EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52020DC0578

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR privind punerea în aplicare a strategiilor macroregionale ale UE

COM/2020/578 final

Bruxelles, 23.9.2020

COM(2020) 578 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

privind punerea în aplicare a strategiilor macroregionale ale UE

{SWD(2020) 186 final}


RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

privind punerea în aplicare a strategiilor macroregionale ale UE

1. Introducere

Strategiile macroregionale ale UE (denumite în continuare „SMR”) sunt cadre de politică inițiate de țările UE și de cele din afara UE situate într-o zonă geografică definită, pentru a aborda împreună provocările și oportunitățile pe care le au în comun, prin stabilirea unor obiective comune, pe termen lung.

În cele patru SMR sunt implicate 19 țări membre ale UE și 9 țări din afara UE. Acestea sunt:

·Strategia UE pentru regiunea Mării Baltice (EUSBSR, 2009);

·Strategia UE pentru regiunea Dunării (EUSDR, 2011);

·Strategia UE pentru regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice (EUSAIR, 2014); precum și

·Strategia UE pentru regiunea alpină (EUSALP, 2016).

Începând cu 2016, astfel cum s-a convenit cu Consiliul 1 , Comisia a publicat, la intervale de doi ani, un raport privind punerea în aplicare a celor patru SMR. Acesta este al treilea raport de acest tip, care acoperă perioada cuprinsă între jumătatea anului 2018 și jumătatea anului 2020. Acesta evaluează stadiul actual al lucrărilor și progresele înregistrate în punerea în aplicare a SMR și examinează posibilele căi de urmat. Raportul este completat de un document de lucru al serviciilor Comisiei (SWD) care oferă mai multe detalii privind situația fiecărei SMR. Ambele documente se bazează pe contribuții din partea coordonatorilor naționali și a coordonatorilor tematici ai SMR (denumiți în continuare „promotorii principali ai SMR”), precum și ale experților.

Acest raport se publică într-un moment în care criza cauzată de pandemia fără precedent de COVID-19 are efecte economice, fiscale și sociale grave asupra societății europene. Comisia a reacționat rapid propunând măsuri imediate (de exemplu CRII și CRII+ 2 ) și propuneri cuprinzătoare, pe termen scurt și mediu, inclusiv Instrumentul de redresare al Uniunii Europene 3 . La 21 iulie 2020, Consiliul European a ajuns la un acord privind Instrumentul de redresare al Uniunii Europene.

Imediat după adoptarea propunerilor de către Comisie, promotorii principali ai SMR au depus eforturi pentru a identifica mijloacele adecvate pentru ca strategiile să sprijine țările participante să răspundă la criză. SMR oferă un cadru de cooperare pregătit și operațional pentru a asigura o mai bună coordonare a acțiunilor, investițiilor și proiectelor pe teritoriile lor. SMR au caracter transsectorial, favorabil participării părților interesate și implică diferite niveluri de guvernanță. Toate aceste caracteristici pot prezenta o importanță majoră pentru îndeplinirea priorităților UE, precum Pactul verde european 4 , Strategia digitală europeană 5 , „O economie în serviciul cetățenilor” 6 și „O Europă mai puternică pe plan internațional” 7 .

Prezentul raport are două obiective. În primul rând, ia act de progresele înregistrate în ceea ce privește SMR și planifică îmbunătățirile suplimentare preconizate. În al doilea rând, analizează posibilitatea dezvoltării SMR în perioada de după criza provocată de COVID-19, cu scopul de a asigura o redresare economică durabilă, competitivă și favorabilă incluziunii sociale. În acest sens, raportul evaluează rolul SMR în realizarea noilor priorități ale UE pentru un viitor verde, digital și rezilient.

2. Rezultate, provocări și oportunități

După cum s-a dovedit deja, cele patru SMR prezintă o relevanță deosebită pentru realizarea priorităților UE pentru perioada 2019-2024 pe teritoriile în care sunt puse în aplicare, în special Pactul verde european, Strategia digitală europeană, „O economie în serviciul cetățenilor” și „O Europă mai puternică pe plan internațional”.

