция по лозата и виното

Изпълнителна агенция по околна среда

Изпълнителна агенция по почвените ресурси

Изпълнителна агенция по рибарство и аквакултури

Изпълнителна агенция по селекция и репродукция в животновъдството

Изпълнителна агенция по сортоизпитване, апробация и семеконтрол

Изпълнителна агенция по трансплантация

Изпълнителна агенция по хидромелиорации

Комисията за защита на потребителите

Контролно-техническата инспекция

Национален център за информация и документация

Национален център по радиобиология и радиационна защита

Национална агенция за приходите

Национална ветеринарномедицинска служба

Национална служба „Полиция”

Национална служба „Пожарна безопасност и защита на населението”

Национална служба за растителна защита

Национална служба за съвети в земеделието

Национална служба по зърното и фуражите

Служба „Военна информация”

Служба „Военна полиция”

Фонд „Републиканска пътна инфраструктура”

Авиоотряд 28

REPUBLICA CEHĂ

Ministerstvo dopravy

Ministerstvo financí

Ministerstvo kultury

Ministerstvo obrany

Ministerstvo pro místní rozvoj

Ministerstvo práce a sociálních věcí

Ministerstvo průmyslu a obchodu

Ministerstvo spravedlnosti

Ministerstvo školství, mládeže a tělovýchovy

Ministerstvo vnitra

Ministerstvo zahraničních věcí

Ministerstvo zdravotnictví

Ministerstvo zemědělství

Ministerstvo životního prostředí

Poslanecká sněmovna PČR

Senát PČR

Kancelář prezidenta

Český statistický úřad

Český úřad zeměměřičský a katastrální

Úřad průmyslového vlastnictví

Úřad pro ochranu osobních údajů

Bezpečnostní informační služba

Národní bezpečnostní úřad

Česká akademie věd

Vězeňská služba

Český báňský úřad

Úřad pro ochranu hospodářské soutěže

Správa státních hmotných rezerv

Státní úřad pro jadernou bezpečnost

Česká národní banka

Energetický regulační úřad

Úřad vlády České republiky

Ústavní soud

Nejvyšší soud

Nejvyšší správní soud

Nejvyšší státní zastupitelství

Nejvyšší kontrolní úřad

Kancelář Veřejného ochránce práv

Grantová agentura České republiky

Státní úřad inspekce práce

Český telekomunikační úřad

DANEMARCA

Folketinget

Rigsrevisionen

Statsministeriet

Udenrigsministeriet

Beskæftigelsesministeriet

5 styrelser og institutioner (5 agenții și instituții)

Domstolsstyrelsen

Finansministeriet

5 styrelser og institutioner (5 agenții și instituții)

Forsvarsministeriet

5 styrelser og institutioner (5 agenții și instituții)

Ministeriet for Sundhed og Forebyggelse

Adskillige styrelser og institutioner, herunder Statens Serum Institut (mai multe agenții și instituții, inclusiv Statens Serum Institut)

Justitsministeriet

Rigspolitichefen, anklagemyndigheden samt 1 direktorat og et antal styrelser (Comisarul Poliției, procuratura, 1 direcție generală și mai multe agenții)

Kirkeministeriet

10 stiftsøvrigheder (10 autorități diocezane)

Kulturministeriet – Ministry of Culture

4 styrelser samt et antal statsinstitutioner (4 departamente și mai multe instituții)

Miljøministeriet

5 styrelser (5 agenții)

Ministeriet for Flygtninge, Invandrere og Integration

1 styrelse (1 agenție)

Ministeriet for Fødevarer, Landbrug og Fiskeri

4 direktorater og institutioner (4 direcții și instituții)

Ministeriet for Videnskab, Teknologi og Udvikling

Adskillige styrelser og institutioner, Forskningscenter Risø og Statens uddannelsesbygninger (mai multe agenții și instituții, inclusiv Laboratorul Național Risoe și unitățile naționale daneze de educație și cercetare)

Skatteministeriet

1 styrelse og institutioner (1 agenție și mai multe instituții)

Velfærdsministeriet

3 styrelser og institutioner (3 agenții și mai multe instituții)

Transportministeriet

7 styrelser og institutioner, herunder Øresundsbrokonsortiet (7 agenții și instituții, inclusiv Øresundsbrokonsortiet)

Undervisningsministeriet

3 styrelser, 4 undervisningsinstitutioner og 5 andre institutioner (3 agenții, 4 unități de învățământ și 5 alte instituții)

Økonomi- og Erhvervsministeriet

Adskilligestyrelser og institutioner (mai multe agenții și instituții)

Klima- og Energiministeriet

3 styrelse og institutioner (3 agenții și instituții)

GERMANIA

Auswärtiges Amt

Bundeskanzleramt

Bundesministerium für Arbeit und Soziales

Bundesministerium für Bildung und Forschung

Bundesministerium für Ernährung, Landwirtschaft und Verbraucherschutz

Bundesministerium der Finanzen

Bundesministerium des Innern (doar bunuri pentru uz civil)

Bundesministerium für Gesundheit

Bundesministerium für Familie, Senioren, Frauen und Jugend

Bundesministerium der Justiz

Bundesministerium für Verkehr, Bau und Stadtentwicklung

Bundesministerium für Wirtschaft und Technologie

Bundesministerium für wirtschaftliche Zusammenarbeit und Entwicklung

Bundesministerium der Verteidigung (cu excepția bunurilor pentru uz militar)

Bundesministerium für Umwelt, Naturschutz und Reaktorsicherheit

ESTONIA

Vabariigi Presidendi Kantselei;

Eesti Vabariigi Riigikogu;

Eesti Vabariigi Riigikohus;

Riigikontroll;

Õiguskantsler;

Riigikantselei;

Rahvusarhiiv;

Haridus- ja Teadusministeerium;

Justiitsministeerium;

Kaitseministeerium;

Keskkonnaministeerium;

Kultuuriministeerium;

Majandus- ja Kommunikatsiooniministeerium;

Põllumajandusministeerium;

Rahandusministeerium;

Siseministeerium;

Sotsiaalministeerium;

Välisministeerium;

Keeleinspektsioon;

Riigiprokuratuur;

Teabeamet;

Maa-amet;

Keskkonnainspektsioon;

Metsakaitse- ja Metsauuenduskeskus;

Muinsuskaitseamet;

Patendiamet;

Tarbijakaitseamet;

Riigihangete Amet;

Taimetoodangu Inspektsioon;

Põllumajanduse Registrite ja Informatsiooni Amet;

Veterinaar- ja Toiduamet

Konkurentsiamet;

Maksu –ja Tolliamet;

Statistikaamet;

Kaitsepolitseiamet;

Kodakondsus- ja Migratsiooniamet;

Piirivalveamet;

Politseiamet;

Eesti Kohtuekspertiisi Instituut;

Keskkriminaalpolitsei;

Päästeamet;

Andmekaitse Inspektsioon;

Ravimiamet;

Sotsiaalkindlustusamet;

Tööturuamet;

Tervishoiuamet;

Tervisekaitseinspektsioon;

Tööinspektsioon;

Lennuamet;

Maanteeamet;

Veeteede Amet;

Julgestuspolitsei;

Kaitseressursside Amet;

Kaitseväe Logistikakeskus;

Tehnilise Järelevalve Amet.

IRLANDA

President’s Establishment

Houses of the Oireachtas – (Parlamentul)

Department of the Taoiseach – (Prim-ministru)

Central Statistics Office

Department of Finance

Office of the Comptroller and Auditor General

Office of the Revenue Commissioners

Office of Public Works

State Laboratory

Office of the Attorney General

Office of the Director of Public Prosecutions

Valuation Office

Office of the Commission for Public Service Appointments

Public Appointments Service

Office of the Ombudsman

Chief State Solicitor’s Office

Department of Justice, Equality and Law Reform

Courts Service

Prisons Service

Office of the Commissioners of Charitable Donations and Bequests

Department of the Environment, Heritage and Local Government

Department of Education and Science

Department of Communications, Energy and Natural Resources

Department of Agriculture, Fisheries and Food

Department of Transport

Department of Health and Children

Department of Enterprise, Trade and Employment

Department of Arts, Sports and Tourism

Department of Defence

Department of Foreign Affairs

Department of Social and Family Affairs

Department of Community, Rural and Gaeltacht (regiuni cu populație vorbitoare de gaelică) Affairs

Arts Council

National Gallery.

GRECIA

Υπουργείο Εσωτερικών;

Υπουργείο Εξωτερικών;

Υπουργείο Οικονομίας και Οικονομικών;

Υπουργείο Ανάπτυξης;

Υπουργείο Δικαιοσύνης;

Υπουργείο Εθνικής Παιδείας και Θρησκευμάτων;

Υπουργείο Πολιτισμού;

Υπουργείο Υγείας και Κοινωνικής Αλληλεγγύης;

Υπουργείο Περιβάλλοντος, Χωροταξίας και Δημοσίων Έργων;

Υπουργείο Απασχόλησης και Κοινωνικής Προστασίας;

Υπουργείο Μεταφορών και Επικοινωνιών;

Υπουργείο Αγροτικής Ανάπτυξης και Τροφίμων;

Υπουργείο Εμπορικής Ναυτιλίας, Αιγαίου και Νησιωτικής Πολιτικής;

Υπουργείο Μακεδονίας- Θράκης;

Γενική Γραμματεία Επικοινωνίας;

Γενική Γραμματεία Ενημέρωσης;

Γενική Γραμματεία Νέας Γενιάς;

Γενική Γραμματεία Ισότητας;

Γενική Γραμματεία Κοινωνικών Ασφαλίσεων;

Γενική Γραμματεία Απόδημου Ελληνισμού;

Γενική Γραμματεία Βιομηχανίας;

Γενική Γραμματεία Έρευνας και Τεχνολογίας;

Γενική Γραμματεία Αθλητισμού;

Γενική Γραμματεία Δημοσίων Έργων;

Γενική Γραμματεία Εθνικής Στατιστικής Υπηρεσίας Ελλάδος;

Εθνικό Συμβούλιο Κοινωνικής Φροντίδας;

Οργανισμός Εργατικής Κατοικίας;

Εθνικό Τυπογραφείο;

Γενικό Χημείο του Κράτους;

Ταμείο Εθνικής Οδοποιίας;

Εθνικό Καποδιστριακό Πανεπιστήμιο Αθηνών;

Αριστοτέλειο Πανεπιστήμιο Θεσσαλονίκης;

Δημοκρίτειο Πανεπιστήμιο Θράκης;

Πανεπιστήμιο Αιγαίου;

Πανεπιστήμιο Ιωαννίνων;

Πανεπιστήμιο Πατρών;

Πανεπιστήμιο Μακεδονίας;

Πολυτεχνείο Κρήτης;

Σιβιτανίδειος Δημόσια Σχολή Τεχνών και Επαγγελμάτων;

Αιγινήτειο Νοσοκομείο;

Αρεταίειο Νοσοκομείο;

Εθνικό Κέντρο Δημόσιας Διοίκησης;

Οργανισμός Διαχείρισης Δημοσίου Υλικού;

Οργανισμός Γεωργικών Ασφαλίσεων;

Οργανισμός Σχολικών Κτιρίων;

Γενικό Επιτελείο Στρατού;

Γενικό Επιτελείο Ναυτικού;

Γενικό Επιτελείο Αεροπορίας;

Ελληνική Επιτροπή Ατομικής Ενέργειας;

Γενική Γραμματεία Εκπαίδευσης Ενηλίκων;

Υπουργείο Εθνικής Άμυνας;

Γενική Γραμματεία Εμπορίου.

SPANIA

Presidencia de Gobierno

Ministerio de Asuntos Exteriores y de Cooperación

Ministerio de Justicia

Ministerio de Defensa

Ministerio de Economía y Hacienda

Ministerio del Interior

Ministerio de Fomento

Ministerio de Educación, Política Social y Deportes

Ministerio de Industria, Turismo y Comercio

Ministerio de Trabajo e Inmigración

Ministerio de la Presidencia

Ministerio de Administraciones Públicas

Ministerio de Cultura

Ministerio de Sanidad y Consumo

Ministerio de Medio Ambiente y Medio Rural y Marino

Ministerio de Vivienda

Ministerio de Ciencia e Innovación

Ministerio de Igualdad

FRANȚA

1.   Ministere

Services du Premier ministre

Ministère chargé de la santé, de la jeunesse et des sports

Ministère chargé de l’intérieur, de l’outre-mer et des collectivités territoriales

Ministère chargé de la justice

Ministère chargé de la défense

Ministère chargé des affaires étrangères et européennes

Ministère chargé de l’éducation nationale

Ministère chargé de l’économie, des finances et de l’emploi

Secrétariat d’Etat aux transports

Secrétariat d’Etat aux entreprises et au commerce extérieur

Ministère chargé du travail, des relations sociales et de la solidarité

Ministère chargé de la culture et de la communication

Ministère chargé du budget, des comptes publics et de la fonction publique

Ministère chargé de l’agriculture et de la pêche

Ministère chargé de l’enseignement supérieur et de la recherche

Ministère chargé de l’écologie, du développement et de l’aménagement durables

Secrétariat d’Etat à la fonction publique

Ministère chargé du logement et de la ville

Secrétariat d’Etat à la coopération et à la francophonie

Secrétariat d’Etat à l’outre-mer

Secrétariat d’Etat à la jeunesse, des sports et de la vie associative

Secrétariat d’Etat aux anciens combattants

Ministère chargé de l’immigration, de l’intégration, de l’identité nationale et du co-développement

Secrétariat d’Etat en charge de la prospective et de l’évaluation des politiques publiques

Secrétariat d’Etat aux affaires européennes,

Secrétariat d’Etat aux affaires étrangères et aux droits de l’homme

Secrétariat d’Etat à la consommation et au tourisme

Secrétariat d’Etat à la politique de la ville

Secrétariat d’Etat à la solidarité

Secrétariat d’Etat en charge de l’industrie et de la consommation

Secrétariat d’Etat en charge de l’emploi

Secrétariat d’Etat en charge du commerce, de l’artisanat, des PME, du tourisme et des services

Secrétariat d’Etat en charge de l’écologie

Secrétariat d’Etat en charge du développement de la région-capitale

Secrétariat d’Etat en charge de l’aménagement du territoire

2.   Instituții, autorități și jurisdicții independente

Présidence de la République

Assemblée Nationale

Sénat

Conseil constitutionnel

Conseil économique et social

Conseil supérieur de la magistrature

Agence française contre le dopage

Autorité de contrôle des assurances et des mutuelles

Autorité de contrôle des nuisances sonores aéroportuaires

Autorité de régulation des communications électroniques et des postes

Autorité de sûreté nucléaire

Autorité indépendante des marchés financiers

Comité national d’évaluation des établissements publics à caractère scientifique, culturel et professionnel

Commission d’accès aux documents administratifs

Commission consultative du secret de la défense nationale

Commission nationale des comptes de campagne et des financements politiques

Commission nationale de contrôle des interceptions de sécurité

Commission nationale de déontologie de la sécurité

Commission nationale du débat public

Commission nationale de l’informatique et des libertés

Commission des participations et des transferts

Commission de régulation de l’énergie

Commission de la sécurité des consommateurs

Commission des sondages

Commission de la transparence financière de la vie politique

Conseil de la concurrence

Conseil des ventes volontaires de meubles aux enchères publiques

Conseil supérieur de l’audiovisuel

Défenseur des enfants

Haute autorité de lutte contre les discriminations et pour l’égalité

Haute autorité de santé

Médiateur de la République

Cour de justice de la République

Tribunal des Conflits

Conseil d’Etat

Cours administratives d’appel

Tribunaux administratifs

Cour des Comptes

Chambres régionales des Comptes

Cours et tribunaux de l’ordre judiciaire (Cour de Cassation, Cours d’Appel, Tribunaux d’instance et Tribunaux de grande instance)

3.   Instituții publice naționale

Académie de France à Rome

Académie de marine

Académie des sciences d’outre-mer

Académie des technologies

Agence centrale des organismes de sécurité sociale (ACOSS)

Agence de biomédicine

Agence pour l’enseignement du français à l’étranger

Agence française de sécurité sanitaire des aliments

Agence française de sécurité sanitaire de l’environnement et du travail

Agence Nationale pour la cohésion sociale et l’égalité des chances

Agence nationale pour la garantie des droits des mineurs

Agences de l’eau

Agence Nationale de l’Accueil des Etrangers et des migrations

Agence nationale pour l’amélioration des conditions de travail (ANACT

Agence nationale pour l’amélioration de l’habitat (ANAH)

Agence Nationale pour la Cohésion Sociale et l’Egalité des Chances

Agence nationale pour l’indemnisation des français d’outre-mer (ANIFOM)

Assemblée permanente des chambres d’agriculture (APCA)

Bibliothèque publique d’information

Bibliothèque nationale de France

Bibliothèque nationale et universitaire de Strasbourg

Caisse des Dépôts et Consignations

Caisse nationale des autoroutes (CNA)

Caisse nationale militaire de sécurité sociale (CNMSS)

Caisse de garantie du logement locatif social

Casa de Velasquez

Centre d’enseignement zootechnique

Centre d’études de l’emploi

Centre d’études supérieures de la sécurité sociale

Centres de formation professionnelle et de promotion agricole

Centre hospitalier des Quinze-Vingts

Centre international d’études supérieures en sciences agronomiques (Montpellier Sup Agro)

Centre des liaisons européennes et internationales de sécurité sociale

Centre des Monuments Nationaux

Centre national d’art et de culture Georges Pompidou

Centre national des arts plastiques

Centre national de la cinématographie

Centre National d’Etudes et d’expérimentation du machinisme agricole, du génie rural, des eaux et des forêts (CEMAGREF)

Centre national du livre

Centre national de documentation pédagogique

Centre national des œuvres universitaires et scolaires (CNOUS)

Centre national professionnel de la propriété forestière

Centre National de la Recherche Scientifique (C.N.R.S)

Centres d’éducation populaire et de sport (CREPS)

Centres régionaux des œuvres universitaires (CROUS)

Collège de France

Conservatoire de l’espace littoral et des rivages lacustres

Conservatoire National des Arts et Métiers

Conservatoire national supérieur de musique et de danse de Paris

Conservatoire national supérieur de musique et de danse de Lyon

Conservatoire national supérieur d’art dramatique

Ecole centrale de Lille

Ecole centrale de Lyon

École centrale des arts et manufactures

École française d’archéologie d’Athènes

École française d’Extrême-Orient

École française de Rome

École des hautes études en sciences sociales

Ecole du Louvre

École nationale d’administration

École nationale de l’aviation civile (ENAC)

École nationale des Chartes

École nationale d’équitation

Ecole Nationale du Génie de l’Eau et de l’environnement de Strasbourg

Écoles nationales d’ingénieurs

Ecole nationale d’ingénieurs des industries des techniques agricoles et alimentaires de Nantes

Écoles nationales d’ingénieurs des travaux agricoles

École nationale de la magistrature

Écoles nationales de la marine marchande

École nationale de la santé publique (ENSP)

École nationale de ski et d’alpinisme

École nationale supérieure des arts décoratifs

École nationale supérieure des arts et techniques du théâtre

École nationale supérieure des arts et industries textiles Roubaix

Écoles nationales supérieures d’arts et métiers

École nationale supérieure des beaux-arts

École nationale supérieure de céramique industrielle

École nationale supérieure de l’électronique et de ses applications (ENSEA)

Ecole nationale supérieure du paysage de Versailles

Ecole Nationale Supérieure des Sciences de l’information et des bibliothécaires

Ecole nationale supérieure de la sécurité sociale

Écoles nationales vétérinaires

École nationale de voile

Écoles normales supérieures

École polytechnique

École technique professionnelle agricole et forestière de Meymac (Corrèze)

École de sylviculture Crogny (Aube)

École de viticulture et d’œnologie de la Tour- Blanche (Gironde)

École de viticulture – Avize (Marne)

Etablissement national d’enseignement agronomique de Dijon

Établissement national des invalides de la marine (ENIM)

Établissement national de bienfaisance Koenigswarter

Établissement public du musée et du domaine national de Versailles

Fondation Carnegie

Fondation Singer-Polignac

Haras nationaux

Hôpital national de Saint-Maurice

Institut des hautes études pour la science et la technologie

Institut français d’archéologie orientale du Caire

Institut géographique national

Institut National de l’origine et de la qualité

Institut national des hautes études de sécurité

Institut de veille sanitaire

Institut National d’enseignement supérieur et de recherche agronomique et agroalimentaire de Rennes

Institut National d’Etudes Démographiques (I.N.E.D)

Institut National d’Horticulture

Institut National de la jeunesse et de l’éducation populaire

Institut national des jeunes aveugles – Paris

Institut national des jeunes sourds – Bordeaux

Institut national des jeunes sourds – Chambéry

Institut national des jeunes sourds – Metz

Institut national des jeunes sourds – Paris

Institut national de physique nucléaire et de physique des particules (I.N.P.N.P.P)

Institut national de la propriété industrielle

Institut National de la Recherche Agronomique (I.N.R.A)

Institut National de la Recherche Pédagogique (I.N.R.P)

Institut National de la Santé et de la Recherche Médicale (I.N.S.E.R.M)

Institut national d’histoire de l’art (I.N.H.A.)

