---

ANEXĂ

CUPRINS
CAPITOLUL 1:	Schimbul de date ADN
1.	Aspecte medico-legale legate de ADN, norme de corespondență și algoritmi
1.1.	Proprietăți ale profilurilor ADN
1.2.	Norme de corespondență
1.3.	Norme de raportare
2.	Tabel de numere de cod ale statelor membre
3.	Analiză funcțională
3.1.	Disponibilitatea sistemului
3.2.	Etapa a doua
4.	Documentul de control al interfeței ADN
4.1.	Introducere
4.2.	Definiția structurii XML
5.	Structura aplicației, a securității și a comunicației
5.1.	Prezentare generală
5.2.	Structura nivelului superior
5.3.	Standarde de securitate și protecția datelor
5.4.	Protocoale și standarde utilizate pentru mecanismul de criptare sMIME și pachete aferente
5.5.	Structura aplicației
5.6.	Protocoale și standarde utilizate pentru structura aplicației
5.7.	Cadrul comunicației
CAPITOLUL 2:	Schimbul de date dactiloscopice (documentul de control al interfeței)
1.	Prezentare generală a conținutului fișierului
2.	Format de înregistrare
3.	Înregistrare logică de tip 1: antetul fișierului
4.	Înregistrare logică de tip 2: text descriptiv
5.	Înregistrare logică de tip 4: imagine în nuanțe de gri de înaltă rezoluție
6.	Înregistrare logică de tip 9: înregistrarea punctelor caracteristice
7.	Înregistrare de tip 13 cu rezoluție variabilă a imaginii latente
8.	Înregistrare de tip 15 cu rezoluție variabilă a imaginii amprentei palmare
9.	Apendici la capitolul 2 (schimbul de date dactiloscopice)
9.1.	Coduri separatoare ASCII
9.2.	Calculul caracterelor alfanumerice de verificare
9.3.	Codurile caracterelor
9.4.	Rezumatul operațiunilor
9.5.	Definițiile înregistrărilor de tip 1
9.6.	Definițiile înregistrărilor de tip 2
9.7.	Codurile de compresie în nuanțe de gri
9.8.	Specificații referitoare la mesaje
CAPITOLUL 3:	Schimbul de date privind înmatricularea vehiculelor
1.	Setul de date comun pentru căutarea automată a datelor privind înmatricularea vehiculelor
1.1.	Definiții
1.2.	Căutarea vehiculului/proprietarului/posesorului
2.	Securitatea datelor
2.1.	Prezentare generală
2.2.	Elemente de securitate legate de schimbul de mesaje
2.3.	Elemente de securitate independente de schimbul de mesaje
3.	Cerințe tehnice pentru schimbul de date
3.1.	Descriere generală a aplicației EUCARIS
3.2.	Cerințe funcționale și nefuncționale
CAPITOLUL 4:	Evaluare
1.	Procedura de evaluare în conformitate cu articolul 20 [pregătirea deciziilor în conformitate cu articolul 25 alineatul (2) din Decizia 2008/615/JAI]
1.1.	Chestionar
1.2.	Test pilot
1.3.	Vizita de evaluare
1.4.	Raportarea către Consiliu
2.	Procedura de evaluare în conformitate cu articolul 21
2.1.	Statistici și raportare
2.2.	Revizuire
3.	Reuniuni de experți

CAPITOLUL 1: Schimbul de date ADN

1.   Aspecte medico-legale legate de ADN, norme de corespondență și algoritmi

1.1.   Proprietăți ale profilurilor ADN

Profilul ADN poate conține 24 de perechi de numere, reprezentând alelele celor 24 de loci care sunt, de asemenea, utilizate în procedurile ADN ale Interpol. Numele acestor loci sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Cei șapte loci pe fond gri din primul rând constituie atât Sistemul standard european (ESS), cât și Sistemul standard de loci al Interpol (ISSOL).

Norme de includere:

Profilurile ADN puse la dispoziție de statele membre pentru căutare și comparare, precum și profilurile ADN trimise pentru căutare și comparare trebuie să conțină cel puțin șase loci desemnați integral ( 1 ) și pot conține loci sau blancuri suplimentare, în funcție de disponibilitate. Profilurile ADN de referință trebuie să conțină cel puțin șase dintre cei șapte loci ESS. Pentru a ameliora precizia corespondențelor, toate alelele disponibile sunt conservate în baza de date indexată de profiluri ADN și sunt utilizate pentru căutare și comparare. Fiecare stat membru ar trebui să pună în aplicare, cât de repede posibil din punct de vedere practic, orice ESS de loci nou adoptat de UE.