SMR au contribuit, în special, la îmbunătățirea stării mediului în regiunea Mării Baltice 8 , la îmbunătățirea stării apelor Dunării și a afluenților săi și la îmbunătățirea navigabilității pe fluviul Dunărea. De asemenea, acestea au contribuit la creșterea guvernanței integrate și durabile a spațiului maritim și a zonelor de coastă ale Mării Adriatice și ale Mării Ionice și la îmbunătățirea condițiilor pentru conectivitatea ecologică în regiunea alpină prin implementarea infrastructurii verzi.

Platforma oferită de SMR pentru coordonarea politicilor între țări și între fonduri, sectoare, niveluri de guvernanță și părțile interesate a avut un rol esențial în obținerea acestor rezultate.

Cu toate acestea, chiar dacă SMR a oferit deja rezultate semnificative, realizarea întregului lor potențial necesită timp și o schimbare îndrăzneață de mentalitate la nivelul țărilor, asigurându-se faptul că acestea iau în considerare în mod sistematic beneficiile cooperării.

2.1 Principalele evoluții ale politicilor

Principalele evoluții înregistrate de la raportul SMR anterior sunt (i) revizuiri ale planurilor de acțiune din cadrul strategiilor pentru regiunea Dunării și pentru regiunea Mării Baltice; (ii) aderarea Republicii Macedonia de Nord la Strategia adriatico-ionică; și (iii) procesul de „integrare”, aflat în derulare în cadrul tuturor SMR, care are ca scop alinierea la SMR a priorităților relevante ale programelor de finanțare ale UE pentru perioada 2021-2027 9 .

(i)    Planul de acțiune revizuit al Strategiei pentru regiunea Dunării a fost publicat la 6 aprilie 2020 10 . Revizuirea aliniază strategia la noile priorități și provocări ale regiunii și stabilește o legătură mai strânsă între acțiunile întreprinse în cadrul Strategiei pentru regiunea Dunării și noile priorități ale UE, precum Pactul verde european, IMM-urile, turismul și patrimoniul cultural.

Revizuirea planului de acțiune al Strategiei pentru regiunea Mării Baltice înregistrează progrese în ceea ce privește obiectivul de concentrare și raționalizare a domeniilor de politică și de consolidare a coordonării. Se preconizează că acest plan de acțiune revizuit va fi publicat în 2020.

(ii)    La 2 aprilie 2020, Macedonia de Nord a fost primită în mod oficial în cadrul Strategiei adriatico-ionice, devenind a noua țară participantă. Ca urmare a aderării Macedoniei de Nord, strategia numără în prezent cinci țări din Balcanii de Vest implicate în procesul de aderare, ce interacționează dintr-o poziție de egalitate cu patru state membre UE în privința chestiunilor de interes comun.

(iii)    Începând din 2018, SMR au inițiat sau au consolidat procesul de integrare care a contribuit la interacțiuni reciproc avantajoase între autoritățile strategiilor și programelor în cursul activității de elaborare a documentelor de programare pentru perioada de după 2020. Acest proces va continua pe parcursul punerii în aplicare, în perioada 2021-2027. În cele din urmă, se preconizează că integrarea va spori impactul programelor printr-o cooperare și coordonare mai eficiente, pe lângă furnizarea mijloacelor necesare pentru ca SMR să își atingă obiectivele. De asemenea, va permite beneficiarilor fondurilor UE să obțină rezultate mai bune în urma acțiunilor întreprinse, contribuind totodată la realizarea obiectivelor strategice ale SMR.

2.2 Prioritățile tematice ale SMR și interacțiunea lor cu Pactul verde european

Deși prioritățile SMR sunt modelate în funcție de provocările și oportunitățile specifice ale regiunilor relevante, toate cele patru SMR au în comun trei priorități principale, ample și interconectate 11 : mediul și schimbările climatice; cercetarea & inovarea și dezvoltarea economică; și conectivitatea (transporturile, energia, rețelele digitale).

