This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 02010L0013-20250208
Directive 2010/13/EU of the European Parliament and of the Council of 10 March 2010 on the coordination of certain provisions laid down by law, regulation or administrative action in Member States concerning the provision of audiovisual media services (Audiovisual Media Services Directive) (codified version) (Text with EEA relevance)
Consolidated text: Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) (versiune codificată) (Text cu relevanță pentru SEE)
Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) (versiune codificată) (Text cu relevanță pentru SEE)
02010L0013 — RO — 08.02.2025 — 002.001
Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.
DIRECTIVA 2010/13/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) (versiune codificată) (Text cu relevanță pentru SEE) (JO L 095 15.4.2010, p. 1) |
Astfel cum a fost modificată prin:
|
|
Jurnalul Oficial |
||
NR. |
Pagina |
Data |
||
DIRECTIVA (UE) 2018/1808 A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 14 noiembrie 2018 |
L 303 |
69 |
28.11.2018 |
|
REGULAMENTUL (UE) 2024/1083 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 11 aprilie 2024 |
L 1083 |
1 |
17.4.2024 |
Rectificată prin:
DIRECTIVA 2010/13/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
din 10 martie 2010
privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale)
(versiune codificată)
(Text cu relevanță pentru SEE)
CAPITOLUL I
DEFINIȚII
Articolul 1
În sensul prezentei directive:
„serviciu mass-media audiovizual” înseamnă:
un serviciu astfel cum este definit la articolele 56 și 57 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, scopul principal al serviciului respectiv sau al unei secțiuni disociabile a acestuia fiind furnizarea de programe, sub responsabilitatea editorială a unui furnizor de servicii mass-media, către publicul larg, în scop informativ, de divertisment sau educativ, prin rețele de comunicații electronice în înțelesul articolului 2 litera (a) din Directiva 2002/21/CE; un astfel de serviciu mass-media audiovizual reprezintă fie o transmisie de televiziune, astfel cum este definită la litera (e) de la prezentul alineat, fie un serviciu mass-media audiovizual la cerere, astfel cum este definit la litera (g) de la prezentul alineat;
comunicări comerciale audiovizuale;
„serviciu de platformă de partajare a materialelor video” înseamnă un serviciu astfel cum este definit la articolele 56 și 57 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, scopul principal al serviciului respectiv sau al unei secțiuni disociabile a acestuia sau o funcționalitate esențială a acestuia fiind furnizarea către publicul larg de programe, de materiale video generate de utilizatori, sau de ambele, în scop informativ, de divertisment sau educativ, pentru care furnizorul platformei de partajare a materialelor video nu are responsabilitate editorială, prin rețele de comunicații electronice în înțelesul articolului 2 litera (a) din Directiva 2002/21/CE, și a căror organizare este stabilită de către furnizorul platformei de partajare a materialelor video, inclusiv prin mijloace automate sau algoritmi, în special prin afișare, marcare și secvenționare;
„program” înseamnă o serie de imagini în mișcare cu sau fără sunet care constituie un element distinct, indiferent de lungimea acestuia, în cadrul unei grile sau al unui catalog realizat de un furnizor de servicii mass-media, inclusiv filme artistice de lung metraj, videoclipuri, evenimente sportive, comedii de situație, documentare, programe pentru copii, precum și filme și seriale pentru televiziune;
„material video generat de utilizator” înseamnă o serie de imagini în mișcare cu sau fără sunet care constituie un element distinct, indiferent de lungimea acestuia, care este creat de un utilizator și este încărcat pe o platformă de partajare a materialelor video de către utilizatorul respectiv sau de către orice alt utilizator;
„decizie editorială” înseamnă o decizie luată în mod periodic în scopul exercitării responsabilității editoriale și în legătură cu funcționarea de zi cu zi a serviciului mass-media audiovizual;
„responsabilitate editorială” înseamnă exercitarea unui control efectiv asupra selecționării programelor și asupra organizării acestora fie într-o grilă cronologică, în cazul transmisiilor de televiziune, fie într-un catalog, în cazul serviciilor mass-media audiovizuale la cerere. Responsabilitatea editorială nu implică în mod necesar o răspundere juridică în conformitate cu legislația națională pentru conținutul serviciilor furnizate;
„furnizor de servicii mass-media” înseamnă persoana fizică sau juridică având responsabilitate editorială pentru alegerea conținutului audiovizual al serviciului mass-media audiovizual și care stabilește modul de organizare a acestuia;
„furnizor de platformă de partajare a materialelor video” înseamnă persoana fizică sau juridică ce oferă un serviciu de platformă de partajare a materialelor video;
„transmisie de televiziune” sau „difuzare de televiziune” (adică un serviciu mass-media audiovizual liniar) înseamnă un serviciu mass-media audiovizual prestat de un furnizor de servicii mass-media pentru vizionarea simultană de programe pe baza unei grile de programe;
„stație de emisie” înseamnă un furnizor de servicii mass-media în domeniul transmisiilor de televiziune;
„serviciu mass-media audiovizual la cerere” (adică un serviciu mass-media audiovizual neliniar) înseamnă un serviciu mass-media audiovizual prestat de un furnizor de servicii mass-media pentru vizionarea de programe la momentul ales de utilizator și la cererea individuală a acestuia, pe baza unui catalog de programe selecționate de furnizorul de servicii mass-media;
„comunicare comercială audiovizuală” înseamnă imagini cu sau fără sunet care sunt destinate să promoveze, direct sau indirect, bunurile, serviciile sau imaginea unei persoane fizice sau juridice care desfășoară o activitate economică; imaginile respective însoțesc sau sunt incluse într-un program sau într-un material video generat de utilizator în schimbul unei plăți sau retribuții similare sau în scopul autopromovării. Formele de comunicare comercială audiovizuală includ, printre altele, publicitatea televizată, sponsorizarea, teleshoppingul și plasarea de produse;