Profilurile amestecate nu sunt autorizate, astfel încât valorile alelelor fiecărui locus să constea în numai două numere, care ar putea fi identice în cazul homozigozității la nivelul unui locus dat.

Caracterelor de înlocuire și micro-variantelor li se aplică următoarele reguli:

1.2.   Norme de corespondență

Compararea a două profiluri ADN se efectuează pe baza locilor pentru care, în ambele profiluri ADN, este disponibilă o pereche de valori a alelelor. Pentru a obține un răspuns pozitiv, este necesar ca cel puțin șase loci desemnați integral (în afara amelogeninei) să corespundă în ambele profiluri ADN.

O corespondență integrală (calitatea 1) este definită ca fiind o corespondență în care toate valorile alelelor ale locilor comparați, prezenți în mod obișnuit în profilurile ADN solicitante și solicitate, sunt aceleași. O corespondență apropiată este definită ca fiind o corespondență în care valoarea numai uneia dintre alelele comparate este diferită în cele două profiluri ADN (calitatea 2, 3 și 4). O corespondență apropiată este acceptată numai dacă există cel puțin șase loci desemnați integral care corespund în cele două profiluri ADN comparate.

O corespondență apropiată se poate datora:

1.3.   Norme de raportare

Se raportează atât corespondențele integrale, cât și corespondențele apropiate și „răspunsurile negative”.

Raportul de corespondență este trimis punctului național de contact solicitant și este, de asemenea, pus la dispoziția punctului național de contact solicitat (pentru a-i permite acestuia să evalueze natura și numărul solicitărilor posibile ulterioare privind alte date personale disponibile și alte informații legate de profilul ADN care corespunde căutării, în conformitate cu articolele 5 și 10 din Decizia 2008/615/JAI).

2.   Tabel de numere de cod ale statelor membre

În conformitate cu Decizia 2008/615/JAI, codurile ISO 3166-1 alfa-2 sunt utilizate pentru crearea numelor de domeniu și a altor parametri de configurație necesari pentru aplicațiile Prüm de schimb de date referitoare la ADN în rețea închisă.

Codurile ISO 3166-1 alfa-2 sunt următoarele coduri de două litere ale statelor membre.

3.   Analiză funcțională

3.1.   Disponibilitatea sistemului

Solicitările formulate în conformitate cu articolul 3 din Decizia 2008/615/JAI ar trebui să ajungă în baza de date vizată în ordinea cronologică a transmiterii fiecăreia, iar răspunsurile ar trebui să fie trimise către statul membru solicitant în termen de 15 minute de la sosirea solicitărilor.

3.2.   Etapa a doua

Atunci când un stat membru primește un raport de corespondență, punctul național de contact al acestuia este responsabil cu compararea valorilor profilului transmise sub formă de întrebare și a valorilor profilului (profilurilor) primite sub formă de răspuns, pentru a valida și a verifica valoarea doveditoare a profilului. Punctele naționale de contact pot intra în legătură unele cu celelalte în scopul validării.

Procedurile de asistență judiciară debutează după validarea unei corespondențe existente între două profiluri, pe baza unei „corespondențe integrale” sau a unei „corespondențe apropiate” obținute în cursul etapei de consultare automată.

4.   Documentul de control al interfeței ADN

4.1.   Introducere

4.1.1.    Obiective

Prezentul capitol definește condițiile aplicabile schimbului de informații privind profilurile ADN între sistemele de baze de date ale tuturor statelor membre. Rubricile din antet sunt definite în mod special pentru schimbul de informații privind ADN-ul în cadrul Deciziei Prüm, iar secțiunile cu date se bazează pe secțiunile cu date ale profilului ADN din schema XML definită pentru rețeaua de schimb de informații privind ADN-ul a Interpolului.

Datele sunt schimbate prin intermediul protocolului SMTP (Simple Mail Transfer Protocol) și al altor tehnologii de ultimă generație, utilizând un server central de transmitere a corespondenței electronice pus la dispoziție de furnizorul de rețea. Fișierul XML este transmis sub formă de text într-un e-mail.