Următoarele secțiuni oferă informații cu privire la unele dintre realizările specifice − atât sub forma unor procese, cât și a unor proiecte − înregistrate de la data publicării raportului anterior în cadrul acestor trei domenii prioritare, precum și cu privire la interacțiunea lor cu acțiunile-cheie ale Pactului verde european.

Datorită caracterului lor intersectorial și multitematic, aceste realizări susțin, de asemenea, „O economie în serviciul cetățenilor” și Strategia digitală europeană.

Mediul și schimbările climatice

Acțiunile-cheie ale Pactului verde european includ eliminarea poluării pentru un mediu fără substanțe toxice și conservarea și refacerea ecosistemelor și a biodiversității.

SMR au înregistrat realizări importante în domeniul calității apei, care sunt relevante pentru acțiunile-cheie ale Pactului verde european, și în domeniul conectivității ecologice, care sunt importante pentru biodiversitate.

De exemplu, SMR au contribuit la îmbunătățirea calității apei din regiunea Mările Baltice și din regiunea adriatico-ionică, printr-o gestionare mai eficientă a substanțelor periculoase deversate în Marea Baltică 12 și printr-o mai bună monitorizare a calității apei în Marea Adriatică și Marea Ionică 13 . SMR au contribuit, de asemenea, la îmbunătățirea calității apei Dunării, prin integrarea consolidată a planificării managementului bazinelor hidrografice și a prevenirii riscurilor de inundații 14 .

În plus, SMR au contribuit la dezvoltarea infrastructurii verzi în regiunea alpină prin „inițiativele emblematice”, care au drept scop transpunerea în rezultate concrete a declarației politice a țărilor și a regiunilor alpine intitulată „Alpine green infrastructure – joining forces for nature, people and the economy” (Infrastructura verde din regiunea alpină – acțiuni solidare pentru natură, oameni și economie) 15 .

Cercetarea/inovarea și dezvoltare economică

Cercetarea și inovarea vor juca un rol central în cadrul Pactului verde european.

În acest sens, printre altele, SMR sprijină valorificarea cunoștințelor și schimbul de cercetare și inovare, în special prin „Centrele care operează în regiunea alpină” 16 și „Rețeaua de coordonare a finanțării pentru Dunăre” 17 . În plus, SMR promovează strategii de specializare inteligentă prin sprijinirea platformelor transnaționale de inovare și a clusterelor de IMM-uri.

În cadrul Pactului verde european, economia albastră durabilă joacă, de asemenea, un rol important, în special în atenuarea cererilor de resurse terestre ale UE și în combaterea schimbărilor climatice.

În acest sens, SMR au susținut dezvoltarea durabilă a economiei albastre (într-un mod similar cu strategiile pentru bazinul maritim 18 ). De exemplu, acestea contribuie la sporirea cunoștințelor cu privire la „bioeconomia albastră” printr-o platformă dedicată din regiunea Mării Baltice 19 și intensifică transferul de cunoștințe cu privire la tehnologiile albastre din regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice 20 .

Conectivitatea

Pactul verde european încurajează accelerarea tranziției către o mobilitate durabilă și inteligentă și aprovizionarea cu energie curată, sigură și la prețuri accesibile. În acest sens, SMR au îndeplinit obiective intermediare importante, de exemplu în domeniul transportului durabil și multimodal și al alimentării cu energie din surse durabile.

În domeniul transporturilor, de exemplu, la 30 iunie 2020, zece miniștri ai transporturilor din regiunea Dunării și-au reiterat angajamentul de a pune în aplicare „Planul general pentru reabilitarea și întreținerea șenalului Dunării și al afluenților ei navigabili” 21 , adoptat în decembrie 2014. Acesta este un pas important pentru îmbunătățirea stării căilor navigabile în mai multe secțiuni critice ale Dunării 22 și, în general, pentru transportul multimodal în regiune.

SMR sprijină, de asemenea, dezvoltarea durabilă a coridoarelor de transport din regiunea Mării Baltice 23 și distribuția și aprovizionarea cu gaz natural lichefiat (GNL) pentru transportul maritim în regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice 24 .