„publicitatea televizată” înseamnă orice formă de anunț difuzat fie în schimbul unei plăți, fie al unei retribuții similare sau difuzat în scopuri autopromoționale de către o întreprindere publică sau privată sau de către o persoană fizică în legătură cu o activitate comercială, ramură de activitate, meserie sau profesie pentru a promova furnizarea de bunuri și servicii, inclusiv bunuri imobiliare, drepturi și obligații, în schimbul unei plăți;
„comunicație audiovizuală cu conținut comercial mascat” înseamnă reprezentarea prin cuvinte sau imagini a bunurilor, a serviciilor, a numelui, a mărcii sau a activităților unui producător de bunuri sau furnizor de servicii în cadrul programelor, în cazul în care o astfel de reprezentare este destinată de către furnizorul de servicii mass-media unor scopuri publicitare și poate induce în eroare publicul cu privire la natura sa. Astfel de reprezentări se consideră intenționate mai ales atunci când se fac în schimbul unei plăți sau al unei retribuții similare;
„sponsorizare” înseamnă orice contribuție la finanțarea de servicii mass-media audiovizuale, de servicii de platformă de partajare a materialelor video, de materiale video generate de utilizatori sau de programe, efectuată de întreprinderi publice sau private sau de persoane fizice neangajate în activități de furnizare de servicii mass-media audiovizuale sau de servicii de platformă de partajare a materialelor video sau în realizarea de opere audiovizuale, în vederea promovării numelui, a mărcii, a imaginii, a activității sau a produselor proprii;
„teleshopping” înseamnă oferta directă transmisă publicului în vederea furnizării de bunuri sau servicii, inclusiv bunuri imobiliare, drepturi și obligații, în schimbul unei plăți;
„plasare de produse” înseamnă orice formă de comunicare comercială audiovizuală constând în includerea sau în menționarea unui produs, a unui serviciu sau a mărcilor acestora, prin inserarea în cadrul unui program sau al unui material video generat de utilizator, în schimbul unei plăți sau retribuții similare;
„opere europene” înseamnă:
opere provenind din statele membre;
opere provenind din state europene terțe – părți la Convenția europeană privind televiziunea transfrontalieră a Consiliului Europei și care îndeplinesc condițiile de la alineatul (3);
opere coproduse în cadrul unor acorduri privind sectorul audiovizual încheiate între Uniune și state terțe și care îndeplinesc condițiile prevăzute în fiecare dintre acordurile respective.
Operele menționate la alineatul (1) litera (n) punctele (i) și (ii) sunt opere realizate în cea mai mare parte cu contribuția unor autori și lucrători rezidenți într-unul sau mai multe dintre statele menționate de respectivele dispoziții, cu condiția ca acestea să îndeplinească una dintre următoarele trei condiții:
sunt realizate de către unul sau mai mulți producători stabiliți într-unul sau mai multe dintre statele respective;
producția operelor este supervizată și controlată efectiv de către unul sau mai mulți producători stabiliți într-unul sau mai multe dintre statele respective;
contribuția coproducătorilor din statele respective la costurile totale ale coproducției este preponderentă, iar coproducția nu este controlată de unul sau mai mulți producători stabiliți în afara statelor respective.
CAPITOLUL II
DISPOZIȚII GENERALE PRIVIND SERVICIILE MASS-MEDIA AUDIOVIZUALE
Articolul 2
În sensul prezentei directive, furnizorii de servicii mass-media aflați sub jurisdicția unui stat membru sunt oricare dintre următorii:
cei care sunt stabiliți în statul membru respectiv, în conformitate cu alineatul (3); sau
cei care intră sub incidența alineatului (4).
În sensul prezentei directive, un furnizor de servicii mass-media este considerat ca fiind stabilit într-un stat membru în următoarele cazuri:
furnizorul de servicii mass-media are sediul principal într-un stat membru, iar deciziile editoriale privind serviciul mass-media audiovizual se iau în statul membru respectiv;
în cazul în care un furnizor de servicii mass-media are sediul principal într-un stat membru, dar deciziile editoriale privind serviciul mass-media audiovizual se adoptă într-un alt stat membru, se consideră că furnizorul de servicii mass-media este stabilit în statul membru în care activează o parte considerabilă a forței de muncă implicate în activitățile legate de programele furnizate de serviciul mass-media audiovizual. În cazul în care o parte considerabilă a forței de muncă implicate în activități legate de programele furnizate de serviciul mass-media audiovizual își desfășoară activitatea în fiecare dintre statele membre respective, se consideră că furnizorul de servicii mass-media este stabilit în statul membru în care are sediul principal. În cazul în care o parte considerabilă a forței de muncă implicate în activități legate de programele furnizate de serviciul mass-media audiovizual nu își desfășoară activitatea în niciunul dintre statele membre respective, se consideră că furnizorul de servicii mass-media este stabilit în statul membru în care și-a început pentru prima oară activitatea, în conformitate cu dreptul statului membru respectiv, cu condiția să mențină o legătură stabilă și efectivă cu economia statului membru respectiv;
în cazul în care un furnizor de servicii mass-media are sediul principal într-un stat membru, dar deciziile privind serviciul mass-media audiovizual se iau într-un stat terț sau viceversa, acesta se consideră a fi stabilit în statul membru respectiv, cu condiția ca o parte considerabilă a forței de muncă implicate în furnizarea de servicii mass-media audiovizuale să își desfășoare activitatea în respectivul stat membru.
Furnizorii de servicii mass-media care nu intră sub incidența dispozițiilor alineatului (3) se consideră a se afla sub jurisdicția unui stat membru în următoarele cazuri:
utilizează o stație de emisie de la sol spre un satelit situat în statul membru respectiv;
nu utilizează o stație de emisie de la sol spre un satelit situat în statul membru respectiv, dar utilizează, cu toate acestea, o capacitate de satelit aparținând statului membru respectiv.
Comisia se asigură că listele respective sunt puse la dispoziție într-o bază de date centralizată. În caz de neconcordanțe între liste, Comisia contactează statele membre în cauză pentru a găsi o soluție. Comisia se asigură că autoritățile și/sau organismele naționale de reglementare au acces la această bază de date. Comisia pune informațiile din baza de date la dispoziția publicului.
Atunci când Comisia adoptă o decizie în temeiul articolului 3 alineatul (2) sau (3) ori al articolului 4 alineatul (5), aceasta decide, de asemenea, cu privire la statul membru care are jurisdicție.
