This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 02007D0574-20130323
Decision No 574/2007/EC of the European Parliament and of the Council of 23 May 2007 establishing the External Borders Fund for the period 2007 to 2013 as part of the General programme Solidarity and Management of Migration Flows
Consolidated text: Decizia nr . 574/2007/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 mai 2007 de instituire a Fondului pentru Frontierele Externe pentru perioada 2007-2013, ca parte a Programului general Solidaritatea și gestionarea fluxurilor migratorii
Decizia nr . 574/2007/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 mai 2007 de instituire a Fondului pentru Frontierele Externe pentru perioada 2007-2013, ca parte a Programului general Solidaritatea și gestionarea fluxurilor migratorii
2007D0574 — RO — 23.03.2013 — 001.001
Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său.
|
DECIZIA NR. 574/2007/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 23 mai 2007 (JO L 144, 6.6.2007, p.22) |
Astfel cum a fost modificat prin:
|
|
|
Jurnalul Oficial |
||
|
No |
page |
date |
||
|
DECIZIA NR. 259/2013/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 13 martie 2013 |
L 82 |
6 |
22.3.2013 |
|
DECIZIA NR. 574/2007/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
din 23 mai 2007
de instituire a Fondului pentru Frontierele Externe pentru perioada 2007-2013, ca parte a Programului general „Solidaritatea și gestionarea fluxurilor migratorii”
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene și, în special, articolul 62 alineatul (2),
având în vedere propunerea Comisiei,
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European ( 1 ),
având în vedere avizul Comitetului Regiunilor ( 2 ),
în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 251 din tratat ( 3 ),
întrucât:|
(1) |
Deși fiecare stat membru contribuie la un nivel înalt și uniform de control al persoanelor și de supraveghere a frontierelor externe ale statelor membre ale Uniunii Europene în cadrul normelor comune, unele state membre au o sarcină mai grea decât altele. |
|
(2) |
Diferența de sarcină se explică prin diferitele situații care prevalează în statele membre cu privire la geografia frontierelor lor externe, numărul de puncte autorizate și funcționale de trecere a frontierei, nivelul de presiune exercitată de migrație, atât cea legală, cât și cea ilegală, riscurile și amenințările întâlnite și, în final, volumul de muncă al serviciilor naționale în materie de analiză a solicitărilor și de eliberare de vize. |
|
(3) |
Distribuirea sarcinilor între statele membre și Uniunea Europeană în privința gestionării frontierelor externe este una dintre cele cinci componente ale politicii comune de gestiune a frontierelor externe, conform propunerii Comisiei, formulată în Comunicarea sa din 7 mai 2002, „Către gestionarea integrată a frontierelor externe ale statelor membre ale Uniunii Europene” și confirmată de către Consiliu în „Planul de gestionare a frontierelor externe ale statelor membre ale Uniunii Europene” din 14 iunie 2002. |
|
(4) |
Deși Regulamentul (CE) nr. 2007/2004 al Consiliului din 26 octombrie 2004 de instituire a Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale statelor membre ale Uniunii Europene ( 4 ) reprezintă un pas important în direcția unei dezvoltări treptate a dimensiunii operaționale a sistemului european comun de gestionare integrată a frontierelor, punerea în aplicare a unor standarde comune și eficiente de control și supraveghere a frontierelor externe face necesar un mecanism de solidaritate financiară comunitară în scopul de a sprijini statele membre care suportă, în beneficiul Comunității, o sarcină financiară durabilă și grea. |
|
(5) |
Legislația comună, așa cum este definită în special în Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui Cod Comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen) ( 5 ), prevede controale la trecerea frontierelor în scopul combaterii imigrației ilegale și a traficului de ființe umane, precum și în scopul de a preveni orice amenințare la adresa securității interne a statelor membre, prevăzând în același timp efectuarea controalelor la trecerea frontierei în așa fel încât să respecte pe deplin demnitatea umană. |
|
(6) |
Fondul pentru Frontierele Externe (denumit în continuare „fondul”) ar trebui să exprime solidaritatea prin intermediul asistenței financiare acordate acelor state membre care aplică dispozițiile Schengen la frontierele externe. |
|
(7) |
O astfel de asistență financiară trebuie să fie structurată în așa fel încât să constituie în același timp o punte care leagă contribuțiile financiare anterioare ale Uniunii Europene acordate statelor membre care, la data intrării în vigoare a prezentei decizii, nu aplică încă toate dispozițiile acquis-ului Schengen, fără a reprezenta însă o simplă continuare a acțiunilor finanțate anterior din alte surse alimentate de bugetul general al Uniunii Europene. În astfel de cazuri, fondul ar trebui să ofere asistență statelor membre respective care își pregătesc participarea integrală cât mai curând posibil, în conformitate cu Programul de la Haga din 4-5 noiembrie 2004. |
|
(8) |
Mai mult, fondul ar trebui să țină seama de situații specifice, cum ar fi tranzitul terestru al resortisanților țărilor terțe care trebuie neapărat să traverseze teritoriul unuia sau mai multor state membre pentru a călători între două părți ale propriei lor țări ale căror teritorii nu sunt contigue din punct de vedere geografic, nu doar în interesul propriu al statului sau statelor membre în cauză, ci și în interesul tuturor statelor membre care au eliminat controalele la frontierele lor interne. În astfel de cazuri, acțiunile care urmează să fie finanțate ar trebui să fie definite exhaustiv, iar alocările de resurse ar trebui să fie stabilite pe baza evaluării de fapt a necesităților existente în raport cu aceste acțiuni. |
|
(9) |
În vederea asigurării unui control uniform și de înaltă calitate al frontierelor externe, precum și o circulație transfrontalieră flexibilă, fondul ar trebui să contribuie la dezvoltarea unui sistem european comun de gestionare integrată a frontierelor, care cuprinde toate măsurile referitoare la politici, legislație, cooperare sistematică, distribuție a sarcinii, personal, echipamente și tehnologie luate la diferite niveluri de către autoritățile competente ale statelor membre în cooperare și, după caz, împreună cu alte entități, utilizând, printre altele, modelul de securitate frontalieră pe patru niveluri și analiza integrată de risc a Uniunii Europene. |
|
(10) |
În conformitate cu Protocolul nr. 5 la Actul de aderare din 2003 ( 6 ) privind tranzitul terestru al persoanelor între regiunea Kaliningrad și alte părți ale Federației Ruse, fondul ar trebui să suporte toate costurile suplimentare apărute în urma punerii în aplicare a dispoziției specifice a acquis-ului prevăzute pentru un astfel de tranzit. |
|
(11) |
Pentru a completa cooperarea operațională dezvoltată sub egida Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale statelor membre ale Uniunii Europene, înființate prin Regulamentul (CE) nr. 2007/2004 (denumită în continuare „agenția”), și pentru a suplimenta alocarea de fonduri către statele membre, fondul ar trebui să creeze și posibilitatea unui răspuns comunitar la vulnerabilitățile existente în punctele strategice de trecere a frontierei prin cofinanțarea unor acțiuni specifice care vizează aceste vulnerabilități, pe baza unor sume exacte alocate anual acțiunilor respective. |
|
(12) |
Fondul ar trebui să includă sprijinul acordat măsurilor naționale și cooperării între statele membre în domeniul politicii vizelor și al altor activități prefrontaliere, care se desfășoară înainte de controalele la frontierele externe. Gestionarea eficientă a activităților organizate de serviciile consulare ale statelor membre în țările terțe este în interesul politicii comune a vizelor în cadrul unui sistem organizat pe mai multe niveluri, menit a facilita călătoriile justificate și a aborda imigrația ilegală în Uniunea Europeană, reprezentând de asemenea o parte integrantă a sistemului european comun de gestionare integrată a frontierelor. |
|
(13) |
Având în vedere domeniul de aplicare și scopul fondului, acesta nu poate în nici un caz să susțină acțiuni privind zone și centre de reținere a persoanelor situate în țări terțe. |
|
(14) |
Ar trebui instituite criterii obiective de alocare a resurselor anuale disponibile către statele membre. Aceste criterii ar trebui defalcate în funcție de tipul de frontieră, ținând seama de fluxul și de nivelurile de amenințare la frontierele externe ale statelor membre ale Uniunii Europene. |
|
(15) |
Aplicarea acestor criterii trebuie reanalizată în 2010 pentru a permite luarea în considerare a oricăror situații nou apărute, mai ales a celor rezultate din modificările aduse frontierelor externe însele. |
|
(16) |
Având în vedere misiunea agenției de a oferi asistență statelor membre pentru punerea în aplicare a aspectelor operaționale ale gestionării frontierelor externe și în scopul de a dezvolta complementaritate între misiunea acesteia și responsabilitățile statelor membre în ceea ce privește controlul și supravegherea frontierelor externe, agenția ar trebui consultată de Comisie cu privire la proiectele programelor multianuale prezentate de statele membre, precum și cu privire la orientările strategice întocmite de către Comisie. |
|
(17) |
Mai mult, Comisia poate cere agenției să contribuie la evaluarea realizată de Comisie privind impactul fondului asupra dezvoltării politicii și legislației privind controlul la frontierele externe, sinergiile dintre fond și sarcinile agenției, precum și oportunitatea criteriilor de împărțire a fondurilor între statele membre în lumina obiectivelor urmărite de Uniunea Europeană în acest domeniu. |
|
(18) |
Prezenta decizie este concepută să facă parte dintr-un cadru coerent, care cuprinde de asemenea Decizia nr. 573/2007/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 mai 2007 de instituire a Fondului European pentru Refugiați pentru perioada 2008-2013, ca parte a Programului general „Solidaritatea și gestionarea fluxurilor migratorii” ( 7 ), Decizia nr. 575/2007/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 mai 2007 de instituire a Fondului European de Returnare pentru perioada 2008-2013, ca parte a Programului general „Solidaritatea și gestionarea fluxurilor migratorii” ( 8 ) și Decizia 2007/…/CE a Consiliului din … de instituire a Fondului European de Integrare a resortisanților țărilor terțe pentru perioada 2007-2013 ca parte a Programului general „Solidaritatea și gestionarea fluxurilor migratorii” ( 9 ), al cărui scop îl reprezintă abordarea problemei distribuirii echitabile a responsabilităților între statele membre în ceea ce privește obligațiile financiare generate de introducerea gestionării integrate a frontierelor externe ale Uniunii Europene și de punerea în aplicare a politicilor comune în domeniul azilului și al imigrației, dezvoltate în conformitate cu titlul IV al părții a treia din tratat. |
|
(19) |
Participarea unui stat membru la prezentul fond nu ar trebui să coincidă cu participarea acestuia la un viitor instrument temporar menit a oferi ajutor statelor membre beneficiare pentru finanțarea acțiunilor la noi frontiere externe ale Uniunii Europene pentru punerea în aplicare a acquis-ului Schengen și controlul frontierelor externe. |
|
(20) |
Acțiunile sprijinite în cadrul prezentului fond trebuie să se afle în sinergie cu acțiunile sprijinite de instrumentele comunitare privind asistența externă și să se deruleze în cadrul politicii de relații externe a Uniunii Europene, în special în cadrul strategiei privind dimensiunea externă a spațiului de libertate, securitate și justiție. |
|
(21) |
Sprijinul oferit de fond ar fi mai eficient și mai bine focalizat în cazul în care cofinanțarea acțiunilor eligibile se bazează pe programarea strategică multianuală, elaborată de către fiecare stat membru în dialog cu Comisia. |
|
(22) |
Pe baza orientărilor strategice adoptate de către Comisie, fiecare stat membru ar trebui să întocmească un document de programare multianuală care să țină seama de situația și de necesitățile sale specifice și să enunțe strategia sa de dezvoltare care ar trebui să constituie cadrul de pregătire a punerii în aplicare a acțiunilor care urmează să fie enumerate în programele anuale. |
|
(23) |
În conformitate cu metodele de punere în aplicare menționate la articolul 53 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene ( 10 ) (denumit în continuare „regulamentul financiar”), condițiile care permit Comisiei să își exercite responsabilitățile privind execuția bugetului general al Uniunii Europene trebuie să fie specificate, iar obligațiile de cooperare ale statelor membre ar trebui să fie clarificate. Aplicarea acestor condiții ar permite Comisiei să se convingă că statele membre folosesc fondul în mod legal și corect și în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare în înțelesul articolelor 27 și 48 alineatul (2) din regulamentul financiar. |
|
(24) |
Statele membre ar trebui să adopte măsuri adecvate pentru a garanta funcționarea corectă a sistemului de gestionare și control, precum și calitatea punerii în aplicare. În acest scop, este necesar să se stabilească principiile generale și funcțiile necesare pe care ar trebui să le îndeplinească toate programele. |
|
(25) |
Întrucât fondul poate sprijini măsurile naționale ale unui stat membru de punere în aplicare a dispozițiilor Schengen, mergând de la controlul frontierelor externe și până la politica în domeniul vizelor la diferite niveluri și în locuri diferite, ar putea fi implicate mai multe autorități ale unui stat membru. De aceea, statelor membre ar trebui să li se permită să desemneze mai multe autorități de certificare și audit sau autorități delegate, cu condiția să existe o distribuție clară a funcțiilor fiecăreia dintre aceste autorități. |
|
(26) |
În conformitate cu principiile subsidiarității și proporționalității, statele membre ar trebui să aibă responsabilitatea principală pentru punerea în aplicare și controlul intervențiilor fondului. |
|
(27) |