Institut national de recherches archéologiques préventives

Institut National des Sciences de l’Univers

Institut National des Sports et de l’Education Physique

Institut national supérieur de formation et de recherche pour l’éducation des jeunes handicapés et les enseignements inadaptés

Instituts nationaux polytechniques

Instituts nationaux des sciences appliquées

Institut national de recherche en informatique et en automatique (INRIA)

Institut national de recherche sur les transports et leur sécurité (INRETS)

Institut de Recherche pour le Développement

Instituts régionaux d’administration

Institut des Sciences et des Industries du vivant et de l’environnement (Agro Paris Tech)

Institut supérieur de mécanique de Paris

Institut Universitaires de Formation des Maîtres

Musée de l’armée

Musée Gustave-Moreau

Musée national de la marine

Musée national J.-J.-Henner

Musée du Louvre

Musée du Quai Branly

Muséum National d’Histoire Naturelle

Musée Auguste-Rodin

Observatoire de Paris

Office français de protection des réfugiés et apatrides

Office National des Anciens Combattants et des Victimes de Guerre (ONAC)

Office national de la chasse et de la faune sauvage

Office National de l’eau et des milieux aquatiques

Office national d’information sur les enseignements et les professions (ONISEP)

Office universitaire et culturel français pour l’Algérie

Ordre national de la Légion d’honneur

Palais de la découverte

Parcs nationaux

Universités

4.   Alte organisme publice naționale

Union des groupements d’achats publics (UGAP)

Agence Nationale pour l’emploi (A.N.P.E)

Caisse Nationale des Allocations Familiales (CNAF)

Caisse Nationale d’Assurance Maladie des Travailleurs Salariés (CNAMS)

Caisse Nationale d’Assurance-Vieillesse des Travailleurs Salariés (CNAVTS)

CROAȚIA

Hrvatski sabor

Predsjednik Republike Hrvatske

Ured predsjednika Republike Hrvatske

Ured predsjednika Republike Hrvatske po prestanku obnašanja dužnosti

Vlada Republike Hrvatske

uredi Vlade Republike Hrvatske

Ministarstvo gospodarstva

Ministarstvo regionalnog razvoja i fondova Europske unije

Ministarstvo financija

Ministarstvo obrane

Ministarstvo vanjskih i europskih poslova

Ministarstvo unutarnjih poslova

Ministarstvo pravosuđa

Ministarstvo uprave

Ministarstvo poduzetništva i obrta

Ministarstvo rada i mirovinskog sustava

Ministarstvo pomorstva, prometa i infrastrukture

Ministarstvo poljoprivrede

Ministarstvo turizma

Ministarstvo zaštite okoliša i prirode

Ministarstvo graditeljstva i prostornog uređenja

Ministarstvo branitelja

Ministarstvo socijalne politike i mladih

Ministarstvo zdravlja

Ministarstvo znanosti, obrazovanja i sporta

Ministarstvo kulture

državne upravne organizacije

uredi državne uprave u županijama

Ustavni sud Republike Hrvatske

Vrhovni sud Republike Hrvatske

sudovi

Državno sudbeno vijeće

državna odvjetništva

Državnoodvjetničko vijeće

pravobraniteljstva

Državna komisija za kontrolu postupaka javne nabave

Hrvatska narodna banka

državne agencije i uredi

Državni ured za reviziju

ITALIA

Organisme de achiziție

Presidenza del Consiglio dei Ministri

Ministero degli Affari Esteri

Ministero dell’Interno

Ministero della Giustizia e Uffici giudiziari (esclusi i giudici di pace)

Ministero della Difesa

Ministero dell’Economia e delle Finanze

Ministero dello Sviluppo Economico

Ministero delle Politiche Agricole, Alimentari e Forestali

Ministero dell’Ambiente, Tutela del Territorio e del Mare

Ministero delle Infrastrutture e dei Trasporti

Ministero del Lavoro, della Salute e delle Politiche Sociali

Ministero dell’Istruzione, Università e Ricerca

Ministero per i Beni e le Attività culturali, comprensivo delle sue articolazioni periferiche

Alte organisme publice naționale:

CONSIP (Concessionaria Servizi Informatici Pubblici)

CIPRU

Προεδρία και Προεδρικό Μέγαρο

Γραφείο Συντονιστή Εναρμόνισης

Υπουργικό Συμβούλιο

Βουλή των Αντιπροσώπων

Δικαστική Υπηρεσία

Νομική Υπηρεσία της Δημοκρατίας

Ελεγκτική Υπηρεσία της Δημοκρατίας

Επιτροπή Δημόσιας Υπηρεσίας

Επιτροπή Εκπαιδευτικής Υπηρεσίας

Γραφείο Επιτρόπου Διοικήσεως

Επιτροπή Προστασίας Ανταγωνισμού

Υπηρεσία Εσωτερικού Ελέγχου

Γραφείο Προγραμματισμού

Γενικό Λογιστήριο της Δημοκρατίας

Γραφείο Επιτρόπου Προστασίας Δεδομένων Προσωπικού Χαρακτήρα

Γραφείο Εφόρου Δημοσίων Ενισχύσεων

Αναθεωρητική Αρχή Προσφορών

Υπηρεσία Εποπτείας και Ανάπτυξης Συνεργατικών Εταιρειών

Αναθεωρητική Αρχή Προσφύγων

Υπουργείο Άμυνας

Υπουργείο Γεωργίας, Φυσικών Πόρων και Περιβάλλοντος

Τμήμα Γεωργίας

Κτηνιατρικές Υπηρεσίες

Τμήμα Δασών

Τμήμα Αναπτύξεως Υδάτων

Τμήμα Γεωλογικής Επισκόπησης

Μετεωρολογική Υπηρεσία

Τμήμα Αναδασμού

Υπηρεσία Μεταλλείων

Ινστιτούτο Γεωργικών Ερευνών

Τμήμα Αλιείας και Θαλάσσιων Ερευνών

Υπουργείο Δικαιοσύνης και Δημοσίας Τάξεως

Αστυνομία

Πυροσβεστική Υπηρεσία Κύπρου

Τμήμα Φυλακών

Υπουργείο Εμπορίου, Βιομηχανίας και Τουρισμού

Τμήμα Εφόρου Εταιρειών και Επίσημου Παραλήπτη

Υπουργείο Εργασίας και Κοινωνικών Ασφαλίσεων

Τμήμα Εργασίας

Τμήμα Κοινωνικών Ασφαλίσεων

Τμήμα Υπηρεσιών Κοινωνικής Ευημερίας

Κέντρο Παραγωγικότητας Κύπρου

Ανώτερο Ξενοδοχειακό Ινστιτούτο Κύπρου

Ανώτερο Τεχνολογικό Ινστιτούτο

Τμήμα Επιθεώρησης Εργασίας

Τμήμα Εργασιακών Σχέσεων

Υπουργείο Εσωτερικών

Επαρχιακές Διοικήσεις

Τμήμα Πολεοδομίας και Οικήσεως

Τμήμα Αρχείου Πληθυσμού και Μεταναστεύσεως

Τμήμα Κτηματολογίου και Χωρομετρίας

Γραφείο Τύπου και Πληροφοριών

Πολιτική Άμυνα

Υπηρεσία Μέριμνας και Αποκαταστάσεων Εκτοπισθέντων

Υπηρεσία Ασύλου

Υπουργείο Εξωτερικών

Υπουργείο Οικονομικών

Τελωνεία

Τμήμα Εσωτερικών Προσόδων

Στατιστική Υπηρεσία

Τμήμα Κρατικών Αγορών και Προμηθειών

Τμήμα Δημόσιας Διοίκησης και Προσωπικού

Κυβερνητικό Τυπογραφείο

Τμήμα Υπηρεσιών Πληροφορικής

Υπουργείο Παιδείας και Πολιτισμού

Υπουργείο Συγκοινωνιών και Έργων

Τμήμα Δημοσίων Έργων

Τμήμα Αρχαιοτήτων

Τμήμα Πολιτικής Αεροπορίας

Τμήμα Εμπορικής Ναυτιλίας

Τμήμα Οδικών Μεταφορών

Τμήμα Ηλεκτρομηχανολογικών Υπηρεσιών

Τμήμα Ηλεκτρονικών Επικοινωνιών

Υπουργείο Υγείας

Φαρμακευτικές Υπηρεσίες

Γενικό Χημείο

Ιατρικές Υπηρεσίες και Υπηρεσίες Δημόσιας Υγείας

Οδοντιατρικές Υπηρεσίες

Υπηρεσίες Ψυχικής Υγείας

LETONIA

Ministere, secretariate de stat cu însărcinări speciale și instituțiile subordonate acestora

Aizsardzības ministrija un tās padotībā esošās iestādes

Ārlietu ministrija un tās padotībā esošās iestādes

Bērnu un ģimenes lietu ministrija un tās padotībā esošās iestādes

Ekonomikas ministrija un tās padotībā esošās iestādes

Finanšu ministrija un tās padotībā esošās iestādes

Iekšlietu ministrija un tās padotībā esošās iestādes

Izglītības un zinātnes ministrija un tās padotībā esošās iestādes

Kultūras ministrija un tās padotībā esošās iestādes

Labklājības ministrija un tās padotībā esošās iestādes

Reģionālās attīstības un pašvaldības lietu ministrija un tās padotībā esošās iestādes

Satiksmes ministrija un tās padotībā esošās iestādes

Tieslietu ministrija un tās padotībā esošās iestādes

Veselības ministrija un tās padotībā esošās iestādes

Vides ministrija un tās padotībā esošās iestādes

Zemkopības ministrija un tās padotībā esošās iestādes

Īpašu uzdevumu ministra sekretariāti un to padotībā esošās iestādes

Satversmes aizsardzības birojs

Alte instituții de stat

Augstākā tiesa

Centrālā vēlēšanu komisija

Finanšu un kapitāla tirgus komisija

Latvijas Banka

Prokuratūra un tās pārraudzībā esošās iestādes

Saeimas kanceleja un tās padotībā esošās iestādes

Satversmes tiesa

Valsts kanceleja un tās padotībā esošās iestādes

Valsts kontrole

Valsts prezidenta kanceleja

Tiesībsarga birojs

Nacionālā radio un televīzijas padome

Citas valsts iestādes, kuras nav ministriju padotībā (alte instituții de stat care nu se află în subordinea ministerelor)

LITUANIA

Prezidentūros kanceliarija

Seimo kanceliarija

Instituții în subordinea Seimas [Parlamentul]: Lietuvos mokslo taryba;

Seimo kontrolierių įstaiga;

Valstybės kontrolė;

Specialiųjų tyrimų tarnyba;

Valstybės saugumo departamentas;

Konkurencijos taryba;

Lietuvos gyventojų genocido ir rezistencijos tyrimo centras;

Vertybinių popierių komisija;

Ryšių reguliavimo tarnyba;

Nacionalinė sveikatos taryba;

Etninės kultūros globos taryba;

Lygių galimybių kontrolieriaus tarnyba;

Valstybinė kultūros paveldo komisija;

Vaiko teisių apsaugos kontrolieriaus įstaiga;

Valstybinė kainų ir energetikos kontrolės komisija;

Valstybinė lietuvių kalbos komisija;

Vyriausioji rinkimų komisija;

Vyriausioji tarnybinės etikos komisija;

Žurnalistų etikos inspektoriaus tarnyba.

Vyriausybės kanceliarija

Instituții în subordinea Vyriausybė [Guvernul]:

Ginklų fondas;

Informacinės visuomenės plėtros komitetas;

Kūno kultūros ir sporto departamentas;

Lietuvos archyvų departamentas;

Mokestinių ginčų komisija;

Statistikos departamentas;

Tautinių mažumų ir išeivijos departamentas;

Valstybinė tabako ir alkoholio kontrolės tarnyba;

Viešųjų pirkimų tarnyba;

Narkotikų kontrolės departamentas;

Valstybinė atominės energetikos saugos inspekcija;

Valstybinė duomenų apsaugos inspekcija;

Valstybinė lošimų priežiūros komisija;

Valstybinė maisto ir veterinarijos tarnyba;

Vyriausioji administracinių ginčų komisija;

Draudimo priežiūros komisija;

Lietuvos valstybinis mokslo ir studijų fondas;

Lietuvių grįžimo į Tėvynę informacijos centras.

Konstitucinis Teismas

Lietuvos bankas

Aplinkos ministerija

Instituții în subordinea Aplinkos ministerija [Ministerul Mediului]:

Generalinė miškų urėdija;

Lietuvos geologijos tarnyba;

Lietuvos hidrometeorologijos tarnyba;

Lietuvos standartizacijos departamentas;

Nacionalinis akreditacijos biuras;

Valstybinė metrologijos tarnyba;

Valstybinė saugomų teritorijų tarnyba;

Valstybinė teritorijų planavimo ir statybos inspekcija.

Finansų ministerija

Instituții în subordinea Finansų ministerija [Ministerul Finanțelor]:

Muitinės departamentas;

Valstybės dokumentų technologinės apsaugos tarnyba;

Valstybinė mokesčių inspekcija;

Finansų ministerijos mokymo centras.

Krašto apsaugos ministerija

Instituții în subordinea Krašto apsaugos ministerija [Ministerul Apărării Naționale]:

Antrasis operatyvinių tarnybų departamentas;

Centralizuota finansų ir turto tarnyba;

Karo prievolės administravimo tarnyba;

Krašto apsaugos archyvas;

Krizių valdymo centras;

Mobilizacijos departamentas;

Ryšių ir informacinių sistemų tarnyba;

Infrastruktūros plėtros departamentas;

Valstybinis pilietinio pasipriešinimo rengimo centras.

Lietuvos kariuomenė

Krašto apsaugos sistemos kariniai vienetai ir tarnybos

Kultūros ministerija

Instituții în subordinea Kultūros ministerija [Ministerul Culturii]:

Kultūros paveldo departamentas;

Valstybinė kalbos inspekcija.

Socialinės apsaugos ir darbo ministerija

Instituții în subordinea Socialinės apsaugos ir darbo ministerija [Ministerul Muncii și Securității Sociale]:

Garantinio fondo administracija;

Valstybės vaiko teisių apsaugos ir įvaikinimo tarnyba;

Lietuvos darbo birža;

Lietuvos darbo rinkos mokymo tarnyba;

Trišalės tarybos sekretoriatas;

Socialinių paslaugų priežiūros departamentas;

Darbo inspekcija;

Valstybinio socialinio draudimo fondo valdyba;

Neįgalumo ir darbingumo nustatymo tarnyba;

Ginčų komisija;

Techninės pagalbos neįgaliesiems centras;

Neįgaliųjų reikalų departamentas.

Susisiekimo ministerija

Instituții în subordinea Susisiekimo ministerija [Ministerul Transportului și Comunicațiilor]:

Lietuvos automobilių kelių direkcija;

Valstybinė geležinkelio inspekcija;

Valstybinė kelių transporto inspekcija;

Pasienio kontrolės punktų direkcija.

Sveikatos apsaugos ministerija

Instituții în subordinea Sveikatos apsaugos ministerija [Ministerul Sănătății]:

Valstybinė akreditavimo sveikatos priežiūros veiklai tarnyba;

Valstybinė ligonių kasa;

Valstybinė medicininio audito inspekcija;

Valstybinė vaistų kontrolės tarnyba;

Valstybinė teismo psichiatrijos ir narkologijos tarnyba;

Valstybinė visuomenės sveikatos priežiūros tarnyba;

Farmacijos departamentas;

Sveikatos apsaugos ministerijos Ekstremalių sveikatai situacijų centras;

Lietuvos bioetikos komitetas;

Radiacinės saugos centras.

Švietimo ir mokslo ministerija

Instituții în subordinea Švietimo ir mokslo ministerija [Ministerul Învățământului și Științei]:

Nacionalinis egzaminų centras;

Studijų kokybės vertinimo centras.

Teisingumo ministerija

Instituții în subordinea Teisingumo ministerija [Ministerul Justiției]:

Kalėjimų departamentas;

Nacionalinė vartotojų teisių apsaugos taryba;

Europos teisės departamentas.

Ūkio ministerija

Instituții în subordinea Ūkio ministerija [Ministerul Economiei]:

Įmonių bankroto valdymo departamentas;

Valstybinė energetikos inspekcija;

Valstybinė ne maisto produktų inspekcija;

Valstybinis turizmo departamentas.

Užsienio reikalų ministerija

Diplomatinės atstovybės ir konsulinės įstaigos užsienyje bei atstovybės prie tarptautinių organizacijų

Vidaus reikalų ministerija

Instituții în subordinea Vidaus reikalų ministerija [Ministerul de Interne]:

Asmens dokumentų išrašymo centras;

Finansinių nusikaltimų tyrimo tarnyba;

Gyventojų registro tarnyba;

Policijos departamentas;

Priešgaisrinės apsaugos ir gelbėjimo departamentas;

Turto valdymo ir ūkio departamentas;

Vadovybės apsaugos departamentas;

Valstybės sienos apsaugos tarnyba;

Valstybės tarnybos departamentas;

Informatikos ir ryšių departamentas;

Migracijos departamentas;

Sveikatos priežiūros tarnyba;

Bendrasis pagalbos centras.

Žemės ūkio ministerija

Instituții în subordinea Žemės ūkio ministerija [Ministerul Agriculturii]:

Nacionalinė mokėjimo agentūra;

Nacionalinė žemės tarnyba;

Valstybinė augalų apsaugos tarnyba;

Valstybinė gyvulių veislininkystės priežiūros tarnyba;

Valstybinė sėklų ir grūdų tarnyba;

Žuvininkystės departamentas

Teismai [Instanțe judecătorești]:

Lietuvos Aukščiausiasis Teismas;

Lietuvos apeliacinis teismas;

Lietuvos vyriausiasis administracinis teismas;

apygardų teismai;

apygardų administraciniai teismai;

apylinkių teismai;

Nacionalinė teismų administracija

Generalinė prokuratūra

Alte entități ale administrației publice centrale [institucijos (instituții), įstaigos (unități), tarnybos (agenții)]

Aplinkos apsaugos agentūra;

Valstybinė aplinkos apsaugos inspekcija;

Aplinkos projektų valdymo agentūra;

Miško genetinių išteklių, sėklų ir sodmenų tarnyba;

Miško sanitarinės apsaugos tarnyba;

Valstybinė miškotvarkos tarnyba;

Nacionalinis visuomenės sveikatos tyrimų centras;

Lietuvos AIDS centras;

Nacionalinis organų transplantacijos biuras;

Valstybinis patologijos centras;

Valstybinis psichikos sveikatos centras;

Lietuvos sveikatos informacijos centras;

Slaugos darbuotojų tobulinimosi ir specializacijos centras;

Valstybinis aplinkos sveikatos centras;

Respublikinis mitybos centras;

Užkrečiamųjų ligų profilaktikos ir kontrolės centras;

Trakų visuomenės sveikatos priežiūros ir specialistų tobulinimosi centras;

Visuomenės sveikatos ugdymo centras;

Muitinės kriminalinė tarnyba;

Muitinės informacinių sistemų centras;

Muitinės laboratorija;

Muitinės mokymo centras;

Valstybinis patentų biuras;

Lietuvos teismo ekspertizės centras;

Centrinė hipotekos įstaiga;

Lietuvos metrologijos inspekcija;

Civilinės aviacijos administracija;

Lietuvos saugios laivybos administracija;

Transporto investicijų direkcija;

Valstybinė vidaus vandenų laivybos inspekcija;

Pabėgėlių priėmimo centras

LUXEMBURG

Ministère d’Etat

Ministère des Affaires Etrangères et de l’Immigration

Ministère de l’Agriculture, de la Viticulture et du Développement Rural

Ministère des Classes moyennes, du Tourisme et du Logement

Ministère de la Culture, de l’Enseignement Supérieur et de la Recherche

Ministère de l’Economie et du Commerce extérieur

Ministère de l’Education nationale et de la Formation professionnelle

Ministère de l’Egalité des chances

Ministère de l’Environnement

Ministère de la Famille et de l’Intégration

Ministère des Finances

Ministère de la Fonction publique et de la Réforme administrative

Ministère de l’Intérieur et de l’Aménagement du territoire

Ministère de la Justice

Ministère de la Santé

Ministère de la Sécurité sociale

Ministère des Transports

Ministère du Travail et de l’Emploi

Ministère des Travaux publics

UNGARIA

Egészségügyi Minisztérium

Földművelésügyi és Vidékfejlesztési Minisztérium

Gazdasági és Közlekedési Minisztérium

Honvédelmi Minisztérium

Igazságügyi és Rendészeti Minisztérium

Környezetvédelmi és Vízügyi Minisztérium

Külügyminisztérium

Miniszterelnöki Hivatal

Oktatási és Kulturális Minisztérium

Önkormányzati és Területfejlesztési Minisztérium

Pénzügyminisztérium

Szociális és Munkaügyi Minisztérium

Központi Szolgáltatási Főigazgatóság

MALTA

Uffiċċju tal-Prim Ministru (Cabinetul prim-ministrului)

Ministeru għall-Familja u Solidarjeta’ Soċjali (Ministerul Familiei și Solidarității Sociale)

Ministeru ta’ l-Edukazzjoni Zghazagh u Impjieg (Ministerul Educației, Tineretului și Ocupării Forței de Muncă)

Ministeru tal-Finanzi (Ministerul Finanțelor)

Ministeru tar-Riżorsi u l-Infrastruttura (Ministerul Resurselor și Infrastructurii)

Ministeru tat-Turiżmu u Kultura (Ministerul Turismului și Culturii)

Ministeru tal-Ġustizzja u l-Intern (Ministerul Justiției și al Afacerilor Interne)

Ministeru għall-Affarijiet Rurali u l-Ambjent (Ministerul Afacerilor Rurale și Mediului)

Ministeru għal Għawdex (Ministerul pentru Gozo)

Ministeru tas-Saħħa, l-Anzjani u Kura fil-Kommunita’ (Ministerul Sănătății, al Vârstnicilor și al Asistenței Comunitare)

Ministeru ta’ l-Affarijiet Barranin (Ministerul Afacerilor Externe)

Ministeru għall-Investimenti, Industrija u Teknologija ta’ Informazzjoni (Ministerul Investițiilor, Industriei și Tehnologiei Informațiilor)

Ministeru għall-Kompetittivà u Komunikazzjoni (Ministerul Competitivității și Comunicațiilor)

Ministeru għall-Iżvilupp Urban u Toroq (Ministerul Dezvoltării Urbane și Drumurilor)

ȚĂRILE DE JOS

Ministerie van Algemene Zaken

Bestuursdepartement

Bureau van de Wetenschappelijke Raad voor het Regeringsbeleid

Rijksvoorlichtingsdienst

Ministerie van Binnenlandse Zaken en Koninkrijksrelaties

Bestuursdepartement

Centrale Archiefselectiedienst (CAS)

Algemene Inlichtingen- en Veiligheidsdienst (AIVD)

Agentschap Basisadministratie Persoonsgegevens en Reisdocumenten (BPR)

Agentschap Korps Landelijke Politiediensten

Ministerie van Buitenlandse Zaken

Directoraat-generaal Regiobeleid en Consulaire Zaken (DGRC)

Directoraat-generaal Politieke Zaken (DGPZ)

Directoraat-generaal Internationale Samenwerking (DGIS)

Directoraat-generaal Europese Samenwerking (DGES)

Centrum tot Bevordering van de Import uit Ontwikkelingslanden (CBI)

Centrale diensten ressorterend onder S/PlvS (Servicii centrale aflate în responsabilitatea Secretarului General și a Secretarului General Adjunct)

Buitenlandse Posten (ieder afzonderlijk)

Ministerie van Defensie – (Ministerul Apărării)

Bestuursdepartement

Commando Diensten Centra (CDC)

Defensie Telematica Organisatie (DTO)

Centrale directie van de Defensie Vastgoed Dienst

De afzonderlijke regionale directies van de Defensie Vastgoed Dienst

Defensie Materieel Organisatie (DMO)

Landelijk Bevoorradingsbedrijf van de Defensie Materieel Organisatie

Logistiek Centrum van de Defensie Materieel Organisatie

Marinebedrijf van de Defensie Materieel Organisatie

Defensie Pijpleiding Organisatie (DPO)

Ministerie van Economische Zaken

Bestuursdepartement

Centraal Planbureau (CPB)

SenterNovem

Staatstoezicht op de Mijnen (SodM)

Nederlandse Mededingingsautoriteit (NMa)

Economische Voorlichtingsdienst (EVD)

Agentschap Telecom

Kenniscentrum Professioneel & Innovatief Aanbesteden, Netwerk voor Overheidsopdrachtgevers (PIANOo)

Regiebureau Inkoop Rijksoverheid

Octrooicentrum Nederland

Consumentenautoriteit

Ministerie van Financiën

Bestuursdepartement

Belastingdienst Automatiseringscentrum

Belastingdienst

de afzonderlijke Directies der Rijksbelastingen (diverse direcții ale Administrației Fiscale și Vamale pe teritoriul Țărilor de Jos)

Fiscale Inlichtingen- en Opsporingsdienst (incl. Economische Controle dienst (ECD)]

Belastingdienst Opleidingen

Dienst der Domeinen

Ministerie van Justitie

Bestuursdepartement

Dienst Justitiële Inrichtingen

Raad voor de Kinderbescherming

Centraal Justitie Incasso Bureau

Openbaar Ministerie

Immigratie en Naturalisatiedienst

Nederlands Forensisch Instituut

Dienst Terugkeer & Vertrek

Ministerie van Landbouw, Natuur en Voedselkwaliteit

Bestuursdepartement

Dienst Regelingen (DR)

Agentschap Plantenziektenkundige Dienst (PD)

Algemene Inspectiedienst (AID)

Dienst Landelijk Gebied (DLG)

Voedsel en Waren Autoriteit (VWA)

Ministerie van Onderwijs, Cultuur en Wetenschappen

Bestuursdepartement

Inspectie van het Onderwijs

Erfgoedinspectie

Centrale Financiën Instellingen

Nationaal Archief

Adviesraad voor Wetenschaps- en Technologiebeleid

Onderwijsraad

Raad voor Cultuur

Ministerie van Sociale Zaken en Werkgelegenheid

Bestuursdepartement

Inspectie Werk en Inkomen

Agentschap SZW

Ministerie van Verkeer en Waterstaat

Bestuursdepartement

Directoraat-Generaal Transport en Luchtvaart

Directoraat-generaal Personenvervoer

Directoraat-generaal Water

Centrale diensten (Central Services)

