(1)

Comunitatea este preocupată în mod serios de efectele dăunătoare asupra mediului ale compușilor organostanici utilizați în sistemele antivegetative pe nave, în special cele ale acoperirii cu tributilstaniu (TBT).

(2)

La 5 octombrie 2001 a fost adoptată o Convenție internațională privind controlul sistemelor antivegetative dăunătoare utilizate la nave (Convenția AFS), în cadrul unei conferințe diplomatice (Conferința AFS) organizate sub egida Organizației Maritime Internaționale (OMI), la care au participat și state membre ale Comunității.

(3)

Convenția AFS este o convenție-cadru care prevede interzicerea sistemelor antivegetative dăunătoare utilizate pe nave, în conformitate cu proceduri bine definite și respectând principiul de precauție exprimat în Declarația de la Rio privind mediul și dezvoltarea.

(4)

Convenția AFS, în această etapă, interzice numai aplicarea compușilor organostanici pe nave.

(5)

În Convenția AFS au fost incluse următoarele date fixe de aplicare: 1 ianuarie 2003 pentru interzicerea aplicării compușilor organostanici pe nave și 1 ianuarie 2008 pentru eliminarea prezenței compușilor organostanici pe nave.

(6)

Convenția AFS intră în vigoare numai după 12 luni de la ratificarea sa de către cel puțin 25 de state, reprezentând cel puțin 25 % din tonajul flotei mondiale.

(7)

Statele membre ar trebui să ratifice Convenția AFS în termenul cel mai scurt posibil.

(8)

Ar trebui să se asigure statelor membre cele mai bune condiții pentru a permite ratificarea în cel mai scurt timp a Convenției AFS. Ar trebui înlăturate toate obstacolele care ar putea împiedica această ratificare.

(9)

Conferința AFS, având cunoștință de faptul că perioada rămasă până la 1 ianuarie 2003 ar putea fi insuficientă pentru a permite intrarea în vigoare a Convenției AFS până la acea dată și dorind încetarea efectivă a aplicării compușilor organostanici pe nave începând cu data de 1 ianuarie 2003, a cerut statelor membre OMI, în Rezoluția nr. 1 a Conferinței AFS, să facă de urgență toate eforturile pentru a se pregăti în vederea punerii în aplicare a Convenției AFS și a solicitat sectoarelor relevante să înceteze, până la acea dată, comercializarea, vânzarea și aplicarea compușilor organostanici.

(10)

Ca urmare imediată a Conferinței AFS, Comisia a adoptat Directiva 2002/62/CE din 9 iulie 2002 de adaptare la progresul tehnic, pentru a noua oară, a anexei I la Directiva Consiliului 76/769/CEE privind armonizarea actelor cu putere de lege și actelor administrative ale statelor membre cu privire la restricțiile de comercializare și utilizare a anumitor substanțe și preparate periculoase (compuși organostanici) ( 4 ), pentru a interzice, începând cu 1 ianuarie 2003, comercializarea și utilizarea compușilor organostanici în sistemele antivegetative pentru nave, indiferent de lungimea acestora.

(11)

Din perspectiva rezoluției nr. 1 a Conferinței AFS, sunt necesare măsuri suplimentare pentru punerea în aplicare a dispozițiilor referitoare la compușii organostanici, pentru a asigura interzicerea totală a acoperirilor cu TBT utilizate la nave pe întregul teritoriu al Comunității și pe mările din jurul acesteia la datele prevăzute în Convenția AFS.

(12)

Instrumentul juridic corespunzător este un regulament, deoarece acesta impune direct și în termen scurt proprietarilor de nave și statelor membre cerințe precise care trebuie puse în aplicare în același timp și în același mod în întreaga Comunitate. Prezentul regulament, care are ca obiectiv unic interzicerea compușilor organostanici, nu ar trebui să reprezinte un duplicat al Convenției AFS.

(13)

Prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere restricțiilor referitoare la comercializarea și utilizarea anumitor substanțe și preparate periculoase (compuși organostanici) prevăzute în Directiva 76/769/CEE ( 5 ).

(14)

Incertitudinea legată de interzicerea totală a acoperirilor cu TBT activ nu ar trebui să fie acceptată la nivelul Comunității; industria navală mondială, care trebuie să programeze întreținerea navelor sale, ar trebui informată clar și din timp cu privire la faptul că, începând cu 1 ianuarie 2008, navele a căror cocă este acoperită cu TBT activ nu vor mai avea acces în porturile comunitare.