Pentru a garanta punerea în aplicare eficientă și corectă a programelor multianuale și anuale ale statelor membre, ar trebui precizate obligațiile acestora cu privire la sistemele de gestionare și control, certificarea cheltuielilor și prevenirea, depistarea și corectarea neregulilor și a încălcărilor dreptului comunitar. În ceea ce privește gestionarea și controlul, este necesar să se stabilească în special modalitățile prin care statele membre se asigură că sistemele relevante există și funcționează satisfăcător. |
|
(28) |
Fără a aduce atingere competențelor Comisiei în ceea ce privește controlul financiar, ar trebui încurajată cooperarea între statele membre și Comisie în acest domeniu. |
|
(29) |
Eficiența și impactul acțiunilor sprijinite de fond depind, de asemenea, de evaluarea acțiunilor respective și de difuzarea rezultatelor lor. Ar trebui precizate în mod formal responsabilitățile statelor membre și ale Comisiei în această privință, precum și modalitățile de garantare a fiabilității evaluării și a calității informațiilor conexe. |
|
(30) |
Acțiunile ar trebui evaluate ținând seama de reanalizarea lor la jumătatea perioadei și de evaluarea impactului, iar procesul de evaluare ar trebui inclus în modalitățile de monitorizare a proiectului. |
|
(31) |
Având în vedere importanța vizibilității finanțării comunitare, Comisia trebuie să ofere îndrumare pentru a facilita recunoașterea adecvată a sprijinului primit de orice autoritate, organizație neguvernamentală, organizație internațională sau altă entitate care primește o subvenție din partea prezentului fond, ținând seama de practica privind alte instrumente cu gestiune partajată, cum ar fi fondurile structurale. |
|
(32) |
Prezenta decizie stabilește un pachet financiar pe întreaga durată a programului, care constituie referința principală pentru autoritatea bugetară, în cursul procedurii bugetare anuale, în sensul punctului 37 din Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară ( 11 ). |
|
(33) |
Întrucât obiectivul prezentei decizii, respectiv sprijinirea înființării unui sistem european comun de gestionare integrată a frontierelor, ceea ce include, printre altele, gestionarea activităților organizate de serviciile consulare și de altă natură ale statelor membre în țări terțe cu privire la fluxurile de resortisanți din țări terțe către teritoriile statelor membre, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre și, având în vedere amploarea și efectele acțiunii, poate fi mai bine realizat la nivelul Comunității, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat în respectivul articol, prezenta decizie nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv. |
|
(34) |
Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentei decizii ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei ( 12 ). |
|
(35) |
Întrucât măsura referitoare la adoptarea orientărilor strategice, prevăzută de prezenta decizie, are un domeniu general de aplicare și este destinată să modifice elemente neesențiale ale prezentei decizii, între altele prin eliminarea unora dintre aceste elemente sau prin completarea prezentei decizii prin adăugarea de elemente noi neesențiale, aceasta ar trebui adoptată în conformitate cu procedura de reglementare cu control prevăzută la articolul 5a din Decizia 1999/468/CE. Din motive de eficiență, termenele care se aplică în mod normal în cadrul procedurii de reglementare cu control ar trebui să fie reduse pentru adoptarea orientărilor strategice. |
|
(36) |
Pentru a asigura punerea la timp în aplicare a fondului, anumite dispoziții din prezenta decizie ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2007. |
|
(37) |
În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezenta decizie reprezintă o dezvoltare a acquis-ului Schengen care intră sub incidența domeniului menționat la articolul 1 punctele A și B din Decizia 1999/437/CE a Consiliului din 17 mai 1999 privind anumite modalități de aplicare a Acordului încheiat de Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind asocierea acestor două state la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen ( 13 ). |
|
(38) |
Ar trebui stabilită o modalitate care să permită reprezentanților Islandei și Norvegiei să se asocieze activității comitetelor care asistă Comisia în exercitarea competențelor sale de executare. O astfel de modalitate a fost preconizată în Acordul sub formă de schimb de scrisori dintre Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei cu privire la comitetele care asistă Comisia Europeană în exercitarea competențelor sale de executare ( 14 ), anexat la acordul menționat în considerentul 37. |
|
(39) |
În ceea ce privește Elveția, prezenta decizie reprezintă o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Acordului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen, care face parte din domeniul menționat la articolul 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 4 alineatul (1) din Decizia 2004/860/CE a Consiliului referitoare la semnarea, în numele Comunității Europene, și la aplicarea provizorie a anumitor dispoziții ale acordului ( 15 ). |
|
(40) |
Ar trebui stabilită o modalitate care să permită reprezentanților Elveției să se asocieze activității comitetelor care asistă Comisia în exercitarea competențelor sale de executare. O astfel de modalitate a fost preconizată în Schimbul de scrisori dintre Consiliul Uniunii Europene și Elveția, anexat la acordul menționat la considerentul 39. |
|
(41) |
Ar trebui încheiat un acord între Comunitate și Elveția, Islanda și Norvegia cu scopul de a stabili normele suplimentare necesare pentru punerea în aplicare a prezentului instrument. |
|
(42) |
În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul de instituire a Comunității Europene, Danemarca nu participă la adoptarea prezentei decizii care, prin urmare, nu este obligatorie pentru aceasta și nu i se aplică. Având în vedere faptul că prezenta decizie are drept obiectiv dezvoltarea acquis-ului Schengen în temeiul dispozițiilor prevăzute în partea a treia titlul IV din Tratatul de instituire a Comunității Europene, Danemarca, în conformitate cu articolul 5 din respectivul protocol, decide, în termen de șase luni de la data adoptării prezentei decizii, dacă o transpune sau nu în legislația sa internă. |
|
(43) |
Prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Regatul Unit nu participă, în conformitate cu Decizia 2000/365/CE a Consiliului din 29 mai 2000 privind solicitarea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen ( 16 ) și cu Decizia ulterioară 2004/926/CE a Consiliului din 22 decembrie 2004 privind punerea în aplicare a unor părți din acquis-ul Schengen de către Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord ( 17 ). În consecință, Regatul Unit nu participă la adoptarea prezentei decizii, care nu este obligatorie pentru acesta și nu i se aplică. |
|
(44) |
Prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului din 28 februarie 2002 privind solicitarea Irlandei de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen ( 18 ). În consecință, Irlanda nu participă la adoptarea prezentei decizii, care nu este obligatorie pentru aceasta și nu i se aplică. |
|
(45) |
În conformitate cu articolul 67 alineatul (2) a doua liniuță din tratat, Decizia 2004/927/CE a Consiliului din 22 decembrie 2004 stabilind ca anumite domenii reglementate de partea a treia titlul IV din tratat să fie reglementate de procedura prevăzută la articolul 251 din tratatul menționat ( 19 ) a extins aplicabilitatea procedurii menționate la articolul 251 din tratat la domeniile reglementate de articolul 62 alineatele (1), (2) litera (a) și (3) și articolul 63 alineatul (2) litera (b) și alineatul (3) litera (b) din tratat, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
CAPITOLUL I
OBIECTUL, OBIECTIVELE ȘI ACȚIUNILE
Articolul 1
Obiectul și domeniul de aplicare
Prezenta decizie instituie, pentru perioada 1 ianuarie 2007-31 decembrie 2013, Fondul pentru Frontierele Externe (denumit în continuare „fondul”), ca parte a unui cadru coerent, care cuprinde de asemenea Decizia nr. 573/2007/CE, Decizia nr. 575/2007/CE și Decizia 2007/…/CE, cu scopul de a contribui la consolidarea spațiului de libertate, securitate și justiție și la aplicarea principiului solidarității între statele membre.
Prezenta decizie definește obiectivele la care contribuie fondul, modul de utilizare a fondului, resursele financiare disponibile și criteriile de repartizare pentru alocarea resurselor financiare disponibile.
Aceasta prevede normele de gestionare a fondului, inclusiv normele financiare, precum și mecanisme de monitorizare și control bazate pe partajarea responsabilităților între Comisie și statele membre.
Articolul 2
Definiții
În sensul prezentei decizii:
1. „frontiere externe” înseamnă frontierele terestre ale statelor membre, inclusiv frontierele fluviale și cele aflate pe lacuri, frontierele maritime și aeroporturile, porturile fluviale, porturile maritime și porturile aflate pe lacuri ale statelor membre cărora li se aplică dispozițiile de drept comunitar la trecerea frontierelor externe, indiferent dacă aceste frontiere sunt temporare;
2. „frontiere externe temporare” înseamnă
(a) frontiera comună dintre un stat membru care aplică integral acquis-ul Schengen și un alt stat membru care urmează să aplice integral acquis-ul Schengen, în conformitate cu actul privind aderarea sa, dar în cazul căruia decizia relevantă a Consiliului care autorizează statul membru respectiv să aplice integral acquis-ul respectiv nu a intrat în vigoare;
(b) frontiera comună dintre două state membre care au obligația de a aplica integral acquis-ul Schengen, în conformitate cu actele corespunzătoare privind aderarea fiecărora, dar în cazul cărora decizia relevantă a Consiliului care autorizează statele membre să aplice integral acquis-ul respectiv nu a intrat încă în vigoare;
3. punct de trecere a frontierei înseamnă orice punct de trecere autorizat de către autoritățile competente pentru trecerea frontierelor externe, potrivit notificării efectuate în conformitate cu articolul 34 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 562/2006;
4. „agenție” înseamnă Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale statelor membre ale Uniunii Europene, instituită prin Regulamentul (CE) nr. 2007/2004.
Articolul 3
Obiectivele generale ale fondului
(1) Fondul contribuie la realizarea următoarelor obiective:
(a) organizarea eficientă a controalelor, care cuprind atât misiunile de verificare, cât și pe cele de supraveghere, referitoare la frontierele externe;
(b) gestionarea eficientă de către statele membre a fluxurilor de persoane la frontierele externe, cu scopul de a asigura, pe de o parte, un nivel înalt de protecție la frontierele externe și, pe de altă parte, o trecere în bune condiții a frontierelor externe, în conformitate cu acquis-ul Schengen și cu principiile tratamentului respectuos și demnității;
(c) aplicarea uniformă de către personalul pentru paza frontierelor a dispozițiilor de drept comunitar privind trecerea frontierelor externe și, în special, a Regulamentului (CE) nr. 562/2006;
(d) îmbunătățirea gestionării activităților organizate de serviciile consulare și de alte servicii ale statelor membre în țările terțe cu privire la fluxurile de resortisanți ai țărilor terțe care intră pe teritoriul statelor membre și la cooperarea dintre statele membre în această privință.
(2) Fondul contribuie la finanțarea asistenței tehnice la inițiativa statelor membre sau a Comisiei.
Articolul 4
Obiectivele specifice
(1) Cu privire la obiectivul prevăzut de articolul 3 alineatul (1) litera (a), fondul sprijină următoarele obiective specifice:
(a) punerea în aplicare a recomandărilor, a standardelor operaționale și a celor mai bune practici care rezultă din cooperarea operațională dintre statele membre în domeniul controlului la frontieră;
(b) dezvoltarea și aplicarea măsurilor necesare pentru îmbunătățirea sistemelor de supraveghere dintre punctele de trecere a frontierei;
(c) introducerea de măsuri sau dezvoltarea de sisteme eficiente care permit colectarea metodică de informații relevante cu privire la situația evolutivă din teren, în zona frontierelor externe și în imediata apropiere a acestora;
(d) asigurarea înregistrării adecvate a numărului de persoane care trec toate tipurile de frontiere externe (terestre, aeriene, maritime);
(e) introducerea sau modernizarea unui sistem de colectare a datelor statistice și administrative cu privire la categoriile de călători, la numărul și natura controalelor și a măsurilor de supraveghere la diferitele tipuri de frontiere externe, pe baza înregistrărilor și a altor surse de colectare a datelor;
(f) stabilirea unei coordonări eficiente, structurale, strategice și operaționale între toate autoritățile care funcționează la punctele de trecere a frontierei;
(g) îmbunătățirea capacității și a calificării personalului pentru paza frontierelor în vederea îndeplinirii sarcinilor sale de supraveghere, consiliere și control;
(h) îmbunătățirea schimbului de informații la nivel național între autoritățile responsabile de gestionarea frontierelor externe și între aceste autorități și alte autorități responsabile de migrație, azil și alte chestiuni conexe;
(i) promovarea standardelor de gestionare a calității.
(2) Cu privire la obiectivul prevăzut la articolul 3 alineatul (1) litera (b), fondul sprijină următoarele obiective specifice:
(a) cu excepția frontierelor externe temporare, elaborarea de noi metode de lucru, măsuri logistice și tehnologii de ultimă generație pentru întărirea controalelor sistematice ale persoanelor la intrare și la ieșire la punctele de trecere a frontierei;
(b) promovarea utilizării tehnologiei și formarea specializată a personalului responsabil de exploatarea eficientă a acestei tehnologii;
(c) promovarea schimbului de informații și îmbunătățirea formării cu privire la documentele de călătorie falsificate sau false, inclusiv crearea și distribuirea de instrumente și practici comune de depistare a unor astfel de documente;
(d) promovarea consultării eficiente și în timp real a datelor la punctele de trecere a frontierei prin intermediul utilizării unor sisteme informatice de scară largă, cum ar fi Sistemul de Informații Schengen (SIS) și Sistemul de Informații privind Vizele (VIS), precum și a unui schimb eficient de informații, în timp real, între toate punctele de trecere a frontierei aflate de-a lungul frontierelor externe;
(e) asigurarea punerii optime în aplicare, la nivel operațional și tehnic, a rezultatelor analizelor de risc.