SMR au dovedit deja că pot juca un rol semnificativ în așa-numita „dublă tranziție ecologică și digitală”, sprijinind punerea în aplicare a Strategiei digitale europene, în special în regiunea alpină, prin inițiative strategice menite să încurajeze transformarea inteligentă și digitală a satelor din regiunea alpină 25 .

2.3 Accesul la finanțare și integrarea

Întrucât SMR nu dispun de resurse proprii, punerea lor în aplicare depinde de combinarea fondurilor provenind din diferite surse. Prin urmare, succesul sau eșecul SMR este, în ultimă instanță, legat de capacitatea lor de a se asigura că fondurile UE, naționale, regionale și alte fonduri publice și private sunt aliniate la prioritățile strategiei relevante.

Prin urmare, reducerea decalajului dintre nevoile și oportunitățile de finanțare ale SMR va fi o provocare majoră pentru perioada 2021-2027.

Fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI) oferă resurse financiare semnificative și o gamă largă de instrumente și opțiuni tehnice care ar putea contribui la asigurarea sinergiilor și a complementarității. Cu toate acestea, până în prezent, coordonarea dintre SMR și programele din fondurile ESI a fost limitată și s-a concentrat, în principal, asupra programelor de cooperare teritorială europeană (Interreg).

Cele patru programe transnaționale Interreg care au vizat SMR 26 au jucat un rol deosebit în sprijinirea strategiilor. Acestea au fost cea mai vizibilă sursă de finanțare a proiectelor/activităților în materie de SMR, susținând, totodată, structurile de guvernanță ale SMR, deși într-o măsură diferită. Cu toate acestea, în ciuda rolului lor catalizator foarte pozitiv, programele Interreg nu au nici dimensiunea (bugete foarte limitate), nici caracteristicile (tipul de proiecte) care să le permită să abordeze obiectivele și prioritățile ambițioase ale SMR.

Programele naționale/regionale finanțate din fonduri ESI, datorită domeniului lor de aplicare cuprinzător și resurselor lor financiare, ar putea și ar trebui să funcționeze mai eficient în paralel cu SMR, în beneficiul reciproc al strategiilor și al programelor.

Prioritățile programelor naționale/regionale finanțate din fonduri ESI sunt, în mare măsură, coerente cu cele ale SMR. Un număr tot mai mare de programe derulate în perioada 2014-2020 raportează acordarea de sprijin pentru proiectele SMR 27 , astfel cum se indică în rapoartele anuale de punere în aplicare prezentate de autoritățile de management ale programelor 28 . Cu toate acestea, o coordonare adecvată cu SMR și între programele din macroregiuni ar spori considerabil impactul acestui sprijin.

În 2014, majoritatea programelor naționale/regionale finanțate din fonduri ESI nu au luat în considerare obiectivele și activitățile SMR. Foarte puține dintre aceste programe au abordat priorități transsectoriale, iar în aproape toate lipsesc aspectele transsectoriale.

Cooperarea între programele naționale/regionale din diferite țări, finanțate din fonduri ESI, este un concept nou care necesită o schimbare a mentalității. Aceste programe sunt concentrate, în principal, spre interior, chiar și atunci când cooperarea/coordonarea cu programele din macroregiune ar putea spori eficacitatea și impactul acțiunilor. Prin urmare, va fi important să se sporească gradul de conștientizare cu privire la beneficiile cooperării dintre țări și regiuni.

Din toate aceste motive, mobilizarea următoarei generații de programe de finanțare ale UE la nivel național și regional rămâne un exercițiu vital pentru SMR. Cu toate acestea, pentru ca acest lucru să se întâmple, este esențial să existe un consens politic general cu privire la faptul că fondurile ar trebui să fie aliniate la prioritățile și obiectivele SMR.