Shared services Organisatie Verkeer en Watersaat

Koninklijke Nederlandse Meteorologisch Instituut KNMI

Rijkswaterstaat, Bestuur

De afzonderlijke regionale Diensten van Rijkswaterstaat (fiecare serviciu regional individual al Direcției Generale Lucrări Publice și Gestionarea Apei)

De afzonderlijke specialistische diensten van Rijkswaterstaat (fiecare serviciu specializat individual al Direcției Generale Lucrări Publice și Gestionarea Apei)

Adviesdienst Geo-Informatie en ICT

Adviesdienst Verkeer en Vervoer (AVV)

Bouwdienst

Corporate Dienst

Data ICT Dienst

Dienst Verkeer en Scheepvaart

Dienst Weg- en Waterbouwkunde (DWW)

Rijksinstituut voor Kunst en Zee (RIKZ)

Rijksinstituut voor Integraal Zoetwaterbeheer en Afvalwaterbehandeling (RIZA)

Waterdienst

Inspectie Verkeer en Waterstaat, Hoofddirectie

Port state Control

Directie Toezichtontwikkeling Communicatie en Onderzoek (TCO)

Toezichthouder Beheer Eenheid Lucht

Toezichthouder Beheer Eenheid Water

Toezichthouder Beheer Eenheid Land

Ministerie van Volkshuisvesting, Ruimtelijke Ordening en Milieubeheer

Bestuursdepartement

Directoraat-generaal Wonen, Wijken en Integratie

Directoraat-generaal Ruimte

Directoraat-general Milieubeheer

Rijksgebouwendienst

VROM Inspectie

Ministerie van Volksgezondheid, Welzijn en Sport

Bestuursdepartement

Inspectie Gezondheidsbescherming, Waren en Veterinaire Zaken

Inspectie Gezondheidszorg

Inspectie Jeugdhulpverlening en Jeugdbescherming

Rijksinstituut voor de Volksgezondheid en Milieu (RIVM)

Sociaal en Cultureel Planbureau

Agentschap t.b.v. het College ter Beoordeling van Geneesmiddelen

Tweede Kamer der Staten-Generaal

Eerste Kamer der Staten-Generaal

Raad van State

Algemene Rekenkamer

Nationale Ombudsman

Kanselarij der Nederlandse Orden

Kabinet der Koningin

Raad voor de rechtspraak en de Rechtbanken

AUSTRIA

Bundeskanzleramt

Bundesministerium für europäische und internationale Angelegenheiten

Bundesministerium für Finanzen

Bundesministerium für Gesundheit, Familie und Jugend

Bundesministerium für Inneres

Bundesministerium für Justiz

Bundesministerium für Landesverteidigung

Bundesministerium für Land- und Forstwirtschaft, Umwelt und Wasserwirtschaft

Bundesministerium für Soziales und Konsumentenschutz

Bundesministerium für Unterricht, Kunst und Kultur

Bundesministerium für Verkehr, Innovation und Technologie

Bundesministerium für Wirtschaft und Arbeit

Bundesministerium für Wissenschaft und Forschung

Österreichische Forschungs- und Prüfzentrum Arsenal Gesellschaft m.b.H

Bundesbeschaffung G.m.b.H

Bundesrechenzentrum G.m.b.H

POLONIA

Kancelaria Prezydenta RP

Kancelaria Sejmu RP

Kancelaria Senatu RP

Kancelaria Prezesa Rady Ministrów

Sąd Najwyższy

Naczelny Sąd Administracyjny

Wojewódzkie sądy administracyjne

Sądy powszechne – rejonowe, okręgowe i apelacyjne

Trybunał Konstytucyjny

Najwyższa Izba Kontroli

Biuro Rzecznika Praw Obywatelskich

Biuro Rzecznika Praw Dziecka

Biuro Ochrony Rządu

Biuro Bezpieczeństwa Narodowego

Centralne Biuro Antykorupcyjne

Ministerstwo Pracy i Polityki Społecznej

Ministerstwo Finansów

Ministerstwo Gospodarki

Ministerstwo Rozwoju Regionalnego

Ministerstwo Kultury i Dziedzictwa Narodowego

Ministerstwo Edukacji Narodowej

Ministerstwo Obrony Narodowej

Ministerstwo Rolnictwa i Rozwoju Wsi

Ministerstwo Skarbu Państwa

Ministerstwo Sprawiedliwości

Ministerstwo Infrastruktury

Ministerstwo Nauki i Szkolnictwa Wyższego

Ministerstwo Środowiska

Ministerstwo Spraw Wewnętrznych i Administracji

Ministerstwo Spraw Zagranicznych

Ministerstwo Zdrowia

Ministerstwo Sportu i Turystyki

Urząd Komitetu Integracji Europejskiej

Urząd Patentowy Rzeczypospolitej Polskiej

Urząd Regulacji Energetyki

Urząd do Spraw Kombatantów i Osób Represjonowanych

Urząd Transportu Kolejowego

Urząd Dozoru Technicznego

Urząd Rejestracji Produktów Leczniczych, Wyrobów Medycznych i Produktów Biobójczych

Urząd do Spraw Repatriacji i Cudzoziemców

Urząd Zamówień Publicznych

Urząd Ochrony Konkurencji i Konsumentów

Urząd Lotnictwa Cywilnego

Urząd Komunikacji Elektronicznej

Wyższy Urząd Górniczy

Główny Urząd Miar

Główny Urząd Geodezji i Kartografii

Główny Urząd Nadzoru Budowlanego

Główny Urząd Statystyczny

Krajowa Rada Radiofonii i Telewizji

Generalny Inspektor Ochrony Danych Osobowych

Państwowa Komisja Wyborcza

Państwowa Inspekcja Pracy

Rządowe Centrum Legislacji

Narodowy Fundusz Zdrowia

Polska Akademia Nauk

Polskie Centrum Akredytacji

Polskie Centrum Badań i Certyfikacji

Polska Organizacja Turystyczna

Polski Komitet Normalizacyjny

Zakład Ubezpieczeń Społecznych

Komisja Nadzoru Finansowego

Naczelna Dyrekcja Archiwów Państwowych

Kasa Rolniczego Ubezpieczenia Społecznego

Generalna Dyrekcja Dróg Krajowych i Autostrad

Państwowa Inspekcja Ochrony Roślin i Nasiennictwa

Komenda Główna Państwowej Straży Pożarnej

Komenda Główna Policji

Komenda Główna Straży Granicznej

Inspekcja Jakości Handlowej Artykułów Rolno-Spożywczych

Główny Inspektorat Ochrony Środowiska

Główny Inspektorat Transportu Drogowego

Główny Inspektorat Farmaceutyczny

Główny Inspektorat Sanitarny

Główny Inspektorat Weterynarii

Agencja Bezpieczeństwa Wewnętrznego

Agencja Wywiadu

Agencja Mienia Wojskowego

Wojskowa Agencja Mieszkaniowa

Agencja Restrukturyzacji i Modernizacji Rolnictwa

Agencja Rynku Rolnego

Agencja Nieruchomości Rolnych

Państwowa Agencja Atomistyki

Polska Agencja Żeglugi Powietrznej

Polska Agencja Rozwiązywania Problemów Alkoholowych

Agencja Rezerw Materiałowych

Narodowy Bank Polski

Narodowy Fundusz Ochrony Środowiska i Gospodarki Wodnej

Państwowy Fundusz Rehabilitacji Osób Niepełnosprawnych

Instytut Pamięci Narodowej – Komisja Ścigania Zbrodni Przeciwko Narodowi Polskiemu

Rada Ochrony Pamięci Walk i Męczeństwa

Służba Celna Rzeczypospolitej Polskiej

Państwowe Gospodarstwo Leśne „Lasy Państwowe”

Polska Agencja Rozwoju Przedsiębiorczości

Urzędy wojewódzkie

Samodzielne Publiczne Zakłady Opieki Zdrowotnej, jeśli ich organem założycielskim jest minister, centralny organ administracji rządowej lub wojewoda

PORTUGALIA

Presidência do Conselho de Ministros

Ministério das Finanças e da Administraçăo Pública

Ministério da Defesa Nacional

Ministério dos Negócios Estrangeiros

Ministério da Administraçăo Interna

Ministério da Justiça

Ministério da Economia e da Inovaçăo

Ministério da Agricultura, Desenvolvimento Rural e Pescas

Ministério da Educaçăo

Ministério da Ciência, Tecnologia e do Ensino Superior

Ministério da Cultura

Ministério da Saúde

Ministério do Trabalho e da Solidariedade Social

Ministério das Obras Públicas, Transportes e Comunicações

Ministério do Ambiente, do Ordenamento do Território e do Desenvolvimento Regional

Presidença da Republica

Tribunal Constitucional

Tribunal de Contas

Provedoria de Justiça

ROMÂNIA

Administrația Prezidențială

Senatul României

Camera Deputaților

Înalta Curte de Casație și Justiție

Curtea Constituțională

Consiliul Legislativ

Curtea de Conturi

Consiliul Superior al Magistraturii

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

Secretariatul General al Guvernului

Cancelaria Prim-ministrului

Ministerul Afacerilor Externe

Ministerul Economiei și Finanțelor

Ministerul Justiției

Ministerul Apărării

Ministerul Internelor și Reformei Administrative

Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse

Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Ministerul Transporturilor

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuinței

Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului

Ministerul Sănătății Publice

Ministerul Culturii și Cultelor

Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației

Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile

Serviciul Român de Informații

Serviciul de Informații Externe

Serviciul de Protecție și Pază

Serviciul de Telecomunicații Speciale

Consiliul Național al Audiovizualului

Consiliul Concurenței (CC)

Direcția Națională Anticorupție

Inspectoratul General de Poliție

Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice

Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor

Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC)

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor

Autoritatea Navală Română

Autoritatea Feroviară Română

Autoritatea Rutieră Română

Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului

Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap

Autoritatea Națională pentru Turism

Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților

Autoritatea Națională pentru Tineret

Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică

Autoritatea Națională pentru Reglementare în Comunicații și Tehnologia Informației

Autoritatea Națională pentru Serviciile Societății Informaționale

Autoritatea Electorală Permanentă

Agenția pentru Strategii Guvernamentale

Agenția Națională a Medicamentului

Agenția Națională pentru Sport

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă

Agenția Națională de Reglementare în Domeniul Energiei

Agenția Română pentru Conservarea Energiei

Agenția Națională pentru Resurse Minerale

Agenția Română pentru Investiții Străine

Agenția Națională pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație

Agenția Națională a Funcționarilor Publici

Agenția Națională de Administrare Fiscală

Agenția de Compensare pentru Achiziții de Tehnică Specială

Agenția Națională Anti-doping

Agenția Nucleară

Agenția Națională pentru Protecția Familiei

Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Bărbați și Femei

Agenția Națională pentru Protecția Mediului

Agenția Națională Antidrog

SLOVENIA

Predsednik Republike Slovenije

Državni zbor Republike Slovenije

Državni svet Republike Slovenije

Varuh človekovih pravic

Ustavno sodišče Republike Slovenije

Računsko sodišče Republike Slovenije

Državna revizijska komisja za revizijo postopkov oddaje javnih naročil

Slovenska akademija znanosti in umetnosti

Vladne službe

Ministrstvo za finance

Ministrstvo za notranje zadeve

Ministrstvo za zunanje zadeve

Ministrstvo za obrambo

Ministrstvo za pravosodje

Ministrstvo za gospodarstvo

Ministrstvo za kmetijstvo, gozdarstvo in prehrano

Ministrstvo za promet

Ministrstvo za okolje in prostor

Ministrstvo za delo, družino in socialne zadeve

Ministrstvo za zdravje

Ministrstvo za javno upravo

Ministrstvo za šolstvo in šport

Ministrstvo za visoko šolstvo, znanost in tehnologijo

Ministrstvo za kulturo

Vrhovno sodišče Republike Slovenije

višja sodišča

okrožna sodišča

okrajna sodišča

Vrhovno državno tožilstvo Republike Slovenije

Okrožna državna tožilstva

Državno pravobranilstvo

Upravno sodišče Republike Slovenije

Višje delovno in socialno sodišče

delovna sodišča

Davčna uprava Republike Slovenije

Carinska uprava Republike Slovenije

Urad Republike Slovenije za preprečevanje pranja denarja

Urad Republike Slovenije za nadzor prirejanja iger na srečo

Uprava Republike Slovenije za javna plačila

Urad Republike Slovenije za nadzor proračuna

Policija

Inšpektorat Republike Slovenije za notranje zadeve

Generalštab Slovenske vojske

Uprava Republike Slovenije za zaščito in reševanje

Inšpektorat Republike Slovenije za obrambo

Inšpektorat Republike Slovenije za varstvo pred naravnimi in drugimi nesrečami

Uprava Republike Slovenije za izvrševanje kazenskih sankcij

Urad Republike Slovenije za varstvo konkurence

Urad Republike Slovenije za varstvo potrošnikov

Tržni inšpektorat Republike Slovenije

Urad Republike Slovenije za intelektualno lastnino

Inšpektorat Republike Slovenije za elektronske komunikacije, elektronsko podpisovanje in pošto

Inšpektorat za energetiko in rudarstvo

Agencija Republike Slovenije za kmetijske trge in razvoj podeželja

Inšpektorat Republike Slovenije za kmetijstvo, gozdarstvo in hrano

Fitosanitarna uprava Republike Slovenije

Veterinarska uprava Republike Slovenije

Uprava Republike Slovenije za pomorstvo

Direkcija Republike Slovenije za caste

Prometni inšpektorat Republike Slovenije

Direkcija za vodenje investicij v javno železniško infrastrukturo

Agencija Republike Slovenije za okolje

Geodetska uprava Republike Slovenije

Uprava Republike Slovenije za jedrsko varstvo

Inšpektorat Republike Slovenije za okolje in prostor

Inšpektorat Republike Slovenije za delo

Zdravstveni inšpektorat

Urad Republike Slovenije za kemikalije

Uprava Republike Slovenije za varstvo pred sevanji

Urad Republike Slovenije za meroslovje

Urad za visoko šolstvo

Urad Republike Slovenije za mladino

Inšpektorat Republike Slovenije za šolstvo in šport

Arhiv Republike Slovenije

Inšpektorat Republike Slovenije za kulturo in medije

Kabinet predsednika Vlade Republike Slovenije

Generalni sekretariat Vlade Republike Slovenije

Služba vlade za zakonodajo

Služba vlade za evropske zadeve

Služba vlade za lokalno samoupravo in regionalno politiko

Urad vlade za komuniciranje

Urad za enake možnosti

Urad za verske skupnosti

Urad za narodnosti

Urad za makroekonomske analize in razvoj

Statistični urad Republike Slovenije

Slovenska obveščevalno-varnostna agencija

Protokol Republike Slovenije

Urad za varovanje tajnih podatkov

Urad za Slovence v zamejstvu in po svetu

Služba Vlade Republike Slovenije za razvoj

Informacijski pooblaščenec

Državna volilna komisija

SLOVACIA

Ministere și alte autorități guvernamentale centrale prevăzute în Legea nr. 575/2001 Coll. privind structura activității Guvernului și a autorităților administrației centrale de stat, denumirile fiind cele din legile ulterioare:

Kancelária prezident Slovenskej republiky

Národná rada Slovenskej republiky

Ministerstvo hospodárstva Slovenskej republiky

Ministerstvo financií Slovenskej republiky

Ministerstvo dopravy, pôšt a telekomunikácií Slovenskej republiky

Ministerstvo pôdohospodárstva Slovenskej republiky

Ministerstvo výstavby a regionálneho rozvoja Slovenskej republiky

Ministerstvo vnútra Slovenskej republiky

Ministerstvo obrany Slovenskej republiky

Ministerstvo spravodlivosti Slovenskej republiky

Ministerstvo zahraničných vecí Slovenskej republiky

Ministerstvo práce, sociálnych vecí a rodiny Slovenskej republiky

Ministerstvo životného prostredia Slovenskej republiky

Ministerstvo školstva Slovenskej republiky

Ministerstvo kultúry Slovenskej republiky

Ministerstvo zdravotníctva Slovenskej republiky

Úrad vlády Slovenskej republiky

Protimonopolný úrad Slovenskej republiky

Štatistický úrad Slovenskej republiky

Úrad geodézie, kartografie a katastra Slovenskej republiky

Úrad jadrového dozoru Slovenskej republiky

Úrad pre normalizáciu, metrológiu a skúšobníctvo Slovenskej republiky

Úrad pre verejné obstarávanie

Úrad priemyselného vlastníctva Slovenskej republiky

Správa štátnych hmotných rezerv Slovenskej republiky

Národný bezpečnostný úrad

Ústavný súd Slovenskej republiky

Najvyšši súd Slovenskej republiky

Generálna prokuratura Slovenskej republiky

Najvyšši kontrolný úrad Slovenskej republiky

Telekomunikačný úrad Slovenskej republiky

Úrad priemyselného vlastníctva Slovenskej republiky

Úrad pre finančný trh

Úrad na ochranu osobn ý ch udajov

Kancelária verejneho ochranu prav

FINLANDA

Oikeuskanslerinvirasto – Justitiekanslersämbetet

Liikenne- ja viestintäministeriö – Kommunikationsministeriet

Ajoneuvohallintokeskus AKE – Fordonsförvaltningscentralen AKE

Ilmailuhallinto – Luftfartsförvaltningen

Ilmatieteen laitos – Meteorologiska institutet

Merenkulkulaitos – Sjöfartsverket

Merentutkimuslaitos – Havsforskningsinstitutet

Ratahallintokeskus RHK – Banförvaltningscentralen RHK

Rautatievirasto – Järnvägsverket

Tiehallinto – Vägförvaltningen

Viestintävirasto – Kommunikationsverket

Maa- ja metsätalousministeriö – Jord- och skogsbruksministeriet

Elintarviketurvallisuusvirasto – Livsmedelssäkerhetsverket

Maanmittauslaitos – Lantmäteriverket

Maaseutuvirasto – Landsbygdsverket

Oikeusministeriö – Justitieministeriet

Tietosuojavaltuutetun toimisto – Dataombudsmannens byrå

Tuomioistuimet – Domstolar

Korkein oikeus – Högsta domstolen

Korkein hallinto-oikeus – Högsta förvaltningsdomstolen

Hovioikeudet – Hovrätter

Käräjäoikeudet – Tingsrätter

Hallinto-oikeudet –Förvaltningsdomstolar

Markkinaoikeus – Marknadsdomstolen

Työtuomioistuin – Arbetsdomstolen

Vakuutusoikeus – Försäkringsdomstolen

Kuluttajariitalautakunta – Konsumenttvistenämnden

Vankeinhoitolaitos – Fångvårdsväsendet

HEUNI – Yhdistyneiden Kansakuntien yhteydessä toimiva Euroopan kriminaalipolitiikan instituutti – HEUNI – Europeiska institutet för kriminalpolitik, verksamt i anslutning till Förenta nationerna

Konkurssiasiamiehen toimisto – Konkursombudsmannens byrå

Kuluttajariitalautakunta – Konsumenttvistenämnden

Oikeushallinnon palvelukeskus – Justitieförvaltningens servicecentral

Oikeushallinnon tietotekniikkakeskus – Justitieförvaltningens datateknikcentral

Oikeuspoliittinen tutkimuslaitos (Optula) – Rättspolitiska forskningsinstitutet

Oikeusrekisterikeskus – Rättsregistercentralen

Onnettomuustutkintakeskus – Centralen för undersökning av olyckor

Rikosseuraamusvirasto – Brottspåföljdsverket

Rikosseuraamusalan koulutuskeskus – Brottspåföljdsområdets utbildningscentral

Rikoksentorjuntaneuvosto – Rådet för brottsförebyggande

Saamelaiskäräjät – Sametinget

Valtakunnansyyttäjänvirasto – Riksåklagarämbetet

Vankeinhoitolaitos – Fångvårdsväsendet

Opetusministeriö – Undervisningsministeriet

Opetushallitus – Utbildningsstyrelsen

Valtion elokuvatarkastamo – Statens filmgranskningsbyrå

Puolustusministeriö – Försvarsministeriet

Puolustusvoimat – Försvarsmakten

Sisäasiainministeriö – Inrikesministeriet

Väestörekisterikeskus – Befolkningsregistercentralen

Keskusrikospoliisi – Centralkriminalpolisen

Liikkuva poliisi – Rörliga polisen

Rajavartiolaitos – Gränsbevakningsväsendet

Lääninhallitukset – Länstyrelserna

Suojelupoliisi – Skyddspolisen

Poliisiammattikorkeakoulu – Polisyrkeshögskolan

Poliisin tekniikkakeskus – Polisens teknikcentral

Poliisin tietohallintokeskus – Polisens datacentral

Helsingin kihlakunnan poliisilaitos – Polisinrättningen i Helsingfors

Pelastusopisto – Räddningsverket

Hätäkeskuslaitos – Nödcentralsverket

Maahanmuuttovirasto – Migrationsverket

Sisäasiainhallinnon palvelukeskus – Inrikesförvaltningens servicecentral

Sosiaali- ja terveysministeriö – Social- och hälsovårdsministeriet

Työttömyysturvan muutoksenhakulautakunta – Besvärsnämnden för utkomstskyddsärenden

Sosiaaliturvan muutoksenhakulautakunta – Besvärsnämnden för social trygghet

Lääkelaitos – Läkemedelsverket

Terveydenhuollon oikeusturvakeskus – Rättsskyddscentralen för hälsovården

Säteilyturvakeskus – Strålsäkerhetscentralen

Kansanterveyslaitos – Folkhälsoinstitutet

Lääkehoidon kehittämiskeskus ROHTO – Utvecklingscentralen för läkemedelsbe-handling

Sosiaali- ja terveydenhuollon tuotevalvontakeskus – Social- och hälsovårdens produkttill synscentral

Sosiaali- ja terveysalan tutkimus- ja kehittämiskeskus Stakes – Forsknings- och utvecklingscentralen för social- och hälsovården Stakes

Vakuutusvalvontavirasto – Försäkringsinspektionen

Työ- ja elinkeinoministeriö – Arbets- och näringsministeriet

Kuluttajavirasto – Konsumentverket

Kilpailuvirasto – Konkurrensverket

Patentti- ja rekisterihallitus – Patent- och registerstyrelsen

Valtakunnansovittelijain toimisto – Riksförlikningsmännens byrå

Valtion turvapaikanhakijoiden vastaanottokeskukset – Statliga förläggningar för asylsökande

Energiamarkkinavirasto - Energimarknadsverket

Geologian tutkimuskeskus – Geologiska forskningscentralen

Huoltovarmuuskeskus – Försörjningsberedskapscentralen

Kuluttajatutkimuskeskus – Konsumentforskningscentralen

Matkailun edistämiskeskus (MEK) – Centralen för turistfrämjande

Mittatekniikan keskus (MIKES) – Mätteknikcentralen

Tekes – teknologian ja innovaatioiden kehittämiskeskus - Tekes – utvecklingscentralen för teknologi och innovationer

Turvatekniikan keskus (TUKES) – Säkerhetsteknikcentralen

Valtion teknillinen tutkimuskeskus (VTT) – Statens tekniska forskningscentral

Syrjintälautakunta – Nationella diskrimineringsnämnden

Työneuvosto – Arbetsrådet

Vähemmistövaltuutetun toimisto – Minoritetsombudsmannens byrå

Ulkoasiainministeriö – Utrikesministeriet

Valtioneuvoston kanslia – Statsrådets kansli

Valtiovarainministeriö – Finansministeriet

Valtiokonttori – Statskontoret

Verohallinto – Skatteförvaltningen

Tullilaitos – Tullverket

Tilastokeskus – Statistikcentralen

Valtion taloudellinen tutkimuskeskus – Statens ekonomiska forskningscentral

Ympäristöministeriö – Miljöministeriet

Suomen ympäristökeskus – Finlands miljöcentral

Asumisen rahoitus- ja kehityskeskus – Finansierings- och utvecklingscentralen för boendet