(15)

Țările terțe, în special dacă acestea nu pot beneficia de valoarea adăugată a unei reglementări supranaționale, ar putea întâmpina dificultăți tehnice de ordin juridic pentru impunerea, prin intermediul legislațiilor lor naționale, a unei interdicții de aplicare a acoperirilor cu TBT pe navele lor începând cu data intrării în vigoare a interdicției prevăzute în prezentul regulament. Prin urmare, aplicarea interdicției prevăzute în prezentul regulament referitoare la utilizarea acoperirilor cu TBT ar trebui suspendată în cazul navelor care navighează sub pavilionul unui stat terț, pe o perioadă tranzitorie de la 1 iulie 2003 și până la intrarea în vigoare a Convenției AFS.

(16)

Statele de pavilion care au interzis utilizarea acoperirilor cu TBT pe navele lor au interesul, din punct de vedere economic, în a asigura intrarea în vigoare cât mai curând posibil a Convenției AFS, pentru a asigura condiții de egalitate pe piața mondială. Prezentul regulament, care interzice, în cel mai scurt timp posibil, aplicarea unei acoperiri cu TBT pe toate navele care navighează sub pavilionul unui stat membru, ar trebui să constituie un stimulent pentru statele de pavilion în scopul ratificării Convenției AFS.

(17)

Definițiile utilizate și cerințele impuse prin prezentul regulament ar trebui, pe cât posibil, să se bazeze pe cele din Convenția AFS.

(18)

Pentru a asigura aplicarea sa pe platformele marine, prezentul regulament ar trebui să se aplice și navelor care sunt exploatate sub autoritatea unui stat membru. Acesta nu ar trebui să se aplice navelor de război sau altor nave de stat, întrucât statutul acestor nave este reglementat în mod adecvat de către Convenția AFS.

(19)

Impunerea, începând de la 1 iulie 2003, a interdicției referitoare la acoperirea cu TBT activ a tuturor navelor care sunt autorizate să navigheze sub pavilionul unui stat membru și al căror sistem antivegetativ a fost aplicat, schimbat sau înlocuit după acea dată ar trebui să constituie un stimulent pentru industria navală în vederea aplicării recomandării din Rezoluția nr. 1 a Conferinței AFS.

(20)

Se cuvine să se instituie același regim de inspecție și certificare ca și cel prevăzut în Convenția AFS. În conformitate cu prezentul regulament, toate navele cu un tonaj brut de cel puțin 400, indiferent de natura deplasării, ar trebui inspectate, iar navele cu lungimea de cel puțin 24 metri, dar cu un tonaj brut mai mic de 400, ar trebui doar să dețină o declarație de conformitate cu prezentul regulament sau cu Convenția AFS. Comunitatea ar trebui să aibă dreptul de a instaura un regim de inspecție armonizat pentru aceste nave, dacă acest lucru se dovedește necesar într-o etapă ulterioară.

(21)

Pentru navele cu o lungime mai mică de 24 metri, nu este necesar să se prevadă inspecții sau declarații specifice, întrucât aceste nave, în majoritate ambarcațiuni de agrement sau ambarcațiuni de pescuit, vor fi reglementate în mod adecvat prin dispozițiile Directivei 76/769/CEE.

(22)

Certificatele și documentele emise în conformitate cu prezentul regulament, precum și certificatele AFS și declarațiile AFS emise de părți la Convenția AFS ar trebui să fie recunoscute.

(23)

În cazul în care Convenția AFS nu intră în vigoare până la 1 ianuarie 2007, Comisia ar trebui să fie autorizată să adopte măsuri corespunzătoare pentru a permite navelor care navighează sub pavilionul unui stat terț să demonstreze faptul că respectă cerințele prezentului regulament, precum și măsuri care să permită controlul punerii în aplicare a acestor dispoziții.

(24)

Regimul cel mai potrivit pentru controlul punerii în aplicare a interdicției referitoare la utilizarea acoperirilor cu TBT pe nave și a dispozițiilor convenției AFS este cel prevăzut în Directiva 95/21/CE a Consiliului din 19 iunie 1995 privind punerea în aplicare, în ceea ce privește navele care fac escală în porturile comunitare sau în apele care intră sub jurisdicția statelor membre, a standardelor internaționale privind securitatea navelor, prevenirea poluării și condițiile de viață și de muncă de la bordul navelor (controlul statului de port) ( 6 ) și trebuie aduse modificări directivei în cauză la timpul potrivit. Având în vedere domeniul specific de aplicare a directivei în cauză, ar trebui aplicate dispoziții echivalente navelor care navighează sub pavilionul unui stat membru în cursul perioadei tranzitorii.

(25)

Măsurile necesare punerii în aplicare a prezentului regulament ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a procedurilor pentru exercitarea competențelor executive conferite Comisiei ( 7 ).

(26)

Pentru a evalua îndeplinirea obiectivului prezentului regulament, Comisia ar trebui să prezinte un raport Parlamentului European și Consiliului și să propună, dacă este cazul, eventuale adaptări ale regulamentului.

(27)

Intrarea în vigoare a prezentului regulament ar trebui să permită interzicerea efectivă a compușilor organostanici pe nave în cel mai scurt timp posibil,