Propunerile de regulamente privind politica de coeziune pentru perioada 2021-2027 includ dispoziții menite să faciliteze sprijinul pentru proiectele/activitățile SMR, deoarece cooperarea dintre țări și regiuni ar trebui să devină o practică curentă. Cu toate acestea, includerea priorităților SMR stabilite în comun în programele de finanțare ale UE pentru perioada 2021-2027 necesită o cooperare eficace și continuă între coordonatorii naționali și tematici din cadrul SMR și autoritățile naționale/regionale responsabile cu aceste programe.

Au apărut deja semnale pozitive în urma dialogului tot mai intens și constructiv dintre autoritățile de management ale programelor naționale/regionale din cadrul SMR și cele finanțate din fondurile ESI. Toate cele patru SMR au luat inițiative pentru a accelera și a consolida acest proces de „integrare”. Promotorii principali ai SMR sunt din ce în ce mai activi în promovarea cooperării macroregionale pe lângă autoritățile relevante ale programului, sporindu-le gradul de înțelegere a beneficiilor cooperării, pentru a găsi răspunsuri comune la problemele care depășesc frontierele naționale/regionale. Pe de altă parte, acest lucru permite părților interesate să își sporească capacitatea și să își îmbunătățească performanța.

În prezent, se derulează mai multe inițiative menite să crească gradul de mobilizare a programelor finanțate din fonduri ESI în vederea sprijinirii obiectivelor strategiilor. În toate SMR au fost identificate procese macroregionale și proiecte/activități pilot/emblematice. Rețelele autorităților de management ale programelor finanțate din fonduri ESI sunt în curs de elaborare/consolidare pentru a facilita finanțarea și punerea în aplicare a proiectelor transnaționale. Se iau în considerare, de asemenea, următoarele propuneri pentru:

·a include promotorii principali ai SMR în comitetele de monitorizare ale programelor;

·a operaționaliza ideile de proiect prin elaborarea în comun a unor propuneri și selectarea acțiunilor/proiectelor pentru finanțare; precum și

·alinierea conținutului și a acțiunilor, de exemplu prin lansarea unor invitații tematice sau specifice/țintite.

Programele UE gestionate direct (de exemplu LIFE, Erasmus, Orizont 2020, Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) reprezintă o altă sursă potențială de finanțare, întrucât acestea promovează, adesea, cooperarea transnațională. Promotorii principali ai SMR au oferit un număr limitat de exemple de sinergii între SMR și unele programe ale UE gestionate direct, în special LIFE, MIE și Orizont 2020. Consolidarea acestor sinergii necesită o abordare de la caz la caz, deoarece programele UE gestionate direct acoperă ansamblul UE-27 și nu se concentrează pe criterii geografice.

În cele din urmă, programele de cooperare transfrontalieră Interreg, IPA și IVCDCI derulate în cadrul teritoriilor SMR pot contribui substanțial la realizarea obiectivelor SMR. În acest sens, este esențială cooperarea strânsă între autoritățile de management ale acestor programe și principalii promotori ai SMR, încă din primele etape ale elaborării programelor, pe parcursul punerii lor în aplicare, în perioada 2021-2027.

2.4 Guvernanța și capacitatea administrativă

În toate cele patru SMR, structurile de guvernanță sunt instituite și funcționează pe cele trei niveluri care se întrepătrund 29 : nivelul politic, nivelul de coordonare și nivelul de punere în aplicare. Întrucât o structură de guvernanță funcțională este esențială pentru succesul sau eșecul SMR, revizuirea și îmbunătățirea în continuare a aspectelor legate de guvernanță rămân esențiale pentru toate strategiile, pentru a se asigura faptul că acestea sunt în concordanță cu evoluțiile. În ultimii doi ani, s-au înregistrat progrese în ceea ce privește capacitatea administrativă și de guvernanță a celor patru SMR și pot fi raportate o serie de rezultate notabile.

În Strategia pentru regiunea alpină, a fost creat un grup operativ specific pentru a reflecta și a elabora propuneri de îmbunătățire a eficacității guvernanței. În Strategia pentru regiunea Dunării, a fost elaborat un document privind guvernanța care clarifică rolurile diferiților actori principali și s-a efectuat o actualizare a Regulamentului de procedură. Structura de guvernanță a Strategiei pentru regiunea Mării Baltice este în curs de revizuire în cadrul revizuirii planului de acțiune.