Valtiontalouden tarkastusvirasto – Statens revisionsverk

SUEDIA

A

Affärsverket svenska kraftnät

Akademien för de fria konsterna

Alkohol- och läkemedelssortiments-nämnden

Allmänna pensionsfonden

Allmänna reklamationsnämnden

Ambassader

Ansvarsnämnd, statens

Arbetsdomstolen

Arbetsförmedlingen

Arbetsgivarverk, statens

Arbetslivsinstitutet

Arbetsmiljöverket

Arkitekturmuseet

Arrendenämnder

Arvsfondsdelegationen

Arvsfondsdelegationen

B

Banverket

Barnombudsmannen

Beredning för utvärdering av medicinsk metodik, statens

Bergsstaten

Biografbyrå, statens

Biografiskt lexikon, svenskt

Birgittaskolan

Blekinge tekniska högskola

Bokföringsnämnden

Bolagsverket

Bostadsnämnd, statens

Bostadskreditnämnd, statens

Boverket

Brottsförebyggande rådet

Brottsoffermyndigheten

C

Centrala studiestödsnämnden

D

Danshögskolan

Datainspektionen

Departementen

Domstolsverket

Dramatiska institutet

E

Ekeskolan

Ekobrottsmyndigheten

Ekonomistyrningsverket

Ekonomiska rådet

Elsäkerhetsverket

Energimarknadsinspektionen

Energimyndighet, statens

EU/FoU-rådet

Exportkreditnämnden

Exportråd, Sveriges

F

Fastighetsmäklarnämnden

Fastighetsverk, statens

Fideikommissnämnden

Finansinspektionen

Finanspolitiska rådet

Finsk-svenska gränsälvskommissionen

Fiskeriverket

Flygmedicincentrum

Folkhälsoinstitut, statens

Fonden för fukt- och mögelskador

Forskningsrådet för miljö, areella näringar och samhällsbyggande, Formas

Folke Bernadotte Akademin

Forskarskattenämnden

Forskningsrådet för arbetsliv och socialvetenskap

Fortifikationsverket

Forum för levande historia

Försvarets materielverk

Försvarets radioanstalt

Försvarets underrättelsenämnd

Försvarshistoriska museer, statens

Försvarshögskolan

Försvarsmakten

Försäkringskassan

G

Gentekniknämnden

Geologiska undersökning

Geotekniska institut, statens

Giftinformationscentralen

Glesbygdsverket

Grafiska institutet och institutet för högre kommunikation- och reklamutbildning

Granskningsnämnden för radio och TV

Granskningsnämnden för försvarsuppfinningar

Gymnastik- och Idrottshögskolan

Göteborgs universitet

H

Handelsflottans kultur- och fritidsråd

Handelsflottans pensionsanstalt

Handelssekreterare

Handelskamrar, auktoriserade

Handikappombudsmannen

Handikappråd, statens

Harpsundsnämnden

Haverikommission, statens

Historiska museer, statens

Hjälpmedelsinstitutet

Hovrätterna

Hyresnämnder

Häktena

Hälso- och sjukvårdens ansvarsnämnd

Högskolan Dalarna

Högskolan i Borås

Högskolan i Gävle

Högskolan i Halmstad

Högskolan i Kalmar

Högskolan i Karlskrona/Ronneby

Högskolan i Kristianstad

Högskolan i Skövde

Högskolan i Trollhättan/Uddevalla

Högskolan på Gotland

Högskolans avskiljandenämnd

Högskoleverket

Högsta domstolen

I

ILO kommittén

Inspektionen för arbetslöshetsförsäkringen

Inspektionen för strategiska produkter

Institut för kommunikationsanalys, statens

Institut för psykosocial medicin, statens

Institut för särskilt utbildningsstöd, statens

Institutet för arbetsmarknadspolitisk utvärdering

Institutet för rymdfysik

Institutet för tillväxtpolitiska studier

Institutionsstyrelse, statens

Insättningsgarantinämnden

Integrationsverket

Internationella programkontoret för utbildningsområdet

J

Jordbruksverk, statens

Justitiekanslern

Jämställdhetsombudsmannen

Jämställdhetsnämnden

Järnvägar, statens

Järnvägsstyrelsen

K

Kammarkollegiet

Kammarrätterna

Karlstads universitet

Karolinska Institutet

Kemikalieinspektionen

Kommerskollegium

Konjunkturinstitutet

Konkurrensverket

Konstfack

Konsthögskolan

Konstnärsnämnden

Konstråd, statens

Konsulat

Konsumentverket

Krigsvetenskapsakademin

Krigsförsäkringsnämnden

Kriminaltekniska laboratorium, statens

Kriminalvården

Krisberedskapsmyndigheten

Kristinaskolan

Kronofogdemyndigheten

Kulturråd, statens

Kungl. Biblioteket

Kungl. Konsthögskolan

Kungl. Musikhögskolan i Stockholm

Kungl. Tekniska högskolan

Kungl. Vitterhets-, historie- och antikvitetsakademien

Kungl. Vetenskapsakademin

Kustbevakningen

Kvalitets- och kompetensråd, statens

Kärnavfallsfondens styrelse

L

Lagrådet

Lantbruksuniversitet, Sveriges

Lantmäteriverket

Linköpings universitet

Livrustkammaren, Skoklosters slott och Hallwylska museet

Livsmedelsverk, statens

Livsmedelsekonomiska institutet

Ljud- och bildarkiv, statens

Lokala säkerhetsnämnderna vid kärnkraftverk

Lotteriinspektionen

Luftfartsverket

Luftfartsstyrelsen

Luleå tekniska universitet

Lunds universitet

Läkemedelsverket

Läkemedelsförmånsnämnden

Länsrätterna

Länsstyrelserna

Lärarhögskolan i Stockholm

M

Malmö högskola

Manillaskolan

Maritima muséer, statens

Marknadsdomstolen

Medlingsinstitutet

Meteorologiska och hydrologiska institut, Sveriges

Migrationsverket

Militärhögskolor

Mittuniversitetet

Moderna museet

Museer för världskultur, statens

Musikaliska Akademien

Musiksamlingar, statens

Myndigheten för handikappolitisk samordning

Myndigheten för internationella adoptionsfrågor

Myndigheten för skolutveckling

Myndigheten för kvalificerad yrkesutbildning

Myndigheten för nätverk och samarbete inom högre utbildning

Myndigheten för radio och tv

Myndigheten för Sveriges nätuniversitet

Myndigheten för utländska investeringar i Sverige

Mälardalens högskola

N

Nationalmuseum

Nationellt centrum för flexibelt lärande

Naturhistoriska riksmuseet

Naturvårdsverket

Nordiska Afrikainstitutet

Notarienämnden

Nämnd för arbetstagares uppfinningar, statens

Nämnden för statligt stöd till trossamfund

Nämnden för styrelserepresentationsfrågor

Nämnden mot diskriminering

Nämnden för elektronisk förvaltning

Nämnden för RH anpassad utbildning

Nämnden för hemslöjdsfrågor

O

Oljekrisnämnden

Ombudsmannen mot diskriminering på grund av sexuell läggning

Ombudsmannen mot etnisk diskriminering

Operahögskolan i Stockholm

P

Patent- och registreringsverket

Patentbesvärsrätten

Pensionsverk, statens

Personregisternämnd statens, SPAR-nämnden

Pliktverk, Totalförsvarets

Polarforskningssekretariatet

Post- och telestyrelsen

Premiepensionsmyndigheten

Presstödsnämnden

R

Rederinämnden

Regeringskansliet

Regeringsrätten

Resegarantinämnden

Registernämnden

Revisorsnämnden

Riksantikvarieämbetet

Riksarkivet

Riksbanken

Riksdagsförvaltningen

Riksdagens ombudsmän

Riksdagens revisorer

Riksgäldskontoret

Rikshemvärnsrådet

Rikspolisstyrelsen

Riksrevisionen

Rikstrafiken

Riksutställningar, Stiftelsen

Riksvärderingsnämnden

Rymdstyrelsen

Rådet för Europeiska socialfonden i Sverige

Räddningsverk, statens

Rättshjälpsmyndigheten

Rättshjälpsnämnden

Rättsmedicinalverket

S

Samarbetsnämnden för statsbidrag till trossamfund

Sameskolstyrelsen och sameskolor

Sametinget

SIS, Standardiseringen i Sverige

Sjöfartsverket

Skatterättsnämnden

Skatteverket

Skaderegleringsnämnd, statens

Skiljenämnden i vissa trygghetsfrågor

Skogsstyrelsen

Skogsvårdsstyrelserna

Skogs och lantbruksakademien

Skolverk, statens

Skolväsendets överklagandenämnd

Smittskyddsinstitutet

Socialstyrelsen

Specialpedagogiska institutet

Specialskolemyndigheten

Språk- och folkminnesinstitutet

Sprängämnesinspektionen

Statistiska centralbyrån

Statskontoret

Stockholms universitet

Stockholms internationella miljöinstitut

Strålsäkerhetsmyndigheten

Styrelsen för ackreditering och teknisk kontroll

Styrelsen för internationellt utvecklingssamarbete, SIDA

Styrelsen för Samefonden

Styrelsen för psykologiskt försvar

Stängselnämnden

Svenska institutet

Svenska institutet för europapolitiska studier

Svenska ESF rådet

Svenska Unescorådet

Svenska FAO kommittén

Svenska Språknämnden

Svenska Skeppshypotekskassan

Svenska institutet i Alexandria

Sveriges författarfond

Säkerhetspolisen

Säkerhets- och integritetsskyddsnämnden

Södertörns högskola

T

Taltidningsnämnden

Talboks- och punktskriftsbiblioteket

Teaterhögskolan i Stockholm

Tingsrätterna

Tjänstepensions och grupplivnämnd, statens

Tjänsteförslagsnämnden för domstolsväsendet

Totalförsvarets forskningsinstitut

Totalförsvarets pliktverk

Tullverket

Turistdelegationen

U

Umeå universitet

Ungdomsstyrelsen

Uppsala universitet

Utlandslönenämnd, statens

Utlänningsnämnden

Utrikesförvaltningens antagningsnämnd

Utrikesnämnden

Utsädeskontroll, statens

V

Valideringsdelegationen

Valmyndigheten

Vatten- och avloppsnämnd, statens

Vattenöverdomstolen

Verket för förvaltningsutveckling

Verket för högskoleservice

Verket för innovationssystem (VINNOVA)

Verket för näringslivsutveckling (NUTEK)

Vetenskapsrådet

Veterinärmedicinska anstalt, statens

Veterinära ansvarsnämnden

Väg- och transportforskningsinstitut, statens

Vägverket

Vänerskolan

Växjö universitet

Växtsortnämnd, statens

Å

Åklagarmyndigheten

Åsbackaskolan

Ö

Örebro universitet

Örlogsmannasällskapet

Östervångsskolan

Överbefälhavaren

Överklagandenämnden för högskolan

Överklagandenämnden för nämndemanna-uppdrag

Överklagandenämnden för studiestöd

Överklagandenämnden för totalförsvaret

REGATUL UNIT

Cabinet Office

Office of the Parliamentary Counsel

Central Office of Information

Charity Commission

Crown Estate Commissioners (Vote Expenditure Only)

Crown Prosecution Service

Department for Business, Enterprise and Regulatory Reform

Competition Commission

Gas and Electricity Consumers’ Council

Office of Manpower Economics

Department for Children, Schools and Families

Department of Communities and Local Government

Rent Assessment Panels

Department for Culture, Media and Sport

British Library

British Museum

Commission for Architecture and the Built Environment

The Gambling Commission

Historic Buildings and Monuments Commission for England (English Heritage)

Imperial War Museum

Museums, Libraries and Archives Council

National Gallery

National Maritime Museum

National Portrait Gallery

Natural History Museum

Science Museum

Tate Gallery

Victoria and Albert Museum

Wallace Collection

Department for Environment, Food and Rural Affairs

Agricultural Dwelling House Advisory Committees

Agricultural Land Tribunals

Agricultural Wages Board and Committees

Cattle Breeding Centre

Countryside Agency

Plant Variety Rights Office

Royal Botanic Gardens, Kew

Royal Commission on Environmental Pollution

Department of Health

Dental Practice Board

National Health Service Strategic Health Authorities

NHS Trusts

Prescription Pricing Authority

Department for Innovation, Universities and Skills

Higher Education Funding Council for England

National Weights and Measures Laboratory

Patent Office

Department for International Development

Department of the Procurator General and Treasury Solicitor

Legal Secretariat to the Law Officers

Department for Transport

Maritime and Coastguard Agency

Department for Work and Pensions

Disability Living Allowance Advisory Board

Independent Tribunal Service

Medical Boards and Examining Medical Officers (War Pensions)

Occupational Pensions Regulatory Authority

Regional Medical Service

Social Security Advisory Committee

Export Credits Guarantee Department

Foreign and Commonwealth Office

Wilton Park Conference Centre

Government Actuary’s Department

Government Communications Headquarters

Home Office

HM Inspectorate of Constabulary

House of Commons

House of Lords

Ministry of Defence

Defence Equipment & Support

Meteorological Office

Ministry of Justice

Boundary Commission for England

Combined Tax Tribunal

Council on Tribunals

Court of Appeal – Criminal

Employment Appeals Tribunal

Employment Tribunals

HMCS Regions, Crown, County and Combined Courts (England and Wales)

Immigration Appellate Authorities

Immigration Adjudicators

Immigration Appeals Tribunal

Lands Tribunal

Law Commission

Legal Aid Fund (England and Wales)

Office of the Social Security Commissioners

Parole Board and Local Review Committees

Pensions Appeal Tribunals

Public Trust Office

Supreme Court Group (England and Wales)

Transport Tribunal

The National Archives

National Audit Office

National Savings and Investments

National School of Government

Northern Ireland Assembly Commission

Northern Ireland Court Service

Coroners Courts

County Courts

Court of Appeal and High Court of Justice in Northern Ireland

Crown Court

Enforcement of Judgements Office

Legal Aid Fund

Magistrates’ Courts

Pensions Appeals Tribunals

Northern Ireland, Department for Employment and Learning

Northern Ireland, Department for Regional Development

Northern Ireland, Department for Social Development

Northern Ireland, Department of Agriculture and Rural Development

Northern Ireland, Department of Culture, Arts and Leisure

Northern Ireland, Department of Education

Northern Ireland, Department of Enterprise, Trade and Investment

Northern Ireland, Department of the Environment

Northern Ireland, Department of Finance and Personnel

Northern Ireland, Department of Health, Social Services and Public Safety

Northern Ireland, Office of the First Minister and Deputy First Minister

Northern Ireland Office

Crown Solicitor’s Office

Department of the Director of Public Prosecutions for Northern Ireland

Forensic Science Laboratory of Northern Ireland

Office of the Chief Electoral Officer for Northern Ireland

Police Service of Northern Ireland

Probation Board for Northern Ireland

State Pathologist Service

Office of Fair Trading

Office for National Statistics

National Health Service Central Register

Office of the Parliamentary Commissioner for Administration and Health Service Commissioners

Paymaster General’s Office

Postal Business of the Post Office

Privy Council Office

Public Record Office

HM Revenue and Customs

The Revenue and Customs Prosecutions Office

Royal Hospital, Chelsea

Royal Mint

Rural Payments Agency

Scotland, Auditor-General

Scotland, Crown Office and Procurator Fiscal Service

Scotland, General Register Office

Scotland, Queen’s and Lord Treasurer’s Remembrancer

Scotland, Registers of Scotland

The Scotland Office

The Scottish Ministers

Architecture and Design Scotland

Crofters Commission

Deer Commission for Scotland

Lands Tribunal for Scotland

National Galleries of Scotland

National Library of Scotland

National Museums of Scotland

Royal Botanic Garden, Edinburgh

Royal Commission on the Ancient and Historical Monuments of Scotland

Scottish Further and Higher Education Funding Council

Scottish Law Commission

Community Health Partnerships

Special Health Boards

Health Boards

The Office of the Accountant of Court

High Court of Justiciary

Court of Session

HM Inspectorate of Constabulary

Parole Board for Scotland

Pensions Appeal Tribunals

Scottish Land Court

Sheriff Courts

Scottish Police Services Authority

Office of the Social Security Commissioners

The Private Rented Housing Panel and Private Rented Housing Committees

Keeper of the Records of Scotland

The Scottish Parliamentary Body Corporate

HM Treasury

Office of Government Commerce

United Kingdom Debt Management Office

The Wales Office (Office of the Secretary of State for Wales)

The Welsh Ministers

Higher Education Funding Council for Wales

Local Government Boundary Commission for Wales

The Royal Commission on the Ancient and Historical Monuments of Wales

Valuation Tribunals (Wales)

Welsh National Health Service Trusts and Local Health Boards

Welsh Rent Assessment Panels



ANEXA II

LISTA ACTIVITĂȚILOR MENȚIONATE LA ARTICOLUL 2 ALINEATUL (1) PUNCTUL 6 LITERA (a)

În cazul unei interpretări diferite între CPV și NACE, se aplică nomenclatura CPV.



NACE Rev. 1 (1)

Cod CPV

SECȚIUNEA F

CONSTRUCȚII

Diviziune

Grupă

Clasă

Descriere

Note

45

 

 

Construcții

Această diviziune include:

— construcția de clădiri și lucrări noi, restaurare și reparații curente

45000000

 

45.1

 

Pregătirea șantierelor

 

45100000

 

 

45.11

Demolări de clădiri; terasamente

Această clasă include:

— demolarea clădirilor și a altor structuri;

— degajarea șantierelor;

— lucrări de terasament: excavarea, umplerea, nivelarea șantierelor de construcții, săpare de șanțuri, îndepărtarea rocilor, demolare prin explozie etc.;

— pregătirea șantierelor pentru exploatare minieră;

— îndepărtarea solului și alte lucrări de dezvoltare și pregătire a terenurilor și a șantierelor miniere.

Această clasă cuprinde, de asemenea:

— drenarea șantierelor de construcții;

— drenarea terenurilor agricole și forestiere.

45110000

 

 

45.12

Lucrări de foraj și sondaj

Această clasă include:

— sondaje experimentale, foraje de recunoaștere și carotaje pentru construcții, precum și pentru studii geofizice, geologice sau alte studii similare.

Această clasă nu cuprinde:

— forarea puțurilor de extracție a țițeiului sau a gazelor naturale, a se vedea 11.20;

— forarea puțurilor de apă, a se vedea 45.25;

— săparea de puțuri, a se vedea 45.25;

— prospectarea zăcămintelor de țiței și de gaze naturale, precum și studiile geofizice, geologice și seismice, a se vedea 74.20.

45120000

 

45.2

 

Lucrări de construcții complete sau parțiale; lucrări de geniu civil

 

45200000

 

 

45.21

Lucrări generale de construcții de clădiri și lucrări de geniu civil

Această clasă include:

— construcții de clădiri de toate tipurile și construcții civile;

— poduri, inclusiv cele destinate susținerii șoselelor suspendate, viaducte, tuneluri și pasaje subterane;

— conducte, linii de comunicații și linii electrice pentru transport pe distanțe mari;

— conducte, linii de comunicații și linii electrice pentru rețele urbane;

— lucrări conexe de amenajare urbană;

— asamblarea și montarea de construcții prefabricate pe șantiere.

Această clasă nu cuprinde:

— servicii referitoare la extracția țițeiului și a gazelor naturale, a se vedea 11.20;

— construcția de lucrări complet prefabricate din elemente din alte materiale decât betonul fabricate de unitatea care execută lucrările, a se vedea diviziunile 20, 26 și 28;

— lucrări de construcții, altele decât cele de clădiri, pentru stadioane, piscine, săli de sport, terenuri de tenis, circuite de golf și alte instalații sportive, a se vedea 45.23;

— lucrări de instalații pentru construcții, a se vedea 45.3;

— lucrări de finisare, a se vedea 45.4;

— activități de arhitectură și de inginerie, a se vedea 74.20;

— gestionarea proiectelor de construcții, a se vedea 74.20.

45210000

cu excepția:

– 45213316

45220000

45231000

45232000

 

 

45.22

Ridicarea de șarpante și acoperișuri

Această clasă include:

— ridicarea de șarpante;

— montarea acoperișurilor;

— lucrări de impermeabilizare.

45261000

 

 

45.23

Construcții de autostrăzi, șosele, aerodromuri și complexe sportive

Această clasă include:

— construcția de autostrăzi, de drumuri, de șosele, alte căi pentru vehicule și pietoni;

— construcția de căi ferate;

— construcția de piste de aterizare-decolare;

— lucrări de construcții, altele decât cele de clădiri, pentru stadioane, piscine, săli de sport, terenuri de tenis, circuite de golf și alte instalații sportive;

— marcarea cu vopsea a suprafețelor rutiere și a spațiilor de parcare.

Această clasă nu cuprinde:

— terasamentele preliminare, a se vedea 45.11.

45212212 și DA03

45230000

cu excepția:

– 45231000

– 45232000

– 45234115

 

 

45.24

Lucrări hidrotehnice

Această clasă include

— construcția de:

— căi navigabile, porturi, lucrări fluviale, porturi de agrement (marinas), ecluze etc.;

— baraje și diguri;

— dragare;

— lucrări subacvatice.

45240000

 

 

45.25

Alte lucrări de construcții care implică lucrări speciale

Această clasă include:

— activitățile de construcții specializate care implică un aspect comun pentru mai multe tipuri de lucrări și care necesită competențe sau echipamente specializate;

— realizarea de fundații, inclusiv instalarea piloților;

— forarea și construcția de puțuri de apă, săparea de puțuri;

— montarea elementelor de structură metalică ce nu sunt fabricate de unitatea care execută lucrările;

— îndoirea structurilor metalice;

— lucrări de zidire cu cărămidă sau piatră;

— montarea și demontarea schelelor și a platformelor de lucru proprii sau închiriate;

— construcția de coșuri de fum și de cuptoare industriale.

Această clasă nu cuprinde:

— închirierea de schele fără montare și demontare, a se vedea 71.32.

45250000

45262000

 

45.3

 

Lucrări de instalații

 

45300000

 

 

45.31

Lucrări de instalații electrice

Această clasă include:

instalarea, în clădiri sau în alte proiecte de construcții, a următoarelor elemente:

— cabluri și conexiuni electrice;

— sisteme de telecomunicații;

— instalații electrice de încălzire;

— antene pentru clădiri rezidențiale;

— sisteme de alarmă împotriva incendiilor;

— sisteme de alarmă antiefracție;

— ascensoare și scări rulante;

— paratrăsnete etc.

45213316

45310000

cu excepția:

– 45316000

 

 

45.32

Lucrări de izolare

Această clasă include:

— instalarea, în clădiri sau în alte proiecte de construcții, de izolații termice, acustice sau împotriva vibrațiilor.

Această clasă nu cuprinde:

— lucrări de impermeabilizare, a se vedea 45.22.

45320000

 

 

45.33

Instalații

Această clasă include:

— instalarea, în clădiri sau în alte proiecte de construcții, a următoarelor elemente:

— instalații și echipamente sanitare;

— echipamente pentru distribuția gazelor;

— echipamente și conducte de încălzire, de ventilare, de refrigerare sau de climatizare;

— instalații de stingere a incendiilor cu sprinklere.

Această clasă nu cuprinde:

— instalarea sistemelor electrice de încălzire, a se vedea 45.31.

45330000

 

 

45.34

Alte lucrări de instalații

Această clasă include:

— instalarea sistemelor de iluminat și de semnalizare pentru șosele, căi ferate, aeroporturi și porturi;

— instalarea, în clădiri sau în alte proiecte de construcții, a instalațiilor și a echipamentelor neclasificate în altă parte.