Articolul 3
Derogarea menționată la primul paragraf este supusă următoarelor condiții:
în cursul ultimelor 12 luni, furnizorul de servicii mass-media a fost, de cel puțin două ori, autorul unuia sau mai multora dintre comportamentele descrise la primul paragraf;
statul membru în cauză a notificat în scris furnizorului de servicii mass-media, statului membru care are jurisdicție asupra furnizorului respectiv și Comisiei presupusele încălcări și măsurile proporționale pe care intenționează să le ia în cazul în care orice astfel de încălcare se repetă;
statul membru în cauză a respectat dreptul la apărare al furnizorului de servicii mass-media și, în special, a oferit furnizorului respectiv posibilitatea de a-și exprima opiniile cu privire la presupusele încălcări; și
consultările cu statul membru care are jurisdicție asupra furnizorului de servicii mass-media și cu Comisia nu au condus la o soluționare amiabilă în termen de o lună de la primirea de către Comisie a notificării menționate la litera (b).
În termen de trei luni de la primirea notificării privind măsurile luate de către statul membru respectiv și după ce a solicitat ERGA să emită un aviz în conformitate cu articolul 30b alineatul (3) litera (d), Comisia ia o decizie privind compatibilitatea sau incompatibilitatea acestor măsuri cu dreptul Uniunii. Comisia informează Comitetul de contact în mod corespunzător. În cazul în care decide că măsurile respective nu sunt compatibile cu dreptul Uniunii, Comisia impune statului membru în cauză să pună capăt de urgență respectivelor măsuri.
Derogarea menționată la primul paragraf este supusă următoarelor condiții:
în cursul ultimelor 12 luni, comportamentul menționat la primul paragraf a mai avut loc cel puțin încă o dată;
și
statul membru în cauză a notificat în scris furnizorului de servicii mass-media, statului membru care are jurisdicție asupra furnizorului respectiv și Comisiei presupusa încălcare și măsurile proporționale pe care intenționează să le ia în cazul în care orice astfel de încălcare se repetă.
Statul membru în cauză respectă dreptul la apărare al furnizorului de servicii mass-media în cauză și, în special, oferă furnizorului respectiv posibilitatea de a-și exprima opiniile cu privire la presupusele încălcări.
În termen de trei luni de la primirea notificării privind măsurile luate de către statul membru în cauză și după ce a solicitat ERGA să emită un aviz în conformitate cu articolul 30b alineatul (3) litera (d), Comisia ia o decizie privind compatibilitatea sau incompatibilitatea acestor măsuri cu dreptul Uniunii. Comisia informează Comitetul de contact în mod corespunzător. În cazul în care decide că măsurile respective nu sunt compatibile cu dreptul Uniunii, Comisia impune statului membru în cauză să pună capăt de urgență respectivelor măsuri.
Articolul 4
În cazul în care un stat membru:
și-a exercitat libertatea prevăzută la alineatul (1) pentru adoptarea unor norme mai detaliate sau mai stricte de interes public general, și
apreciază că un furnizor de servicii mass-media aflat în jurisdicția unui alt stat membru furnizează un serviciu mass-media audiovizual care este orientat în întregime sau în cea mai mare parte către teritoriul său,
acesta poate solicita statului membru de jurisdicție să abordeze orice problemă identificată în legătură cu prezentul alineat. Ambele state membre cooperează loial și rapid pentru a ajunge la o soluție satisfăcătoare pentru ambele părți.
La primirea unei cereri motivate în temeiul primului paragraf, statul membru de jurisdicție solicită furnizorului de servicii mass-media să se conformeze normelor respective de interes public general. Statul membru de jurisdicție informează periodic statul membru solicitant cu privire la măsurile luate pentru a aborda problemele identificate. În termen de două luni de la primirea cererii, statul membru de jurisdicție informează statul membru solicitant și Comisia cu privire la rezultatele obținute și, dacă este cazul, explică motivele pentru care nu a putut fi găsită o soluție.
Oricare dintre cele două state membre poate invita în orice moment Comitetul de contact să analizeze cazul.
Statul membru în cauză poate adopta măsuri corespunzătoare împotriva furnizorului de servicii mass-media respectiv în cazul în care:
apreciază că rezultatele obținute prin aplicarea alineatului (2) nu sunt satisfăcătoare; și
a prezentat dovezi care arată că furnizorul de servicii mass-media în cauză s-a stabilit în statul membru de jurisdicție pentru a eluda normele mai stricte, în domeniile coordonate de prezenta directivă, care i s-ar aplica în cazul în care s-ar fi stabilit pe teritoriul statului membru în cauză; aceste dovezi trebuie să permită stabilirea în mod rezonabil a unei astfel de eludări, fără a fi nevoie să se demonstreze intenția furnizorului de servicii mass-media de a eluda respectivele norme mai stricte.
Măsurile respective trebuie să fie necesare din punct de vedere obiectiv, aplicate nediscriminatoriu și proporționale cu obiectivele pe care le urmăresc.
Un stat membru poate lua măsuri în temeiul alineatului (3) numai în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:
a notificat Comisiei și statului membru în care este stabilit furnizorul de servicii mass-media intenția sa de a lua măsurile respective, prezentând totodată motivele pe care își întemeiază evaluarea;
a respectat dreptul la apărare al furnizorului de servicii mass-media în cauză și, în special, a oferit furnizorului de servicii mass-media respectiv posibilitatea de a-și exprima opiniile cu privire la presupusa eludare și la măsurile pe care intenționează să le ia statul membru care a efectuat notificarea; și
Comisia a decis, după ce a solicitat ERGA să emită un aviz în conformitate cu articolul 30b alineatul (3) litera (d), că măsurile sunt compatibile cu dreptul Uniunii, în special că evaluările efectuate de statul membru care ia măsurile în temeiul alineatelor (2) și (3) de la prezentul articol sunt corect fundamentate; Comisia informează Comitetul de contact în mod corespunzător.
În cazul în care nu dispune de informațiile necesare pentru a lua decizia în temeiul primului paragraf, în termen de o lună de la primirea notificării, Comisia solicită statului membru în cauză toate informațiile necesare pentru a ajunge la decizia respectivă. Termenul în care Comisia trebuie să ia decizia se suspendă până în momentul în care statul membru respectiv a furnizat informațiile necesare respective. În orice caz, suspendarea termenului nu durează mai mult de o lună.
Articolul 4a
Statele membre încurajează utilizarea coreglementării și promovarea autoreglementării prin intermediul unor coduri de conduită adoptate la nivel național în domeniile coordonate de prezenta directivă, în măsura permisă de sistemele lor juridice. Aceste coduri:
trebuie să fie concepute astfel încât să fie acceptate la scară largă de principalele părți interesate din statele membre în cauză;
își stabilesc în mod clar și neechivoc obiectivele;
prevăd dispoziții privind monitorizarea și evaluarea în mod regulat, transparent și independent a îndeplinirii obiectivelor pe care le vizează; și
prevăd dispoziții privind asigurarea efectivă a respectării normelor, inclusiv sancțiuni eficace și proporționale.
