AVIZUL BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 16 ianuarie 2023

cu privire la o propunere de directivă privind performanța energetică a clădirilor (reformare)

(CON/2023/2)

(2023/C 89/01)

Introducere și temei juridic

La 15 decembrie 2021, Comisia Europeană a publicat o propunere de directivă privind performanța energetică a clădirilor (1) (denumită în continuare „directiva propusă”).

Banca Centrală Europeană (BCE) a decis să emită un aviz din proprie inițiativă cu privire la directiva propusă. Competența BCE de a emite un aviz se întemeiază pe articolul 127 alineatul (4) și pe articolul 282 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), precum și pe articolul 25.1 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (denumit în continuare „Statutul SEBC”), în special întrucât directiva propusă se referă la (a) misiunea fundamentală care urmează să fie îndeplinită prin intermediul Sistemului European al Băncilor Centrale de a defini și pune în aplicare politica monetară a Uniunii în conformitate cu articolul 127 alineatul (2) TFUE, (b) misiunile BCE privind supravegherea prudențială a instituțiilor de credit în conformitate cu articolul 127 alineatul (6) TFUE și (c) contribuția BCE, în cazul în care este necesar, la armonizarea regulilor și practicilor privind culegerea, elaborarea și difuzarea datelor statistice din domeniile care sunt de competența sa în conformitate cu articolul 5.3 din Statutul SEBC. În conformitate cu articolul 17.5 prima teză din Regulamentul de procedură al Băncii Centrale Europene, Consiliul guvernatorilor adoptă prezentul aviz.

1.   Observații generale

1.1.

BCE susține în general directiva propusă, care urmărește creșterea ritmului și a gradului de profunzime a renovărilor clădirilor, îmbunătățirea informațiilor privind performanța energetică a clădirilor și asigurarea faptului că toate clădirile sunt în conformitate cu obiectivele climatice ale Uniunii. Directiva propusă nu numai că va contribui la obiectivele climatice ale Uniunii, ci va și sprijini eforturile Uniunii de asigurare a securității energetice. Prin abordarea barierelor din calea renovării și stabilirea unor ținte privind îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor, directiva propusă va contribui la reducerea dependenței Uniunii de combustibilii fosili și la scăderea cererii de gaz natural. În plus, aceasta va face gospodăriile și întreprinderile mai reziliente la creșteri ale prețului energiei prin scăderea consumului de energie al clădirilor și, pe termen mediu și lung, va contribui la reducerea sensibilității prețurilor la volatilitatea prețurilor combustibililor fosili. În plus, directiva propusă oferă mai multă certitudine cu privire la ritmul și calendarul tranziției durabile a Uniunii, într-o modalitate care poate fi luată în considerare de instituțiile de credit și instituțiile financiare în deciziile acestora privind alocarea portofoliilor și finanțarea pe termen mediu.

1.2.

BCE apreciază obiectivul directivei propuse de a îmbunătăți accesul la certificate de performanță energetică (CPE) la nivelul Uniunii. Măsurile propuse ar asigura accesul deplin la CPE al instituțiilor financiare, abordând provocările semnificative privind accesul la aceste informații cu care se confruntă în prezent instituțiile de credit, în special, și instituțiile financiare, în general. Aceste măsuri ar permite instituțiilor de credit și instituțiilor financiare să îmbunătățească evaluările riscurilor legate de tranziția climatică aferente activelor imobiliare ale acestora. Această îmbunătățire este relevantă pentru BCE, Eurosistem și SEBC din mai multe motive. În primul rând, întrucât creditarea imobiliară are o pondere semnificativă în portofoliul bancar al instituțiilor de credit supravegheate, aceste informații sunt foarte relevante pentru BCE și pentru funcțiile sale de supraveghere bancară. În al doilea rând, întrucât o proporție semnificativă a colateralului utilizat de contrapărțile la operațiunile de politică monetară constă în active financiare garantate de credite ipotecare, asigurarea unui acces deplin al instituțiilor de credit și al instituțiilor financiare la informațiile aferente CPE ar ameliora capacitatea Eurosistemului – în urmărirea mandatului său de asigurare a stabilității prețurilor – de a identifica, monitoriza și atenua riscurile asociate contrapărților sale, colateralului pe care îl acceptă în operațiunile sale de refinanțare și deținerilor sale de active care rezultă din tranzacții simple. În al treilea rând, este necesar un acces sporit la informații granulare privind CPE pentru a sprijini sarcinile statistice ale SEBC, inclusiv elaborarea de indicatori statistici pentru analiza riscului legat de schimbările climatice. La rândul său, acest lucru ar fi util BCE atunci când contribuie la armonizarea regulilor și practicilor privind culegerea, elaborarea și difuzarea datelor statistice din domeniile care sunt de competența sa.