(3) Cu privire la obiectivul prevăzut de articolul 3 alineatul (1) litera (c), fondul sprijină următoarele obiective specifice:
(a) instituirea treptată în toate statele membre a pregătirii, formării și calificării uniforme a personalului pentru paza frontierelor, în special prin punerea în aplicare a unei programe fundamentale comune de formare, așa cum a fost elaborată de agenție, și prin suplimentarea coerentă a activităților agenției în acest domeniu;
(b) sprijinirea și sporirea schimburilor și detașărilor de membrii ai personalului pentru paza frontierelor între statele membre, care să fie complementare orientărilor și activităților agenției în acest domeniu;
(c) promovarea utilizării unei tehnologii de ultimă generație compatibile de-a lungul frontierelor externe, ori de câte ori acest lucru este indispensabil pentru utilizarea corectă, eficientă și uniformă a normelor;
(d) promovarea capacității autorităților de a aplica aceleași proceduri și de a lua decizii consecvente, rapide și de bună calitate privind trecerea frontierelor externe, inclusiv privind eliberarea vizelor;
(e) promovarea utilizării Manualului practic comun al polițistului de frontieră;
(f) construirea și modernizarea de zone și centre destinate persoanelor cărora li se refuză accesul într-o anumită țară, precum și persoanelor interceptate după trecerea ilegală a frontierei sau la apropierea de frontierele externe în vederea intrării ilegale pe teritoriul statelor membre;
(g) modernizarea sistemului de securitate în incinta punctelor de trecere a frontierelor în vederea asigurării siguranței membrilor personalului pentru paza frontierelor și a protecției echipamentelor, sistemelor de supraveghere și a mijloacelor de transport.
(4) Cu privire la obiectivul prevăzut de articolul 3 alineatul (1) litera (d), fondul sprijină următoarele obiective specifice:
(a) întărirea capacității operaționale a rețelei de ofițeri de legătură pentru imigrație și promovarea unei cooperări mai eficiente prin intermediul rețelei care reunește serviciile statelor membre;
(b) introducerea de măsuri menite să ofere asistență statelor membre și operatorilor de transport pentru îndeplinirea obligațiilor care le sunt impuse în virtutea Directivei 2004/82/CE a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind obligația operatorilor de transport de a comunica datele privind pasagerii ( 20 ) și a articolului 26 din Convenția din 19 iunie 1990 care pune în aplicare Acordul Schengen din 14 iunie 1985 dintre guvernele statelor Uniunii Economice Benelux, Republicii Federale Germania și Republicii Franceze privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune ( 21 ) (denumită în continuare „Convenția Schengen”) cu scopul de a preveni sosirile ilegale la frontierele externe;
(c) promovarea unei cooperări mai eficiente cu operatorii de transport în aeroporturile din țările de origine, inclusiv formarea uniformă a personalului operatorilor de transport în domeniul documentelor de călătorie;
(d) promovarea gestionării calității, a serviciilor și incintelor de bună calitate în ceea ce privește infrastructura în procesul de solicitare de vize;
(e) promovarea cooperării între statele membre cu scopul de a spori capacitatea serviciilor consulare de a examina cererile de viză;
(f) promovarea practicilor comune de investigare, a uniformității procedurilor și deciziilor administrative în materie de vize, luate de către serviciile consulare ale unui stat membru, localizate în țări terțe diferite;
(g) promovarea progreselor în direcția unei cooperări sistematice și regulate între serviciile consulare și alte servicii din state membre diferite, în special în legătură cu VIS, incluzând folosirea în comun a resurselor și a mijloacelor de eliberare a vizelor, de schimb de informații, studii și investigații privind cererile de viză și crearea de centre comune de solicitare de vize;
(h) promovarea de inițiative naționale care au drept scop practicile comune de investigare, procedurile și deciziile administrative uniforme privind vizele de către serviciile consulare ale diferitelor state membre;
(i) dezvoltarea de oficii consulare comune.
Articolul 5
Acțiuni eligibile în statele membre
(1) Fondul sprijină acțiuni în statele membre în legătură cu obiectivele specifice definite la articolul 4 și, în special, în legătură cu următoarele:
(a) infrastructura pentru trecerea frontierei și clădirile aferente, cum ar fi stațiile de frontieră, locurile de aterizare pentru elicoptere sau culoarele ori ghișeele amenajate pentru autovehicule sau persoane, la punctele de trecere a frontierei;
(b) infrastructura, clădirile și sistemele necesare pentru supravegherea dintre punctele de trecere a frontierei, precum și pentru protecția împotriva trecerii ilegale a frontierei externe;
(c) echipamentele necesare funcționării, cum ar fi senzorii, supravegherea video, instrumentele de examinare a documentelor, instrumentele de depistare și terminalele mobile sau fixe pentru consultarea SIS, a VIS, a Sistemului European de Arhivare a Imaginilor (FADO) și a altor sisteme europene și naționale;
(d) mijloacele de transport destinate controlului la frontierele externe, cum ar fi vehiculele, navele, elicopterele și aparatele ușoare de zbor, cu dotări speciale constând în echipamente electronice de supraveghere a frontierei și de depistare a persoanelor aflate în mijloace de transport;
(e) echipamentele destinate schimbului de informații în timp real între autoritățile relevante;
(f) sistemele de tehnologie a informației și de comunicare;
(g) programele de detașare și schimb de personal, cum ar fi polițiștii de frontieră, funcționarii din domeniul imigrației și agenții consulari;
(h) formarea și educarea personalului autorităților relevante, inclusiv cursuri de limbi străine;
(i) investiții în dezvoltarea, testarea și instalarea de tehnologii de ultimă generație;
(j) studii și proiecte-pilot destinate punerii în aplicare a recomandărilor, a standardelor operaționale și a celor mai bune practici care rezultă din cooperarea operațională între statele membre în domeniul controlului la frontieră;
(k) studii și proiecte pilot menite să stimuleze inovarea, să faciliteze schimburile de experiență și de bune practici și să îmbunătățească calitatea gestionării activităților organizate de serviciile consulare și de alte servicii ale statelor membre în țările terțe cu privire la fluxurile de resortisanți ai țărilor terțe care intră pe teritoriul statelor membre, precum și cooperarea dintre statele membre în această privință.
(2) Fondul nu sprijină acțiuni care vizează frontierele externe temporare atunci când astfel de acțiuni echivalează cu o investiție structurală, incompatibilă cu obiectivul eliminării controalelor privind persoanele la aceste frontiere și, în special, acțiuni menționate la alineatul 1 literele (a) și (b).
Articolul 6
Regimul special de tranzit
(1) Fondul acordă sprijin pentru compensarea scutirilor de taxe aplicate vizelor de tranzit și costurile suplimentare ocazionate de punerea în aplicare a documentului de facilitare a tranzitului (FTD) și a documentului de facilitare a tranzitului feroviar (FRTD), în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 693/2003 al Consiliului ( 22 ) și cu Regulamentul (CE) nr. 694/2003 al Consiliului ( 23 ).
(2) În sensul alineatului (1), costuri suplimentare înseamnă costurile care rezultă direct din cerințele specifice de punere în aplicare a operării regimului special de tranzit și care nu decurg din eliberarea vizelor de tranzit sau a altor tipuri de vize.
Următoarele tipuri de costuri suplimentare pot beneficia de finanțare:
(a) investiția în infrastructuri;
(b) formarea personalului care pune în aplicare schema specială de tranzit;
(c) costurile suplimentare de funcționare, inclusiv salariile personalului responsabil în mod direct de funcționarea schemei speciale de tranzit.
(3) Scutirile de taxe menționate la alineatul (1) se calculează pe baza nivelului taxelor pentru vizele de tranzit instituit în anexa 12 la Instrucțiunile consulare comune privind vizele, în cadrul financiar prevăzut la articolul 14 alineatul (9).
Articolul 7
Acțiuni comunitare
(1) La inițiativa Comisiei, în limita a 6 % din resursele disponibile ale fondului, acesta poate finanța acțiuni transnaționale sau acțiuni în interesul întregii Comunități (denumite în continuare „acțiuni comunitare”) privind următoarele obiective:
(a) contribuția la dezvoltarea activităților organizate de către serviciile consulare și de către alte servicii ale statelor membre în țările terțe cu privire la fluxurile de resortisanți ai țărilor terțe care intră pe teritoriul statelor membre și la cooperarea dintre statele membre în această privință, inclusiv activitățile ofițerilor de legătură pentru transportul aerian și ale ofițerilor de legătură pentru imigrație;
(b) promovarea includerii treptate a controalelor vamale, veterinare și fitosanitare în rândul activităților integrate de gestionare a frontierelor, în conformitate cu evoluția politicii în acest domeniu;
(c) prestarea de servicii de sprijin pentru statele membre în cazul unor situații de urgență temeinic justificate și care necesită o acțiune imediată la frontierele externe.
(2) Pentru a fi eligibile pentru finanțare, acțiunile comunitare enumerate la alineatul (1) literele (a) și (b) trebuie, în special:
(a) să promoveze cooperarea comunitară în vederea punerii în aplicare a dreptului comunitar și a bunelor practici;
(b) să susțină înființarea de rețele transnaționale de cooperare și de proiecte pilot bazate pe parteneriate transnaționale între servicii consulare din două sau mai multe state membre, menite să stimuleze inovația și să faciliteze schimburile de experiență și de bune practici;
(c) să sprijine studiile, difuzarea și schimbul de informații privind bunele practici și toate celelalte aspecte ale obiectivului general de a contribui la dezvoltarea activităților organizate de către serviciile consulare ale statelor membre în țări terțe și la cooperarea dintre statele membre în acest domeniu, inclusiv în ceea ce privește utilizarea tehnologiei de ultimă generație;
(d) să sprijine proiectele și studiile care explorează posibilitatea unor noi forme de cooperare și de legislație comunitară în acest domeniu și, în special, a unor centre comune pentru depunerea de cereri;
(e) să susțină dezvoltarea și aplicarea de către statele membre a unor instrumente, metode și indicatori statistici comuni pentru cuantificarea progreselor înregistrate în cadrul politicii în domeniul vizelor și al cooperării consulare.
(3) Programul anual de lucru care stabilește prioritățile pentru acțiunile comunitare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 56 alineatul (2).
CAPITOLUL II
PRINCIPIILE ASISTENȚEI
Articolul 8
Complementaritatea, consecvența și conformarea
(1) Fondul acordă asistență complementară acțiunilor naționale, regionale și locale care integrează prioritățile Comunității.
(2) Comisia și statele membre se asigură că asistența acordată de fond și de statele membre este consecventă cu activitățile, politicile și prioritățile Comunității. Această consecvență se indică în special în programul multianual menționat la articolul 21.
(3) Operațiunile finanțate de fond se conformează dispozițiilor tratatului și ale actelor adoptate în temeiul acestora.
Articolul 9
Programarea
(1) Realizarea obiectivelor fondului este urmărită în cadrul perioadei de programare multianuală 2007-2013, sub rezerva unei reanalizări la jumătatea perioadei, în conformitate cu articolul 24. Sistemul de programare multianuală cuprinde prioritățile stabilite, precum și un proces de gestionare, luare de decizii, auditare și certificare.
(2) Programele multianuale aprobate de Comisie sunt puse în aplicare prin intermediul programelor anuale.
Articolul 10
Subsidiaritatea și proporționalitatea intervenției
(1) Punerea în aplicare a programelor multianuale și anuale menționate la articolele 21 și 23 este responsabilitatea statelor membre la nivelul teritorial adecvat, în conformitate cu sistemul instituțional specific fiecărui stat membru. Această responsabilitate se exercită în conformitate cu prezenta decizie.
(2) În raport cu dispozițiile privind auditul, mijloacele folosite de Comisie și de statele membre diferă în funcție de amploarea contribuției comunitare. Același principiu se aplică și dispozițiilor privind evaluarea, precum și rapoartelor referitoare la programele multianuale și anuale.
Articolul 11
Metodele de punere în aplicare
(1) Bugetul comunitar alocat fondului este executat în conformitate cu articolul 53 alineatul (1) litera (b) din regulamentul financiar, cu excepția acțiunilor Comunității menționate la articolul 7 și a asistenței tehnice menționate la articolul 17 din prezenta decizie.
(2) Comisia își exercită responsabilitatea execuției bugetului general al Uniunii Europene prin:
(a) verificarea existenței și funcționării adecvate a sistemelor de gestionare și control din statele membre, în conformitate cu procedurile descrise la articolul 34;
(b) reținerea sau suspendarea integrală sau parțială a plăților, în conformitate cu procedurile descrise la articolele 43 și 44, dacă sistemele naționale de gestionare și control nu funcționează corespunzător, precum și aplicarea oricărei alte măsuri financiare de corecție necesare, în conformitate cu procedurile descrise la articolele 47 și 48.
(3) Țările asociate punerii în aplicare, asigurării respectării și dezvoltării acquis-ului Schengen participă la fond în conformitate cu prezenta decizie.
(4) În vederea prevederii normelor suplimentare necesare unei asemenea participări, inclusiv a unor dispoziții care asigură protecția intereselor financiare ale Comunității și a competențelor de audit ale Curții de Conturi, se încheie aranjamente.
Articolul 12
Parteneriatul
(1) Fiecare stat membru organizează, în conformitate cu normele și practicile naționale în vigoare, un parteneriat cu autoritățile și organismele implicate în aplicarea programului multianual sau care, potrivit statului membru în cauză, sunt în măsură să contribuie eficient la dezvoltarea acestuia.
Astfel de autorități și organisme pot cuprinde autoritățile regionale, locale, municipale și alte autorități publice competente, organizații internaționale și, în special, Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (ICNUR), precum și organisme care reprezintă societatea civilă, cum ar fi organizațiile neguvernamentale sau parteneri sociali.
(2) Un asemenea parteneriat se desfășoară în deplină conformitate cu competența instituțională, legală și financiară a fiecărei categorii de parteneri.
CAPITOLUL III
CADRUL FINANCIAR
Articolul 13
Resurse globale
(1) Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a prezentei decizii, de la 1 ianuarie 2007 până la 31 decembrie 2013, este de 1 820 milioane EUR.