În cooperare cu statele membre, Comisia facilitează elaborarea codurilor de conduită ale Uniunii, după caz, în conformitate cu principiile subsidiarității și proporționalității.
Semnatarii codurilor de conduită ale Uniunii transmit Comisiei proiectele respectivelor coduri și modificările aduse acestora. Comisia consultă Comitetul de contact cu privire la aceste proiecte de coduri sau la modificările acestora.
Comisia pune codurile de conduită ale Uniunii la dispoziția publicului și le poate oferi o publicitate adecvată.
CAPITOLUL III
DISPOZIȚII APLICABILE SERVICIILOR MASS-MEDIA AUDIOVIZUALE
Articolul 5
Fiecare stat membru se asigură că furnizorii de servicii mass-media aflați în jurisdicția sa fac posibil accesul simplu, direct și permanent al destinatarilor unui serviciu cel puțin la următoarele informații:
denumirea lor;
adresa geografică la care sunt stabiliți;
datele lor de contact, inclusiv adresa de e-mail sau site-ul web, care permit contactarea lor rapidă și în mod direct și eficace;
statul membru care are jurisdicție asupra lor și autoritățile și/sau organismele de reglementare competente sau organismele de supraveghere.
Articolul 6
Fără a aduce atingere obligației statelor membre de a respecta și de a proteja demnitatea umană, statele membre se asigură prin mijloace corespunzătoare că serviciile mass-media audiovizuale prestate de furnizorii de servicii mass-media aflați în jurisdicția lor nu conțin:
incitări la violență sau la ură împotriva unui grup de persoane ori a unui membru al unui grup, bazate pe oricare dintre motivele menționate la articolul 21 din Cartă;
instigări publice la săvârșirea de infracțiuni de terorism, astfel cum sunt prevăzute la articolul 5 din Directiva (UE) 2017/541.
Articolul 6a
Conținutul cel mai dăunător, cum ar fi violența nejustificată și pornografia, face obiectul celor mai stricte măsuri.
Pentru punerea în aplicare a prezentului alineat, statele membre încurajează utilizarea coreglementării, astfel cum se prevede la articolul 4a alineatul (1).
Articolul 7
Articolul 7a
Statele membre pot lua măsuri pentru a asigura vizibilitatea corespunzătoare a serviciilor mass-media audiovizuale de interes general.
Articolul 7b
Statele membre iau măsuri adecvate și proporționale pentru a se asigura că serviciile mass-media audiovizuale prestate de furnizorii de servicii mass-media nu fac obiectul inserărilor în scopuri comerciale sau al modificărilor fără acordul explicit al furnizorilor respectivi.
În sensul prezentului articol, statele membre precizează detaliile de reglementare, inclusiv excepțiile, în special în ceea ce privește protejarea intereselor legitime ale utilizatorilor, ținând totodată seama de interesele legitime ale furnizorilor de servicii mass-media care au oferit inițial serviciile mass-media audiovizuale.
Articolul 8
Statele membre se asigură că furnizorii de servicii mass-media audiovizuale aflați sub jurisdicția lor nu transmit opere cinematografice în afara perioadelor convenite cu titularii de drepturi.
Articolul 9
Statele membre se asigură că comunicările comerciale audiovizuale prestate de furnizorii de servicii mass-media aflați în jurisdicția lor îndeplinesc următoarele cerințe:
comunicările comerciale audiovizuale pot fi ușor recunoscute ca atare; comunicările audiovizuale cu conținut comercial mascat sunt interzise;
comunicările comerciale audiovizuale nu fac uz de tehnici subliminale;
comunicările comerciale audiovizuale:
nu aduc atingere respectului pentru demnitatea umană;
nu includ și nu promovează acte de discriminare bazată pe sex, origine rasială sau etnică, naționalitate, religie sau credință, handicap, vârstă sau orientare sexuală;
nu încurajează comportamente care dăunează sănătății sau siguranței;
nu încurajează comportamente care dăunează în mod grav protecției mediului;
sunt interzise toate comunicările comerciale audiovizuale pentru țigări și alte produse din tutun, precum și pentru țigarete electronice și flacoane de reumplere;
comunicările comerciale audiovizuale pentru băuturi alcoolice nu vizează în mod special minorii și nu încurajează consumul excesiv de astfel de băuturi;
sunt interzise comunicările comerciale audiovizuale având ca obiect medicamentele și tratamentele medicale disponibile numai pe bază de prescripție în statul membru în a cărui jurisdicție se află furnizorul de servicii mass-media;
comunicările comerciale audiovizuale nu afectează negativ minorii din punct de vedere fizic, mintal sau moral; prin urmare, acestea nu incită în mod direct minorii să cumpere sau să închirieze un produs sau serviciu exploatând lipsa de experiență sau credulitatea acestora, nu îi încurajează în mod direct să își convingă părinții sau alte persoane să cumpere bunurile sau serviciile cărora li se face publicitate, nu exploatează încrederea specială pe care minorii o au în părinți, profesori sau alte persoane și nu prezintă în mod nejustificat minori în situații periculoase.
Aceste coduri au ca scop reducerea în mod efectiv a expunerii copiilor la comunicările comerciale audiovizuale pentru astfel de produse alimentare și băuturi. Aceste coduri au ca scop să dispună ca astfel de comunicări comerciale audiovizuale să nu scoată în evidență calitatea pozitivă a aspectelor nutriționale ale unor astfel de produse alimentare și băuturi.
Articolul 10
Serviciile sau programele mass-media audiovizuale care sunt sponsorizate trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
conținutul și, în cazul transmisiilor de televiziune, intervalul orar afectat acestora nu pot fi în nicio situație influențate într-un mod care să afecteze responsabilitatea și independența editorială a furnizorului de servicii mass-media;
acestea nu încurajează în mod direct cumpărarea de produse sau angajarea de servicii, mai ales prin mențiuni exprese cu caracter promoțional la produsele sau serviciile respective;
telespectatorii sunt informați clar cu privire la existența unui acord de sponsorizare. Programele sponsorizate trebuie să fie identificate cu precizie prin specificarea numelui, a siglei și/sau a oricărui alt simbol corespunzător sponsorului, cum ar fi mențiuni asupra produsului (produselor) sau serviciului (serviciilor) acestuia sau un semn distinctiv, prezentate în mod adecvat pentru astfel de programe, la începutul, în cuprinsul și/sau la sfârșitul acestora.