1.3.

Cu toate acestea, BCE exprimă preocupări cu privire la metodologia propusă pentru definirea noilor clase de CPE și solicită creșterea nivelului de armonizare la nivelul Uniunii. Directiva propusă definește numai criterii comune pentru cele mai bune și cele mai slabe CPE în fiecare stat membru, fără a armoniza pe deplin definițiile și metodologiile subiacente, care sunt stabilite la nivel național. Din perspectiva riscurilor, aceasta va reduce comparabilitatea între statele membre și utilitatea CPE ca indicatori pentru gradul de risc al unui anumit activ imobiliar. O metodologie mai armonizată ar ajuta BCE, în funcțiile sale de supraveghere prudențială, să evalueze impactul eficienței energetice asupra expunerilor imobiliare ale instituțiilor de credit, pe baza unor date fiabile și comparabile, precum și a unor definiții comune și standardizate la nivelul Uniunii. De asemenea, aceasta ar îmbunătăți capacitatea Eurosistemului de a monitoriza și evalua în mod corespunzător impactul riscurilor financiare legate de climă asupra activelor din bilanțul său și de a asigura protecția adecvată a bilanțului Eurosistemului împotriva riscurilor.

1.4.

Directiva propusă recunoaște în mod legitim interesul industriei financiare de a avea acces la informații privind performanța energetică a clădirilor. Directiva propusă ar trebui să clarifice faptul că instituțiile de credit, care reprezintă principala sursă de creditare ipotecară, sunt incluse în domeniul său de aplicare.

1.5.

Astfel cum se precizează în continuare, BCE preferă, în special, (a) o metodologie mai armonizată de etichetare CPE la nivelul Uniunii; (b) acces deplin și în timp util al instituțiilor de credit și al instituțiilor financiare la bazele de date CPE, pentru gestionarea riscurilor lor legate de tranziția climatică; și (c) transpunerea directivei propuse înainte de 2025.

Observații specifice

2.   Metodologia de definire a noilor clase de CPE

2.1.

Întrucât anumite state membre aplică standardele CPE la nivel regional, BCE ar prefera ca procesul de etichetare CPE și pragurile aferente să fie armonizate în interiorul statelor membre. În plus, directiva propusă ar trebui să limiteze scutirile care intră sub incidența marjei de apreciere naționale (și anume, în anumite state membre, clădirile independente cu o suprafață utilă totală mai mică de 50 m2 nu fac obiectul cerințelor CPE) pentru a asigura un nivel maxim de disponibilitate a CPE pe piață și o abordare comună la nivelul Uniunii.

2.2.

În ceea ce privește definiția CPE, deși BCE apreciază faptul că directiva propusă urmărește să sporească comparabilitatea claselor de CPE la nivelul Uniunii în raport cu situația actuală, aceasta are preocupări cu privire la faptul că metodologia propusă nu atinge gradul necesar de armonizare. În primul rând, după cum arată exercițiul de testare la stres privind schimbările climatice desfășurat de BCE în 2022, reglementările CPE naționale eterogene existente, în special metodologiile diferite aplicate de statele membre pentru a calcula eficiența energetică a clădirilor, nu permit o agregare precisă a datelor la nivelul Uniunii (2). În al doilea rând, directiva propusă stabilește numai criterii comune pentru definirea celor mai bune și a celor mai slabe clădiri. În special, clădirile din clasa G vor fi definite ca acele 15 % din clădirile din fiecare stat membru cu cele mai slabe performanțe energetice în momentul introducerii noilor CPE. Aceasta presupune că acele 15 % din clădiri vor avea performanțe energetice reale foarte diferite între statele membre, ceea ce reduce semnificativ comparabilitatea reală la nivelul Uniunii. În al treilea rând, directiva propusă nu pune în aplicare praguri omogene la nivelul Uniunii pentru a armoniza sistemul de etichetare, ci lasă definiția CPE la aprecierea statelor membre. Deși această abordare ar putea îmbunătăți transparența privind performanța energetică relativă a clădirilor dintr-un stat membru și ar putea conduce la eforturi de renovare comparabile la nivelul Uniunii, ea ar putea conduce la o alocare ineficientă a capitalului în Uniune (3). În plus, CPE specifice statelor membre și obiectivele de renovare aferente ar putea afecta evaluarea activelor imobiliare, atunci când această evaluare nu este legată direct de performanța energetică și de impactul aferent al costurilor energetice. Acest lucru nu este de dorit dintr-o perspectivă de supraveghere și de gestionare a riscurilor, deoarece ar îngreuna corelarea evaluării activelor imobiliare cu parametrii de risc de credit și cu standardele de creditare. În al patrulea rând, dată fiind actuala acoperire limitată a CPE și lipsa datelor privind performanța energetică a parcului imobiliar, pragurile specifice la nivel de țară bazate pe informațiile existente aferente CPE ar putea de asemenea conduce la praguri prost calibrate, în special în statele membre în care acoperirea cu CPE este redusă. Dacă pragurile sunt prost calibrate, este posibil ca datele CPE să nu reflecte distribuția generală a performanței energetice a clădirilor și să introducă o eterogenitate nedorită între statele membre.