4.1.2.    Domeniu de aplicare

Acest ICD definește numai conținutul mesajului (e-mail). Toate subiectele specifice rețelei și e-mailurilor sunt definite în mod uniform pentru a permite o bază tehnică comună pentru schimbul de date referitoare la ADN.

Aceasta include:

4.1.3.    Structura și principiile XML

Mesajul XML se compune din:

Pentru solicitare și răspuns se folosește aceeași schemă XML.

În scopul de a verifica complet profiluri ADN neidentificate (articolul 4 din Decizia 2008/615/JAI), este posibilă transmiterea unei serii de profiluri într-un singur mesaj. Este necesar să fie definit numărul maxim de profiluri într-un mesaj. Numărul depinde de dimensiunea maximă autorizată a e-mailului și este definit după selectarea serverului de e-mailuri.

Exemplu XML:

<?version="1.0" standalone="yes"?>

<PRUEMDNAx xmlns:msxsl="urn:schemas-microsoft-com:xslt"

xmlns:xsi=(....) a single SMTP message, only allowed for Art. 4 caseshttp://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance(....) a single SMTP message, only allowed for Art. 4 cases>

<header>

(…)

</header>

<datas>

(…)

</datas>

[<datas> datas structure repeated, if multiple profiles sent by (....) a single SMTP message, only allowed for Art. 4 cases

</datas>]

</PRUEMDNA>

4.2.   Definiția structurii XML

Următoarele definiții sunt oferite pentru documentare și o mai mare claritate, informațiile obligatorii fiind conținute în fișierul privind schema XML (PRUEM DNA.xsd).

4.2.1.    Schema PRUEMDNAx

Cuprinde următoarele rubrici:

4.2.2.    Conținutul structurii antetului

Această structură descrie antetul fișierului XML. Cuprinde următoarele rubrici:

Tip de date conținute în mesaj, valoarea poate fi:

Structură care descrie statul membru, precum și data/ora mesajului. Cuprinde următoarele rubrici:

4.2.3.    Conținutul datelor referitoare la profilul PRUEM

Această structură descrie secțiunile cu date ale profilului XML. Cuprinde următoarele rubrici:

Tip de date conținute în mesaj, valoarea poate fi:

Tip de date conținute în mesaj, valoarea poate fi:

Tip de date conținute în mesaj, valoarea poate fi:

Structură care descrie un profil ADN. Cuprinde următoarele rubrici:

Structură care conține locii ISSOL (Grup standard de loci ai Interpolului). Cuprinde următoarele rubrici:

Structură care conține ceilalți loci. Cuprinde următoarele rubrici:

Structură care descrie un locus. Cuprinde următoarele rubrici:

5.   Structura aplicației, a securității și a comunicației

5.1.   Prezentare generală

În scopul punerii în aplicare a aplicațiilor pentru schimbul de date ADN în conformitate cu Decizia 2008/615/JAI, se utilizează o rețea comună de comunicație între statele membre care este, în mod logic, de tip închis. În vederea unei utilizări mai eficiente a acestei infrastructuri comune de comunicație vizând trimiterea solicitărilor și primirea răspunsurilor, se adoptă un mecanism asincron de transmitere a solicitărilor de date referitoare la ADN și de date dactiloscopice prin intermediul unui e-mail de tip SMTP. Pentru a respecta condițiile de securitate se folosește mecanismul sMIME, ca o adăugare la funcțiile SMTP, în vederea stabilirii în rețea a unui veritabil tunel securizat de la un punct la celălalt.

Rețeaua TESTA (Servicii Transeuropene de Telematică între Administrații – Trans European Services for Telematics between Administrations) este folosită ca rețea de comunicație pentru schimbul de date între statele membre. Rețeaua TESTA se află sub responsabilitatea Comisiei Europene. Ținând seama de faptul că bazele naționale de date ADN și punctele naționale actuale de acces la TESTA pot fi situate în locuri diferite în statele membre, accesul la TESTA poate fi creat fie prin:

Protocoalele și standardele utilizate în punerea în aplicare a aplicațiilor Deciziei 2008/615/JAI sunt conforme cu standardele deschise și îndeplinesc condițiile impuse de factorii de decizie în materie de securitate națională din statele membre.