45234115

45316000

45340000

 

45.4

 

Lucrări de finisare

 

45400000

 

 

45.41

Tencuire

Această clasă include:

— aplicarea, în clădiri sau în alte proiecte de construcții, a ipsosului și a stucului pentru structuri sau ornamente interioare și exterioare, inclusiv a materialelor de fățuire asociate.

45410000

 

 

45.42

Tâmplărie și dulgherie

Această clasă include:

— instalarea de uși, ferestre, tocuri și rame pentru uși și ferestre, bucătării echipate, scări, echipamente pentru magazine și echipamente similare, din lemn sau din alte materiale, care nu sunt fabricate de unitatea care execută lucrările;

— amenajări interioare, precum plafoane, lambriuri din lemn, compartimentări mobile etc.

Această clasă nu cuprinde:

— acoperirea cu parchet sau alte pardoseli din lemn, a se vedea 45.43.

45420000

 

 

45.43

Îmbrăcarea podelelor și a pereților

Această clasă include:

— instalarea, în clădiri sau în alte proiecte de construcții, a următoarelor elemente:

— dale din ceramică, beton sau piatră pentru pereți sau podele;

— parchete și alte pardoseli din lemn, mochete și linoleum;

— inclusiv din cauciuc sau plastic;

— materiale de placare a podelelor sau a pereților din terrazzo, marmură, granit sau ardezie;

— tapete.

45430000

 

 

45.44

Vopsitorie și montare de geamuri

Această clasă include:

— vopsirea interioară și exterioară a clădirilor;

— vopsirea structurilor de construcții civile;

— montarea sticlei, a oglinzilor etc.

Această clasă nu cuprinde:

— instalarea ferestrelor, a se vedea 45.42.

45440000

 

 

45.45

Alte lucrări de finisare

Această clasă include:

— instalarea piscinelor private;

— curățirea pereților exteriori ai clădirilor cu ajutorul aburilor, prin sablare sau alte metode similare;

— celelalte lucrări de finalizare și finisare a clădirilor neclasificate în altă parte.

Această clasă nu cuprinde:

— curățirea pereților interiori ai clădirilor și ai altor construcții, a se vedea 74.70.

45212212 și DA04

45450000

 

45.5

 

Închirierea de echipamente de construcție sau demolare cu operator

 

45500000

 

 

45.50

Închirierea de echipamente de construcție sau demolare cu operator

Această clasă nu cuprinde:

— închirierea de mașini și echipamente de construcție sau demolare fără operator, a se vedea 71.32.

45500000

(1)   Regulamentul (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului din 9 octombrie 1990 privind clasificarea statistică a activităților economice în Comunitatea Europeană (JO L 293, 24.10.1990, p. 1).



ANEXA III

LISTA PRODUSELOR MENȚIONATE LA ARTICOLUL 4 LITERA (b), ÎN CEEA CE PRIVEȘTE CONTRACTELE ATRIBUITE DE CĂTRE AUTORITĂȚILE CONTRACTANTE ÎN DOMENIUL APĂRĂRII

Singurul text valabil în aplicarea prezentei directive este textul din anexa 1 punctul 3 din AAP, pe care se bazează următoarea listă orientativă de produse:



Capitolul 25:

Sare, sulf, pământuri și pietre, materiale de tencuire, var și ciment

Capitolul 26:

Minereuri, zgură și cenușă

Capitolul 27:

Combustibili minerali, uleiuri minerale și produse rezultate din distilarea acestora; substanțe bituminoase, ceară minerală

cu excepția:

ex 27.10 : carburanți speciali

Capitolul 28:

Produse chimice anorganice; compuși organici și anorganici ai metalelor prețioase, ai metalelor de pământuri rare, ai elementelor radioactive și ai izotopilor

cu excepția:

ex 28.09 : explozivi

ex 28.13 : explozivi

ex 28.14 : gaze lacrimogene

ex 28.28 : explozivi

ex 28.32 : explozivi

ex 28.39 : explozivi

ex 28.50 : produse toxice

ex 28.51 : produse toxice

ex 28.54 : explozivi

Capitolul 29:

Produse chimice organice

cu excepția:

ex 29.03 : explozivi

ex 29.04 : explozivi

ex 29.07 : explozivi

ex 29.08 : explozivi

ex 29.11 : explozivi

ex 29.12 : explozivi

ex 29.13 : produse toxice

ex 29.14 : produse toxice

ex 29.15 : produse toxice

ex 29.21 : produse toxice

ex 29.22 : produse toxice

ex 29.23 : produse toxice

ex 29.26 : explozivi

ex 29.27 : produse toxice

ex 29.29 : explozivi

Capitolul 30:

Produse farmaceutice

Capitolul 31:

Îngrășăminte

Capitolul 32:

Tanini și derivate ale acestora; coloranți, pigmenți, vopsele și lacuri, chituri și alte masticuri; cerneluri

Capitolul 33:

Uleiuri esențiale și rezinoide; produse preparate de parfumerie sau de toaletă și preparate cosmetice

Capitolul 34:

Săpunuri, agenți de suprafață organici, preparate pentru spălat, preparate lubrifiante, ceară artificială, ceară preparată, produse pentru întreținere, lumânări și articole similare, paste pentru modelare și „ceară dentară”

Capitolul 35:

Substanțe albuminoase, cleiuri, enzime

Capitolul 37:

Produse fotografice și cinematografice

Capitolul 38:

Diverse produse chimice

cu excepția:

ex 38.19 : produse toxice

Capitolul 39:

Rășini artificiale și materiale plastice, eteri și esteri din celuloză și articole din acestea

cu excepția:

ex 39.03 : explozivi

Capitolul 40:

Cauciuc natural sau sintetic, factis și articole din acestea

cu excepția:

ex 40.11 : pneuri antiglonț

Capitolul 41:

Piei brute (altele decât pieile cu blană) și piei finite

Capitolul 42:

Obiecte din piele, articole de curelărie sau de șelărie, articole de voiaj, bagaje de mână și articole similare, articole din intestine de animale (altele decât cele de la viermii de mătase)

Capitolul 43:

Blănuri și blănuri artificiale; articole din acestea

Capitolul 44:

Lemn, cărbune de lemn și articole din lemn

Capitolul 45:

Plută și articole din plută

Capitolul 46:

Produse manufacturiere din paie, din alfa sau din alte materiale împletite, coșuri împletite și împletituri

Capitolul 47:

Materiale pentru fabricarea hârtiei

Capitolul 48:

Hârtie și carton, articole din pastă de celuloză, din hârtie sau din carton

Capitolul 49:

Cărți, ziare, imagini imprimate și alte produse ale industriei tipografice, manuscrise, texte dactilografiate și planuri

Capitolul 65:

Obiecte de acoperit capul și părți ale acestora

Capitolul 66:

Umbrele, parasolare, bastoane pentru mers, bice, cravașe și părți ale acestora

Capitolul 67:

Pene și puf prelucrate și articole din pene sau din puf, flori artificiale, articole din păr uman

Capitolul 68:

Articole din piatră, ipsos, ciment, azbest, mică și materiale similare

Capitolul 69:

Produse ceramice

Capitolul 70:

Sticlă și articole din sticlă

Capitolul 71:

Perle, pietre prețioase și semiprețioase, metale prețioase, metale placate cu metale prețioase și articole din acestea; imitații de bijuterii

Capitolul 73:

Fier și oțel și articole din acestea

Capitolul 74:

Cupru și articole din cupru

Capitolul 75:

Nichel și articole din nichel

Capitolul 76:

Aluminiu și articole din aluminiu

Capitolul 77:

Magneziu, beriliu și articole din acestea

Capitolul 78:

Plumb și articole din plumb

Capitolul 79:

Zinc și articole din zinc

Capitolul 80:

Staniu și articole din staniu

Capitolul 81:

Alte metale de bază utilizate în metalurgie și articole din acestea

Capitolul 82:

Scule, ustensile, cuțitărie, linguri și furculițe din metale de bază; părți ale acestora

cu excepția:

ex 82.05 : scule

ex 82.07 : scule, piese

Capitolul 83:

Articole diverse din metale de bază

Capitolul 84:

Cazane, mașini, aparate și dispozitive mecanice; părți ale acestora

cu excepția:

ex 84.06 : motoare

ex 84.08 : alte motoare

ex 84.45 : mașini și aparate

ex 84.53 : mașini automate de prelucrare a datelor

ex 84.55 : piese pentru mașini incluse la poziția nr. 84.53

ex 84.59 : reactoare nucleare

Capitolul 85:

Mașini, aparate și echipamente electrice și părți ale acestora

cu excepția:

ex 85.13 : echipamente pentru telecomunicații

ex 85.15 : aparate de transmisie

Capitolul 86:

Locomotive, material rulant și echipamente pentru căile ferate și de tramvai și părți ale acestora, echipamente de semnalizare a traficului de toate tipurile (care nu sunt acționate electric)

cu excepția:

ex 86.02 : locomotive blindate, electrice

ex 86.03 : alte locomotive blindate

ex 86.05 : vagoane blindate

ex 86.06 : vagoane-atelier

ex 86.07 : vagoane

Capitolul 87:

Vehicule, altele decât materialul rulant feroviar și de tramvai și părți ale acestora

cu excepția:

ex 87.08 : tancuri și alte vehicule blindate

ex 87.01 : tractoare

ex 87.02 : vehicule militare

ex 87.03 : vehicule de depanare

ex 87.09 : motociclete

ex 87.14 : remorci

Capitolul 89:

Nave, ambarcațiuni și structuri plutitoare

cu excepția:

ex 89.01A : nave de război

Capitolul 90:

Instrumente și aparate optice, fotografice, cinematografice, de măsurare, de verificare, de precizie, medicale și chirurgicale; părți ale acestora

cu excepția:

ex 90.05 : binocluri

ex 90.13 : diverse instrumente, lasere

ex 90.14 : telemetre

ex 90.28 : instrumente electrice și electronice de măsurare

ex 90.11 : microscoape

ex 90.17 : instrumente medicale

ex 90.18 : aparate de mecanoterapie

ex 90.19 : aparate de ortopedie

ex 90.20 : aparate cu raze X

Capitolul 91:

Producția de ceasuri

Capitolul 92:

Instrumente muzicale, aparate de înregistrare sau de reproducere a sunetelor, aparate de înregistrare și de reproducere a imaginilor și a sunetelor de televiziune, părți și accesorii ale acestora

Capitolul 94:

Mobilier și piese de mobilier, așternuturi, saltele, somiere, perne și articole umplute similare

cu excepția:

ex 94.01A : scaune pentru aeronave

Capitolul 95:

Articole și produse pentru tăiat sau modelat

Capitolul 96:

Mături, perii, pămătufuri de praf și site

Capitolul 98:

Produse diverse



ANEXA IV

CERINȚE PRIVIND INSTRUMENTE ȘI DISPOZITIVE DE RECEPȚIE ELECTRONICĂ A OFERTELOR, A CERERILOR DE PARTICIPARE, PRECUM ȘI A PLANURILOR ȘI PROIECTELOR ÎN CAZUL CONCURSURILOR DE PROIECTE

Instrumentele și dispozitivele de recepție electronică a ofertelor, a cererilor de participare, precum și a planurilor și proiectelor pentru concursuri de proiecte trebuie să garanteze, prin mijloace tehnice și proceduri adecvate, cel puțin că:

(a) data și ora exacte de primire a ofertelor, a cererilor de participare, a planurilor și a proiectelor pot fi determinate cu precizie;

(b) se poate asigura în mod rezonabil ca nimeni să nu poată avea acces la informațiile transmise conform prezentelor cerințe înainte de termenele specificate;

(c) numai persoanele autorizate pot stabili sau modifica datele pentru deschiderea informațiilor primite;

(d) în decursul diferitelor etape ale procedurii de achiziție sau ale concursului de proiecte, accesul la toate datele prezentate sau la o parte din acestea trebuie să fie permis doar persoanelor autorizate;

(e) doar persoanele autorizate pot permite accesul la informațiile trimise și doar după data stabilită;

(f) informațiile primite și deschise în temeiul prezentelor cerințe trebuie să rămână accesibile doar persoanelor autorizate în acest sens;

(g) în cazul în care interdicțiile de acces sau condițiile menționate la literele (b), (c), (d), (e) și (f) sunt încălcate sau se încearcă acest lucru, se poate asigura în mod rezonabil că încălcările sau încercările de încălcare pot fi ușor detectabile.



ANEXA V

INFORMAȚII CARE TREBUIE INCLUSE ÎN ANUNȚURI

PARTEA A

Informații care trebuie incluse în anunțurile privind publicarea unui anunț de intenție pe un profil de cumpărător

1. Denumirea, numărul de identificare (în cazul în care este prevăzut de legislația națională), adresa, inclusiv codul NUTS, numărul de telefon, numărul de fax, adresa de e-mail și de internet ale autorității contractante și, dacă sunt diferite, cele ale serviciului de la care se pot obține informații suplimentare.

2. Tipul autorității contractante și obiectul principal de activitate.

3. Dacă este cazul, mențiunea că autoritatea contractantă este un organism centralizat de achiziție sau că achiziția implică sau poate să implice o altă formă de achiziție comună.

4. Codurile CPV.

5. Adresa de internet a „profilului de cumpărător” (URL).

6. Data expedierii anunțului privind publicarea unui anunț de intenție pe profilul cumpărătorului.

PARTEA B

Informații care trebuie incluse în anunțurile de intenție

(menționate la articolul 48)

I.    Informații care trebuie incluse în toate cazurile

1. Denumirea, numărul de identificare (în cazul în care este prevăzut de legislația națională), adresa, inclusiv codul NUTS, numărul de telefon, numărul de fax, adresa de e-mail și de internet ale autorității contractante și, dacă sunt diferite, cele ale serviciului de la care se pot obține informații suplimentare.

2. Adresa de e-mail sau de internet de la care se vor putea obține accesul liber, direct, total și gratuit la documentele achiziției.

În cazul în care, din motivele prevăzute la articolul 53 alineatul (1) al doilea și al treilea paragraf, nu se asigură accesul liber, direct, total și gratuit, o mențiune privind modul în care pot fi accesate documentele achiziției.

3. Tipul autorității contractante și obiectul principal de activitate.

4. Dacă este cazul, mențiunea că autoritatea contractantă este un organism centralizat de achiziție sau că achiziția implică sau ar putea implica o altă formă de achiziție comună.

5. Codurile CPV; în cazul în care contractul este împărțit în loturi, aceste informații trebuie furnizate pentru fiecare lot.

6. Codul NUTS al locului principal de executare a lucrărilor în cazul contractelor de lucrări sau codul NUTS al locului principal de livrare sau de prestare în cazul contractelor de produse și de servicii. În cazul în care contractul este împărțit în loturi, aceste informații se furnizează pentru fiecare lot.

7. O scurtă descriere a achiziției: natura și amploarea lucrărilor, natura și cantitatea sau valoarea produselor, natura și amploarea serviciilor.

8. În cazul în care anunțul respectiv nu este utilizat ca invitație la o procedură concurențială de ofertare, data estimată (datele estimate) pentru publicarea anunțului sau a anunțurilor de participare pentru contractul (contractele) la care se referă anunțul de intenție.

9. Data expedierii anunțului.

10. Orice alte informații relevante.

11. Se specifică dacă contractul intră sub incidența AAP.

II.    Informații suplimentare care trebuie furnizate în cazul în care anunțul este utilizat ca invitație la o procedură concurențială de ofertare [articolul 48 alineatul (2)]

1. Menționarea faptului că este necesar ca operatorii economici interesați să comunice autorității interesul lor pentru contract sau contracte.

2. Tipul procedurii de atribuire (proceduri restrânse, care implică sau nu un sistem dinamic de achiziții, sau proceduri competitive cu negociere).

3. Dacă este cazul, se menționează că:

(a) că este vorba de un acord-cadru;

(b) că este vorba de un sistem dinamic de achiziții.

4. În măsura în care sunt deja cunoscute, calendarul pentru livrarea produselor, executarea lucrărilor sau prestarea serviciilor și durata contractului.

5. În măsura în care sunt deja cunoscute, condițiile de participare, inclusiv:

(a) dacă este cazul, se menționează că respectivul contract de achiziție publică este rezervat unor ateliere protejate sau că acesta poate fi executat numai în cadrul unor programe de angajare protejată;

(b) dacă este cazul, se menționează că prestarea serviciului este rezervată unei anumite profesii în temeiul unor acte cu putere de lege sau al unor acte administrative;

(c) o scurtă descriere a criteriilor de selecție.

6. În măsura în care sunt deja cunoscute, o scurtă descriere a criteriilor care urmează a fi utilizate pentru atribuirea contractului.

7. În măsura în care sunt deja cunoscute, mărimea totală estimată a contractului (contractelor); în cazul în care contractul este împărțit în loturi, aceste informații trebuie furnizate pentru fiecare lot.

8. Termenele pentru primirea scrisorilor de exprimare a interesului.

9. Adresa la care se trimit scrisorile de exprimare a interesului.

10. Limba sau limbile autorizate pentru prezentarea candidaturilor sau a ofertelor.

11. Dacă este cazul, se menționează dacă:

(a) este obligatorie sau se acceptă depunerea electronică a ofertelor sau a cererilor de participare;

(b) se va utiliza sistemul de comenzi electronice;

(c) se va utiliza facturarea electronică;

(d) se vor accepta plățile electronice.

12. Se specifică dacă respectivul contract se referă la un proiect și/sau program finanțat din fonduri ale Uniunii.

13. Denumirea și adresa organismului de soluționare a contestațiilor și, după caz, de mediere. Informații exacte privind termenele pentru procedurile de contestare sau, după caz, denumirea, adresa, numărul de telefon, numărul de fax și adresa de e-mail ale serviciului de la care se pot obține aceste informații.

PARTEA C

Informații care trebuie incluse în anunțurile de participare

(menționate la articolul 49)

1. Denumirea, numărul de identificare (în cazul în care este prevăzut de legislația națională), adresa, inclusiv codul NUTS, numărul de telefon, numărul de fax, adresa de e-mail și de internet ale autorității contractante și, dacă sunt diferite, cele ale serviciului de la care se pot obține informații suplimentare.

2. Adresa de e-mail sau de internet de la care se vor putea obține accesul liber, direct, total și gratuit la documentele achiziției.

În cazul în care, din motivele prevăzute la articolul 53 alineatul (1) al doilea și al treilea paragraf, nu se asigură accesul liber, direct, total și gratuit, o mențiune privind modul în care pot fi accesate documentele achiziției.

3. Tipul autorității contractante și obiectul principal de activitate.

4. Dacă este cazul, mențiunea că autoritatea contractantă este un organism central de achiziție sau că achiziția implică o altă formă de achiziție comună.

5. Codurile CPV; în cazul în care contractul este împărțit în loturi, aceste informații trebuie furnizate pentru fiecare lot.

6. Codul NUTS al locului principal de executare a lucrărilor în cazul contractelor de lucrări sau codul NUTS al locului principal de livrare sau de prestare în cazul contractelor de produse și de servicii. În cazul în care contractul este împărțit în loturi, aceste informații trebuie furnizate pentru fiecare lot.

7. Descrierea achiziției: natura și amploarea lucrărilor, natura și cantitatea sau valoarea produselor, natura și amploarea serviciilor. În cazul în care contractul este împărțit în loturi, aceste informații trebuie furnizate pentru fiecare lot. Dacă este cazul, descrierea opțiunilor.

8. Ordinul de mărime total estimat al contractului (contractelor); în cazul în care contractul este împărțit în loturi, aceste informații trebuie furnizate pentru fiecare lot.

9. Admiterea sau interzicerea variantelor.

10. Calendarul pentru livrarea produselor, executarea lucrărilor sau prestarea serviciilor și, dacă este posibil, durata contractului:

(a) în cazul unui acord-cadru, se indică durata prevăzută a acordului-cadru, precizând, după caz, motivele care justifică o durată de peste patru ani. Se indică, dacă este posibil, valoarea sau ordinul de mărime și frecvența contractelor care urmează să fie atribuite, numărul și, după caz, numărul maxim propus de operatori economici care urmează să participe;

(b) în cazul în care este vorba de un sistem dinamic de achiziții, se indică durata prevăzută a sistemului respectiv; se indică, dacă este posibil, valoarea sau ordinul de mărime și frecvența contractelor care urmează să fie atribuite.

11. Condițiile de participare, inclusiv:

(a) dacă este cazul, se menționează că respectivul contract de achiziție publică este rezervat unor ateliere protejate sau că acesta poate fi executat numai în cadrul unor programe de angajare protejată;

(b) dacă este cazul, se menționează că prestarea serviciului este rezervată unei anumite profesii în temeiul unor acte cu putere de lege sau al unor acte administrative; se menționează respectivele acte cu putere de lege și acte administrative;

(c) o listă și o scurtă descriere a criteriilor privind situația personală a operatorilor economici care pot determina eliminarea acestora și a criteriilor de selecție; nivelul (nivelurile) minim(e) al(e) cerințelor eventual impuse; se menționează informațiile solicitate (declarații pe propria răspundere, documentație).

12. Tipul procedurii de atribuire; dacă este cazul, motivele utilizării unei proceduri accelerate (în proceduri deschise și restrânse și proceduri competitive cu negociere).

13. Dacă este cazul, se menționează că:

(a) că este vorba de un acord-cadru;

(b) că este vorba de un sistem dinamic de achiziții;

(c) că este vorba de o licitație electronică (în cazul procedurilor deschise sau restrânse sau al procedurilor competitive cu negociere).

14. În cazul în care contractul este împărțit în loturi, se menționează dacă este posibilă depunerea de oferte pentru un singur lot, pentru mai multe loturi sau pentru toate loturile. Se indică orice posibile limitări privind numărul de loturi care pot fi atribuite aceluiași ofertant. În cazul în care contractul nu este împărțit în loturi, se vor indica motivele, cu excepția cazului în care această informație este furnizată în raportul individual.

15. Pentru procedurile restrânse, procedurile competitive cu negociere, dialogurile competitive sau parteneriatele pentru inovare, în cazul în care se recurge la opțiunea de reducere a numărului de candidați care vor fi invitați să depună oferte, să negocieze sau să participe la dialogul competitiv: numărul minim și, după caz, numărul maxim propus de candidați și criteriile obiective care urmează să se aplice pentru alegerea candidaților respectivi.

16. Pentru procedurile competitive cu negociere, dialogurile competitive și parteneriatele pentru inovare, se indică, după caz, recurgerea la o procedură care se derulează în etape succesive pentru a reduce în mod progresiv numărul de oferte care urmează să fie negociate sau de soluții care urmează să fie discutate.

17. Condițiile speciale la care este supusă realizarea contractului, după caz.

18. Criteriile care urmează să fie utilizate pentru atribuirea contractului sau a contractelor. Cu excepția cazului în care oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic este identificată doar pe baza prețului, se menționează criteriile corespunzătoare ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, precum și ponderea lor dacă acestea nu figurează în caietele de sarcini sau, în cazul dialogului competitiv, în documentul descriptiv.

19. Termenul pentru primirea ofertelor (proceduri deschise) sau a cererilor de participare (proceduri restrânse, proceduri competitive cu negociere, sisteme dinamice de achiziții, dialoguri competitive, parteneriate pentru inovare).

20. Adresa la care trebuie transmise ofertele sau cererile de participare.

21. În cazul procedurilor deschise:

(a) perioada de timp pe parcursul căreia ofertantul trebuie să își mențină oferta;

(b) data, ora și locul deschiderii ofertelor;

(c) persoanele autorizate să fie prezente la această deschidere.