Articolul 11
Programele care conțin plasări de produse îndeplinesc următoarele cerințe:
conținutul și organizarea în cadrul unei grile, în cazul transmisiilor de televiziune, sau în cadrul unui catalog, în cazul serviciilor mass-media audiovizuale la cerere, nu sunt în nicio circumstanță influențate într-un mod care să afecteze responsabilitatea și independența editorială a furnizorului de servicii mass-media;
acestea nu încurajează în mod direct cumpărarea sau închirierea de bunuri sau servicii, mai ales prin trimiteri exprese cu caracter promoțional la bunurile sau serviciile respective;
acestea nu pun în mod nejustificat în evidență produsul în cauză;
publicul este informat în mod clar cu privire la existența plasării de produse printr-o identificare corespunzătoare la începutul și la sfârșitul programului, precum și atunci când programul se reia după o pauză publicitară, astfel încât să se evite orice confuzie din partea publicului.
Statele membre pot acorda derogări de la cerințele prevăzute la litera (d), cu excepția programelor produse sau comandate de către un furnizor de servicii mass-media sau de către o societate afiliată furnizorului de servicii mass-media respectiv.
În niciun caz, programele nu trebuie să cuprindă plasări de produse pentru:
țigări și alte produse din tutun, precum și pentru țigarete electronice și flacoane de reumplere sau plasări de produse ale întreprinderilor a căror activitate principală o constituie fabricarea sau vânzarea produselor respective;
medicamente sau tratamente medicale specifice care sunt disponibile numai pe bază de prescripție în statul membru în a cărui jurisdicție se află furnizorul de servicii mass-media.
CAPITOLUL IV
▼M1 —————
Articolul 13
CAPITOLUL V
DISPOZIȚII PRIVIND DREPTURILE DE EXCLUSIVITATE ȘI REPORTAJELE SCURTE DE ȘTIRI ÎN CADRUL TRANSMISIILOR DE TELEVIZIUNE
Articolul 14
Articolul 15
CAPITOLUL VI
PROMOVAREA DISTRIBUȚIEI ȘI PRODUCȚIEI DE PROGRAME DE TELEVIZIUNE
Articolul 16
Cu toate acestea, în cazul Greciei și al Portugaliei, anul 1988 se înlocuiește cu anul 1990.
Raportul cuprinde în special o situație statistică privind atingerea proporției menționate la prezentul articol și la articolul 17, pentru fiecare dintre programele de televiziune care intră în jurisdicția statului membru respectiv, precum și motivele, pentru fiecare caz în parte, de neatingere a acestei proporții, precum și măsurile adoptate sau preconizate pentru realizarea ei.
Comisia informează celelalte state membre și Parlamentul European cu privire la conținutul acestor rapoarte, care sunt însoțite, acolo unde este cazul, de un aviz. Comisia asigură aplicarea prezentului articol și a articolului 17 în conformitate cu prevederile Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene. În formularea avizului său, Comisia poate lua în considerare cu precădere progresul înregistrat în comparație cu anii anteriori, ponderea premierelor în cadrul programelor difuzate, circumstanțele specifice noilor posturi de emisie și situația specială a țărilor cu o capacitate redusă de producție audiovizuală sau cu limbi de circulație restrânsă.
Articolul 17
În cazul în care acest lucru este posibil și folosind mijloace adecvate, statele membre garantează că stațiile de emisie rezervă cel puțin 10 % din timpul lor de emisie, din care se scade timpul alocat știrilor, evenimentelor sportive, jocurilor, publicității serviciilor teletext și teleshoppingului, sau, ca alternativă, la discreția fiecărui stat membru, cel puțin 10 % din bugetul lor de programe pentru opere europene create de producători independenți de stațiile de emisie. Această proporție, având în vedere responsabilitățile de ordin informațional, educațional, cultural și de divertisment ale stației de emisie către publicul său, ar trebui atinsă progresiv, pe baza unor criterii adecvate. Aceasta trebuie obținută prin alocarea unei proporții adecvate operelor noi, respectiv a operelor transmise într-un interval de cinci ani după producție.
Articolul 18
Prezentul capitol nu se aplică emisiunilor de televiziune adresate unei audiențe locale și care nu fac parte dintr-o rețea națională.
CAPITOLUL VII
PUBLICITATEA TELEVIZATĂ ȘI TELESHOPPINGUL
Articolul 19
Articolul 20
Articolul 21
Se interzice teleshoppingul pentru produsele medicamentoase care intră sub incidența autorizației de marketing în sensul Directivei 2001/83/CE, precum și teleshoppingul tratamentelor medicale.
Articolul 22
Publicitatea prin televiziune și teleshoppingul pentru băuturi alcoolice trebuie să respecte următoarele criterii:
să nu vizeze cu precădere minorii și mai ales să nu prezinte minori consumând astfel de băuturi;
să nu stabilească o corelație între consumul de alcool și performanța fizică mărită sau ușurința în conducerea mașinii;
să nu creeze impresia că consumul de alcool favorizează succesul social și sexual;
să nu pretindă că alcoolul posedă calități terapeutice sau că este un stimulent, un sedativ sau un mijloc de rezolvare a conflictelor personale;
să nu încurajeze consumul nemăsurat de alcool și să nu prezinte abstinența sau moderația într-o lumină negativă;
să nu scoată în evidență conținutul ridicat de alcool drept atribut pozitiv al băuturilor.
Articolul 23
Alineatul (1) nu se aplică:
anunțurilor făcute de radiodifuzor în legătură cu propriile programe și cu produsele auxiliare derivate direct din aceste programe sau în legătură cu programele și serviciile mass-media audiovizuale ale altor entități care aparțin aceluiași grup de radiodifuziune;
anunțurilor de sponsorizare;
plasărilor de produse;
cadrelor neutre cuprinse între conținutul editorial și spoturile de publicitate televizată sau de teleshopping, precum și între spoturile individuale.
Articolul 24
Ferestrele de difuzare consacrate emisiunilor de teleshopping trebuie să fie clar identificate ca atare prin mijloace optice și acustice și trebuie să aibă o durată minimă neîntreruptă de cincisprezece minute.