5.2.   Structura nivelului superior

În cadrul Deciziei 2008/615/JAI, fiecare stat membru pune la dispoziție datele ADN de care dispune în vederea schimbului și/sau consultării de către alte state membre, în conformitate cu formatul de date comun standardizat. Structura se bazează pe un model de comunicație de la oricine către oricine. Nu există niciun server central informatizat și nicio bază de date centralizată care să conțină profiluri ADN.

Figura 1: Topologia schimbului de date ADN

În plus față de respectarea reglementărilor juridice naționale în ceea ce privește site-urile statelor membre, fiecare stat membru poate decide ce fel de hardware și software ar trebui utilizate pentru configurația site-ului propriu, astfel încât acesta să respecte condițiile stabilite în Decizia 2008/615/JAI.

5.3.   Standarde de securitate și protecția datelor

Au fost luate în considerare și puse în aplicare trei niveluri ale condițiilor de securitate.

5.3.1.    Nivelul datelor

Datele profilurilor ADN furnizate de fiecare stat membru trebuie prelucrate în conformitate cu un standard comun de protecție a datelor, astfel încât statele membre solicitante să primească un răspuns care să indice în principal „răspuns pozitiv” (HIT) sau „răspuns negativ” (NO HIT), împreună cu un număr de identificare în cazul unui răspuns pozitiv, necuprinzând nicio informație personală. Investigațiile suplimentare, în cazul notificării unui răspuns pozitiv, sunt efectuate la nivel bilateral, în conformitate cu reglementările juridice și organizaționale naționale ale site-urilor statelor membre respective.

5.3.2.    Nivelul comunicării

Mesajele care conțin informații referitoare la profilurile ADN (solicitări și răspunsuri) sunt criptate prin intermediul unui mecanism de ultimă generație în conformitate cu standardele deschise, cum ar fi sMIME, înainte ca acestea să fie transmise site-urilor altor state membre.

5.3.3.    Nivelul transmiterii

Toate mesajele criptate care conțin informații referitoare la profilurile ADN sunt transmise site-urilor altor state membre prin intermediul unui sistem privat virtual de tip tunel, gestionat la nivel internațional de un furnizor de rețea de încredere, în timp ce linkurile securizate către acest sistem de tip tunel se află sub responsabilitate națională. Sistemul privat virtual de tip tunel nu are un punct de conectare la internetul deschis.

5.4.   Protocoale și standarde utilizate pentru mecanismul de criptare sMIME și pachete aferente

Standardul deschis sMIME ca extensie a standardului e-mail de facto SMTP este utilizat pentru criptarea mesajelor care cuprind informații privind profiluri ADN. Protocolul sMIME (V3) permite utilizarea confirmărilor de primire semnate, a etichetelor de securitate și a listelor de difuzare securizate și este bazat pe sintaxa criptografică a mesajelor (Cryptographic Message Syntax – CMS), o specificație IETF pentru mesajele criptografice protejate. Poate fi utilizat la semnarea, prelucrarea, autentificarea sau criptarea digitală a oricărei forme de date digitale.

Certificatul pe care se bazează mecanismul sMIME trebuie să respecte standardul X.509. Pentru a asigura standarde și proceduri comune cu celelalte aplicații Prüm, regulile de procesare pentru operațiile de criptare sMIME sau care sunt aplicate în medii COTS (produse comerciale de serie – Commercial Product of the Shelves) sunt următoarele:

Funcția sMIME este integrată în marea majoritate a pachetelor de e-mail software actuale, inclusiv Outlook, Mozilla Mail, precum și Netscape Communicator 4.x, și este interoperabilă în majoritatea pachetelor de e-mail software.

Întrucât sMIME se integrează ușor în infrastructura informatică națională la nivelul tuturor site-urilor statelor membre, acesta este selecționat ca un mecanism viabil în vederea punerii în aplicare a securității nivelului de comunicație. Cu toate acestea, în scopul realizării obiectivului „dovada conceptului” într-un mod mai eficient și al reducerii costurilor, standardul deschis JavaMail API este ales ca prototip pentru schimbul de date referitoare la ADN. JavaMail API oferă criptarea și decriptarea simplă a e-mailurilor utilizând s/MIME și/sau OpenPGP. Scopul este acela de a furniza un API unic și ușor de utilizat clienților care doresc să trimită și să primească e-mailuri criptate în oricare dintre cele două formate mai răspândite de criptare a e-mailurilor. De aceea, orice punere în aplicare a JavaMail API care utilizează tehnologii de ultimă generație este suficientă pentru a satisface cerințele Deciziei 2008/615/JAI, cum ar fi produsul Bouncy Castle JCE (extensie criptografică Java – Java Cryptographic Extension), care va fi utilizat pentru punerea în aplicare a sMIME ca prototip pentru schimbul de date referitoare la ADN între toate statele membre.