22. Limba sau limbile în care trebuie redactate ofertele sau cererile de participare.

23. Dacă este cazul, se menționează dacă:

(a) se acceptă depunerea electronică a ofertelor sau a cererilor de participare;

(b) se va utiliza sistemul de comenzi electronice;

(c) se va accepta facturarea electronică;

(d) se vor utiliza plățile electronice.

24. Se specifică dacă respectivul contract se referă la un proiect și/sau program finanțat din fonduri ale Uniunii.

25. Denumirea și adresa organismului de soluționare a contestațiilor și, după caz, de mediere. Informații exacte privind termenele pentru procedurile de contestare sau, după caz, denumirea, adresa, numărul de telefon, numărul de fax și adresa de e-mail ale serviciului de la care se pot obține aceste informații

26. Data (datele) și referința (referințele) publicărilor anterioare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene privind contractul (contractele) la care se referă anunțul respectiv.

27. În cazul achizițiilor periodice, calendarul estimat pentru publicarea anunțurilor viitoare.

28. Data expedierii anunțului.

29. Se specifică dacă contractul intră sub incidența AAP.

30. Orice alte informații relevante.

PARTEA D

Informații care trebuie incluse în anunțurile de atribuire a contractelor

(menționate la articolul 50)

1. Denumirea, numărul de identificare (în cazul în care este prevăzut de legislația națională), adresa, inclusiv codul NUTS, numărul de telefon, numărul de fax, adresa de e-mail și de internet ale autorității contractante și, dacă sunt diferite, cele ale serviciului de la care se pot obține informații suplimentare.

2. Tipul autorității contractante și obiectul principal de activitate.

3. Dacă este cazul, mențiunea că autoritatea contractantă este un organism central de achiziție sau că achiziția implică o altă formă de achiziție comună.

4. Codurile CPV.

5. Codul NUTS al locului principal de executare a lucrărilor în cazul contractelor de lucrări sau codul NUTS al locului principal de livrare sau de prestare în cazul contractelor de produse și de servicii.

6. Descrierea achiziției: natura și amploarea lucrărilor, natura și cantitatea sau valoarea produselor, natura și amploarea serviciilor. În cazul în care contractul este împărțit în loturi, aceste informații trebuie furnizate pentru fiecare lot. Dacă este cazul, descrierea opțiunilor.

7. Tipul procedurii de atribuire; în cazul unei proceduri de negociere fără publicare prealabilă, justificarea alegerii acesteia.

8. Dacă este cazul, se menționează că:

(a) atribuirea a implicat un acord-cadru;

(b) s-a utilizat un sistem dinamic de achiziții.

9. Criteriile prevăzute la articolul 67 care au fost utilizate pentru atribuirea contractului sau a contractelor. Dacă este cazul, se precizează că s-a organizat o licitație electronică (în cazul procedurilor deschise sau restrânse sau al procedurilor competitive cu negociere).

10. Data încheierii contractului (contractelor) sau a acordului-cadru (acordurilor-cadru) ca urmare a deciziei de acordare sau încheiere a acestuia/acestora.

11. Numărul de oferte primite pentru fiecare atribuire, inclusiv:

(a) numărul de oferte primite de la operatorii economici care sunt întreprinderi mici sau mijlocii;

(b) numărul de oferte primite dintr-un alt stat membru sau dintr-o țară terță;

(c) numărul de oferte primite pe cale electronică.

12. Pentru fiecare atribuire, numele, adresa, inclusiv codul NUTS, numărul de telefon, numărul de fax, adresa de e-mail și adresa de internet ale ofertantului (ofertanților) câștigător(i), inclusiv:

(a) mențiunea dacă ofertantul câștigător este o întreprindere din categoria întreprinderilor mici și mijlocii;

(b) mențiunea dacă contractul a fost atribuit unui grup de operatori economici (societate mixtă, consorțiu sau altele).

13. Valoarea ofertei (ofertelor) câștigătoare sau valorile ofertei celei mai ridicate și a ofertei celei mai scăzute luate în considerare pentru atribuirea contractului sau a contractelor.

14. Dacă este cazul, se indică pentru fiecare atribuire valoarea și procentul din contract care poate fi subcontractat unor terți.

15. Se specifică dacă respectivul contract se referă la un proiect și/sau program finanțat din fonduri ale Uniunii.

16. Denumirea și adresa organismului de soluționare a contestațiilor și, după caz, de mediere. Informații exacte privind termenele pentru procedurile de contestare sau, după caz, denumirea, adresa, numărul de telefon, numărul de fax și adresa de e-mail ale serviciului de la care se pot obține aceste informații.

17. Data (datele) și referința (referințele) publicărilor anterioare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene privind contractul (contractele) la care se referă anunțul respectiv.

18. Data expedierii anunțului.

19. Orice alte informații relevante.

PARTEA E

Informații care trebuie incluse în anunțurile privind concursurile de proiecte

[menționate la articolul 79 alineatul (1)]

1. Denumirea, numărul de identificare (în cazul în care este prevăzut de legislația națională), adresa, inclusiv codul NUTS, numărul de telefon, numărul de fax, adresa de e-mail și de internet ale autorității contractante și, dacă sunt diferite, cele ale serviciului de la care se pot obține informații suplimentare.

2. Adresa de e-mail sau de internet de la care se vor putea obține accesul liber, direct, total și gratuit la documentele achiziției.

În cazul în care, din motivele prevăzute la articolul 53 alineatul (1) al doilea și al treilea paragraf, nu se asigură accesul liber, direct, total și gratuit, o mențiune privind modul în care pot fi accesate documentele achiziției.

3. Tipul autorității contractante și obiectul principal de activitate.

4. Dacă este cazul, mențiunea că autoritatea contractantă este un organism central de achiziție sau că achiziția implică o altă formă de achiziție comună.

5. Codurile CPV; în cazul în care contractul este împărțit în loturi, aceste informații trebuie furnizate pentru fiecare lot.

6. Descrierea principalelor caracteristici ale proiectului.

7. Numărul și valoarea premiilor.

8. Tipul concursului de proiecte (deschis sau restrâns).

9. În cazul unui concurs de proiecte deschis, termenul de depunere a proiectelor.

10. În cazul unui concurs de proiecte restrâns:

(a) numărul de participanți avut în vedere;

(b) după caz, numele participanților deja selectați;

(c) criterii de selecție a participanților;

(d) termenul de depunere a cererilor de participare.

11. Dacă este cazul, se menționează că participarea este rezervată unei anumite profesii.

12. Criteriile care urmează să fie aplicate la evaluarea proiectelor.

13. Se precizează dacă decizia juriului are caracter obligatoriu pentru autoritatea contractantă.

14. Dacă este cazul, se indică plățile care urmează să fie efectuate tuturor participanților.

15. Se precizează dacă contractele care urmează concursului de proiecte vor fi atribuite câștigătorului sau câștigătorilor concursului de proiecte.

16. Data expedierii anunțului.

17. Orice alte informații relevante.

PARTEA F

Informații care trebuie incluse în anunțurile privind rezultatele unui concurs

[menționate la articolul 79 alineatul (2)]

1. Denumirea, numărul de identificare (în cazul în care este prevăzut de legislația națională), adresa, inclusiv codul NUTS, numărul de telefon, numărul de fax, adresa de e-mail și de internet ale autorității contractante și, dacă sunt diferite, cele ale serviciului de la care se pot obține informații suplimentare.

2. Tipul autorității contractante și obiectul principal de activitate.

3. Dacă este cazul, mențiunea că autoritatea contractantă este un organism central de achiziție sau că achiziția implică o altă formă de achiziție comună.

4. Codurile CPV.

5. Descrierea principalelor caracteristici ale proiectului.

6. Valoarea premiilor.

7. Tipul concursului de proiecte (deschis sau restrâns).

8. Criteriile care au fost aplicate la evaluarea proiectelor.

9. Data deciziei juriului.

10. Numărul de participanți:

(a) numărul de participanți care sunt IMM-uri;

(b) numărul de participanți din străinătate.

11. Numele, adresa, inclusiv codul NUTS, numărul de telefon, numărul de fax, adresa de e-mail și adresa de internet ale câștigătorului (câștigătorilor) concursului și mențiunea dacă acesta (aceștia) intră în categoria întreprinderilor mici și mijlocii.

12. Se specifică dacă concursul de proiecte se referă la un proiect sau program finanțat din fonduri ale Uniunii Europene.

13. Data (datele) și referința (referințele) publicărilor anterioare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene privind proiectul (proiectele) la care se referă anunțul respectiv.

14. Data expedierii anunțului.

15. Orice alte informații relevante.

PARTEA G

Informații care trebuie incluse în anunțurile privind modificarea unui contract în cursul perioadei sale de valabilitate

[menționate la articolul 72 alineatul (1)]

1. Denumirea, numărul de identificare (în cazul în care este prevăzut de legislația națională), adresa, inclusiv codul NUTS, numărul de telefon, numărul de fax, adresa de e-mail și de internet ale autorității contractante și, dacă sunt diferite, cele ale serviciului de la care se pot obține informații suplimentare.

2. Codurile CPV.

3. Codul NUTS al locului principal de executare a lucrărilor în cazul contractelor de lucrări sau codul NUTS al locului principal de livrare sau de prestare în cazul contractelor de produse și de servicii.

4. Descrierea achiziției înainte și după modificare: natura și amploarea lucrărilor, natura și cantitatea sau valoarea produselor, natura și amploarea serviciilor.

5. Dacă este cazul, creșterea prețului în urma modificării.

6. Descrierea circumstanțelor care au făcut necesară modificarea.

7. Data deciziei de atribuire a contractului.

8. Dacă este cazul, numele, adresa, inclusiv codul NUTS, numărul de telefon, numărul de fax, adresa de e-mail și adresa de internet ale noului operator economic sau ale noilor operatori economici.

9. Se specifică dacă respectivul contract se referă la un proiect și/sau program finanțat din fonduri ale Uniunii.

10. Denumirea și adresa organismului de supraveghere și ale organismului de soluționare a contestațiilor și, după caz, de mediere. Informații exacte privind termenele pentru procedurile de contestare sau, după caz, denumirea, adresa, numărul de telefon, numărul de fax și adresa de e-mail ale serviciului de la care se pot obține aceste informații

11. Data (datele) și referința (referințele) publicărilor anterioare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene privind proiectul (proiectele) la care se referă anunțul respectiv.

12. Data expedierii anunțului.

13. Orice alte informații relevante.

PARTEA H

Informații care trebuie incluse în anunțurile de participare privind contractele care au ca obiect servicii sociale și alte servicii specifice

[menționate la articolul 75 alineatul (1)]

1. Denumirea, numărul de identificare (în cazul în care este prevăzut de legislația națională), adresa, inclusiv codul NUTS, adresa de e-mail și de internet ale autorității contractante.

2. Codul NUTS al locului principal de executare a lucrărilor în cazul lucrărilor sau codul NUTS al locului principal de livrare sau de prestare în cazul produselor și serviciilor.

3. Scurtă descriere a contractului în cauză, inclusiv codurile CPV.

4. Condițiile de participare, inclusiv:

— dacă este cazul, se menționează că respectivul contract de achiziție publică este rezervat unor ateliere protejate sau că acesta poate fi executat numai în cadrul unor programe de angajare protejată;

— dacă este cazul, se menționează că executarea serviciului este rezervată unei anumite profesii în temeiul unor acte cu putere de lege sau al unor acte administrative.

5. Termenul (termenele) pentru contactarea autorității contractante în vederea participării.

6. O scurtă descriere a principalelor caracteristici ale procedurii de atribuire care urmează să fie aplicată.

PARTEA I

Informații care trebuie incluse în anunțurile de intenție care au ca obiect serviciile sociale și alte servicii specifice

[menționate la articolul 75 alineatul (1)]

1. Denumirea, numărul de identificare (în cazul în care este prevăzut de legislația națională), adresa, inclusiv codul NUTS, adresa de e-mail și de internet ale autorității contractante.

2. Scurtă descriere a contractului în cauză, inclusiv valoarea totală estimată a contractului și codurile CPV.

3. În măsura în care sunt deja cunoscute:

(a) codul NUTS al locului principal de executare a lucrărilor în cazul lucrărilor sau codul NUTS al locului principal de livrare sau de prestare în cazul produselor și serviciilor;

(b) termenul pentru livrarea sau furnizarea de produse, lucrări sau servicii și durata contractului;

(c) condițiile de participare, inclusiv:

— dacă este cazul, se menționează că respectivul contract de achiziție publică este rezervat unor ateliere protejate sau că acesta poate fi executat numai în cadrul unor programe de angajare protejată;

— dacă este cazul, se menționează că executarea serviciului este rezervată unei anumite profesii în temeiul unor acte cu putere de lege sau al unor acte administrative;

(d) o scurtă descriere a principalelor caracteristici ale procedurii de atribuire care urmează să fie aplicată.

4. O trimitere la faptul că operatorii economici interesați informează autoritatea contractantă cu privire la interesul acestora față de contract sau de contracte, termenele pentru primirea manifestării interesului și adresa la care trebuie transmisă manifestarea interesului.

PARTEA J

Informații care trebuie incluse în anunțurile de atribuire a contractului privind contractele care au ca obiect servicii sociale și alte servicii specifice

[menționate la articolul 75 alineatul (2)]

1. Denumirea, numărul de identificare (în cazul în care este prevăzut de legislația națională), adresa, inclusiv codul NUTS, adresa de e-mail și de internet ale autorității contractante.

2. Scurtă descriere a contractului în cauză, inclusiv codurile CPV.

3. Codul NUTS al locului principal de executare a lucrărilor în cazul lucrărilor sau codul NUTS al locului principal de livrare sau de prestare în cazul produselor și serviciilor.

4. Numărul de oferte primite.

5. Prețul plătit sau intervalul în care se înscriu prețurile plătite (maxim/minim).

6. Pentru fiecare atribuire, numele, adresa, inclusiv codul NUTS, adresa de e-mail și adresa de internet ale operatorului (operatorilor) câștigător(i).

7. Orice alte informații relevante.



ANEXA VI

INFORMAȚIILE CARE TREBUIE INCLUSE ÎN DOCUMENTELE ACHIZIȚIEI ÎN CAZUL LICITAȚIILOR ELECTRONICE

[articolul 35 alineatul (4)]

În cazul în care autoritățile contractante au decis să organizeze o licitație electronică, documentele achiziției includ cel puțin următoarele informații:

(a) elementele ale căror valori vor face obiectul licitației electronice, cu condiția ca respectivele elemente să fie cuantificabile, astfel încât să poată fi exprimate în cifre sau în procente;

(b) eventualele limite ale valorilor care pot fi prezentate, astfel cum rezultă din specificațiile privind obiectul contractului;

(c) informațiile care vor fi puse la dispoziția ofertanților pe parcursul licitației electronice și, după caz, în ce moment vor fi disponibile;

(d) informațiile relevante privind desfășurarea licitației electronice;

(e) condițiile în care ofertanții vor putea licita, în special diferențele minime care, dacă este cazul, vor fi impuse pentru a licita;

(f) informațiile relevante privind echipamentele electronice utilizate, precum și modalitățile și specificațiile tehnice de conectare.



ANEXA VII

DEFINIȚIA ANUMITOR SPECIFICAȚII TEHNICE

În aplicarea prezentei directive:

1. „specificație tehnică” înseamnă:

(a) în cazul contractelor de achiziții publice de lucrări, ansamblul cerințelor tehnice cuprinse în special în documentele achiziției și care definesc caracteristicile pe care trebuie să le aibă un material, un produs sau un bun furnizat, astfel încât aceasta să poată fi utilizat în scopul urmărit de autoritatea contractantă; aceste caracteristici includ nivelurile de performanță ecologică, proiectarea pentru toate tipurile de utilizări (inclusiv accesul pentru persoanele cu dizabilități) și evaluarea conformității, performanțele, siguranța sau dimensiunile, inclusiv procedurile pentru asigurarea calității, terminologia, simbolurile, testările și metodele de testare, ambalarea, marcarea și etichetarea, instrucțiunile de utilizare, precum și metodele și procesele de producție în toate etapele ciclului de viață al lucrărilor; caracteristicile includ, de asemenea, normele de proiectare și calculare a costurilor, condițiile de testare, de control și de recepție a lucrărilor, precum și tehnicile sau metodele de construcție și toate celelalte condiții cu caracter tehnic pe care autoritatea contractantă este în măsură să le prevadă, conform unor reglementări generale sau specifice, în ceea ce privește lucrările finalizate și materialele sau componentele acestora;

(b) în cazul contractelor de achiziții publice de produse sau de servicii, o specificație menționată într-un document pentru a defini caracteristicile pe care trebuie să le aibă un produs sau serviciu, precum nivelurile de calitate, nivelurile de performanță ecologică, proiectarea pentru toate tipurile de utilizări (inclusiv accesul pentru persoanele cu dizabilități) și evaluarea conformității, performanțele, utilizarea produsului, siguranța sau dimensiunile acestuia, inclusiv cerințele aplicabile produsului în ceea ce privește denumirea sub care este comercializat, terminologia, simbolurile, testările și metodele de testare, ambalarea, marcarea și etichetarea, instrucțiunile de utilizare, procesele și metodele de producție în toate etapele ciclului de viață al bunului sau al serviciului, precum și procedurile de evaluare a conformității;

2. „standard” înseamnă o specificație tehnică adoptată de către un organism de standardizare recunoscut, pentru aplicare repetată sau continuă, care nu este obligatorie și care este unul dintre următoarele:

(a) „standard internațional” înseamnă un standard adoptat de un organism de standardizare internațional și pus la dispoziția publicului;

(b) „standard european” înseamnă un standard adoptat de o organizație de standardizare europeană și pus la dispoziția publicului;

(c) „standard național” înseamnă un standard adoptat de un organism de standardizare național și pus la dispoziția publicului;

3. „evaluare tehnică europeană” înseamnă evaluarea documentată a performanțelor unui produs pentru construcții, în ceea ce privește caracteristicile esențiale ale acestuia, în conformitate cu respectivul document de evaluare european, astfel cum este definit în articolul 2 punctul 12 din Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului ( 43 );

4. „specificație tehnică comună” înseamnă o specificație tehnică în domeniul TIC elaborată în conformitate cu articolele 13 și 14 din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012;

5. „referință tehnică” înseamnă orice produs elaborat de organismele europene de standardizare, altul decât standardele europene, în conformitate cu proceduri adaptate în funcție de evoluția cerințelor pieței.



ANEXA VIII

DETALII PRIVIND PUBLICAREA

1.    Publicarea anunțurilor

Anunțurile prevăzute la articolele 48, 49, 50, 75 și 79 se trimit de către autoritățile contractante Oficiului pentru Publicații al Uniunii Europene și se publică conform următoarelor norme:

Anunțurile prevăzute la articolele 48, 49, 50, 75 și 79 sunt publicate de Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene sau de autoritățile contractante în cazul apariției unui anunț de intenție pe un profil de cumpărător, în conformitate cu articolul 48 alineatul (1).

În plus, autoritățile contractante pot publica aceste informații pe internet, pe un „profil de cumpărător”, conform punctului 2 litera (b).

Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene transmite autorității contractante confirmarea menționată la articolul 51 alineatul (5) al doilea paragraf.

2.    Publicarea informațiilor complementare sau suplimentare

(a) Cu excepția cazului în care se prevede altfel la articolul 53 alineatul (1) al doilea și al treilea paragraf, autoritățile contractante publică în întregime documentele achiziției pe internet.

(b) Profilul de cumpărător poate conține anunțuri de intenție, prevăzute la articolul 48 alineatul (1), informații privind invitațiile de participare la proceduri de ofertare în curs, achizițiile programate, contractele încheiate, procedurile anulate și orice alte informații utile cu caracter general, precum un punct de contact, un număr de telefon și de fax, o adresă poștală și o adresă de e-mail. Profilul de cumpărător poate, de asemenea, include anunțuri de intenție utilizate ca mijloc de invitație la o procedură concurențială de ofertare, care sunt publicate la nivel național în conformitate cu articolul 52.

3.    Formatul și procedurile de trimitere electronică a anunțurilor

Formatul și procedurile de trimitere electronică a anunțurilor, stabilite de Comisie, sunt accesibile la adresa de internet: http://simap.europa.eu



ANEXA IX

CONȚINUTUL INVITAȚIILOR DE DEPUNERE A OFERTELOR, DE PARTICIPARE LA DIALOG SAU DE CONFIRMARE A INTERESULUI PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 54

1. Invitațiile pentru depunerea ofertelor sau pentru participarea la dialog prevăzute la articolul 54 trebuie să conțină cel puțin:

(a) o trimitere la invitația la procedura concurențială de ofertare publicată;

(b) termenul de primire a ofertelor, adresa la care trebuie trimise ofertele și limba sau limbile în care trebuie redactate ofertele;

(c) în cazul dialogului competitiv, data și adresa stabilite pentru începerea etapei de consultare, precum și limbile folosite;

(d) o trimitere la documentele care pot fi anexate, fie în sprijinul declarațiilor care pot fi verificate furnizate de ofertant în conformitate cu articolele 59 și 60 și, după caz, cu articolul 62, fie în completarea informațiilor prevăzute la articolele respective și în condițiile prevăzute la articolele 59, 60 și 62;

(e) ponderea relativă a criteriilor de atribuire a contractului sau, după caz, ordinea descrescătoare a importanței respectivelor criterii, în cazul în care nu sunt menționate în anunțul de participare, în invitația pentru confirmarea interesului, în specificațiile tehnice sau în documentul descriptiv.

Cu toate acestea, în cazul contractelor atribuite prin dialog competitiv sau parteneriat pentru inovare, informațiile menționate la litera (b) nu se includ în invitația pentru participarea la dialog sau la negociere, dar trebuie menționate în invitația pentru depunerea unei oferte.

2. În cazul în care se face o invitație la o procedură concurențială de ofertare prin intermediul unui anunț de intenție, autoritățile contractante invită ulterior toți candidații să își confirme interesul, pe baza informațiilor detaliate referitoare la contractul respectiv, înainte de începerea selectării ofertanților sau a participanților la negociere.

Invitația respectivă include cel puțin următoarele informații:

(a) natura și cantitatea, inclusiv toate opțiunile privind contractele complementare și, atunci când este posibil, termenul estimat pentru exercitarea acestor opțiuni în cazul contractelor care pot fi reînnoite, natura și cantitatea și, dacă este posibil, termenele estimate pentru publicarea anunțurilor ulterioare privind procedurile concurențiale de ofertare pentru lucrări, produse sau servicii;

(b) tipul procedurii: procedură restrânsă sau procedură competitivă cu negociere;

(c) după caz, data la care va începe sau se va finaliza livrarea produselor sau executarea lucrărilor sau a serviciilor;

(d) în cazul în care nu poate fi oferit acces electronic, adresa și termenul pentru depunerea cererilor pentru a obține documentele achiziției și limba sau limbile autorizate pentru prezentarea lor;

(e) adresa autorității contractante care urmează să atribuie contractul;

(f) condițiile economice și tehnice, garanțiile financiare și informațiile necesare cerute de la operatorii economici;

(g) forma contractului care face obiectul invitației de participare la procedura de ofertare: cumpărare, leasing, închiriere sau cumpărare cu plata în rate, sau orice combinație a acestora; și

(h) criteriile de atribuire a contractului și ponderile lor sau, după caz, ordinea importanței acestor criterii, în cazul în care aceste informații nu sunt indicate în anunțul de intenție sau în specificațiile tehnice ori în invitația de participare la procedura de ofertare sau de negociere.