În cele din urmă, cele patru SMR oferă exemple bune de cooperare între organismele lor de punere în aplicare și structurile multilaterale de guvernanță în materie de mediu care sunt relevante pentru teritoriile acoperite de strategii 30 .

Nivelul politic

În toate cele patru SMR, nivelul politic este, în general, reprezentat de miniștrii afacerilor externe și, în unele cazuri, de miniștrii sau autoritățile responsabile pentru fondurile UE. Aceștia oferă direcția politică și strategică. În Strategia pentru regiunea alpină, autoritățile regionale au, de asemenea, un rol important în discuțiile politice/strategice.

Rolul președinției prin rotație este din ce în ce mai relevant în cadrul tuturor strategiilor, deoarece țările participante realizează importanța sa în stabilirea direcției strategice a SMR. În strategiile privind regiunea Dunării, regiunea Mării Adriatice și regiunea Mării Ionice și regiunea alpină a fost instituit un sistem denumit „trio de președinții”, iar rolul său a devenit mai important.

Consolidarea angajamentului politic este esențială: autoritățile naționale și regionale ale țărilor implicate ar trebui să poată să ofere o conducere mai strategică la nivel ministerial pentru a atenua decalajul dintre angajamentele politice puternice și capacitatea administrațiilor de a le transforma în realitate.

Nivelul de coordonare

Coordonarea SMR în interiorul țărilor participante și între acestea se realizează de către coordonatorii naționali. Aceștia acționează în comun ca o interfață între nivelul politic – căruia îi raportează cu privire la punerea în aplicare și îi prezintă propuneri – și nivelul de punere în aplicare – căruia îi oferă orientări strategice. Multe țări participante au instituit mecanisme de coordonare pe mai multe niveluri la nivel național, care oferă rezultate încurajatoare. Cu toate acestea, ar trebui să se acorde atenție sporită asigurării continue a necesarului de personal și a unui sprijin administrativ adecvat.

Nivelul de punere în aplicare

Rolul organismelor de punere în aplicare (grupuri tematice/prioritare/de orientare a politicilor sau de acțiune) a crescut considerabil, deoarece acestea sunt motoarele punerii în aplicare zilnice a planurilor de acțiune ale SMR. Promotorii principali ai SMR au nevoie de sprijin financiar, politic și administrativ pentru a-și îndeplini sarcinile. Prin urmare, este necesar să se depună eforturi suplimentare pentru a le conferi mandate clare și o capacitate efectivă de luare a deciziilor, asigurându-se totodată faptul că dispun de resursele, capacitatea tehnică și competențele necesare.

S-au raportat, de asemenea, progrese în ceea ce privește „instrumentele” care sprijină punerea în aplicare a SMR. Noul punct strategic pentru regiunea Dunării (Danube Strategy Point – DSP) este operațional (din nou) de la începutul lunii septembrie 2018. Începând din 2015, EUSAIR Facility Point a sprijinit guvernanța strategiei și principalii promotori. În februarie 2020, Adunarea Generală a EUSALP a decis să constituie o structură de asistență tehnică pentru a sprijini strategia. Strategia pentru regiunea Mării Baltice urmărește, de asemenea, consolidarea capacității sale administrative și se bazează pe experiențele dobândite din aplicarea SMR anterioare.

Președințiile SMR, împreună cu Comisia și cu sprijinul programului Interact, au dezvoltat rețele, metode și instrumente de cooperare pentru integrarea SMR în programele de finanțare ale UE pentru perioada de după 2020.

În plus, Interact, cu sprijinul Comisiei, continuă să promoveze conceptul macroregional prin construirea și consolidarea rețelelor între promotorii principali în cadrul strategiilor (de exemplu, în domeniul guvernanței, al transporturilor, al mediului sau al combaterii schimbărilor climatice) și prin consolidarea capacității organismelor de punere în aplicare.