2.3.

Din motivele de mai sus, BCE consideră că este preferabilă o metodologie mai omogenă la nivelul Uniunii, în special pe termen lung. BCE recunoaște că alegerea între praguri la nivelul statelor membre și praguri la nivelul Uniunii este în final o decizie politică care trebuie să ia în considerare și o serie de alte considerații, precum eforturi de renovare comparabile în fiecare stat membru, indiferent de situația parcului imobiliar inițial, sau posibilitățile de utilizare de către chiriași și cumpărători. Cu toate acestea, directiva propusă ar trebui să vizeze convergența în timp a nivelurilor CPE între statele membre. O astfel de abordare ar asigura o definiție mai omogenă la nivelul Uniunii, consolidând conținutul informațional al CPE ca bază pentru diferențierea riscurilor activelor imobiliare în funcție de performanța energetică a clădirilor (4).

2.4.

În cazul în care modificarea metodologiei de armonizare a CPE nu este în final posibilă, o eșantionare statistică bazată pe alte atribute ale clădirilor și pe date din toate statele membre ar putea îmbunătăți calibrarea pragurilor de performanță energetică. Calibrarea ar trebui efectuată în mod ideal la nivelul Uniunii, pentru a evita o fragmentare a metodologiilor de estimare. Detalii suplimentare privind dimensiunea eșantioanelor aleatorii care trebuie utilizate (5), ca proporție din activele imobiliare naționale, ar îmbunătăți în special consecvența metodologiilor între statele membre.

2.5.

Dacă nu pot fi efectuate astfel de modificări, cel puțin este esențial ca datele utilizate pentru calcularea CPE să fie disponibile public, după cum se precizează mai jos.

3.   Accesul părților interesate la datele privind performanța energetică

3.1.

BCE sprijină ferm scopul directivei propuse de a asigura accesul instituțiilor de credit și al instituțiilor financiare la CPE. Accesul la datele privind performanța energetică a clădirilor este o condiție prealabilă esențială pentru evaluarea riscurilor legate de tranziția climatică, precum și a amprentei de carbon a activelor imobiliare, întrucât acestea afectează instituțiile de credit și instituțiile financiare, în special portofoliile lor de credite ipotecare. Prin urmare, accesul ar contribui la prevenirea unor potențiale efecte de propagare în sistemul financiar al Uniunii. Autoritățile responsabile cu supravegherea instituțiilor de credit și a instituțiilor financiare, inclusiv BCE, ar trebui să dispună de acces deplin la CPE pentru a evalua riscurile climatice subiacente.

3.2.

Pe lângă instituțiile de credit, instituțiile financiare și băncile centrale, alți participanți la piața financiară care investesc în produse garantate de active imobiliare, precum portofoliile de credite ipotecare, titlurile garantate de active sau obligațiunile garantate, au nevoie de acces la datele privind performanța energetică a activelor imobiliare subiacente pentru propriile evaluări și prezentări de informații privind evaluarea riscurilor climatice, în special în temeiul Regulamentului (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului (6) (denumit în continuare „Regulamentul privind publicarea de informații privind finanțarea durabilă”, Sustainable Finance Disclosure Regulation – SFDR), precum și pentru evaluarea alinierii activităților economice imobiliare la criteriile de atenuare a schimbărilor climatice din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului (7) (denumit în continuare „Regulamentul privind taxonomia”). Prin urmare, directiva propusă ar trebui să asigure că investitorii terți care investesc în mod direct în active care sunt în final garantate de active imobiliare sau care acceptă astfel de active drept colateral au acces la informațiile aferente CPE pentru aceste active imobiliare.