(2) Creditele anuale sunt autorizate de către autoritatea bugetară în limitele cadrului financiar.
(3) Comisia face defalcări anuale indicative pe fiecare stat membru, în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 14.
Articolul 14
Distribuția anuală a resurselor pentru acțiuni eligibile în statele membre
(1) Resursele anuale disponibile sunt defalcate între statele membre după cum urmează:
(a) 30 % pentru frontiera externă terestră;
(b) 35 % pentru frontiera externă maritimă;
(c) 20 % pentru aeroporturi;
(d) 15 % pentru oficiile consulare.
(2) Resursele disponibile în conformitate cu alineatul (1) litera (a) sunt defalcate între statele membre după cum urmează:
(a) 70 % în funcție de lungimea frontierei, care va fi calculată pe baza factorilor de ponderare pentru fiecare secțiune în parte, stabilită în conformitate cu articolul 15 alineatul (3) litera (a) și
(b) 30 % în funcție de volumul de lucru la frontierele lor externe terestre, așa cum este stabilit în conformitate cu alineatul (7) litera (a).
(3) Resursele disponibile în conformitate cu alineatul (1) litera (b) sunt defalcate între statele membre după cum urmează:
(a) 70 % în funcție de lungimea frontierei, care va fi calculată pe baza factorilor de ponderare pentru fiecare secțiune în parte, stabilită în conformitate cu articolul 15 alineatul (3) litera (b) și
(b) 30 % în funcție de volumul de lucru la frontierele lor externe maritime, așa cum este stabilit în conformitate cu alineatul (7) litera (a).
(4) Resursele disponibile în conformitate cu alineatul (1) litera (c) sunt defalcate între statele membre în conformitate cu volumul de lucru din aeroporturile lor, așa cum este stabilit în conformitate cu alineatul (7) litera (b).
(5) Resursele disponibile în conformitate cu alineatul (1) litera (d) sunt defalcate între statele membre după cum urmează:
(a) 50 % în funcție de numărul de oficii consulare ale statelor membre, situate în țările enumerate la anexa I la Regulamentul (CE) nr. 539/2001 al Consiliului din 15 martie 2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație ( 24 ) și
(b) 50 % în funcție de volumul de lucru legat de gestionarea politicii vizelor la oficiile consulare ale statelor membre aflate în țările enumerate în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 539/2001, astfel cum sunt stabilite în conformitate cu alineatul (7) litera (c) din prezentul articol.
(6) În scopul distribuirii anuale a resurselor în conformitate cu alineatul (1) literele (a) și (b)
(a) se va lua în considerare, deși nu constituie o frontieră externă terestră atât timp cât rămân aplicabile dispozițiile articolului 1 din Protocolul nr. 10 la Actul de aderare din 2003, linia care delimitează zonele menționate la articolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 866/2004 al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind regimul stabilit în conformitate cu articolul 2 din Protocolul nr. 10 la Actul de aderare ( 25 ), dar nu lungimea frontierei maritime situată la nord de linia respectivă;
(b) „frontiere maritime externe” înseamnă, exclusiv în sensul prezentei decizii și cu respectarea dreptului internațional, limita exterioară a mării teritoriale a statelor membre, definită în conformitate cu articolele 4-16 din Convenția Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării, cu precizarea că, în cazurile în care sunt necesare operații pe o rază întinsă, defășurate cu regularitate, în scopul prevenirii migrației sau intrărilor ilegale, aceasta constituie limita exterioară a zonei de risc deosebit, care se determină prin luarea în considerare a datelor operaționale din cursul ultimilor doi ani, astfel cum sunt furnizate de statele membre în cauză. Prezenta definiție a „frontierelor maritime externe” este utilizată exclusiv pentru necesitățile prezentei decizii și toate operațiunile trebuie să respecte dreptul internațional.
(7) Volumul de lucru se întemeiază pe mediile înregistrate în cei doi ani anteriori de următorii factori:
(a) la frontierele externe terestre și la frontierele externe maritime:
(i) numărul de persoane care traversează frontiera externă prin puncte autorizate de trecere a frontierei;
(ii) numărul de resortisanți ai țărilor terțe cărora le-a fost refuzată intrarea la frontiera externă;
(iii) numărul de resortisanți țărilor terțe care au fost prinși ulterior trecerii ilegale a frontierei externe, inclusiv numărul de persoane reținute pe mare;
(b) la aeroporturi:
(i) numărul de persoane care traversează frontiera externă prin puncte autorizate de trecere a frontierei;
(ii) numărul de resortisanți ai țărilor terțe cărora le-a fost refuzată intrarea la frontiera externă;
(c) la oficiile consulare:
numărul de cereri de viză.
Pentru anul 2007, volumul de lucru se întemeiază numai pe cifrele corespunzătoare anului 2005.
(8) Ponderarea menționată la alineatele (2) și (3) este stabilită de către agenție în conformitate cu articolul 15.
(9) În ceea ce privește lungimea frontierelor externe terestre, astfel cum este menționată la alineatul (2) litera (a), calculul distribuției anuale a resurselor nu ține seama de frontierele externe temporare. Totuși, acest calcul ține seama de frontierele externe temporare între un stat membru care a aderat la Uniunea Europeană cel târziu la 1 mai 2004 cu un stat membru care a aderat după 1 mai 2004.
(10) Cele mai recente statistici emise de Comisie (Eurostat) pe baza datelor furnizate de statele membre în conformitate cu dreptul comunitar constituie cifrele de referință privind volumul de lucru menționat la alineatul (7).
În cazul în care nu au transmis Comisiei (Eurostat) datele statistice menționate anterior, statele membre furnizează date provizorii cât mai curând posibil.
Înainte de a accepta aceste date ca cifre de referință, Comisia (Eurostat) evaluează calitatea, comparabilitatea și caracterul exhaustiv al informațiilor statistice, în conformitate cu procedurile normale de funcționare. La cererea Comisiei (Eurostat), statele membre pun la dispoziția acesteia toate informațiile necesare pentru a realiza aceasta.
(11) În cazul în care cifrele de referință nu sunt disponibile sub forma datelor statistice emise de Comisie (Eurostat) în conformitate cu dreptul comunitar, statele membre furnizează Comisiei date provizorii până la data de 1 noiembrie a fiecărui an, în scopul estimării sumei care urmează să le fie alocată pentru anul următor în conformitate cu articolul 23 alineatul (2).
Înainte de a accepta aceste date ca cifre de referință, Comisia (Eurostat) poate evalua calitatea, comparabilitatea și caracterul exhaustiv al informațiilor statistice, în conformitate cu procedurile normale de funcționare. La cererea Comisiei (Eurostat), statele membre pun la dispoziția acesteia toate informațiile necesare pentru a realiza aceasta.
(12) Alocarea resurselor menționată la alineatul (1) nu cuprinde resursele alocate în sensul articolului 6 și al articolului 19. Resursele alocate în sensul articolului 6 nu depășesc 108 milioane EUR pentru perioada 2007-2013.
Articolul 15
Analiza riscului efectuată de către agenție în scopul distribuirii anuale a resurselor
(1) În vederea stabilirii ponderării, astfel cum se menționează la articolul 14 alineatul (8), agenția furnizează Comisiei, până la data de 1 aprilie a fiecărui an, un raport specific care descrie dificultatea desfășurării supravegherii la frontieră și situația de la frontierele externe ale statelor membre, acordând o atenție specială apropierii deosebite a statelor membre de zonele care prezintă un grad înalt de risc de imigrație ilegală în anul anterior, ținând seama și de numărul de persoane care au intrat în aceste state membre în mod neregulamentar și de dimensiunea statelor membre respective.
(2) În conformitate cu Modelul comun integrat de analiză de risc, menționat la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 2007/2004, raportul analizează amenințările care au afectat securitatea la frontierele externe ale statelor membre în anul anterior, luând în considerare evoluțiile politice, economice și sociale din țările terțe în cauză și, în special, din țările terțe vecine, și va stabili tendințele posibile în viitor privind fluxurile migratorii și activitățile ilegale la frontierele externe.
Analiza de risc se bazează în special pe următoarele informații colectate de agenție, furnizate de statele membre sau obținute de la Comisie (Eurostat):
(a) numărul de resortisanți ai țărilor terțe cărora le-a fost refuzată intrarea la frontiera externă;
(b) numărul de resortisanți ai țărilor terțe care au fost reținuți când traversau sau încercau să traverseze ilegal frontiera externă;
(c) numărul de călăuze prinse care au ajutat cu intenție resortisanți din țări terțe la intrarea neautorizată;
(d) numărul de documente de călătorie falsificate sau false și numărul de documente de călătorie și vize emise pe temeiuri false care au fost detectate la punctele de trecere a frontierei în conformitate cu Codul frontierelor Schengen.
Atunci când cifrele de referință nu au fost furnizate ca statistici produse de Comisie (Eurostat) ci de către statele membre, agenția poate solicita acestor state membre informațiile necesare pentru a evalua calitatea, comparabilitatea și caracterul exhaustiv al informațiilor statistice. Agenția poate solicita ajutorul Comisiei (Eurostat) pentru această evaluare.
(3) În cele din urmă, raportul identifică, în conformitate cu alineatele (1) și (2), nivelurile curente de amenințare la frontierele externe ale fiecăruia dintre statele membre și determină următorii factori de ponderare pentru fiecare secțiune a frontierei externe a respectivului stat membru:
(a) frontiera externă terestră:
(i) factorul 1 pentru amenințare normală,
(ii) factorul 1,5 pentru amenințare medie,
(iii) factorul 3 pentru amenințare deosebită;
(b) frontiera externă maritimă:
(i) factorul 0 pentru amenințare minimă,
(ii) factorul 1 pentru amenințare normală,
(iii) factorul 3 pentru amenințare medie,
(iv) factorul 8 pentru amenințare deosebită.
Articolul 16
Structura finanțării
(1) Contribuția financiară a fondului ia forma unor subvenții.
(2) Acțiunile sprijinite de fond sunt cofinanțate din surse publice sau private, nu au scop lucrativ și nu sunt eligibile pentru finanțare din alte surse cuprinse în bugetul general al Uniunii Europene.
(3) Creditele fondului sunt complementare cheltuielilor publice sau echivalente alocate de statele membre măsurilor care intră sub incidența prezentei decizii.
(4) Contribuția Uniunii la proiectele sprijinite nu depășește 50 % din costul total al unei acțiuni specifice în cazul acțiunilor puse în aplicare în statele membre în temeiul articolului 4.
Această contribuție poate fi majorată la 75 % în cazul proiectelor care abordează prioritățile specifice formulate în orientările strategice menționate la articolul 20.
Contribuția Uniunii se majorează la 75 % în statele membre care beneficiază de finanțare de la Fondul de coeziune.
Contribuția Uniunii poate fi majorată cu 20 de puncte procentuale într-un stat membru, dacă acesta îndeplinește una dintre condițiile următoare la data depunerii proiectului său de program anual, în conformitate cu articolul 23 alineatul (3) din prezenta decizie, sau a proiectului de program anual revizuit în conformitate cu articolul 23 din Decizia 2008/456/CE a Comisiei ( 26 ):
(a) i se pune la dispoziție asistență financiară pe termen mediu în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 332/2002 al Consiliului ( 27 );
(b) i se pune la dispoziție asistență financiară în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 407/2010 al Consiliului ( 28 ) sau i se pune la dispoziție asistență financiară de către alte state membre din zona euro înainte de 13 mai 2010; sau
(c) i se pune la dispoziție asistență financiară în conformitate cu Acordul interguvernamental privind instituirea Fondului european de stabilitate financiară sau cu Tratatul de instituire a mecanismului european de stabilitate.
Statul membru în cauză depune la Comisie o declarație scrisă împreună cu proiectul său de program anual sau proiectul său de program anual revizuit, prin care confirmă că îndeplinește una dintre condițiile prevăzute la paragraful al patrulea litera (a), (b) sau (c).
Un proiect cofinanțat la rata majorată poate beneficia în continuare de această rată indiferent dacă este întrunită în continuare sau nu una dintre condițiile prevăzute la paragraful al patrulea litera (a), (b) sau (c) pe parcursul punerii în aplicare a programului anual aferent.
(5) În cadrul punerii în aplicare a programării naționale, astfel cum este prevăzută la capitolul IV, statele membre selectează proiectele pentru finanțare pe baza următoarelor criterii minime:
(a) situația și cerințele din statele membre în cauză;
(b) rentabilitatea cheltuielilor, având în vedere, printre altele, numărul de persoane vizate de proiect;
(c) experiența, competența, fiabilitatea și contribuția financiară a organizației care solicită finanțare și a oricărei organizații partenere;
(d) măsura în care proiectele completează alte acțiuni finanțate din bugetul general al Uniunii Europene sau în cadrul programelor naționale.
(6) Ca regulă generală, ajutorul financiar al Comunității pentru acțiunile finanțate de fond se acordă pe o perioadă care să nu depășească trei ani, sub rezerva prezentării de rapoarte periodice privind progresele înregistrate.
Articolul 17
Asistența tehnică la inițiativa Comisiei
(1) La inițiativa și/sau în numele Comisiei, fondul poate finanța, în limitele unui plafon de 500 000 EUR din alocările anuale ale fondului, măsuri de pregătire, de monitorizare, de asistență administrativă și tehnică, precum și măsuri de evaluare, audit și inspecție necesare pentru punerea în aplicare a prezentei decizii.