5.5.   Structura aplicației

Fiecare stat membru furnizează celorlalte state membre un set de date conforme cu ICD-urile comune actuale conținând profiluri ADN standardizate. Acest lucru poate fi efectuat fie prin furnizarea unei prezentări logice a bazei de date naționale individuale, fie prin stabilirea unei baze de date fizice exportate (bază de date indexată).

Cele patru componente principale: serverul e-mail/sMIME, serverul aplicației, zona de structură a datelor pentru primirea/trimiterea de date și înregistrarea mesajelor primite/trimise și motorul de corespondență (Match Engine), pun în aplicare întreaga logică a aplicației într-un mod de independență a componentelor.

Pentru a permite tuturor statelor membre să integreze cu ușurință componentele în site-urile naționale respective, funcția comună specificată a fost pusă în aplicare prin intermediul unor componente cu sursă deschisă, care au putut fi selecționate de către fiecare stat membru în funcție de politicile și regulamentele naționale în domeniul informatic. Datorită elementelor independente care trebuie puse în aplicare în vederea obținerii accesului la bazele de date indexate conținând profilurile ADN vizate de Decizia 2008/615/JAI, fiecare stat membru își poate alege în mod liber platforma hardware și software, inclusiv sistemele de baze de date și de operare.

La nivelul rețelei comune existente a fost dezvoltat și testat cu succes un prototip pentru schimbul de date referitoare la ADN. Versiunea 1.0 a fost pusă în aplicare în mediul productiv și este utilizată pentru operațiuni zilnice. Statele membre pot utiliza produsul elaborat în comun, dar pot, de asemenea, dezvolta produse proprii. Componentele produsului comun vor fi gestionate, adaptate și dezvoltate în continuare, în conformitate cu necesitățile în schimbare ale poliției în materie de informatică, medicină legală și/sau funcționalitate.

Figura 2: Prezentare generală a topologiei aplicației

5.6.   Protocoale și standarde utilizate pentru structura aplicației

5.6.1.    XML

Schimbul de date ADN utilizează la maximum schema XML ca anexă la mesajele electronice SMTP. Limbajul de marcare extins (eXtensible Markup Language – XML) este un limbaj de marcare universal recomandat de consorțiul World Wide Web (W3C) pentru crearea de limbaje de marcare speciale, capabile să descrie numeroase date diferite. Descrierea profilului ADN adecvat pentru a fi schimbat între statele membre a fost efectuată prin intermediul limbajului XML și a schemei XML în documentul ICD.

5.6.2.    ODBC

Conectivitatea deschisă a bazelor de date (Open DataBase Connectivity) oferă o metodă software API standard pentru accesarea sistemelor de gestionare a bazelor de date, independentă de limbajele de programare, de bazele de date și de sistemele de operare. Cu toate acestea, ODBC are anumite dezavantaje. Gestionarea unui număr ridicat de sisteme client poate implica o diversitate de drivere și DLL-uri. Această complexitate poate mări costurile gestionării sistemului.

5.6.3.    JDBC

Conectivitatea Java a bazelor de date (Java DataBase Connectivity – JDBC) este un API pentru limbajul de programare Java care definește modul în care un client poate accesa o bază de date. Spre deosebire de ODBC, JDBC nu necesită utilizarea de către calculatorul desktop a unui set de DLL-uri locale.

Logica activității de procesare a solicitărilor și a răspunsurilor privind profilurile ADN la nivelul fiecărui site al statelor membre este descrisă în schema de mai jos. Atât fluxul solicitărilor, cât și cel al răspunsurilor interacționează cu o zonă neutră de date care cuprinde diferite seturi de date cu o structură comună a datelor.

Figura 3: Prezentare generală a fluxului de activitate al aplicației la nivelul site-ului fiecărui stat membru