Articolul 25
Prezenta directivă se aplică, mutatis mutandis, în cazul posturilor de televiziune dedicate exclusiv publicității și emisiunilor de teleshopping, precum și posturilor de televiziune dedicate exclusiv autopromovării.
Cu toate acestea, capitolul VI, precum și articolele 20 și 23 nu se aplică în cazul acestor canale.
Articolul 26
Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 4, statele membre pot stabili, ținând cont în mod corespunzător de dreptul Uniunii, alte condiții decât cele prevăzute la articolul 20 alineatul (2) și articolul 23 cu privire la emisiunile de televiziune destinate exclusiv teritoriului național și care nu pot fi recepționate, direct sau indirect, de către publicul dintr-unul sau mai multe alte state membre.
▼M1 —————
CAPITOLUL IX
DREPTUL LA REPLICĂ ÎN TRANSMISIILE DE TELEVIZIUNE
Articolul 28
CAPITOLUL IXA
DISPOZIȚII APLICABILE SERVICIILOR DE PLATFORMĂ DE PARTAJARE A MATERIALELOR VIDEO
Articolul 28a
Un furnizor de platformă de partajare a materialelor video care nu este stabilit pe teritoriul unui stat membru în temeiul alineatului (1) este considerat a fi stabilit pe teritoriul unui stat membru în sensul prezentei directive în cazul în care respectivul furnizor al platformei de partajare a materialelor video:
are o societate-mamă sau o filială care este stabilită pe teritoriul statului membru respectiv; sau
face parte dintr-un grup și o altă întreprindere din grupul respectiv este stabilită pe teritoriul statului membru respectiv.
În sensul prezentului articol:
„societate-mamă” înseamnă o întreprindere care controlează una sau mai multe filiale;
„filială” înseamnă o întreprindere controlată de o societate-mamă, inclusiv orice filială a societății-mamă de cel mai înalt rang;
„grup” înseamnă o societate-mamă, toate filialele acesteia și toate celelalte întreprinderi care au legături organizaționale de ordin economic și juridic cu acestea.
În cazul în care există mai multe alte filiale care fac parte din grup și fiecare dintre acestea este stabilită într-un stat membru diferit, se consideră că furnizorul platformei de partajare a materialelor video este stabilit în statul membru în care una dintre aceste filiale și-a început pentru prima oară activitatea, cu condiția să mențină o legătură stabilă și efectivă cu economia statului membru respectiv.
Comisia se asigură că listele respective sunt puse la dispoziție într-o bază de date centralizată. În caz de neconcordanțe între liste, Comisia contactează statele membre în cauză pentru a găsi o soluție. Comisia se asigură că autoritățile și/sau organismele naționale de reglementare au acces la această bază de date. Comisia pune informațiile din baza de date la dispoziția publicului.
Articolul 28b
Fără a aduce atingere articolelor 12-15 din Directiva 2000/31/CE, statele membre se asigură că furnizorii de platforme de partajare a materialelor video aflați în jurisdicția lor iau măsuri corespunzătoare pentru a proteja:
minorii de programele, de materialele video generate de utilizatori și de comunicările comerciale audiovizuale care le pot afecta dezvoltarea fizică, mintală sau morală, în conformitate cu articolul 6a alineatul (1);
publicul larg de programele, de materialele video generate de utilizatori și de comunicările comerciale audiovizuale care conțin incitări la violență sau la ură împotriva unui grup de persoane ori a unui membru al unui grup, bazate pe oricare dintre motivele menționate la articolul 21 din Cartă;
publicul larg de programele, de materialele video generate de utilizatori și de comunicările comerciale audiovizuale având un conținut a cărui difuzare constituie infracțiune în temeiul dreptului Uniunii, și anume instigare publică la săvârșirea unei infracțiuni de terorism astfel cum se prevede la articolul 5 din Directiva (UE) 2017/541, infracțiuni legate de pornografia infantilă astfel cum se prevede la articolul 5 alineatul (4) din Directiva 2011/93/UE a Parlamentului European și a Consiliului ( 1 ) sau infracțiuni de natură rasistă și xenofobă astfel cum se prevede la articolul 1 din Decizia-cadru 2008/913/JAI.
Statele membre se asigură că furnizorii de platforme de partajare a materialelor video aflați în jurisdicția lor iau măsuri corespunzătoare pentru a respecta cerințele prevăzute la articolul 9 alineatul (1) cu privire la comunicările comerciale audiovizuale care nu sunt promovate, comercializate sau organizate de către respectivii furnizori de platforme de partajare a materialelor video, ținând seama de controlul limitat exercitat de platformele de partajare a materialelor video respective asupra acestor comunicărilor comerciale audiovizuale.
Statele membre se asigură că furnizorii de platforme de partajare a materialelor video informează în mod clar utilizatorii atunci când programele și materialele video generate de utilizatori conțin comunicări comerciale audiovizuale, cu condiția ca aceste comunicări să fie declarate în conformitate cu alineatul (3) al treilea paragraf litera (c) sau dacă furnizorul are cunoștință de acest lucru.
Statele membre încurajează utilizarea coreglementării și promovarea autoreglementării prin intermediul codurilor de conduită, astfel cum se prevede la articolul 4a alineatul (1), în vederea reducerii în mod efectiv a expunerii copiilor la comunicările comerciale audiovizuale privind produse alimentare și băuturi care conțin substanțe nutritive și substanțe cu efect nutrițional sau fiziologic, în special grăsimi, acizi grași trans, sare sau sodiu și zaharuri, al căror consum excesiv nu este recomandat în regimul alimentar global. Respectivele coduri au ca scop să dispună ca astfel de comunicări comerciale audiovizuale să nu scoată în evidență calitatea pozitivă a aspectelor nutriționale ale unor astfel de produse alimentare și băuturi.
Statele membre se asigură că toți furnizorii de platforme de partajare a materialelor video aflați în jurisdicția lor aplică aceste măsuri. Măsurile respective trebuie să fie fezabile și proporționale, ținând seama de amploarea serviciului de platformă de partajare a materialelor video și de natura serviciului furnizat. Respectivele măsuri nu conduc la nicio măsură de control ex-ante sau la filtrarea conținutului la încărcare care nu sunt în conformitate cu articolul 15 din Directiva 2000/31/CE. În scopul protecției minorilor, prevăzut la alineatul (1) litera (a) de la prezentul articol, conținutul cel mai dăunător face obiectul celor mai stricte măsuri de control al accesului.