(2) Aceste acțiuni cuprind:
(a) studii, evaluări, expertize și statistici, inclusiv cele cu caracter general, privind funcționarea fondului;
(b) măsuri de informare pentru statele membre, beneficiarii finali și publicul larg, inclusiv campanii de sensibilizare și o bază de date comună privind proiectele finanțate de fond;
(c) instalarea, funcționarea și interconectarea sistemelor informatice de gestionare, monitorizare, inspecție și evaluare;
(d) elaborarea unui cadru comun de evaluare și monitorizare, precum și a unui sistem de indicatori, ținând seama, după caz, de indicatorii naționali;
(e) îmbunătățirea metodelor de evaluare și schimbul de informații privind practicile din acest domeniu;
(f) acțiuni de informare și formare pentru autoritățile desemnate de statele membre în conformitate cu articolul 27, complementare eforturilor statelor membre de a oferi îndrumare autorităților lor în conformitate cu articolul 33 alineatul (2).
Articolul 18
Asistența tehnică la inițiativa statelor membre
(1) La inițiativa unui stat membru, pentru fiecare program anual, fondul poate finanța măsuri de pregătire, administrare, monitorizare, evaluare, informare și control, precum și măsuri de consolidare a capacității administrative pentru punerea în aplicare a fondului.
(2) Suma alocată asistenței tehnice în cadrul fiecărui program anual nu poate depăși:
(a) pentru perioada 2007-2010, 7 % din suma anuală totală de cofinanțare alocată statului membru respectiv, la care se adaugă 30 000 EUR și
(b) pentru perioada 2011-2013, 4 % din suma anuală totală de cofinanțare alocată statului membru respectiv, la care se adaugă 30 000 EUR.
Articolul 19
Acțiuni specifice
(1) Comisia stabilește în fiecare an o listă de acțiuni specifice care trebuie puse în aplicare de către statele membre, după caz, în cooperare cu agenția, care contribuie la dezvoltarea sistemului european comun de gestionare integrată a frontierelor prin remedierea vulnerabilităților la punctele de trecere a frontierei identificate în analiza de risc menționată la articolul 15.
(2) Programul de lucru anual menționat la articolul 7 alineatul (3) stabilește un cadru pentru finanțarea acestor acțiuni, inclusiv obiectivele și criteriile de evaluare.
(3) Lista cu acțiunile selectate este adoptată în conformitate cu procedura menționată la articolul 56 alineatul (2).
(4) Asistența financiară din partea fondului pentru acțiuni specifice este limitată la o perioadă de șase luni și nu depășește 80 % din costul fiecărei acțiuni.
(5) Resursele anuale disponibile pentru aceste acțiuni nu depășesc 10 milioane EUR. Resursele rămase la dispoziție după selecția menționată la alineatul (3) pot fi utilizate pentru finanțarea acțiunilor definite la articolul 7.
CAPITOLUL IV
PROGRAMAREA
Articolul 20
Adoptarea orientărilor strategice
(1) Comisia adoptă orientări strategice care stabilesc cadrul de intervenție al fondului, luând în considerare progresul înregistrat în dezvoltarea și punerea în aplicare a legislației comunitare în domeniul politicii privind frontierele externe și vizele, precum și repartizarea orientativă a resurselor financiare ale fondului pe perioada programului multianual.
(2) În ceea ce privește obiectivele generale menționate la articolul 3 alineatul (1) literele (a), (b) și (c), aceste orientări pun în practică în special prioritățile Comunității în vederea continuării stabilirii treptate a sistemului european comun de gestionare integrată a frontierelor pentru frontierele externe și în vederea întăririi controalelor și a supravegherii frontierelor externe ale Uniunii.
(3) În ceea ce privește obiectivele generale menționate la articolul 3 alineatul (1) litera (d), aceste orientări pun în practică în special prioritățile Comunității în vederea continuării dezvoltării politicii comune de vize, ca parte a unui sistem pe mai multe niveluri care urmărește să faciliteze călătoria în scopuri justificate și controlul asupra imigrației ilegale prin perfecționarea practicilor de gestionare în cadrul misiunilor consulare locale.
(4) Comisia adoptă, până la 31 iulie 2007, orientările strategice privind perioada de programare multianuală.
(5) Orientările strategice sunt adoptate în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 56 alineatul (3). Odată adoptate, aceste orientări strategice se anexează prezentei decizii.
Articolul 21
Pregătirea și aprobarea programelor naționale multianuale
(1) Fiecare stat membru propune, pe baza orientărilor strategice menționate la articolul 20, un proiect de program multianual cuprinzând următoarele elemente:
(a) o descriere a situației curente din respectivul stat membru cu privire la infrastructura, echipamentele, mijloacele de transport, sistemele de tehnologie a informației și de comunicare și modalitățile de formare și educare a personalului care deservește autoritățile de frontieră și, respectiv, autoritățile consulare;
(b) o analiză a cerințelor din statul membru respectiv cu privire la infrastructura, echipamentele, mijloacele de transport, sistemele de tehnologie a informației și de comunicare și modalitățile de formare și educare a personalului care deservește autoritățile de frontieră și, respectiv, autoritățile consulare și o indicare a obiectivelor operaționale care au drept scop îndeplinirea acestor cerințe în decursul perioadei acoperite de programul multianual;
(c) prezentarea unei strategii adecvate destinate îndeplinirii acestor obiective și a priorităților stabilite în vederea atingerii lor, precum și o descriere a acțiunilor prevăzute pentru aplicarea acestor priorități;
(d) indicarea nivelului de compatibilitate a strategiei respective cu alte instrumente regionale, naționale și comunitare;
(e) informarea cu privire la priorități și la obiectivele specifice ale acestora. Aceste obiective sunt cuantificate pe baza unui număr limitat de indicatori, ținând seama de principiul proporționalității. Indicatorii trebuie să permită cuantificarea progresului înregistrat raportat la situația inițială, precum și a eficienței obiectivelor asociate punerii în aplicare a priorităților;
(f) o descriere a abordării alese pentru aplicarea principiului parteneriatului prevăzut la articolul 12;
(g) un proiect de plan de finanțare care prevede, pentru fiecare prioritate și pentru fiecare program anual, contribuția financiară propusă din partea fondului și suma totală aferentă cofinanțării publice sau private;
(h) dispozițiile prevăzute pentru a asigura aducerea la cunoștința publicului a programului multianual.
(2) Statele membre prezintă Comisiei proiectul lor de program multianual în termen de patru luni de la data furnizării de către Comisie a orientărilor strategice.
(3) Pentru a aproba proiectul de program multianual, Comisia examinează:
(a) concordanța proiectului de program multianual cu obiectivele fondului și cu orientările strategice menționate la articolul 20;
(b) relevanța acțiunilor avute în vedere în proiectul de program multianual în lumina strategiei propuse;
(c) conformitatea cu dispozițiile prezentei decizii a modalităților de gestionare și control instituite de statul membru pentru punerea în aplicare a intervențiilor fondului;
(d) conformitatea proiectului de program multianual cu dreptul comunitar și, în special, cu dispozițiile dreptului comunitar privind asigurarea liberei circulații a persoanelor, corelată cu măsurile complementare direct legate de aceasta și care privesc controalele la frontierele externe, azilul și imigrația.
(4) În cazul în care Comisia consideră că proiectul de program multianual nu respectă orientările strategice și/sau dispozițiile prezentei decizii de instituire a unor sisteme de gestionare și control ori dreptul comunitar, aceasta invită statul membru în cauză să furnizeze toate informațiile suplimentare necesare și, după caz, să revizuiască în consecință proiectul programului multianual.
(5) Comisia aprobă fiecare program multianual într-un termen de trei luni de la data depunerii sale oficiale, în conformitate cu procedura menționată la articolul 56 alineatul (2).
Articolul 22
Revizuirea programelor multianuale
(1) La inițiativa statului membru în cauză sau a Comisiei, programul multianual este reexaminat și, dacă este necesar, revizuit pentru restul perioadei de programare, cu scopul de a lua în considerare prioritățile Comunității în mod diferit sau într-o măsură mai mare. Programele multianuale pot fi reexaminate în lumina evaluărilor și/sau ca urmare a dificultăților de punere în practică.
(2) Comisia adoptă o decizie de aprobare a revizuirii programului multianual în cel mai scurt timp de la depunerea oficială a unei solicitări în acest sens din partea statului membru în cauză. Revizuirea programului multianual se realizează în conformitate cu procedura menționată la articolul 56 alineatul (2).
Articolul 23
Programele anuale
(1) Programul multianual aprobat de Comisie este pus în aplicare prin intermediul programelor anuale.
(2) Comisia furnizează statelor membre, până la data de 1 iulie a fiecărui an, o estimare a sumelor care le vor fi atribuite anul următor din totalul creditelor acordate în cadrul procedurii bugetare anuale, calculate în conformitate cu articolul 14.
(3) Statele membre prezintă Comisiei, până la data de 1 noiembrie a fiecărui an, un proiect de program anual pentru anul următor, conceput în conformitate cu programul multianual și constând din următoarele elemente:
(a) regulile generale de selecție a proiectelor care urmează să fie finanțate în cadrul programului anual;
(b) o descriere a acțiunilor care urmează să fie sprijinite în cadrul programului anual;
(c) propunerea de defalcare financiară a contribuției fondului între diferitele acțiuni din cadrul programului și indicarea sumei necesare pentru asigurarea asistenței tehnice în temeiul articolului 18, în scopul punerii în aplicare a programului anual.
(4) La examinarea proiectului de program anual al unui stat membru, Comisia ține seama de suma finală a creditelor alocate de care beneficiază fondul în cadrul procedurii bugetare.
În termen de o lună de la depunerea oficială a proiectului de program anual, Comisia informează statul membru dacă îl poate aproba. În cazul în care proiectul de program anual nu concordă cu programul multianual, Comisia invită respectivul statul membru să furnizeze toate informațiile necesare și, după caz, să revizuiască în consecință proiectul programului anual.
Comisia adoptă decizia de finanțare care aprobă programul anual până la data de 1 martie a anului în cauză. Decizia stabilește suma alocată statului membru în cauză și perioada de eligibilitate a cheltuielilor.
(5) În scopul de a lua în considerare situațiile de urgență temeinic motivate, care nu au fost prevăzute în momentul aprobării programului anual și care necesită o acțiune urgentă, un stat membru poate revizui până la 10 % din defalcarea financiară a contribuției fondului între diferitele acțiuni menționate în programul anual sau poate aloca până la 10 % din defalcare altor acțiuni conforme cu prezenta decizie. Comisia este informată cu privire la programul anual revizuit.
Articolul 24
Reanalizarea programului multianual la jumătatea perioadei
(1) Comisia reanalizează orientările strategice și, în cazul în care este necesar, adoptă, până la 31 martie 2010, orientări strategice revizuite pentru perioada 2011-2013.
(2) În cazul adoptării unor asemenea orientări strategice revizuite, fiecare stat membru își reanalizează programul multianual și, dacă este necesar, îl revizuiește.
(3) Regulile enunțate la articolul 21 privind pregătirea și aprobarea programelor naționale multianuale se aplică mutatis mutandis pregătirii și aprobării acestor programe multianuale revizuite.
(4) Orientările strategice revizuite se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 56 alineatul (3).
CAPITOLUL V
SISTEMELE DE GESTIONARE ȘI CONTROL
Articolul 25
Punerea în aplicare
Comisia este responsabilă de punerea în aplicare a prezentei decizii și adoptă normele de punere în aplicare necesare.
Articolul 26
Principiile generale ale sistemelor de gestionare și control
Sistemele de gestionare și control ale programelor multianuale instituite de statele membre asigură:
(a) definirea funcțiilor organismelor în cauză în cadrul gestionării și controlului, precum și repartizarea funcțiilor în interiorul fiecărui organism;
(b) respectarea principiului separării funcțiilor între organismele respective și în interiorul lor;
(c) resurse adecvate pentru fiecare organism, care să îi permită să-și îndeplinească funcțiile care i-au fost repartizate pe toată perioada de aplicare a acțiunilor cofinanțate de fond;
(d) proceduri de asigurare a corectitudinii și regularității cheltuielilor declarate în cadrul programelor anuale;
(e) sisteme contabile, de monitorizare și de raportare financiară fiabile, în format electronic;
(f) un sistem de raportare și monitorizare, în cazul în care organismul responsabil încredințează îndeplinirea sarcinilor unui alt organism;
(g) manuale de proceduri privind funcțiile care urmează a fi îndeplinite;
(h) modalități pentru auditarea funcționării sistemului;
(i) sisteme și proceduri care să asigure o pistă de audit adecvată;
(j) proceduri de raportare și monitorizare a neregulilor și de recuperare a sumelor plătite în mod nejustificat.
Articolul 27
Desemnarea autorităților
(1) În vederea punerii în aplicare a programului multianual și a programelor anuale, statul membru desemnează:
(a) o autoritate responsabilă: un organism funcțional al statului membru, o autoritate sau un organism național public desemnat de către statul membru sau un organism de drept privat din statul membru îndeplinind o misiune de serviciu public, care are responsabilitatea gestionării programului multianual și a programelor anuale sprijinite de fond, precum și a întregii comunicări cu Comisia;
(b) o autoritate de certificare: o autoritate sau un organism național public sau o persoană fizică acționând în calitate de organism sau de autoritate de acest fel, desemnată de statul membru să certifice declarațiile de cheltuieli înaintea transmiterii acestora către Comisie;
(c) o autoritate de audit: o autoritate sau un organism național public, cu condiția să fie independent din punct de vedere funcțional în raport cu autoritatea responsabilă și cu cea de certificare, desemnat de statul membru și responsabil de verificarea funcționării eficiente a sistemului de gestionare și control;
(d) după caz, o autoritate delegată.
(2) Statul membru stabilește norme care reglementează raporturile sale cu autoritățile menționate la alineatul (1) și raporturile acestora cu Comisia.