Societatea civilă

Sistemul de guvernanță pe mai multe niveluri și cu mai multe părți interesate al MRS implică, prin definiție, diferite tipuri de actori transnaționali, intersectoriali și transregionali în diferite tipuri de activități. Abordarea SMR a permis implicarea noilor părți interesate și dezvoltarea unor noi dinamici și noi modalități de cooperare. Toate SMR depun eforturi pentru a implica societatea civilă în activitatea privind domeniile tematice. Organismele de punere în aplicare sunt tot mai conectate cu societatea civilă. Participarea comunităților locale consolidează dimensiunea ascendentă a acțiunilor SMR, în special a celor concentrate pe creșterea implicării tinerilor în procesul SMR, care devin din ce în ce mai semnificative în toate cele patru SMR.

În Strategia pentru regiunea Dunării, societatea civilă se implică prin intermediul platformelor bazate pe planificarea participativă, construirea și capacitarea comunității. Reprezentanții societății civile sunt partenerii principali pentru punerea în aplicare a evenimentului Zilele Participării Naționale − Ziua Participării la EUSDR din 2019 s-a bucurat de participarea a peste 1 000 de persoane.

În Strategia pentru regiunea Mării Baltice, actorii societății civile, preponderent din instituțiile de învățământ superior și de cercetare, sunt implicați în multe proiecte/activități. Cu toate acestea, este posibilă o mai mare implicare a comunității oamenilor de afaceri, a ONG-urilor și a tinerilor.

Platforma EUSAIR pentru părțile interesate este operațională, iar în cadrul Strategiei pentru regiunea alpină a început dezvoltarea unei platforme participative digitale, menite să sprijine diseminarea inițiativelor durabile și implicarea părților interesate din cadrul societății civile.

Astfel, a sporit rolul organizațiilor societății civile și ar trebui încurajat în continuare.

2.5 Monitorizare și evaluare

SMR oferă un număr semnificativ de rezultate, pornind de la efectele capacității interne și procesele de coordonare/cooperare între țări și regiuni, până la punerea în aplicare sau facilitarea unor proiecte/activități transnaționale concrete. Cu toate acestea, în practică, măsurarea și raportarea acestor realizări reprezintă o provocare.

Inițiativele de dezvoltare a sistemelor de monitorizare sunt în derulare, în special prin stabilirea de comun acord a unor indicatori și obiective pentru prioritățile incluse în planurile de acțiune.

Pentru a surprinde complexitatea rezultatelor pe care un SMR le produce sunt necesare eforturi suplimentare, inclusiv dezvoltarea instituțiilor esențiale și a capacității în rândul țărilor și al părților interesate. Un mecanism de monitorizare cuprinzător ar fi, de asemenea, util pentru menținerea sprijinului politic și pentru a le oferi principalilor promotori posibilitatea să înțeleagă mai clar punctele slabe și punctele forte ale fiecărei strategii.

Programul Interreg ESPON a dezvoltat un instrument de monitorizare − Sistemul european de monitorizare teritorială (ETMS) – conceput pentru a sprijini, printre altele, SMR. Instrumentul furnizează informații teritoriale promotorilor principali ai SMR și altor părți interesate.

2.6 Comunicarea

Cel mai recent Eurobarometru (octombrie 2019) demonstrează creșterea gradului de conștientizare în cea ce privește cele patru SMR în rândul publicului din UE, care este cel mai probabil rezultatul unei creșteri semnificative a activităților de comunicare în perioada de raportare. Fiecare SMR a instituit până în prezent un organism complet operațional cu scopul de a crește gradul de conștientizare în rândul părților interesate și al cetățenilor (EUSBSR: Let’s Communicate; EUSDR: Punctul strategic pentru regiunea Dunării (Danube Strategy Point); EUSAIR: Facility Point; și EUSALP: AlpGov). Pentru toate SMR au fost create site-uri web dedicate, conturi active pe platformele de comunicare socială și buletine informative, iar numărul abonaților la acestea este în creștere. Strategiile pentru regiunea adriatico-ionică și cele pentru regiunea Dunării au deja planuri comune de comunicare pentru a asigura coordonarea activităților de comunicare și a mesajelor. În cadrul Strategiei pentru regiunea alpină, inițiativa „Pitch.Your.Project” 31 le permite tinerilor să contribuie în mod direct la punerea în aplicare a strategiei.