După caz, aceste măsuri constau în:
includerea și aplicarea, în termenii și condițiile serviciilor de platformă de partajare a materialelor video, a cerințelor menționate la alineatul (1);
includerea și aplicarea, în termenii și condițiile serviciilor de platformă de partajare a materialelor video, a cerințelor prevăzute la articolul 9 alineatul (1) privind comunicările comerciale audiovizuale care nu sunt promovate, comercializate sau organizate de către furnizorii de platforme de partajare a materialelor video;
includerea unei funcționalități prin care utilizatorii care încarcă materiale video generate de utilizatori să declare dacă astfel de materiale video conțin comunicări comerciale audiovizuale în măsura în care aceștia au cunoștință de acest lucru sau în măsura în care se poate presupune în mod rezonabil că aceștia au cunoștință de acest lucru;
instituirea și utilizarea unor mecanisme transparente și ușor de utilizat care să le permită utilizatorilor de platforme de partajare a materialelor video să raporteze sau să semnaleze respectivului furnizor al platformei de partajare a materialelor video conținutul menționat la alineatul (1) care este furnizat pe platforma sa;
instituirea și utilizarea unor sisteme prin intermediul cărora furnizorii de platforme de partajare a materialelor video să le explice utilizatorilor acestor platforme care au fost efectele raportării și ale semnalării menționate la litera (d);
instituirea și utilizarea unor sisteme care să permită verificarea vârstei utilizatorilor de platforme de partajare a materialelor video în ceea ce privește conținutul care poate afecta dezvoltarea fizică, mintală sau morală a minorilor;
instituirea și utilizarea unor sisteme ușor de utilizat care să le permită utilizatorilor de platforme de partajare a materialelor video să clasifice conținutul menționat la alineatul (1);
furnizarea unor sisteme de control parental aflate sub controlul utilizatorilor finali în ceea ce privește conținutul care poate afecta dezvoltarea fizică, mintală sau morală a minorilor;
instituirea și utilizarea unor proceduri transparente, ușor de utilizat și eficace de gestionare și soluționare a plângerilor utilizatorilor către furnizorul de platforme de partajare a materialelor video în ceea ce privește aplicarea măsurilor menționate la literele (d)-(h);
instituirea unor măsuri și instrumente eficace privind educația în domeniul mass-mediei și sporirea gradului de informare a utilizatorilor cu privire la respectivele măsuri și instrumente.
Datele cu caracter personal ale minorilor care sunt colectate sau generate prin orice altă modalitate de către furnizorii de platforme de partajare a materialelor video în temeiul celui de-al treilea paragraf literele (f) și (h) nu sunt prelucrate în scopuri comerciale, cum ar fi marketingul direct, crearea de profiluri și publicitatea orientată în funcție de comportament.
CAPITOLUL X
COMITETUL DE CONTACT
Articolul 29
Sarcinile comitetului de contact sunt următoarele:
să faciliteze punerea în aplicare eficientă a prezentei directive prin consultări periodice privind orice probleme practice apărute pe parcursul aplicării directivei, mai ales referitoare la articolul 2, precum și orice alte aspecte pe marginea cărora schimburile de opinii sunt considerate utile;
să elaboreze, din proprie inițiativă sau la solicitarea Comisiei, avize privind modul în care statele membre aplică prezenta directivă;
să se constituie într-un forum pentru schimbul de opinii privind aspectele care trebuie prezentate în rapoartele care trebuie înaintate de către statele membre în temeiul articolului 16 alineatul (3) și metodologia acestora;
să dezbată rezultatele consultărilor periodice pe care Comisia le are cu reprezentanți ai organizațiilor de difuzare a programelor de televiziune, ai producătorilor, consumatorilor, realizatorilor, furnizorilor de servicii și sindicatelor, precum și ai comunității de creație;
să faciliteze schimbul de informații între statele membre și Comisie privind situația și evoluția activității de reglementare a serviciilor mass-media audiovizuale, având în vedere politica Uniunii în domeniul audiovizualului, precum și evoluțiile relevante din domeniul tehnic;
să examineze orice evoluție survenită în cadrul sectorului, pe marginea căreia schimbul de opinii pare util.
CAPITOLUL XI
AUTORITĂȚILE ȘI/SAU ORGANISMELE DE REGLEMENTARE ALE STATELOR MEMBRE
Articolul 30
Autoritățile și/sau organismele naționale de reglementare nu solicită și nu acceptă instrucțiuni din partea niciunui alt organism în legătură cu îndeplinirea sarcinilor care le revin în temeiul dreptului intern de punere în aplicare a dreptului Uniunii. Acest lucru nu exclude supravegherea în conformitate cu dreptul constituțional național.
Până la soluționarea căii de atac, se aplică decizia autorității și/sau a organismului național de reglementare, cu excepția cazului în care sunt stabilite măsuri provizorii în conformitate cu dreptul intern.
Articolul 30a
▼M2 —————
CAPITOLUL XII
DISPOZIȚII FINALE
Articolul 31
În domeniile pe care prezenta directivă nu le coordonează, nu sunt afectate drepturile și obligațiile statelor membre care decurg din convențiile existente privind telecomunicațiile sau difuziunea.
Articolul 32
Statele membre transmit Comisiei textul principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.
Articolul 33
Comisia monitorizează aplicarea de către statele membre a prezentei directive.
Până la 19 decembrie 2022 și, ulterior, o dată la trei ani, Comisia prezintă Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Economic și Social European un raport privind aplicarea prezentei directive.
Până la 19 decembrie 2026, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului o evaluare ex post, însoțită, după caz, de propuneri privind revizuirea directivei, privind impactul și valoarea adăugată a acesteia.
Comisia informează periodic și în mod corespunzător Comitetul de contact și ERGA cu privire la lucrările și la activitățile celuilalt for.
Comisia se asigură că informațiile primite de la statele membre cu privire la orice măsură pe care au adoptat-o în domeniile coordonate de prezenta directivă sunt comunicate Comitetului de contact și ERGA.
Articolul 33a
Articolul 34
Se abrogă Directiva 89/552/CEE, astfel cum a fost modificată prin directivele menționate în anexa I partea A, fără a aduce atingere obligațiilor statelor membre în ceea ce privește termenele de transpunere în dreptul național a directivelor menționate în anexa I partea B.