ANEXA X

LISTA CONVENȚIILOR INTERNAȚIONALE ÎN DOMENIUL SOCIAL ȘI AL MEDIULUI MENȚIONATE LA ARTICOLUL 18 ALINEATUL (2)

— Convenția nr. 87 a OIM privind libertatea de asociere și protecția dreptului de organizare;

— Convenția nr. 98 a OIM privind dreptul de organizare și negociere colectivă;

— Convenția nr. 29 a OIM privind munca forțată;

— Convenția nr. 105 a OIM privind abolirea muncii forțate;

— Convenția nr. 138 a OIM privind vârsta minimă de încadrare în muncă;

— Convenția nr. 111 a OIM privind discriminarea (ocuparea forței de muncă și profesie);

— Convenția nr. 100 a OIM privind egalitatea remunerației;

— Convenția nr. 182 a OIM privind cele mai grave forme ale muncii copiilor;

— Convenția de la Viena privind protecția stratului de ozon și Protocolul său de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon;

— Convenția de la Basel privind controlul circulației transfrontaliere a deșeurilor periculoase și al eliminării acestora (Convenția de la Basel);

— Convenția de la Stockholm privind poluanții organici persistenți (Convenția de la Stockholm privind POP);

— Convenția de la Rotterdam privind procedura de consimțământ prealabil în cunoștință de cauză, aplicabilă anumitor produși chimici periculoși și pesticide care fac obiectul comerțului internațional (UNEP/FAO) (Convenția PIC), 10 septembrie 1998, și cele trei protocoale regionale ale sale.



ANEXA XI

REGISTRE ( 44 )

Registrele profesionale și comerciale relevante, precum și declarațiile și certificatele aferente pentru fiecare stat membru sunt:

— în Belgia, „Registre du Commerce”/„Handelsregister” și, pentru contractele de servicii, „Ordres professionnels/Beroepsorden”;

— în Bulgaria, „Търговски регистър”;

— în Republica Cehă, „obchodní rejstřík”;

— în Danemarca, „Erhvervsstyrelsen”;

— în Germania, „Handelsregister”, „Handwerksrolle” și, pentru contractele de servicii, „Vereinsregister”, „Partnerschaftsregister” și „Mitgliedsverzeichnisse der Berufskammern der Länder”;

— în Estonia, „Registrite ja Infosüsteemide Keskus”;

— în Irlanda, operatorului economic i se poate solicita să prezinte un certificat eliberat de „Registrar of Companies” sau de „Registrar of Friendly Societies” sau, în cazul în care nu dispune de un asemenea document, un certificat care să ateste că persoana în cauză a declarat pe propria răspundere că exercită profesia respectivă în țara în care este stabilită, într-un loc specific și sub un nume comercial determinat;

— în Grecia, „Μητρώο Εργοληπτικών Επιχειρήσεων – ΜΕΕΠ” al Ministerului Mediului, Amenajării Teritoriului și Lucrărilor Publice (Υ.ΠΕ.ΧΩ.Δ.Ε) pentru contractele de lucrări; „Βιοτεχνικό ή Εμπορικό ή Βιομηχανικό Επιμελητήριο” și „Μητρώο Κατασκευαστών Αμυντικού Υλικού” pentru contractele de achiziții de produse; în cazul contractelor de servicii, prestatorul de servicii poate fi invitat să prezinte o declarație pe propria răspundere în fața unui notar că exercită profesia în cauză; în cazurile prevăzute de legislația națională în vigoare, pentru prestarea serviciilor de cercetare menționate în anexa I, registrul profesional „Μητρώο Μελετητών”, precum și „Μητρώο Γραφείων Μελετών”;

— în Spania, „Registro Oficial de Licitadores y Empresas Clasificadas del Estado” pentru contractele de lucrări și servicii și, pentru contractele de achiziții de produse, „Registro Mercantil” sau, în cazul persoanelor neînregistrate, un certificat care să ateste că persoana în cauză a declarat pe propria răspundere că exercită profesia respectivă;

— în Franța, „Registre du commerce et des sociétés” și „Répertoire des métiers”;

— în Croația, „Sudski registar” și „Obrtni registar” sau, în cazul unor activități, un certificat potrivit căruia persoana respectivă este autorizată să exercite activitatea comercială sau profesia în cauză;

— în Italia, „Registro della Camera di commercio, industria, agricoltura e artigianato”; și, de asemenea, „Registro delle commissioni provinciali per l’artigianato” pentru contractele de achiziții de produse și de servicii sau, pe lângă registrele deja menționate, „Consiglio nazionale degli ordini professionali” pentru contractele de servicii; pentru contractele de achiziții publice de lucrări sau servicii, „Albo nazionale dei gestori ambientali”, pe lângă registrele deja menționate;

— în Cipru, în cazul contractelor de lucrări, contractantului i se poate solicita să prezinte un certificat eliberat de „Council for the Registration and Audit of Civil Engineering and Building Contractors (Συμβούλιο Εγγραφής και Ελέγχου Εργοληπτών Οικοδομικών και Τεχνικών Έργων)” în conformitate cu Legea privind înregistrarea și auditarea antreprenorilor din domeniul construcțiilor de clădiri și al construcțiilor civile (Registration and Audit of Civil Engineering and Building Contractors Law); în cazul contractelor de achiziții de produse și de servicii, furnizorului sau prestatorului de servicii i se poate solicita să prezinte un certificat eliberat de „Registrar of Companies and Official Receiver (Έφορος Εταιρειών και Επίσημος Παραλήπτης)” sau, dacă nu deține un astfel de document, un certificat care să ateste că persoana în cauză a declarat pe propria răspundere că exercită profesia respectivă în țara în care este stabilită, într-un loc specific și sub un nume comercial determinat;

— în Letonia, „Uzņēmumu reģistrs”;

— în Lituania, „Juridinių asmenų registras”;

— în Luxemburg, „Registre aux firmes” și „Rôle de la chambre des métiers”;

— în Ungaria, „Cégnyilvántartás”, „egyéni vállalkozók jegyzői nyilvántartása” și, în cazul contractelor de servicii, anumite „szakmai kamarák nyilvántartása” sau, în cazul anumitor activități, un certificat care să ateste că persoana în cauză este autorizată să exercite activitatea comercială sau profesia respectivă;

— în Malta, operatorul economic își prezintă „numru ta’ registrazzjoni tat-Taxxa tal-Valur Miżjud (VAT) u n-numru tal-licenzja ta’ kummerc” și, dacă este vorba de un parteneriat sau de o societate, numărul de înregistrare corespunzător eliberat de autoritatea malteză responsabilă de serviciile financiare;

— în Țările de Jos, „Handelsregister”;

— în Austria, „Firmenbuch”, „Gewerberegister”, „Mitgliederverzeichnisse der Landeskammern”;

— în Polonia, „Krajowy Rejestr Sądowy”;

— în Portugalia, „Instituto da Construçăo e do Imobiliário” (INCI) pentru contractele de lucrări; „Registro Nacional das Pessoas Colectivas” pentru contractele de achiziții de produse și de servicii;

— în România, „Registrul Comerțului”;

— în Slovenia, „sodni register” și „obrtni register”;

— în Slovacia, „Obchodný register”;

— în Finlanda, „Kaupparekisteri”/„Handelsregistret”;

— în Suedia, „aktiebolags-, handels- eller föreningsregistren”;

— în Regatul Unit, operatorului economic i se poate solicita să prezinte un certificat eliberat de „Registrar of Companies” care să ateste că a întemeiat o societate sau că este înscris într-un registru al comerțului sau, în cazul în care nu dispune de un asemenea document, un certificat care să ateste că persoana în cauză a declarat pe propria răspundere că exercită profesia respectivă într-un loc specific și sub un nume comercial determinat.



ANEXA XII

MIJLOACE DE DOVEDIRE A ÎNDEPLINIRII CRITERIILOR DE SELECȚIE

Partea I:    Situația economică și financiară

Dovada situației economice și financiare a operatorului economic poate fi făcută, ca regulă generală, prin una sau mai multe dintre următoarele referințe:

(a) declarații bancare corespunzătoare sau, după caz, dovada unei asigurări a riscului profesional;

(b) prezentarea situațiilor financiare sau a extraselor de situații financiare, în cazul în care publicarea situațiilor financiare este prevăzută de legislația țării în care este stabilit operatorul economic;

(c) o declarație privind cifra totală de afaceri și, după caz, cifra de afaceri din domeniul de activitate care face obiectul contractului, pentru cel mult ultimele trei exerciții financiare disponibile, în funcție de data înființării sau începerii activităților operatorului economic, în măsura în care informațiile privind cifrele de afaceri sunt disponibile.

Partea II:    Capacitatea tehnică

Mijloace de dovedire a capacităților tehnice ale operatorilor economici, astfel cum se menționează la articolul 58:

(a) următoarele liste:

(i) lista lucrărilor efectuate în decursul unei perioade care acoperă cel mult ultimii cinci ani, însoțită de certificate de bună execuție și de rezultat pentru lucrările cele mai importante. Atunci când este necesar în scopul asigurării unui nivel adecvat de concurență, autoritățile contractante pot preciza faptul că se vor lua în considerare elemente de probă pentru lucrări relevante executate cu mai mult de cinci ani în urmă;

(ii) lista principalelor livrări sau a principalelor servicii efectuate în decursul unei perioade care acoperă cel mult ultimii trei ani, indicând valoarea, data și beneficiarii publici sau privați. Atunci când este necesar în scopul asigurării unui nivel adecvat de concurență, autoritățile contractante pot preciza faptul că se vor lua în considerare elemente de probă pentru produse sau servicii relevante furnizate cu mai mult de trei ani în urmă;

(b) indicarea tehnicienilor sau a organismelor tehnice implicate, indiferent dacă fac sau nu parte din întreprinderea operatorului economic, în special a celor care răspund de controlul calității și, dacă este vorba de contracte de achiziții publice de lucrări, a celor de care va dispune contractantul în vederea executării lucrărilor;

(c) descrierea instalațiilor tehnice și a măsurilor utilizate de operatorul economic în vederea asigurării calității și a resurselor sale de studiu și de cercetare;

(d) precizarea sistemelor de management și de trasabilitate din cadrul lanțului de aprovizionare pe care operatorul economic le va putea aplica în cadrul executării contractului;

(e) în cazul în care produsele sau serviciile care urmează să fie furnizate sunt complexe sau, în mod excepțional, acestea sunt destinate unui scop special, un control efectuat de autoritatea contractantă sau, în numele acesteia, de un organism oficial competent din țara în care este stabilit furnizorul sau prestatorul de servicii, sub rezerva acordului respectivului organism; controlul vizează capacitățile de producție ale furnizorului sau capacitatea tehnică a prestatorului de servicii și, dacă este necesar, resursele de studiu și de cercetare de care acesta dispune și măsurile de control al calității pe care acesta urmează să le aplice;

(f) calificările educaționale și profesionale ale prestatorului de servicii sau ale contractantului sau ale personalului de conducere al întreprinderii, cu condiția ca acestea să nu fie evaluate drept criteriu de atribuire;

(g) precizarea măsurilor privind managementul de mediu pe care operatorul economic le va putea aplica pe parcursul executării contractului;

(h) o declarație care să indice efectivele medii anuale de personal ale prestatorului de servicii sau ale contractantului și numărul membrilor personalului de conducere din ultimii trei ani;

(i) o declarație care să indice utilajele, instalațiile și echipamentul tehnic de care va dispune prestatorul de servicii sau contractantul pentru executarea contractului;

(j) precizarea părții din contract pe care operatorul economic are intenția să o subcontracteze;

(k) în ceea ce privește produsele care urmează să fie furnizate:

(i) eșantioane, descrieri sau fotografii a căror autenticitate trebuie dovedită la cererea autorității contractante;

(ii) certificate emise de institute sau servicii oficiale responsabile cu controlul calității și cu competențe recunoscute, care să ateste conformitatea produselor clar identificate prin trimiterea la specificații tehnice sau la standarde.



ANEXA XIII

LISTA ACTELOR LEGISLATIVE ALE UNIUNII MENȚIONATE LA ARTICOLUL 68 ALINEATUL (3)

Directiva 2009/33/CE a Parlamentului European și a Consiliului.



ANEXA XIV



SERVICII MENȚIONATE LA ARTICOLUL 74

Cod CPV

Descriere

75200000-8; 75231200-6; 75231240-8; 79611000-0; 79622000-0 [Servicii de furnizare personal menajer]; 79624000-4 [Servicii de asigurare de personal de asistență medicală] and 79625000-1 [Servicii de asigurare de personal medical] de la 85000000-9 la 85323000-9; 98133100-5, 98133000-4; 98200000-5; 98500000-8 [Case particulare cu personal angajat] și 98513000-2 - 98514000-9 [Servicii de forță de muncă pentru particulari, Servicii de personal de agenții pentru particulari, Servicii de personal de birou pentru particulari, Servicii de personal angajat temporar pentru particulari, Servicii de asistență la domiciliu și Servicii domestice]

Servicii de sănătate, servicii sociale și servicii conexe

85321000-5 și 85322000-2, 75000000-6 [Servicii de administrație publică, de apărare și de asigurări sociale], 75121000-0, 75122000-7, 75124000-1; de la 79995000-5 la 79995200-7; de la 80000000-4 Servicii de învățământ și formare profesională la 80660000-8; de la 92000000-1 la 92700000-8

79950000-8 [Servicii de organizare de expoziții, de târguri și de congrese], 79951000-5 [Servicii de organizare de seminarii], 79952000-2 [Servicii pentru evenimente], 79952100-3 [Servicii de organizare de evenimente culturale], 79953000-9 [Servicii de organizare de festivaluri], 79954000-6 [Servicii de organizare de petreceri], 79955000-3 [Servicii de organizare de prezentări de modă], 79956000-0 [Servicii de organizare de târguri și expoziții]

Servicii sociale administrative, servicii de învățământ, servicii de sănătate și servicii culturale

75300000-9

Servicii de asigurări sociale obligatorii (1)

75310000-2, 75311000-9, 75312000-6, 75313000-3, 75313100-4, 75314000-0, 75320000-5, 75330000-8, 75340000-1

Servicii de indemnizații

98000000-3; 98120000-0; 98132000-7; 98133110-8 și 98130000-3

Alte servicii comunitare, sociale și personale, inclusiv servicii prestate de organizații sindicale, de organizații politice, de asociații de tineri și servicii diverse prestate de organizații asociative

98131000-0

Servicii religioase

de la 55100000-1 la 55410000-7; de la 55521000-8 la 55521200-0 [55521000-8 Servicii de catering la domiciliu, 55521100-9 Servicii de livrare a mâncării la domiciliu, 55521200-0 Servicii de livrare a mâncării]

55520000-1 Servicii de catering, 55522000-5 Servicii de catering pentru societăți de transport, 55523000-2 Servicii de catering pentru alte societăți sau instituții, 55524000-9 Servicii de catering pentru școli

55510000-8 Servicii de cantină, 55511000-5 Servicii de cantină și alte servicii de cafenea cu clientelă restrânsă, 55512000-2 Servicii de gestionare a cantinelor, 55523100-3 Servicii de restaurant pentru școli

Servicii hoteliere și restaurante

de la 79100000-5 la 79140000-7; 75231100-5;

Servicii juridice, în măsura în care nu sunt excluse în temeiul articolului 10 litera (d)

de la 75100000-7 la 75120000-3; 75123000-4; 75125000-8 până la 75131000-3

Alte servicii administrative și servicii guvernamentale

de la 75200000-8 la 75231000-4;

Prestări de servicii pentru comunitate

75231210-9 până la 75231230-5; 75240000-0 până la 75252000-7; 794300000-7; 98113100-9

Servicii legate de închisori, de securitate publică și de salvare, în măsura în care nu sunt excluse în temeiul articolului 10 litera (h)

de la 79700000-1 la 79721000-4 [Servicii de investigație și de siguranță, Servicii de siguranță, Servicii de monitorizare a sistemelor de alarmă, Servicii de pază, Servicii de supraveghere, Servicii de localizare, Servicii de localizare a transfugilor, Servicii de patrulare, Servicii de eliberare de ecusoane de identificare, Servicii de anchetare și Servicii de agenții de detectivi] 79722000-1 [Servicii de grafologie], 79723000-8 [Servicii de analiză a deșeurilor]

Servicii de investigație și de siguranță

98900000-2 [Servicii prestate de organizații și de organisme extrateritoriale] și 98910000-5 [Servicii specifice organizațiilor și organismelor internaționale]

Servicii internaționale

64000000-6 [Servicii poștale și de telecomunicații], 64100000-7 [Servicii poștale și de curierat], 64110000-0 [Servicii poștale], 64111000-7 [Servicii poștale de distribuire a ziarelor și a periodicelor], 64112000-4 [Servicii poștale de distribuire a corespondenței], 64113000-1 [Servicii poștale de distribuire a coletelor], 64114000-8 [Servicii de ghișee de oficii poștale], 64115000-5 [Închiriere de cutii poștale], 64116000-2 [Servicii post-restant], 64122000-7 [Servicii de curierat și de mesagerie internă în birouri]

Servicii poștale

50116510-9 [Servicii de reșapare de pneuri], 71550000-8 [Servicii de feronerie]

Servicii diverse

(1)   Aceste servicii nu intră sub incidența prezentei directive în cazul în care sunt organizate sub formă de servicii fără caracter economic de interes general. Statele membre au libertatea de a organiza prestarea de servicii sociale obligatorii sau a altor servicii sub formă de servicii de interes general sau sub formă de servicii fără caracter economic de interes general.



ANEXA XV



TABEL DE CORESPONDENȚĂ

Prezenta directivă

Directiva 2004/18/CE

Articolul 1 alineatele (1), (2), (4), (5) și (6)

—

Articolul 1 alineatul (3)

Articolul 10

Articolul 2 alineatul (1) punctul 1

Articolul 1 alineatul (9) primul paragraf

Articolul 2 alineatul (1) punctul 2

Articolul 7 litera (a)

Articolul 2 alineatul (1) punctul 3

—

Articolul 2 alineatul (1) punctul 4 litera (a)

Articolul 1 alineatul (9) al doilea paragraf litera (a)

Articolul 2 alineatul (1) punctul 4 litera (b)

Articolul 1 alineatul (9) al doilea paragraf litera (b)

Articolul 2 alineatul (1) punctul 6 litera (c)

Articolul 1 alineatul (9) al doilea paragraf litera (c)

Articolul 2 alineatul (1) punctul 5

Articolul 1 alineatul (2) litera (a)

Articolul 2 alineatul (1) punctul 6

Articolul 1 alineatul (2) litera (b) prima teză

Articolul 2 alineatul (1) punctul 7

Articolul 1 alineatul (2) litera (b) a doua teză

Articolul 2 alineatul (1) punctul 8

Articolul 1 alineatul (2) litera (c)

Articolul 2 alineatul (1) punctul 9

Articolul 1 alineatul (2) litera (d)

Articolul 2 alineatul (1) punctul 10

Articolul 1 alineatul (8) al doilea paragraf

Articolul 2 alineatul (1) punctul 11

Articolul 1 alineatul (8) al treilea paragraf

Articolul 2 alineatul (1) punctul 12

Articolul 1 alineatul (8) al treilea paragraf

Articolul 2 alineatul (1) punctul 13

Articolul 23 alineatul (1)

Articolul 2 alineatul (1) punctul 14

Articolul 1 alineatul (10)

Articolul 2 alineatul (1) punctul 15

—

Articolul 2 alineatul (1) punctul 16

Articolul 1 alineatul (10)

Articolul 2 alineatul (1) punctul 17

—

Articolul 2 alineatul (1) punctul 18

Articolul 1 alineatul (12)

Articolul 2 alineatul (1) punctul 19

Articolul 1 alineatul (13)

Articolul 2 alineatul (1) punctul 20

—

Articolul 2 alineatul (1) punctul 21

Articolul 1 alineatul (11) litera (e)

Articolul 2 alineatul (1) punctul 22

—

Articolul 2 alineatul (1) punctul 23

—

Articolul 2 alineatul (1) punctul 24

—

Articolul 2 alineatul (2)

—

Articolul 3 alineatul (1)

—

Articolul 3 alineatul (2) primul paragraf

—

Articolul 3 alineatul (2) al doilea paragraf

Articolul 22; articolul 1 alineatul (2) litera (d)

Articolul 3 alineatul (3)

—

Articolul 3 alineatul (4)

—

Articolul 3 alineatul (5)

—

Articolul 3 alineatul (6)

—

Articolul 4

Articolele 7 și 67

Articolul 5 alineatul (1)

Articolul 9 alineatul (1)

Articolul 5 alineatul (2)

—

Articolul 5 alineatul (3)

Articolul 9 alineatul (3) și articolul 9 alineatul (7) al doilea paragraf

Articolul 5 alineatul (4)

Articolul 9 alineatul (2)

Articolul 5 alineatul (5)

Articolul 9 alineatul (9)

Articolul 5 alineatul (6)

—

Articolul 5 alineatul (7)

Articolul 9 alineatul (4)

Articolul 5 alineatul (8)

Articolul 9 alineatul (5) litera (a) primul și al doilea paragraf

Articolul 5 alineatul (9)

Articolul 9 alineatul (5) litera (b) primul și al doilea paragraf

Articolul 5 alineatul (10)

Articolul 9 alineatul (5) litera (a) al treilea paragraf

Articolul 9 alineatul (5) litera (b) al treilea paragraf

Articolul 5 alineatul (11)

Articolul 9 alineatul (7)

Articolul 5 alineatul (12)

Articolul 9 alineatul (6)

Articolul 5 alineatul (13)

Articolul 9 alineatul (8) litera (a)

Articolul 5 alineatul (14)

Articolul 9 alineatul (8) litera (b)

Articolul 6 alineatele (1)-(6)

Articolul 78 și articolul 79 alineatul (2) litera (a)

Articolul 6 alineatul (7)

Articolul 79 alineatul (2) litera (d)

Articolul 7

Articolul 12, articolul 68 litera (a)

Articolul 8 primul paragraf

Articolul 13, articolul 68 litera (b)

Articolul 8 al doilea paragraf

Articolul 1 alineatul (15)

Articolul 9

Articolul 15, articolul 68 litera (b)

Articolul 10 litera (a)

Articolul 16 litera (a)

Articolul 10 litera (b)

Articolul 16 litera (b)

Articolul 10 litera (c)

Articolul 16 litera (c)

Articolul 10 litera (d)

—

Articolul 10 litera (e)

Articolul 16 litera (d)

Articolul 10 litera (f)

—

Articolul 10 litera (g)

Articolul 16 litera (e)

Articolul 10 litera (h)

—

Articolul 10 litera (i)

—

Articolul 10 litera (j)

—

Articolul 11

Articolul 18

Articolul 12

—

Articolul 13 primul paragraf

Articolul 8 primul paragraf

Articolul 13 al doilea paragraf

Articolul 8 al doilea paragraf

Articolul 14

Articolul 16 litera (f)

Articolul 15, alineatele (1) și (2)

Articolul 10, articolul 14, articolul 68 litera (b)

Articolul 15 alineatul (3)

Articolul 14, articolul 68 litera (b)

Articolul 16

—

Articolul 17 alineatul (1)

Articolul 10 al doilea paragraf, articolul 12 din Directiva 2009/81/CE

Articolul 17 alineatul (2)

—

Articolul 18 alineatul (1)

Articolul 2

Articolul 18 alineatul (2)

—

Articolul 19 alineatul (1)

Articolul 4 alineatul (1)

Articolul 19 alineatele (2) și (3)

Articolul 4 alineatul (2)

Articolul 20 alineatul (1)

Articolul 19

Articolul 20 alineatul (2)

—

Articolul 21 alineatul (1)

Articolul 6

Articolul 21 alineatul (2)

—

Articolul 22 alineatul (1)

Articolul 42 alineatele (1), (2) și (4) și articolul 71 alineatul (1)

Articolul 22 alineatul (2)

—

Articolul 22 alineatul (3)

Articolul 42 alineatul (3) și articolul 71 alineatul (2)

Articolul 22 alineatul (4)

—

Articolul 22 alineatul (5)

—

Articolul 22 alineatul (6)

Articolul 42 alineatele (5) și (6) și articolul 71 alineatul (3)