3.3.

Datele CPE, inclusiv informațiile privind cererea de energie primară, nu ar trebui să fie disponibile instituțiilor de credit și instituțiilor financiare numai în contextul investițiilor directe sau al creditării ipotecare pentru construirea sau achiziționarea unei case, ci și pentru împrumuturi de renovare în profunzime. Aceasta ar permite instituțiilor de credit și instituțiilor financiare să evalueze impactul acestor renovări asupra valorii colateralului și să efectueze o analiză adecvată a riscurilor. În lipsa unor astfel de dispoziții, directiva propusă riscă să nu abordeze una din principalele lacune în materie de date identificate pentru instituțiile de credit și instituțiile financiare în ceea ce privește colectarea informațiilor solicitate de Regulamentul privind taxonomia (8).

3.4.

Având în vedere limitările metodologiei actuale de calculare a standardelor CPE (a se vedea punctul 2.2 de mai sus), în special în lipsa unei metodologii mai armonizate pentru noile clase de CPE, directiva propusă ar trebui să asigure cel puțin că toate atributele și câmpurile cheie ale CPE [de exemplu, consumul de energie primară în kWh/(m2.an)] sunt disponibile tuturor părților interesate, inclusiv instituțiilor de credit și instituțiilor financiare. Accesul la informații suficient de granulare [de exemplu, consumul de energie primară în kWh/(m2.an)], nu doar la informații agregate, este esențial pentru depășirea limitărilor care rezultă din diferențele dintre clasele de CPE din statele membre și pentru asigurarea comparabilității acestora.

3.5.

Identificarea unică este esențială pentru conectarea informațiilor între sursele de date, permițând interoperabilitatea și evitând duplicarea cerințelor de raportare. Prin urmare, directiva propusă ar trebui de asemenea să asigure că datele CPE pot fi legate de localizarea exactă a unei clădiri, de atributele fizice ale acesteia sau de informațiile financiare relevante, utilizând o identificare unică a clădirii și urmând orientări elaborate în cadrul Infrastructurii pentru informații spațiale în Europa (9) (INSPIRE), în scopul de a oferi investitorilor, băncilor centrale și autorităților de reglementare posibilitatea de a evalua cât mai bine riscurile fizice și legate de tranziție aferente clădirilor.

3.6.

Directiva propusă ar trebui să clarifice că transferul de informații din bazele de date naționale în Observatorul parcului imobiliar al Uniunii sau în altă platformă dedicată ar trebui înțeles în sensul că include informații granulare, fără a aduce atingere Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (10) (denumit în continuare „Regulamentul general privind protecția datelor”, RGPD) și altor garanții legale. În plus, pentru a asigura că toate părțile interesate dispun de informații actualizate, informațiile disponibile public din bazele de date naționale, precum și informațiile transmise Observatorului parcului imobiliar sau altei platforme dedicate, ar trebui actualizate mai frecvent decât o dată sau de două ori pe an, după cum se preconizează în prezent în directiva propusă (11).

4.   Calendar pentru noua metodologie CPE

4.1.

BCE sugerează o transpunere mai rapidă a directivei propuse, până la sfârșitul anului 2024, iar nu până la sfârșitul anului 2025, din următoarele motive. În primul rând, exercițiile de supraveghere desfășurate de BCE în 2022 au demonstrat că volumul de date CPE furnizate de instituțiile de credit reprezintă un aspect cheie. În timp ce instituțiile de credit au menționat accesul limitat la registrele CPE în anumite state membre (12) ca una dintre cauzele fundamentale, acestea nu au raportat nici indicatori alternativi relevanți. În această privință, acordarea unui acces cât mai rapid al instituțiilor de credit și instituțiilor financiare la date CPE granulare ar îmbunătăți practicile și strategiile existente ale acestora de gestionare a riscului în ceea ce privește riscurile legate de tranziția climatică, în special pentru portofoliul lor de credite imobiliare. În al doilea rând, disponibilitatea în timp util a datelor privind performanța energetică la nivelul Uniunii este esențială pentru un angajament adecvat față de cerințele de îmbunătățire din directiva propusă. Directiva propusă prevede că clădirile și unitățile de clădire deținute de organisme publice, precum și clădirile și unitățile de clădire nerezidențiale, ar trebui îmbunătățite cel puțin la clasa F de performanță energetică până în 2027, pe baza noilor standarde CPE. Aceste obiective sunt dificil de atins fără o adoptare anticipată a noilor standarde CPE (13). Statele membre trebuie să transpună directiva propusă până în 2025, lăsând numai doi ani pentru realizarea renovărilor necesare.