(3) Sub rezerva articolului 26 litera (b), o parte sau toate autoritățile menționate la alineatul (1) al prezentului articol pot face parte din același organism.
(4) Normele de punere în aplicare a articolelor 28-32 se adoptă de Comisie în conformitate cu procedura menționată la articolul 56 alineatul (2).
Articolul 28
Autoritatea responsabilă
(1) Autoritatea responsabilă îndeplinește următoarele condiții minime:
(a) dispune de personalitate juridică, cu excepția cazurilor în care este un organism funcțional al statului membru;
(b) dispune de infrastructura necesară pentru comunicarea facilă cu o gamă largă de utilizatori și cu organismele responsabile din celelalte state membre, precum și cu Comisia;
(c) își desfășoară activitatea într-un context administrativ care îi permite să își îndeplinească sarcinile corect și să evite orice conflict de interese;
(d) este în măsură să aplice reguli de gestionare a fondurilor comunitare;
(e) dispune de o capacitate financiară și administrativă proporțională cu volumul fondurilor comunitare pe care este chemată să le gestioneze;
(f) are la dispoziție personal posedând calificări profesionale adecvate pentru munca administrativă într-un mediu internațional.
(2) Statul membru pune la dispoziția autorității responsabile fonduri corespunzătoare pentru ca aceasta să poată continua îndeplinirea corectă a sarcinilor în perioada 2007-2013.
(3) Comisia poate asista statele membre în instruirea personalului, în special privind aplicarea corectă a capitolelor V-IX.
Articolul 29
Atribuțiile autorității responsabile
(1) Autoritatea responsabilă este responsabilă de gestionarea și punerea în aplicare a programului multianual în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare.
În special, aceasta:
(a) desfășoară consultări cu partenerii în conformitate cu articolul 12;
(b) prezintă Comisiei propuneri de programe multianuale și anuale la care se referă articolele 21 și 23;
(c) organizează și asigură publicitatea anunțurilor de participare și a ofertelor, după caz;
(d) organizează selecția proiectelor în vederea cofinanțării lor din cadrul fondului, în conformitate cu criteriile prevăzute la articolul 16 alineatul (5);
(e) este destinatara plăților efectuate de Comisie și face plăți către beneficiarii finali;
(f) asigură coerența și complementaritatea dintre cofinanțarea din fond și din alte instrumente financiare naționale și comunitare relevante;
(g) monitorizează livrarea produselor și prestarea serviciilor cofinanțate, verificând dacă cheltuielile declarate pentru acțiuni au fost cu adevărat efectuate și dacă se respectă normele comunitare și naționale;
(h) asigură existența unui sistem de înregistrare și stocare pe suport electronic a înregistrărilor contabile aferente fiecărei acțiuni din cadrul programelor anuale, precum și colectarea datelor privind punerea în aplicare necesară pentru gestiunea financiară, monitorizare, control și evaluare;
(i) se asigură că beneficiarii finali și alte organisme implicate în punerea în aplicare a acțiunilor cofinanțate de fond au fie un sistem contabil separat, fie un cod contabil adecvat pentru toate tranzacțiile asociate acțiunii respective, fără să aducă atingere normelor contabile naționale;
(j) asigură că evaluările fondului menționate la articolul 51 respectă termenele prevăzute la articolul 52 alineatul (2) și standardele de calitate convenite între Comisie și statul membru;
(k) instituie proceduri care să asigure păstrarea în conformitate cu cerințele menționate la articolul 45 a tuturor documentelor privind cheltuielile și auditul, necesare pentru a oferi o pistă de audit adecvată;
(l) se asigură că autoritatea de audit primește, în scopul desfășurării auditurilor definite la articolul 32 alineatul (1), toate informațiile necesare privind procedurile de gestionare utilizate și proiectele cofinanțate de fond;
(m) se asigură că autoritatea de certificare primește, în scopul certificării, toate informațiile necesare privind procedurile și verificările legate de cheltuieli;
(n) elaborează și prezintă Comisiei rapoarte intermediare și finale privind punerea în aplicare a programelor anuale, declarații de cheltuieli certificate de către autoritatea de certificare și cereri de plăți sau, după caz, declarații de restituire;
(o) desfășoară acțiuni informative și consultative și difuzează rezultatele acțiunilor susținute;
(p) cooperează cu Comisia și cu autoritățile responsabile din celelalte state membre;
(q) verifică punerea în aplicare de către beneficiarii finali a orientărilor menționate la articolul 35 alineatul (6).
(2) Activitățile de gestionare desfășurate de către autoritatea responsabilă pentru proiectele aplicate în statele membre pot fi finanțate în cadrul măsurilor de asistență tehnică menționate la articolul 18.
Articolul 30
Delegarea sarcinilor de către autoritatea responsabilă
(1) În cazul în care o parte din sarcinile autorității responsabile sau totalitatea acestora sunt delegate unei autorități delegate, autoritatea responsabilă definește domeniul de aplicare a sarcinilor delegate și stabilește proceduri detaliate pentru punerea în aplicare a acestora, care trebuie să fie în conformitate cu condițiile prevăzute la articolul 28.
(2) Aceste proceduri includ transmiterea cu regularitate către autoritatea responsabilă a informațiilor privind buna executare a sarcinilor delegate, precum și a unei descrieri a mijloacelor utilizate.
Articolul 31
Autoritatea de certificare
(1) Autoritatea de certificare are următoarele responsabilități:
(a) confirmă că:
(i) declarația de cheltuieli este corectă, provine din sisteme de contabilitate fiabile și se bazează pe documente justificative verificabile;
(ii) cheltuielile declarate sunt conforme cu normele aplicabile la nivel comunitar și național și au fost efectuate pentru acele acțiuni care au fost selectate potrivit criteriilor aplicabile programului și care sunt în conformitate cu normele comunitare și naționale;
(b) se asigură, în scopul certificării, că a primit din partea autorității responsabile informații corespunzătoare privind procedurile și verificările efectuate în raport cu cheltuielile cuprinse în declarațiile de cheltuieli;
(c) ține seama, în scopul certificării, de rezultatele tuturor auditurilor efectuate de către autoritatea de audit sau sub responsabilitatea acesteia;
(d) ține registre contabile computerizate ale cheltuielilor declarate Comisiei;
(e) verifică recuperarea oricărei finanțări comunitare care s-a dovedit a fi plătită nejustificat ca urmare a unor nereguli constatate, la care se adaugă o dobândă, dacă este cazul;
(f) ține contabilitatea sumelor de recuperat și a sumelor recuperate la bugetul general al Uniunii Europene prin deducerea acestora, dacă este posibil, din următoarea declarație de cheltuieli.
(2) Activitățile autorității de certificare desfășurate în cadrul proiectelor aplicate în statele membre pot fi finanțate conform regimului de asistență tehnică menționat la articolul 18, cu condiția să fie respectate atribuțiile acestei autorități, astfel cum sunt descrise la articolul 27.
Articolul 32
Autoritatea de audit
(1) Autoritatea de audit are următoarele responsabilități:
(a) se asigură că sunt efectuate audituri cu scopul de a verifica funcționarea eficientă a sistemului de gestionare și control;
(b) se asigură că sunt efectuate audituri privind acțiunile, pe baza unui eșantion corespunzător, pentru a verifica cheltuielile declarate; eșantionul trebuie să reprezinte cel puțin 10 % din totalul cheltuielilor eligibile pentru fiecare program anual;
(c) prezintă Comisiei, în termen de șase luni de la data aprobării programului multianual, o strategie de audit care vizează organismele care vor efectua auditurile menționate la literele (a) și (b), pentru a se asigura de auditarea principalilor beneficiari ai cofinanțării din partea fondului și de repartizarea uniformă a auditurilor în decursul întregii perioade de programare.
(2) În cazul în care autoritatea de audit desemnată în temeiul prezentei decizii este în același timp desemnată ca autoritate de audit în temeiul Deciziilor nr. 573/2007/CE, nr. 575/2007/CE și 2007/.../CE sau în cazul în care sunt aplicabile sisteme comune în cadrul a două sau mai multe din aceste fonduri, se comunică o singură strategie de audit combinată în temeiul alineatului (1) litera (c).
(3) Pentru fiecare program anual, autoritatea de audit redactează un raport care cuprinde:
(a) un raport de audit anual care expune concluziile auditurilor efectuate în conformitate cu strategia de audit privind programul anual și care indică orice lacună constatată în sistemele de gestionare și control ale programului;
(b) un aviz, redactat pe baza controalelor și a auditurilor care au fost efectuate sub responsabilitatea autorității de audit, care să indice dacă funcționarea sistemului de gestionare și control poate garanta într-o măsură rezonabilă că declarațiile de cheltuieli prezentate Comisiei sunt corecte și că tranzacțiile pe care acestea se bazează sunt legale și se desfășoară cu regularitate;
(c) o declarație care să evalueze validitatea cererii de plată sau o declarație de restituire a soldului final, precum și legalitatea și regularitatea cheltuielilor în cauză.
(4) Autoritatea de audit se asigură că, în cadrul activităților de audit, sunt luate în considerare standardele de audit acceptate pe plan internațional.
(5) Auditul efectuat cu privire la proiectele puse în aplicare în statele membre poate fi finanțat în conformitate cu modalitățile de asistență tehnică menționat la articolul 18, cu condiția respectării atribuțiilor autorității de audit, astfel cum sunt descrise la articolul 27.
CAPITOLUL VI
RESPONSABILITĂȚI ȘI CONTROALE
Articolul 33
Responsabilitățile statelor membre
(1) Statele membre sunt responsabile de asigurarea bunei gestiuni financiare a programelor multianuale și anuale, precum și a legalității și periodicității tranzacțiilor care stau la baza acestora.
(2) Statele membre se asigură că autoritățile responsabile și toate autoritățile delegate, autoritățile de certificare, autoritățile de audit, precum și oricare alte organisme vizate primesc îndrumări adecvate privind crearea sistemelor de gestionare și control menționate la articolele 26-32, pentru a garanta folosirea eficientă și corectă a finanțărilor comunitare.
(3) Statele membre au obligația de a preveni, depista și corecta neregulile. Statele membre notifică aceste nereguli Comisiei, pe care o informează în mod constant cu privire la desfășurarea procedurilor administrative și judiciare.
În cazul în care sumele plătite nejustificat unui beneficiar final nu pot fi recuperate, statul membru în cauză este responsabil pentru vărsarea sumelor pierdute la bugetul general al Uniunii Europene dacă se stabilește că pierderea a avut loc ca rezultat al greșelii sau neglijenței respectivului stat.
(4) Statele membre sunt responsabile în primul rând de controlul financiar al acțiunilor și se asigură că punerea în aplicare a sistemelor de gestionare și control și a auditurilor are loc într-un mod care să garanteze că fondurile comunitare sunt folosite corespunzător și eficient. Statele membre prezintă Comisiei o descriere a acestor sisteme.
(5) Normele metodologice de punere în aplicare a alineatelor (1)-(4) se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 56 alineatul (2).
Articolul 34
Sistemele de gestionare și control
(1) Înainte de aprobarea programului multianual de către Comisie, în conformitate cu procedura menționată la articolul 56 alineatul (2), statele membre se asigură că au fost instituite sisteme de gestionare și control în conformitate cu articolele 26-32. Acestea sunt responsabile de asigurarea funcționării eficiente a sistemelor pe toată durata perioadei de programare.
(2) Statele membre prezintă Comisiei, o dată cu proiectul propriu de program multianual, o descriere a organizării și a procedurilor autorităților responsabile, a autorităților delegate și a autorităților de certificare, precum și a sistemelor de audit intern care funcționează în cadrul acestor autorități și organisme, a autorității de audit și a oricăror alte organisme care efectuează audituri sub responsabilitatea sa.
(3) Comisia reanalizează aplicarea prezentei dispoziții în contextul pregătirii raportului privind perioada 2007-2010, prevăzut la articolul 52 alineatul (3).
Articolul 35
Responsabilitățile Comisiei
(1) Comisia se asigură, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 34, că statele membre au instituit sisteme de gestionare și control în conformitate cu articolele 26-32 și că, pe baza rapoartelor anuale de audit și a propriilor sale audituri, sistemele funcționează eficient în decursul perioadei de programare.
(2) Fără a aduce atingere auditurilor efectuate de statele membre, funcționarii sau reprezentanții autorizați ai Comisiei pot efectua controale la fața locului, cu notificare prealabilă de cel puțin trei zile lucrătoare, cu scopul de a verifica funcționarea eficientă a sistemelor de gestionare și control, acestea putând include audituri ale acțiunilor cuprinse în programele anuale. Funcționarii sau reprezentanții autorizați ai statelor membre vizate pot lua parte la astfel de audituri.
(3) Comisia poate cere unui stat membru sa efectueze controale la fața locului pentru a verifica funcționarea corectă a sistemelor sau corectitudinea uneia sau a mai multor tranzacții. Funcționarii sau reprezentanții autorizați ai Comisiei pot lua parte la astfel de controale.
(4) În cooperare cu statele membre, Comisia se asigură că sunt furnizate informațiile corespunzătoare și că sunt asigurate popularizarea și monitorizarea ulterioară în cazul acțiunilor sprijinite de fond.
(5) În cooperare cu statele membre, Comisia se asigură de consecvența și complementaritatea acțiunilor cu alte politici, instrumente și inițiative comunitare relevante.
(6) Comisia stabilește orientări pentru a asigura vizibilitatea finanțării acordate în temeiul prezentei decizii.