Articolul 22 alineatul (7) primul paragraf

Articolul 79 alineatul (2) litera (g)

Articolul 22 alineatul (7) al doilea și al treilea paragraf

—

Articolul 23 alineatul (1)

Articolul 1 alineatul (14) primul paragraf

Articolul 23 alineatul (2)

Articolul 79 alineatul (2) literele (e) și (f)

Articolul 24

—

Articolul 25

Articolul 5

Articolul 26 alineatul (1)

Articolul 28 primul paragraf

Articolul 26 alineatul (2)

Articolul 28 al doilea paragraf

Articolul 26 alineatul (3)

—

Articolul 26 alineatul (4)

Articolul 28 al doilea paragraf, articolul 30 alineatul (1)

Articolul 26 alineatul (5) primul paragraf

Articolul 35 alineatul (2)

Articolul 26 alineatul (5) al doilea paragraf

—

Articolul 26 alineatul (6)

Articolul 28 al doilea paragraf

Articolul 27 alineatul (1) primul paragraf

Articolul 1 alineatul (11) litera (a)

Articolul 27 alineatul (1) al doilea și al treilea paragraf

Articolul 38 alineatul (2)

Articolul 27 alineatul (2)

Articolul 38 alineatul (4)

Articolul 27 alineatul (3)

—

Articolul 27 alineatul (4)

—

Articolul 28 alineatul (1)

Articolul 38 alineatul (3) litera (a), articolul 1 alineatul (11) litera (b)

Articolul 28 alineatul (2)

Articolul 1 alineatul (11) litera (b), articolul 38 alineatul (3) litera (b), articolul 44 alineatul (3) prima teză

Articolul 28 alineatul (3)

Articolul 38 alineatul (4)

Articolul 28 alineatul (4)

—

Articolul 28 alineatul (5)

—

Articolul 28 alineatul (6)

Articolul 38 alineatul (8)

Articolul 29 alineatul (1) primul paragraf

Articolul 1 alineatul (11) litera (d)

Articolul 29 alineatul (1) al doilea și al treilea paragraf

—

Articolul 29 alineatul (1) al patrulea paragraf

Articolul 38 alineatul (3) literele (a) și (b)

Articolul 29 alineatul (2)

Articolul 1 alineatul (11) litera (d), articolul 44 alineatul (3) prima teză

Articolul 29 alineatul (3)

Articolul 30 alineatul (2)

Articolul 29 alineatul (4)

—

Articolul 29 alineatul (5)

Articolul 30 alineatul (3)

Articolul 29 alineatul (6)

Articolul 30 alineatul (4)

Articolul 29 alineatul (7)

Articolul 30 alineatul (2)

Articolul 30 alineatul (1)

Articolul 1 alineatul (11) litera (c), articolul 38 alineatul (3), articolul 44 alineatul (3) prima teză

Articolul 30 alineatul (2)

Articolul 29 alineatul (2) și articolul 29 alineatul (7)

Articolul 30 alineatul (3)

Articolul 29 alineatul (3)

Articolul 30 alineatul (4)

Articolul 29 alineatul (4)

Articolul 30 alineatul (5)

Articolul 29 alineatul (5)

Articolul 30 alineatul (6)

Articolul 29 alineatul (6)

Articolul 30 alineatul (7)

Articolul 29 alineatul (7)

Articolul 30 alineatul (8)

Articolul 29 alineatul (8)

Articolul 31

—

Articolul 32 alineatul (1)

Articolul 31 prima teză

Articolul 32 alineatul (2) litera (a)

Articolul 31 punctul 1 litera (a)

Articolul 32 alineatul (2) litera (b)

Articolul 31 punctul 1 litera (b)

Articolul 32 alineatul (2) litera (c)

Articolul 31 punctul 1 litera (c)

Articolul 32 alineatul (3) litera (a)

Articolul 31 punctul 2 litera (a)

Articolul 32 alineatul (3) litera (b)

Articolul 31 punctul 2 litera (b)

Articolul 32 alineatul (3) litera (c)

Articolul 31 punctul 2 litera (c)

Articolul 32 alineatul (3) litera (d)

Articolul 31 punctul 2 litera (d)

Articolul 32 alineatul (4)

Articolul 31 punctul 3

Articolul 32 alineatul (5)

Articolul 31 punctul 4 litera (b)

Articolul 33 alineatul (1)

Articolul 32 alineatul (1), articolul 1 alineatul (5) și articolul 32 alineatul (2) primul și al patrulea paragraf

Articolul 33 alineatul (2)

Articolul 32 alineatul (2) al doilea și al treilea paragraf

Articolul 33 alineatul (3)

Articolul 32 alineatul (3)

Articolul 33 alineatul (4)

Articolul 32 alineatul (4)

Articolul 33 alineatul (5)

Articolul 32 alineatul (4)

Articolul 34 alineatul (1)

Articolul 33 alineatul (1) și articolul 1 alineatul (6)

Articolul 34 alineatul (2)

Articolul 33 alineatul (2)

Articolul 34 alineatul (3)

Articolul 33 alineatul (2) partea finală

Articolul 34 alineatul (4)

Articolul 33 alineatul (3)

Articolul 34 alineatul (5)

Articolul 33 alineatul (4)

Articolul 34 alineatul (6)

Articolul 33 alineatul (6)

Articolul 34 alineatul (7)

—

Articolul 34 alineatul (8)

—

Articolul 34 alineatul (9)

Articolul 33 alineatul (7) al treilea paragraf

Articolul 35 alineatul (1) primul paragraf

Articolul 54 alineatul (1)

Articolul 35 alineatul (1) al doilea și al treilea paragraf

Articolul 1 alineatul (7)

Articolul 35 alineatul (2)

Articolul 54 alineatul (2) primul și al doilea paragraf

Articolul 35 alineatul (3)

Articolul 54 alineatul (2) al treilea paragraf

Articolul 35 alineatul (4)

Articolul 54 alineatul (3)

Articolul 35 alineatul (5)

Articolul 54 alineatul (4)

Articolul 35 alineatul (6)

Articolul 54 alineatul (5)

Articolul 35 alineatul (7)

Articolul 54 alineatul (6)

Articolul 35 alineatul (8)

Articolul 54 alineatul (7)

Articolul 35 alineatul (9)

Articolul 54 alineatul (8) primul paragraf

Articolul 36

—

Articolul 37 alineatul (1)

Articolul 11 alineatul (1)

Articolul 37 alineatul (2)

Articolul 11 alineatul (2)

Articolul 37 alineatul (3)

—

Articolul 37 alineatul (4)

Articolul 11 alineatul (2)

Articolul 38

—

Articolul 39

—

Articolul 40

Considerentul 8

Articolul 41

—

Articolul 42 alineatul (1)

Articolul 23 alineatul (1)

Articolul 42 alineatul (2)

Articolul 23 alineatul (2)

Articolul 42 alineatul (3)

Articolul 23 alineatul (3)

Articolul 42 alineatul (4)

Articolul 23 alineatul (8)

Articolul 42 alineatul (5)

Articolul 23 alineatul (4) primul paragraf

Articolul 42 alineatul (6)

Articolul 23 alineatul (5) primul și al doilea paragraf

Articolul 43 alineatul (1)

Articolul 23 alineatul (6)

Articolul 43 alineatul (2)

Articolul 23 alineatul (6) prima liniuță

Articolul 44 alineatul (1)

Articolul 23 alineatul (4) al doilea paragraf, articolul 23 alineatul (5) al doilea și al treilea paragraf, articolul 23 alineatul (6) al doilea paragraf și articolul 23 alineatul (7)

Articolul 44 alineatul (2)

Articolul 23 alineatul (4) primul paragraf, articolul 23 alineatul (5) primul paragraf și articolul 23 alineatul (6) primul paragraf

Articolul 44 alineatul (3)

—

Articolul 45 alineatul (1)

Articolul 24 alineatele (1) și (2)

Articolul 45 alineatul (2)

Articolul 24 alineatul (3)

Articolul 45 alineatul (3)

Articolul 24 alineatul (4)

Articolul 46

—

Articolul 47 alineatul (1)

Articolul 38 alineatul (1)

Articolul 47 alineatul (2)

Articolul 38 alineatul (7)

Articolul 47 alineatul (3)

Articolul 38 alineatul (7)

Articolul 48 alineatul (1)

Articolul 35 alineatul (1) și articolul 36 alineatul (1)

Articolul 48 alineatul (2)

—

Articolul 49

Articolul 35 alineatul (2) și articolul 36 alineatul (1)

Articolul 50 alineatele (1)-(3)

Articolul 35 alineatul (4) de la primul la al treilea paragraf, articolul 36 alineatul (1)

Articolul 50 alineatul (4)

Articolul 35 alineatul (4) al cincilea paragraf

Articolul 51 alineatul (1)

Articolul 36 alineatul (1) și articolul 79 alineatul (1) litera (a)

Articolul 51 alineatul (2)

Articolul 36 alineatul (2)

Articolul 51 alineatul (2)

Articolul 36 alineatul (3) și alineatul (4) al doilea paragraf

Articolul 51 alineatul (3)

Articolul 36 alineatul (4) primul paragraf

Articolul 51 alineatul (4)

—

Articolul 51 alineatul (5) primul paragraf

Articolul 36 alineatul (7)

Articolul 51 alineatul (5) al doilea paragraf

Articolul 36 alineatul (8)

Articolul 51 alineatul (6)

Articolul 37

Articolul 52 alineatul (1)

Articolul 36 alineatul (5) primul paragraf

Articolul 52 alineatele (2) și (3)

Articolul 36 alineatul (5) al doilea și al treilea paragraf

Articolul 53 alineatul (1)

Articolul 38 alineatul (6)

Articolul 53 alineatul (2)

Articolul 39 alineatul (2)

Articolul 54 alineatul (1)

Articolul 40 alineatul (1)

Articolul 54 alineatul (2)

Articolul 40 alineatul (2)

Articolul 55 alineatul (1)

Articolul 41 alineatul (1)

Articolul 55 alineatul (2)

Articolul 41 alineatul (2)

Articolul 55 alineatul (3)

Articolul 41 alineatul (3)

Articolul 56 alineatul (1) primul paragraf

Articolul 44 alineatul (1)

Articolul 56 alineatul (1) al doilea paragraf

—

Articolul 56 alineatul (2)

—

Articolul 56 alineatul (3)

—

Articolul 56 alineatul (4)

—

Articolul 57 alineatul (1)

Articolul 45 alineatul (1)

Articolul 57 alineatul (2)

Articolul 45 alineatul (2) literele (e) și (f)

Articolul 57 alineatul (3)

Articolul 45 alineatul (1) al doilea paragraf

Articolul 57 alineatul (4)

Articolul 45 alineatul (2)

Articolul 57 alineatul (5)

—

Articolul 57 alineatul (6)

—

Articolul 57 alineatul (7)

Articolul 45 alineatul (1) al doilea paragraf și articolul 45 alineatul (2) al doilea paragraf

Articolul 58 alineatul (1)

Articolul 44 alineatul (1) și articolul 44 alineatul (2) primul și al doilea paragraf

Articolul 58 alineatul (2)

Articolul 46

Articolul 58 alineatul (3)

Articolul 47

Articolul 58 alineatul (4)

Articolul 48

Articolul 58 alineatul (5)

Articolul 44 alineatul (2)

Articolul 59

—

Articolul 60 alineatul (1)

Articolul 47 alineatele (4) și (5), articolul 48 alineatul (6)

Articolul 60 alineatul (2)

Articolul 45 alineatul (3)

Articolul 60 alineatele (3) și (4)

Articolul 47 alineatele (1)-(5), articolul 48 alineatul (2)

Articolul 60 alineatul (5)

—

Articolul 61

—

Articolul 62 alineatul (1)

Articolul 49

Articolul 62 alineatul (2)

Articolul 50

Articolul 62 alineatul (3)

—

Articolul 63 alineatul (1)

Articolul 47 alineatele (2) și (3) și articolul 48 alineatele (3) și (4)

Articolul 63 alineatul (2)

—

Articolul 64 alineatul (1)

Articolul 52 alineatul (1) și articolul 52 alineatul (7)

Articolul 64 alineatul (2) primul paragraf

Articolul 52 alineatul (1) al doilea paragraf

Articolul 64 alineatul (2) al doilea paragraf

Articolul 52 alineatul (1) al treilea paragraf

Articolul 64 alineatul (3)

Articolul 52 alineatul (2)

Articolul 64 alineatul (4)

Articolul 52 alineatul (3)

Articolul 64 alineatul (5) primul paragraf

Articolul 52 alineatul (4) primul paragraf

Articolul 64 alineatul (5) al doilea paragraf

Articolul 52 alineatul (4) al doilea paragraf

Articolul 64 alineatul (6) primul paragraf

Articolul 52 alineatul (5) primul paragraf

Articolul 64 alineatul (6) al doilea paragraf

Articolul 52 alineatul (6)

Articolul 64 alineatul (7)

Articolul 52 alineatul (5) al doilea paragraf

Articolul 64 alineatul (8)

—

Articolul 65

Articolul 44 alineatul (3)

Articolul 66

Articolul 44 alineatul (4)

Articolul 67 alineatul (1)

Articolul 53 alineatul (1)

Articolul 67 alineatul (2)

Articolul 53 alineatul (1)

Articolul 67 alineatul (3)

—

Articolul 67 alineatul (4)

Considerentul 1 și considerentul 46 al treilea paragraf

Articolul 67 alineatul (5)

Articolul 53 alineatul (2)

Articolul 68

—

Articolul 69 alineatul (1)

Articolul 55 alineatul (1)

Articolul 69 alineatul (2) litera (a)

Articolul 55 alineatul (1) al doilea paragraf litera (a)

Articolul 69 alineatul (2) litera (b)

Articolul 55 alineatul (1) al doilea paragraf litera (b)

Articolul 69 alineatul (2) litera (c)

Articolul 55 alineatul (1) al doilea paragraf litera (c)

Articolul 69 alineatul (2) litera (d)

Articolul 55 alineatul (1) al doilea paragraf litera (d)

Articolul 69 alineatul (2) litera (e)

—

Articolul 69 alineatul (2) litera (f)

Articolul alineatul (1) al doilea paragraf 55 litera (e)

Articolul 69 alineatul (3) primul paragraf

Articolul 55 alineatul (2)

Articolul 69 alineatul (3) al doilea paragraf

—

Articolul 69 alineatul (4)

Articolul 55 alineatul (3)

Articolul 69 alineatul (5)

—

Articolul 70

Articolul 26

Articolul 71 alineatul (1)

—

Articolul 71 alineatul (2)

Articolul 25 primul paragraf

Articolul 71 alineatul (3)

—

Articolul 71 alineatul (4)

Articolul 25 al doilea paragraf

Articolul 71 alineatele (5)-(8)

—

Articolul 72

—

Articolul 73

—

Articolul 74

—

Articolul 75

—

Articolul 76

—

Articolul 77

—

Articolul 78

Articolul 67 alineatul (2)

Articolul 79 alineatele (1) și (2)

Articolul 69 alineatele (1) și (2)

Articolul 79 alineatul (3)

Articolul 70 alineatul (1) și articolul 79 alineatul (1) litera (a)

Articolul 80 alineatul (1)

—

Articolul 80 alineatul (2)

Articolul 66 alineatul (82)

Articolul 80 alineatul (3)

Articolul 72

Articolul 81

Articolul 73

Articolul 82

Articolul 74

Articolul 83 alineatul (1)

Articolul 81 primul paragraf

Articolul 83 alineatele (2)-(6)

—

Articolul 84

Articolul 43

Articolul 85

—

Articolul 86

—

Articolul 87

Articolul 77 alineatele (3) și (4)

Articolul 88

Articolul 77 alineatul (5)

Articolul 89 alineatele (1) și (2)

Articolul 77 alineatele (1) și (2)

Articolul 89 alineatul (3)

—

Articolul 90 alineatul (1)

Articolul 80 alineatul (1) primul paragraf

Articolul 90 alineatele (2)-(5)

—

Articolul 90 alineatul (6)

Articolul 80 alineatul (1) al doilea paragraf

Articolul 91

Articolul 82

Articolul 92

—

Articolul 93

Articolul 83

Articolul 94

Articolul 84

Anexa I

Anexa IV

Anexa II

Anexa I

Anexa III

Anexa V

—

Anexa III

Anexa IV literele (a)-(f)

Anexa X literele (b)-(h)

Anexa IV litera (g)

—

Anexa V – partea A

Anexa VII A

Anexa V – partea B – I

Anexa VII A

Anexa V – partea B – II

—

Anexa V – partea C

Anexa VII A

Anexa V – partea D

Anexa VII A

Anexa V – partea E

Anexa VII D

Anexa V – partea F

Anexa VII D

Anexa V – partea G

—

Anexa V – partea H

—

Anexa V – partea I

—

Anexa V – partea J

—

Anexa VI

Articolul 54 alineatul (3) literele (a)-(f)

Anexa VII

Anexa VI

Anexa VIII

Anexa VIII

Anexa IX punctul 1

Articolul 40 alineatul (5)

Anexa IX punctul 2

—

Anexa X

—

Anexa XI

Anexa IX A, B, C

Anexa XII partea I

Articolul 47 alineatul (1)

Anexa XII partea II

Articolul 48 alineatul (2)

Anexa XIII

—

Anexa XIV

Anexa II

Anexa XV

Anexa XII


( 1 ) JO C 191, 29.6.2012, p. 84.

( 2 ) JO C 391, 18.12.2012, p. 49.

( 3 ) Poziția Parlamentului European din 15 ianuarie 2014 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 11 februarie 2014.

( 4 ) Directiva 2004/17/CΕ a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale (JO L 134, 30.4.2004, p. 1).

( 5 ) Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii (JO L 134, 30.4.2004, p. 114).

( 6 ) Aprobată prin Decizia 2010/48/CE a Consiliului din 26 noiembrie 2009 privind încheierea de către Comunitatea Europeană a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (JO L 23, 27.1.2010, p. 35).

( 7 ) Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrări, de furnizare de bunuri și de prestare de servicii de către autoritățile sau entitățile contractante în domeniile apărării și securității și de modificare a Directivelor 2004/17/CE și 2004/18/CE (JO L 216, 20.8.2009, p. 76).

( 8 ) Decizia 94/800 CE a Consiliului din 22 decembrie 1994 privind încheierea, în numele Comunității Europene, referitor la domeniile de competența sa, a acordurilor obținute în cadrul negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay (1986-1994) (JO L 336, 23.12.1994, p. 1).

( 9 ) Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale (a se vedea pagina 243 din prezentul Jurnal Oficial).

( 10 ) Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1191/69 și nr. 1107/70 ale Consiliului (JO L 315, 3.12.2007, p. 1).

( 11 ) Directiva 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (JO L 18, 21.1.1997, p. 1).

( 12 ) Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană, de modificare a Directivelor 89/686/CEE și 93/15/CEE ale Consiliului și a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE și 2009/105/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Deciziei 87/95/CEE a Consiliului și a Deciziei nr. 1673/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 316, 14.11.2012, p. 12).

( 13 ) Regulamentul (CE) nr. 593/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 iunie 2008 privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale (Roma I) (JO L 177, 4.7.2008, p. 6).

( 14 ) Directiva 89/665/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac față de atribuirea contractelor de achiziții publice de produse și a contractelor publice de lucrări (JO L 395, 30.12.1989, p. 33).

( 15 ) Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 și a Deciziilor 2001/681/CE și 2006/193/CE ale Comisiei (JO L 342, 22.12.2009, p. 1).

( 16 ) Directiva 2009/33/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic (JO L 120, 15.5.2009, p. 5).

( 17 ) Regulamentul (CE) nr. 106/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind un program comunitar de etichetare referitoare la eficiența energetică a echipamentelor de birou (JO L 39, 13.2.2008, p. 1).

( 18 ) Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1182/71 al Consiliului din 3 iunie 1971 privind stabilirea normelor care se aplică perioadelor, datelor și expirării termenelor (JO L 124, 8.6.1971, p. 1).

( 19 ) Regulamentul (CE) nr. 2195/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 noiembrie 2002 privind Vocabularul comun privind achizițiile publice (CPV) (JO L 340, 16.12.2002, p. 1).

( 20 ) Regulamentul (UE) nr. 1024/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne și de abrogare a Deciziei 2008/49/CE a Comisiei („Regulamentul IMI”) (JO L 316, 14.11.2012, p. 1).

( 21 ) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

( 22 ) Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 mai 2003 privind instituirea unui nomenclator comun al unităților teritoriale de statistică (NUTS) (JO L 154, 21.6.2003, p. 1).

( 23 ) Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice (Directivă-cadru) (JO L 108, 24.4.2002, p. 33).

( 24 ) Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) (JO L 95, 15.4.2010, p. 1).

( 25 ) Directiva 77/249/CEE a Consiliului din 22 martie 1977 de facilitare a exercitării efective a libertății de a presta servicii de către avocați (JO L 78, 26.3.1977, p. 17).

( 26 ) Directiva 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind piețele instrumentelor financiare, de modificare a Directivelor 85/611/CEE și 93/6/CEE ale Consiliului și a Directivei 2000/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 93/22/CEE a Consiliului (JO L 145, 30.4.2004, p. 1).

( 27 ) Directiva 1999/93/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 1999 privind un cadru comunitar pentru semnăturile electronice (JO L 13, 19.1.2000, p. 12).

( 28 ) Decizia 2009/767/CE a Comisiei din 16 octombrie 2009 de stabilire a unor măsuri de facilitare a utilizării procedurilor prin mijloace electronice prin intermediul ghișeelor unice în temeiul Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind serviciile în cadrul pieței interne (JO L 274, 20.10.2009, p. 36).

( 29 ) Decizia 2011/130/UE a Comisiei din 25 februarie 2011 de stabilire a unor cerințe minime pentru tratamentul transfrontalier al documentelor semnate electronic de autoritățile competente în temeiul Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind serviciile în cadrul pieței interne (JO L 53, 26.2.2011, p. 66).

( 30 ) Regulamentul (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT) (JO L 210, 31.7.2006, p. 19).

( 31 ) Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerințelor de acreditare și de supraveghere a pieței în ceea ce privește comercializarea produselor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93 (JO L 218, 13.8.2008, p. 30).

( 32 ) Decizia-cadru 2008/841/JAI a Consiliului din 24 octombrie 2008 privind lupta împotriva crimei organizate (JO L 300, 11.11.2008, p. 42).

( 33 ) JO C 195, 25.6.1997, p. 1.

( 34 ) Decizia-cadru 2003/568/JAI a Consiliului din 22 iulie 2003 privind combaterea corupției în sectorul privat (JO L 192, 31.7.2003, p. 54).

( 35 ) JO C 316, 27.11.1995, p. 48.

( 36 ) Decizia-cadru a Consiliului din 13 iunie 2002 privind combaterea terorismului (JO L 164, 22.6.2002, p. 3).

( 37 ) Directiva 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2005 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării terorismului (JO L 309, 25.11.2005, p. 15).

( 38 ) Directiva 2011/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2011 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia, precum și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/629/JAI a Consiliului (JO L 101, 15.4.2011, p. 1).

( 39 ) Recomandarea Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).

( 40 ) Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (JO L 281, 23.11.1995, p. 31).

( 41 ) Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice) (JO L 201, 31.7.2002, p. 37).

( 42 ) Decizia 71/306/CEE a Consiliului din 26 iulie 1971 de instituire a Comitetului consultativ pentru achizițiile publice de lucrări (JO L 185, 16.8.1971, p. 15).

( 43 ) Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului (JO L 88, 4.4.2011, p. 5).

( 44 ) În sensul articolului 58 alineatul (2), „registre profesionale sau comerciale” desemnează registrele prevăzute în prezenta anexă și, în măsura în care se aduc modificări la nivel național, registrele care le înlocuiesc.

Top