4.2.

Dacă nu se poate devansa transpunerea, BCE sugerează ca punerea în aplicare a anumitor dispoziții ale directivei propuse să fie accelerată pentru sfârșitul anului 2024, nu sfârșitul anului 2025.

5.   Modalități de armonizare a CPE

5.1.

Întrucât CPE nou-emise vor fi valabile până la 10 ani, adoptarea directivei propuse va presupune coexistența după 2025 a două generații de CPE pentru o perioadă considerabilă. Transpunerea directivei propuse ar trebui, prin urmare, să clarifice corespondența dintre generația nouă de CPE și cea veche, măsura în care acestea ar trebui tratate în mod identic în scopuri de reglementare și modul în care proprietarii vor primi CPE actualizate pe baza standardelor Uniunii, întrucât aceasta va afecta valoarea clădirilor. De exemplu, „clădirile cu emisii zero” (CEZ) sunt legate de clasa A de performanță energetică în temeiul directivei propuse, dar nu este clar dacă clădirile care au obținut o clasă A de performanță energetică în temeiul directivei existente vor fi considerate CEZ. Este deosebit de relevant să se aibă în vedere acest punct împreună cu alte acte legislative ale Uniunii, precum Regulamentul privind taxonomia și SFDR, care au trimiteri la CPE și la definițiile CEZ și ale „clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero” (14).

5.2.

În plus, statele membre ar trebui să identifice soluțiile cele mai adecvate pentru a încuraja proprietarii clădirilor să își actualizeze CPE în timp util, ca o metodă de conștientizare cu privire la renovările recomandate eficiente din punctul de vedere al costurilor destinate îmbunătățirii performanței energetice.

6.   Standarde privind portofoliile de credite ipotecare

6.1.

Directiva propusă mandatează statele membre să promoveze instrumente financiare și de finanțare favorabile, printre altele, prin standarde privind portofoliile de credite ipotecare, care cuprind mecanisme care stimulează creditorii ipotecari să îmbunătățească performanța energetică a portofoliului lor (15). Cu toate acestea, definiția propusă a „standardelor privind portofoliile de credite ipotecare” este relativ largă, cu puține orientări privind modul în care aceste standarde ar trebui definite la nivel național (16). În urma transpunerii, această definiție ar putea conduce la un peisaj eterogen de standarde nearmonizate privind portofoliile de credite ipotecare la nivelul statelor membre. Directiva propusă sau un nou act delegat al Comisiei ar putea specifica mai detaliat cerințe minime care ar armoniza standardele privind portofoliile de credite ipotecare la nivelul Uniunii. De asemenea, este de maximă importanță ca structura standardelor privind portofoliile de credite ipotecare să fie ușor de utilizat în emisiunile de instrumente financiare și de natura datoriei. O astfel de structură ar putea să faciliteze investițiile transfrontaliere în credite ipotecare care cresc eficiența energetică – inclusiv în contextul uniunii piețelor de capital – și să maximizeze contribuția piețelor financiare, reducând astfel dependența de creditarea bancară și de programele de sprijin public.

6.2.

Standardele privind portofoliile de credite ipotecare ar trebui în mod ideal să devină din ce în ce mai stricte în timp, pe măsură ce nivelurile medii aferente CPE ale activelor imobiliare se îmbunătățesc. Standardele privind portofoliile de credite ipotecare ar trebui prin urmare să fie revizuite în mod periodic pentru a ține seama de îmbunătățirea eficienței energetice a stocului imobiliar, în vederea menținerii stimulentului financiar de a crește în continuare performanța energetică a portofoliilor de credite ipotecare.

7.   Standardizarea bazelor de date

7.1.