Trimiterile la directiva abrogată se interpretează ca trimiteri la prezenta directivă și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa II.
Articolul 35
Prezenta directivă intră în vigoare în cea de a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolul 36
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
ANEXA I
PARTEA A
Directiva abrogată și lista modificărilor ulterioare
(menționate la articolul 34)
Directiva 89/552/CEE a Consiliului (JO L 298, 17.10.1989, p. 23) |
|
Directiva 97/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 202, 30.7.1997, p. 60) |
|
Directiva 2007/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 332, 18.12.2007, p. 27) |
Numai articolul 1 |
PARTEA B
Termene de transpunere în dreptul intern
(menționate la articolul 34)
Directiva |
Termen de transpunere |
89/552/CEE |
3 octombrie 1991 |
97/36/CE |
31 decembrie 1998 |
2007/65/CE |
19 decembrie 2009 |
ANEXA II
TABEL DE CORESPONDENȚĂ
Directiva 89/552/CEE |
Prezenta directivă |
Articolul 1 cuvintele introductive |
Articolul 1 alineatul (1) cuvintele introductive |
Articolul 1 litera (a) cuvintele introductive |
Articolul 1 alineatul (1) litera (a) cuvintele introductive |
Articolul 1 litera (a) prima liniuță |
Articolul 1 alineatul (1) litera (a) punctul (i) |
Articolul 1 litera (a) a doua liniuță |
Articolul 1 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) |
Articolul 1 literele (b)-(m) |
Articolul 1 alineatul (1) literele (b)-(m) |
Articolul 1 litera (n) punctul (i) cuvintele introductive |
Articolul 1 alineatul (1) litera (n) cuvintele introductive |
Articolul 1 litera (n) punctul (i) prima liniuță |
Articolul 1 alineatul (1) litera (n) punctul (i) |
Articolul 1 litera (n) punctul (i) a doua liniuță |
Articolul 1 alineatul (1) litera (n) punctul (ii) |
Articolul 1 litera (n) punctul (i) a treia liniuță |
Articolul 1 alineatul (1) litera (n) punctul (iii) |
Articolul 1 litera (n) punctul (i) a patra liniuță |
Articolul 1 alineatul (2) |
Articolul 1 litera (n) punctul (ii) cuvintele introductive |
Articolul 1 alineatul (3) cuvintele introductive |
Articolul 1 litera (n) punctul (ii) prima liniuță |
Articolul 1 alineatul (3) punctul (i) |
Articolul 1 litera (n) punctul (ii) a doua liniuță |
Articolul 1 alineatul (3) punctul (ii) |
Articolul 1 litera (n) punctul (ii) a treia liniuță |
Articolul 1 alineatul (3) punctul (iii) |
Articolul 1 litera (n) punctul (iii) |
Articolul 1 alineatul (4) |
Articolul 2 |
Articolul 2 |
Articolul 2a alineatele (1), (2) și (3) |
Articolul 3 alineatele (1), (2) și (3) |
Articolul 2a alineatul (4) cuvintele introductive |
Articolul 3 alineatul (4) cuvintele introductive |
Articolul 2a alineatul (4) litera (a) |
Articolul 3 alineatul (4) litera (a) |
Articolul 2a alineatul (4) litera (b) cuvintele introductive |
Articolul 3 alineatul (4) litera (b) cuvintele introductive |
Articolul 2a alineatul (4) litera (b) prima liniuță |
Articolul 3 alineatul (4) litera (b) punctul (i) |
Articolul 2a alineatul (4) litera (b) a doua liniuță |
Articolul 3 alineatul (4) litera (b) punctul (ii) |
Articolul 2a alineatele (5) și (6) |
Articolul 3 alineatele (5) și (6) |
Articolul 3 |
Articolul 4 |
Articolul 3a |
Articolul 5 |
Articolul 3b |
Articolul 6 |
Articolul 3c |
Articolul 7 |
Articolul 3d |
Articolul 8 |
Articolul 3e |
Articolul 9 |
Articolul 3f |
Articolul 10 |
Articolul 3g alineatul (1) |
Articolul 11 alineatul (2) |
Articolul 3g alineatul (2) primul paragraf cuvintele introductive |
Articolul 11 alineatul (3) primul paragraf cuvintele introductive |
Articolul 3g alineatul (2) primul paragraf prima liniuță |
Articolul 11 alineatul (3) primul paragraf litera (a) |
Articolul 3g alineatul (2) primul paragraf a doua liniuță |
Articolul 11 alineatul (3) primul paragraf litera (b) |
Articolul 3g alineatul (2) al doilea paragraf, al treilea paragraf și al patrulea paragraf |
Articolul 11 alineatul (3) al doilea paragraf, al treilea paragraf și al patrulea paragraf |
Articolul 3g alineatul (3) |
Articolul 11 alineatul (4) |
Articolul 3g alineatul (4) |
Articolul 11 alineatul (1) |
Articolul 3h |
Articolul 12 |
Articolul 3i |
Articolul 13 |
Articolul 3j |
Articolul 14 |
Articolul 3k |
Articolul 15 |
Articolul 4 alineatele (1), (2) și (3) |
Articolul 16 alineatele (1), (2) și (3) |
Articolul 4 alineatul (4) |
— |
Articolul 5 |
Articolul 17 |
Articolul 9 |
Articolul 18 |
Articolul 10 |
Articolul 19 |
Articolul 11 |
Articolul 20 |
Articolul 14 |
Articolul 21 |
Articolul 15 |
Articolul 22 |
Articolul 18 |
Articolul 23 |
Articolul 18a |
Articolul 24 |
Articolul 19 |
Articolul 25 |
Articolul 20 |
Articolul 26 |
Articolul 22 |
Articolul 27 |
Articolul 23 |
Articolul 28 |
Articolul 23a |
Articolul 29 |
Articolul 23b |
Articolul 30 |
Articolul 24 |
Articolul 31 |
— |
Articolul 32 |
Articolul 26 |
Articolul 33 |
— |
Articolul 34 |
— |
Articolul 35 |
Articolul 27 |
Articolul 36 |
— |
Anexa I |
— |
Anexa II |
( 1 ) Directiva 2011/93/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile și de înlocuire a Deciziei-cadru 2004/68/JAI a Consiliului (JO L 335, 17.12.2011, p. 1).