Articolul 36
Cooperarea cu autoritățile de audit ale statelor membre
(1) Comisia cooperează cu autoritățile de audit în vederea coordonării planurilor și metodelor de audit ale acestora și face de îndată schimb cu rezultatele auditurilor efectuate cu privire la sistemele de gestionare și control, cu scopul de a folosi în mod optim resursele de control și de a evita repetarea nejustificată a activității.
Comisia își prezintă observațiile asupra strategiei de audit prezentate în temeiul articolului 32 în termen de cel mult trei luni de la primirea acesteia.
(2) Pentru a-și defini propria strategie de audit, Comisia identifică acele programe anuale pe care le consideră satisfăcătoare pe baza cunoștințelor de care dispune în privința sistemelor de gestionare și control.
În cazul acelor programe, Comisia poate ajunge la concluzia că se poate baza în principal pe probele de audit furnizate de statele membre și că va efectua propriile controale la fața locului doar dacă există probe care să indice deficiențe ale sistemelor.
CAPITOLUL VII
GESTIUNEA FINANCIARĂ
Articolul 37
Eligibilitatea – declarațiile de cheltuieli
(1) Toate declarațiile de cheltuieli includ cuantumul cheltuielilor efectuate de beneficiarii finali în procesul de punere în aplicare a acțiunilor, precum și contribuția aferentă din partea fondurilor publice sau private.
(2) Cheltuielile corespund plăților efectuate de către beneficiarii finali. Cheltuielile se justifică prin facturi însoțite de chitanță sau documente contabile cu valoare justificativă echivalentă.
(3) Cheltuielile pot fi considerate eligibile pentru sprijin din partea fondului doar dacă au fost plătite efectiv cel mai devreme la data de 1 ianuarie a anului menționat în decizia de finanțare care aprobă programul anual menționat la articolul 23 alineatul (4) al treilea paragraf. Acțiunile cofinanțate trebuie să nu fie finalizate înainte de data de începere a perioadei aferente eligibilității.
Prin derogare, perioada pentru care cheltuielile sunt eligibile se stabilește la trei ani în cazul cheltuielilor efectuate în scopul punerii în aplicare a acțiunilor susținute în cadrul programelor anuale aferente anului 2007.
(4) Normele care reglementează eligibilitatea cheltuielilor în cadrul acțiunilor care au fost puse în aplicare în statele membre și cofinanțate de către fond în temeiul articolului 4 se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 56 alineatul (2).
Articolul 38
Integralitatea plăților către beneficiarii finali
Statele membre se asigură că autoritatea responsabilă face tot ceea ce este necesar pentru ca beneficiarii finali să primească suma totală a contribuției din fonduri publice cât mai rapid posibil. Nu se deduce sau reține nicio sumă, nu se percepe nici un comision specific ulterior sau vreun alt comision cu efect similar care ar avea drept efect reducerea acestor sume pentru beneficiarii finali, cu condiția ca aceștia din urmă să îndeplinească toate cerințele privind eligibilitatea acțiunilor și a cheltuielilor.
Articolul 39
Utilizarea euro
(1) Sumele stabilite în programele multianuale și anuale ale statelor membre menționate la articolele 21 și, respectiv, 23, declarațiile certificate de cheltuieli, cererile de plată menționate la articolul 29 alineatul (1) litera (n) și cheltuielile menționate în raportul privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a programului anual, menționat la articolul 41 alineatul (4), precum și în raportul final privind aplicarea programului anual menționat la articolul 53, sunt exprimate în euro.
(2) Deciziile de finanțare ale Comisiei, care aprobă programele anuale ale statelor membre menționate la articolul 23 alineatul (4) al treilea paragraf, angajamentele și plățile Comisiei sunt exprimate și efectuate în euro.
(3) Statele membre care nu au adoptat euro ca monedă națională la data cererii de plată convertesc în euro sumele aferente cheltuielilor efectuate în moneda națională. Această sumă este convertită în euro folosind rata de schimb lunară a contabilității Comisiei pentru luna în care au fost înregistrate cheltuielile în contabilitatea autorității responsabile pentru programul în cauză. Comisia publică această rată de schimb în format electronic în fiecare lună.
(4) În cazul în care euro devine moneda unui stat membru, procedura de conversie stabilită la alineatul (3) continuă să se aplice tuturor cheltuielilor înregistrate în contabilitate de către autoritatea de certificare înainte de data intrării în vigoare a ratei de schimb fixe dintre moneda națională și euro.
Articolul 40
Angajamentele
Angajamentele bugetare ale Comunității se realizează anual pe baza deciziei de finanțare a Comisiei, care aprobă programul anual menționat la articolul 23 alineatul (4) al treilea paragraf.
Articolul 41
Plățile – prefinanțarea
(1) Comisia efectuează plățile aferente contribuției din partea fondului în conformitate cu angajamentele bugetare.
(2) Plățile sunt efectuate sub formă de prefinanțare și sold. Plățile sunt făcute către autoritatea responsabilă desemnată de statul membru.
(3) O primă plată reprezentând o prefinanțare de 50 % din suma alocată în decizia de finanțare care aprobă programul anual se varsă statului membru în termen de șaizeci de zile de la adoptarea acelei decizii.
(4) O a doua plată aferentă prefinanțării se face în termen de trei luni de la aprobarea de către Comisie, în termen de două luni de la data prezentării oficiale de către un stat membru a unei cereri de plată, a raportului privind progresele înregistrate în procesul de punere în aplicare a programului anual și a declarației certificate de cheltuieli întocmite în conformitate cu articolul 31 alineatul (1) litera (a) și cu articolul 37, reprezentând cel puțin 60 % din suma plății inițiale.
Suma celei de-a doua plăți de prefinanțare efectuate de către Comisie nu depășește 50 % din suma totală alocată prin decizia de finanțare care aprobă programul anual și, în orice caz, în cazul în care un stat membru a angajat la nivel național o sumă mai mică decât suma prevăzută în decizia de finanțare care aprobă programul anual, nu depășește soldul fondurilor comunitare angajate efectiv de către statul membru pentru proiectele selecționate în cadrul programului anual din care se scade prima plată de prefinanțare.
(5) Orice dobânzi generate de plățile de prefinanțare sunt direcționate către programul anual în cauză, fiind considerate resursă a statului membru cu titlu de contribuție publică națională și sunt declarate Comisiei în momentul declarației de cheltuieli referitoare la raportul final privind punerea în aplicare a programului anual în cauză.
(6) Sumele plătite cu titlu de prefinanțare sunt lichidate din conturi în momentul încheierii programului anual.
Articolul 42
Plata soldului
(1) Comisia plătește soldul dacă a primit următoarele documente în termen de nouă luni de la data-limită a eligibilității cheltuielilor prevăzute în decizia de finanțare care aprobă programul anual:
(a) o declarație certificată de cheltuieli și o cerere de plată a soldului sau o declarație de restituire redactată corespunzător în conformitate cu articolul 31 alineatul (1) litera (a) și cu articolul 37;
(b) raportul final privind punerea în aplicare a programului anual, astfel cum este stabilit la articolul 53;
(c) raportul anual de audit, avizul și declarația prevăzute la articolul 32 alineatul (3).
Plata soldului este condiționată de acceptarea raportului final privind punerea în aplicare a programului anual și a declarației care evaluează validitatea cererii de plată a soldului.
(2) Dacă autoritatea responsabilă omite să furnizeze documentele solicitate la alineatul (1) până la termenul prevăzut și într-un format acceptabil, Comisia dezangajează toată părțile angajamentului bugetar al programului anual corespunzător care nu au fost folosite pentru plata prefinanțării.
(3) Procedura de dezangajare automată definită la alineatul (2) se suspendă, în ceea ce privește suma corespunzătoare proiectelor vizate, în cazul în care o procedură judiciară sau administrativă cu efecte suspensive este pendinte la nivelul statului membru în momentul prezentării documentelor menționate definite la alineatul (1). În raportul final prezentat, statul membru oferă informații detaliate referitoare la astfel de proiecte și trimite o dată la șase luni rapoarte privind progresele înregistrate în derularea acestor proiecte. În termen de trei luni de la încheierea procedurii judiciare sau administrative respective, statul membru prezintă documentele solicitate la alineatul (1) pentru proiectele vizate.
(4) Termenul de nouă luni la care se face referire la alineatul (1) încetează să curgă în cazul în care Comisia adoptă o decizie de suspendare a plăților cofinanțării pentru programul anual corespunzător în conformitate cu articolul 44. Termenul continuă să curgă de la data la care decizia Comisiei menționată la articolul 44 alineatul (3) a fost notificată statului membru.
(5) Fără a aduce atingere articolului 43, în termen de șase luni de la primirea documentelor menționate la alineatul (1) al prezentului articol, Comisia informează statul membru asupra sumei cheltuielilor recunoscută de Comisie ca fiind deductibilă din fond, precum și asupra oricăror alte corecții financiare derivate din diferența dintre cheltuielile declarate și cele recunoscute. Statul membru dispune de un termen de trei luni pentru a-și prezenta comentariile.
(6) În termen de trei luni de la primirea comentariilor statului membru, Comisia decide asupra sumei cheltuielilor recunoscută ca fiind deductibilă din fond și recuperează soldul provenit din diferența dintre cheltuielile finale recunoscute și sumele deja plătite respectivului stat membru.
(7) Sub rezerva existenței unei finanțări disponibile, Comisia achită soldul într-un termen de cel mult șaizeci de zile de la data acceptării documentelor menționate la alineatul (1). Soldul angajamentului bugetar este dezangajat în termen de șase luni de la data plății.
Articolul 43
Reținerea plăților
(1) Plata se reține de către ordonatorul de credite delegat, în sensul regulamentului financiar, pentru o perioadă maximă de șase luni, dacă:
(a) într-un raport al unui organism de audit național sau comunitar există dovezi care indică o deficiență semnificativă în funcționarea sistemelor de gestionare și control;
(b) respectivul ordonator trebuie să efectueze verificări suplimentare în urma obținerii de informații care indică faptul că cheltuielile cuprinse într-o declarație certificată de cheltuieli sunt legate de o neregulă gravă care nu a fost corectată.
(2) Statul membru și autoritatea responsabilă sunt informate de îndată cu privire la motivele reținerii plății. Plata se reține până când statul membru ia măsurile necesare.
Articolul 44
Suspendarea plăților
(1) Plățile de prefinanțare și plățile soldului pot fi suspendate de către Comisie, în tot sau în parte, în cazul în care:
(a) există o deficiență gravă în sistemul de gestionare și control al programului, care afectează fiabilitatea procedurii de certificare a plăților și pentru care nu au fost luate măsuri de corecție sau
(b) cheltuielile cuprinse într-o declarație certificată de cheltuieli sunt legate de o neregulă gravă care nu a fost corectată sau
(c) unul dintre statele membre nu a respectat obligațiile care decurg din articolele 33 și 34.
(2) Comisia poate decide suspendarea plăților de prefinanțare sau a plăților soldului după ce a acordat statului membru posibilitatea de a-și prezenta observațiile într-un termen de trei luni.
(3) Comisia pune capăt suspendării plăților de prefinanțare și a plăților soldului atunci când consideră că statul membru a luat măsurile necesare care să permită ridicarea suspendării.
(4) În cazul în care statul membru nu ia măsurile necesare, Comisia poate adopta o decizie prin care să anuleze în tot sau în parte contribuția comunitară la programul anual, în conformitate cu articolul 48.
Articolul 45
Păstrarea documentelor
Fără a aduce atingere normelor care reglementează ajutorul de stat în temeiul articolului 87 din tratat, autoritatea responsabilă se asigură că toate documentele justificative privind cheltuielile și auditurile programelor în cauză sunt păstrate la dispoziția Comisiei și Curții de Conturi pentru o perioadă de cinci ani după încheierea programelor, în conformitate cu articolul 42 alineatul (1).
Această perioadă se întrerupe fie în cazul unor proceduri judiciare, fie în urma unei cereri a Comisiei motivate temeinic.
Documentele trebuie păstrate fie ca originale, fie sub formă de copii conforme cu originalele, pe suporturi de stocare general acceptate.
CAPITOLUL VIII
CORECȚIILE FINANCIARE
Articolul 46
Corecțiile financiare efectuate de statele membre
(1) Statele membre sunt cele dintâi responsabile pentru investigarea neregulilor, acționând pe baza probelor privind orice schimbare majoră care afectează natura și condițiile de aplicare sau control ale programelor și aducând corecțiile financiare care se impun.
(2) Statele membre efectuează corecțiile financiare necesare, impuse de neregulile individuale sau sistematice depistate în derularea acțiunilor sau programelor anuale.
Corecțiile efectuate de statele membre constau în anularea și, după caz, recuperarea integrală sau parțială a contribuției comunitare. În cazul în care suma nu este restituită în termenul prevăzut de către statul membru respectiv, dobânda, calculată la nivelul standard prevăzut la articolul 49 alineatul (2), devine exigibilă. Statele membre țin seama de natura și gravitatea neregulilor și de pierderea financiară provocată fondului.
(3) În cazul unor nereguli sistematice, statul membru în cauză își extinde investigațiile astfel încât să acopere toate operațiunile care ar fi putut fi afectate.
(4) Statele membre includ în raportul final privind punerea în aplicare a programului anual, menționat la articolul 53, o listă a procedurilor de dezangajare inițiate pentru programul anual în cauză.
Articolul 47
Auditul și corecțiile financiare efectuate de către Comisie
(1) Fără a aduce atingere competențelor Curții de Conturi sau controalelor efectuate de statele membre în conformitate cu actele cu putere de lege și actele administrative din dreptul intern, funcționarii Comisiei sau reprezentanții săi autorizați pot întreprinde controale la fața locului, inclusiv prin sondaj, asupra acțiunilor finanțate de către fond și asupra sistemelor de gestionare și control, cu un preaviz de cel puțin trei zile lucrătoare. Comisia informează statul membru în cauză în vederea obținerii întregii asistențe necesare. Funcționarii sau reprezentanții autorizați ai statului membru respectiv pot lua parte la astfel de controale.