Directiva propusă asigură introducerea în bazele de date naționale a unor trimiteri la alte seturi de date conexe referitoare la clădiri. Această introducere necesită interoperabilitatea și integrarea bazelor de date naționale pentru performanța energetică a clădirilor cu alte baze de date administrative care conțin informații privind clădirile, precum cadastrul național al clădirilor și registrele digitale ale clădirilor. Pentru a extinde posibilitățile de utilizare a informațiilor colectate în scopuri decizionale, BCE sugerează ca directiva propusă să aibă în vedere și o revizuire a standardelor tehnice de punere în aplicare necesare pentru o astfel de interoperabilitate și integrare dincolo de nivelul național. În cazul în care BCE recomandă modificarea directivei propuse, propunerile de redactare specifice însoțite de o explicație în acest sens se regăsesc într-un document tehnic de lucru separat. Documentul tehnic de lucru este disponibil în limba engleză pe EUR-Lex.

---

(1)  COM(2021) 802 final.

(2)  A se vedea 2022 climate risk stress test („Testare la stres privind schimbările climatice 2022”), iulie 2022, disponibil pe website-ul privind supravegherea bancară al BCE, la adresa www.bankingsupervision.europa.eu

(3)  Proprietarii din statele membre cu un nivel relativ ridicat de eficiență energetică (luând în considerare climatul local) ar fi obligați să își renoveze clădirile, deși acestea sunt relativ eficiente energetic la nivelul Uniunii. Se recunoaște că disponibilitatea unei forțe de muncă (în mare parte locale) ar putea fi un factor limitativ în unele state membre.

(4)  O metodologie mai precisă, dar simplă, de armonizare a CPE ar fi identificarea unui indicator comun la nivelul Uniunii cu rol de factor determinant, precum consumul de energie primară în kWh/(m2.an), emisiile de CO2 sau, preferabil, o combinație a celor două, iar apoi calcularea acestuia pentru toate clădirile și separarea rezultatelor în șapte clase. Pentru a suplimenta informațiile CPE privind eficiența energetică, pe baza consumului de energie primară în kWh/(m2.an), ar putea fi luată în considerare o limită suplimentară privind emisiile acceptabile de gaze cu efect de seră [kg de echivalent CO2/(m2.an)] pentru fiecare clasă de CPE, în scopul de a asigura o decarbonizare mai rapidă a sectorului imobiliar.

(5)  A se vedea punctul 2 din anexa VI la directiva propusă.

(6)  Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind informațiile privind durabilitatea în sectorul serviciilor financiare (JO L 317, 9.12.2019, p. 1).

(7)  Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).

(8)  Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei din 4 iunie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea criteriilor tehnice de examinare pentru a determina condițiile în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la schimbările climatice și pentru a stabili dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu (JO L 442, 9.12.2021, p. 1) prevede următorul criteriu de contribuție substanțială pentru activitatea „Renovarea clădirilor existente”: renovarea clădirii respectă cerințele aplicabile pentru renovările majore. Ca alternativă, aceasta conduce la o reducere cu cel puțin 30 % a cererii de energie primară.

(9)  A se vedea baza de date a Infrastructurii pentru informații spațiale în Europa, disponibilă la adresa https://inspire.ec.europa.eu

(10)  Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

(11)  A se vedea articolul 19 alineatul (3) și articolul 19 alineatul (4) din directiva propusă.

(12)  A se vedea 2022 climate risk stress test („Testare la stres privind schimbările climatice 2022”), iulie 2022, disponibil pe website-ul privind supravegherea bancară al BCE, la adresa www.bankingsupervision.europa.eu

(13)  A se vedea articolul 9 din directiva propusă.

(14)  A se vedea anexa I secțiunea 7.1 la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei; anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei din 6 aprilie 2022 de completare a Regulamentului (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare care precizează detaliile referitoare la conținutul și prezentarea informațiilor în legătură cu principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”, care precizează conținutul, metodologia și prezentarea informațiilor în legătură cu indicatorii de durabilitate și efectele negative asupra durabilității, precum și conținutul și prezentarea informațiilor în legătură cu promovarea caracteristicilor de mediu sau sociale și a obiectivelor de investiții durabile în documentele precontractuale, pe site-urile web și în rapoartele periodice (JO L 196, 25.7.2022, p. 1).

(15)  A se vedea articolul 15 alineatul (4) din directiva propusă.

(16)  A se vedea articolul 2 punctul 36 din directiva propusă.