Comisia poate cere statului membru respectiv să efectueze un control la fața locului pentru a verifica acuratețea uneia sau mai multor tranzacții. Funcționarii Comisiei sau reprezentanții săi autorizați pot lua parte la astfel de controale.
(2) În cazul în care, după finalizarea verificărilor necesare, Comisia ajunge la concluzia că un anumit stat membru nu respectă obligațiile care îi revin în temeiul articolului 33, suspendă plata de prefinanțare sau plata soldului în conformitate cu articolul 44.
Articolul 48
Criteriile aplicabile corecțiilor
(1) Comisia poate întreprinde corecțiile financiare prin anularea integrală sau parțială a contribuției comunitare la un anumit program anual în cazul în care, după efectuarea examinărilor necesare, ajunge la concluzia că:
(a) există o deficiență gravă în sistemul de gestionare și control al programului care pune în pericol contribuția comunitară plătită deja în cadrul programului;
(b) cheltuielile conținute într-o anumită declarație certificată de cheltuieli sunt neregulamentare și nu au fost corectate de statul membru înainte de inițierea procedurii de corecție în conformitate cu prezentul alineat;
(c) un stat membru nu a respectat obligațiile care îi revin în temeiul articolului 33 înainte de inițierea procedurii de corecție în conformitate cu prezentul alineat.
Comisia decide după ce ia în considerare toate comentariile statului membru.
(2) Comisia își întemeiază deciziile privind corecțiile financiare pe cazurile individuale de nereguli identificate, luând în calcul natura sistematică a neregulii pentru a stabili dacă trebuie aplicată o corecție forfetară sau una extrapolată. Atunci când neregula privește o declarație de cheltuieli pentru care a fost eliberată în prealabil, de către autoritatea de audit, o certificare rezonabilă în conformitate cu articolul 32 alineatul (3) litera (b), se prezumă existența unei probleme sistematice care declanșează aplicarea unei corecții forfetare sau a uneia extrapolate în cazul în care, în termen de trei luni, statul membru nu poate prezenta probe care să răstoarne această prezumție.
(3) Atunci când decide valoarea unei corecții, Comisia ia în considerare importanța neregulii, precum și proporția și implicațiile financiare ale deficiențelor identificate în cadrul programului anual respectiv.
(4) În cazul în care își bazează poziția pe elementele stabilite de alți auditori decât cei din propriile sale servicii, Comisia trage propriile concluzii cu privire la consecințele financiare după examinarea măsurilor luate de statul membru respectiv în temeiul articolului 34, a rapoartelor privind neregulile semnalate, precum și a răspunsurilor statului membru.
Articolul 49
Restituirea
(1) Orice sumă care trebuie restituită bugetului general al Uniunii Europene este plătită înainte de scadența indicată în ordinul de recuperare întocmit în conformitate cu articolul 72 din regulamentul financiar. Această dată a scadenței este ultima zi a celei de a doua luni care urmează emiterii ordinului.
(2) Orice întârziere în efectuarea restituirii determină aplicarea de penalități de întârziere, începând cu data scadenței și terminând cu data la care se efectuează plata. Nivelul penalității este cel aplicat de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, valabilă în prima zi calendaristică a lunii în care cade data scadenței, majorată cu trei puncte procentuale și jumătate.
Articolul 50
Obligațiile statelor membre
Aplicarea unei corecții financiare de către Comisie nu aduce atingere obligației statului membru respectiv de a trece la recuperări, în temeiul articolului 46.
CAPITOLUL IX
MONITORIZAREA, EVALUAREA ȘI RAPOARTELE
Articolul 51
Monitorizarea și evaluarea
(1) În cooperare cu statele membre, Comisia monitorizează fondul în mod constant.
(2) Fondul este evaluat de către Comisie, în parteneriat cu statele membre, pentru a evalua relevanța, eficiența și impactul acțiunilor din perspectiva obiectivelor generale, menționate la articolul 3, în contextul pregătirilor pentru rapoartele prevăzute la articolul 52 alineatul (3).
(3) Comisia examinează de asemenea complementaritatea dintre acțiunile puse în aplicare în cadrul fondului și cele desfășurate în cadrul altor politici, instrumente și inițiative comunitare relevante.
(4) Ca parte a raportului privind perioada 2007-2010 menționat la articolul 52 alineatul (3) litera (c), Comisia evaluează impactul fondului asupra dezvoltării politicii și legislației privind controlul frontierelor externe, evaluează sinergiile între fond și sarcinile agenției, precum și adecvarea criteriilor stabilite pentru alocarea fondurilor între statele membre în lumina obiectivelor urmărite de Uniunea Europeană în acest domeniu.
Articolul 52
Obligațiile de raportare
(1) În fiecare stat membru, autoritatea responsabilă ia măsurile necesare pentru a asigura monitorizarea și evaluarea proiectului.
În acest scop, acordurile și contractele pe care autoritatea responsabilă le încheie cu organizațiile responsabile pentru punerea în practică a acțiunilor trebuie să conțină clauze care stabilesc obligativitatea de a înainta la intervale regulate rapoarte detaliate privind evoluția punerii în aplicare și gradul de finalizare a obiectivelor desemnate, care formează baza pentru rapoartele privind progresele înregistrate și, respectiv, pentru rapoartele finale privind punerea în aplicare a programului anual.
(2) Statele membre prezintă Comisiei:
(a) până la 30 iunie 2010, un raport de evaluare privind punerea în aplicare a acțiunilor cofinanțate de fond;
(b) până la 30 iunie 2012 pentru perioada 2007-2010 și, respectiv, până la 30 iunie 2015 pentru perioada 2011-2013, un raport de evaluare a rezultatelor și a impactului acțiunilor cofinanțate de fond.
(3) Comisia prezintă Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor:
(a) până la 30 iunie 2010, un raport în vederea reanalizării articolelor 14 și 15, împreună cu propuneri de modificare, dacă este necesar;
(b) până la 31 decembrie 2010, un raport intermediar privind rezultatele obținute și aspectele calitative și cantitative ale punerii în aplicare a fondului, împreună cu o propunere privind dezvoltarea viitoare a fondului;
(c) până la 31 decembrie 2012 pentru perioada 2007-2010 și, respectiv, până la 31 decembrie 2015 pentru perioada 2011-2013, un raport de evaluare ex post.
Articolul 53
Raportul final privind punerea în aplicare a programului anual
(1) Pentru a furniza o imagine clară a punerii în aplicare a programului, raportul final privind punerea în aplicare a programului anual cuprinde următoarele informații:
(a) punerea în aplicare a programului anual din punct de vedere financiar și operațional;
(b) progresele realizate în punerea în aplicare a programului multianual și a priorităților acestuia privind obiectivele sale specifice verificabile, însoțite de o cuantificare a indicatorilor, în cazul în care aceasta este posibilă;
(c) măsurile luate de către autoritatea responsabilă pentru a asigura calitatea și eficiența punerii în aplicare și, în special:
(i) măsurile de monitorizare și evaluare, inclusiv modalitățile de colectare a datelor;
(ii) o sinteză a problemelor importante întâlnite în procesul de punere în aplicare a programului operațional, precum și măsurile luate;
(iii) modul de utilizare a asistenței tehnice;
(d) măsurile luate pentru a furniza informații și pentru a aduce la cunoștința publicului programele anuale și multianuale.
(2) Raportul este considerat ca putând fi acceptat în cazul în care conține toate informațiile enumerate la alineatul (1). Comisia ia o decizie cu privire la conținutul raportului prezentat de autoritatea responsabilă în termen de două luni de la primirea tuturor informațiilor menționate la alineatul (1), iar această decizie este comunicată statelor membre. În cazul în care Comisia nu oferă un răspuns în termenul stabilit, raportul este considerat acceptat.
(3) Comisia comunică agenției rapoartele finale aprobate privind punerea în aplicare a programului anual.
CAPITOLUL X
DISPOZIȚII TRANZITORII
Articolul 54
Pregătirea programului multianual
(1) Prin derogare de la articolul 20, statele membre întreprind următoarele acțiuni:
(a) cât mai curând după 7 iunie 2007, dar până la 22 iunie 2007, desemnează autoritatea națională responsabilă menționată la articolul 27 alineatul (1) litera (a), precum și autoritatea delegată, după caz;
(b) până la 30 septembrie 2007, înaintează descrierea sistemelor de gestionare și control menționate la articolul 34 alineatul (2).
(2) Până la 1 iulie 2007, Comisia furnizează statelor membre:
(a) o estimare a sumelor care le-au fost alocate pentru exercițiul financiar 2007;
(b) estimări ale sumelor care urmează a le fi alocate pentru exercițiile financiare 2008-2013, pe baza unei extrapolări a calculului sumelor estimate pentru exercițiul financiar 2007, ținând seama de creditele anuale propuse pentru exercițiile 2007-2013, prevăzute de cadrul financiar.
Articolul 55
Elaborarea programelor anuale 2007 și 2008
(1) Prin derogare de la articolul 23, se aplică următorul calendar de punere în aplicare în cursul exercițiilor financiare 2007 și 2008:
(a) până la 1 iulie 2007, Comisia furnizează statelor membre o estimare a sumelor care le sunt alocate pentru exercițiul financiar 2007;
(b) până la 1 decembrie 2007, statele membre prezintă Comisiei proiectul de program anual 2007;
(c) până la 1 martie 2008, statele membre prezintă Comisiei proiectul programului anual 2008.
(2) În ceea ce privește programul anual 2007, cheltuielile realizate în mod efectiv între 1 ianuarie 2007 și data la care este adoptată decizia de finanțare care aprobă programul anual al statului membru în cauză pot fi eligibile pentru sprijin din partea fondului.
(3) Pentru a permite adoptarea în 2008 a deciziilor de finanțare care aprobă programul anual pentru 2007, Comisia realizează angajamentul bugetar al Comunității pentru 2007 pe baza estimării sumei care urmează a fi alocată statelor membre, calculată în conformitate cu dispozițiile articolelor 14 și 15.
CAPITOLUL XI
DISPOZIȚII FINALE
Articolul 56
Comitetul
(1) Comisia este asistată de Comitetul comun „Solidaritatea și gestionarea fluxurilor migratorii”, înființat prin prezenta decizie.
(2) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 4 și 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispozițiile articolului 8.
(3) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5a alineatele (1)-(4) și (5) litera (b) și articolul 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispozițiile articolului 8.
Termenele prevăzute la articolul 5a alineatele (3) litera (c), (4) litera (b) și (4) litera (e) din Decizia 1999/468/CE se stabilesc la șase săptămâni.
Articolul 57
Revizuirea
Până la 30 iunie 2013, Parlamentul European și Consiliul revizuiesc prezenta decizie pe baza unei propuneri din partea Comisiei.
Articolul 58
Intrarea în vigoare și aplicarea
Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezenta decizie se aplică de la 7 iunie 2007, cu excepția articolelor 14, 15, 20, 21, 23, 27, a articolului 33 alineatul (2), a articolului 33 alineatul (5), a articolului 34, a articolului 37 alineatul (4) și a articolului 56, care se aplică de la 1 ianuarie 2007.
Articolul 59
Destinatarii
Prezenta decizie se adresează statelor membre în conformitate cu Tratatul de instituire a Comunității Europene.
( 1 ) JO C 88, 11.4.2006, p. 15.
( 2 ) JO C 115, 16.5.2006, p. 47.
( 3 ) Avizul Parlamentului European din 14 decembrie 2006 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 7 mai 2007.
( 4 ) JO L 349, 25.11.2004, p. 1.
( 5 ) JO L 105, 13.4.2006, p. 1.
( 6 ) JO L 236, 23.9.2003, p. 946.
( 7 ) A se vedea pagina 1 din prezentul Jurnal Oficial.
( 8 ) A se vedea pagina 45 din prezentul Jurnal Oficial.
( 9 ) Nepublicată încă în Jurnalul Oficial.
( 10 ) JO L 248, 16.9.2002, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1995/2006 (JO L 390, 30.12.2006, p. 1).
( 11 ) JO C 139, 14.6.2006, p. 1.
( 12 ) JO L 184, 17.7.1999, p. 23. Decizie, astfel cum a fost modificată prin Decizia 2006/512/CE (JO L 200, 22.7.2006, p. 11).
( 13 ) JO L 176, 10.7.1999, p. 31.
( 14 ) JO L 176, 10.7.1999, p. 53.
( 15 ) JO L 370, 17.12.2004, p. 78.
( 16 ) JO L 131, 1.6.2000, p. 43.
( 17 ) JO L 395, 31.12.2004, p. 70.
( 18 ) JO L 64, 7.3.2002, p. 20.
( 19 ) JO L 396, 31.12.2004, p. 45.
( 20 ) JO L 261, 6.8.2004, p. 24.
( 21 ) JO L 239, 22.9.2000, p. 19. Convenție, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 381, 28.12.2006, p. 4).
( 22 ) JO L 99, 17.4.2003, p. 8.
( 23 ) JO L 99, 17.4.2003, p. 15.
( 24 ) JO L 81, 21.3.2001, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 851/2005 (JO L 141, 4.6.2005, p. 3).
( 25 ) JO L 161, 30.4.2004, p. 128. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1283/2005 al Comisiei (JO L 203, 4.8.2005, p. 8).
( 26 ) JO L 167, 27.6.2008, p. 1.
( 27 ) JO L 53, 23.2.2002, p. 1.
( 28 ) JO L 118, 12.5.2010, p. 1.