În ultimii doi ani, s-a înregistrat o creștere clară a numărului de evenimente naționale și macroregionale pentru a facilita legătura cu autoritățile publice, accesul la programele de finanțare și la public. Forumurile anuale, sprijinite printre altele prin „programul MEDIA” al Comisiei, reprezintă principalele evenimente anuale pentru SMR și atrag un număr mare de participanți. Participarea politicienilor de rang înalt la forumurile anuale este esențială pentru creșterea interesului mass-mediei.

„Săptămâna strategiilor pentru regiunea coastei mediteraneene și a strategiilor macroregionale” este un alt eveniment-cheie care reunește principalii promotori ai celor patru SMR. Această inițiativă coordonată de Slovenia s-a dovedit a fi un instrument de succes pentru a ajunge atât la mass-media națională, cât și la publicul larg.

În februarie 2020, la Bruxelles s-a organizat pentru prima dată o „săptămână a SMR” pentru a reuni diverse întâlniri și ateliere axate pe fiecare SMR. „Săptămâna” a fost salutată de părțile interesate ale SMR ca o oportunitate de coordonare și de schimb de experiență între strategii, de schimb de experiență cu reprezentanții instituțiilor UE și de creștere a gradului de conștientizare.

La nivel național, toate strategiile și-au intensificat acțiunile de creștere a gradului de conștientizare, însă vor fi necesare mai multe eforturi. Deși limba engleză este în prezent limba de lucru a tuturor celor patru strategii, ar trebui încurajată comunicarea cu publicul în limbile naționale.

3. Calea de urmat

Cooperarea macroregională este un instrument puternic pentru sprijinirea dezvoltării și integrării economice, sociale și teritoriale și pentru promovarea unor relații bune cu țările vecine.

După mai mult de 10 ani de punere în aplicare, SMR fac parte integrantă din setul de instrumente ale UE în materie de cooperare teritorială, deși potențialul lor nu a fost încă exploatat pe deplin.

Lumea trece prin schimbări rapide, iar SMR ar trebui să țină pasul cu noile priorități. Pentru ca SMR să continue să ofere soluții la provocările comune, este important ca acestea să fie revizuite și actualizate în mod regulat. Acestea trebuie să asigure un echilibru între capacitatea de a reacționa la noile nevoi și priorități emergente și asigurarea continuității activității pentru obținerea unor rezultate concrete.

Criza generată de COVID-19, Pactul verde european și Strategia digitală europeană

De îndată ce impactul epidemiei de COVID-19 a devenit vizibil, coordonatorii naționali ai SMR au luat inițiative pentru a analiza modul în care SMR ar putea ajuta țările participante să abordeze criza prin acțiuni coordonate. Importanța rolului pe care l-ar putea juca SMR a devenit mai clară în contextul inițiativelor luate de Comisie, în special prin planul propus de redresare al Uniunii Europene, Next Generation.

Organismele de coordonare a SMR s-au reunit pentru a discuta acțiunile care ar putea fi întreprinse de fiecare SMR pentru a ajuta țările și regiunile participante să se redreseze și să pună în aplicare măsuri economice pe termen mediu și lung. În plus, președințiile celor patru SMR s-au reunit la 17 iunie 2020 pentru a identifica subiecte potențiale, relevante pentru toate SMR, în cazul cărora o cooperare consolidată între SMR ar putea contribui la o redresare durabilă și rezilientă a macroregiunilor, sprijinind totodată prioritățile ecologice și digitale ale Uniunii.

Ca urmare a inițiativelor timpurii ale coordonatorilor naționali ai SMR, nivelul politic al fiecărei strategii ar trebui să îi îndemne în prezent pe promotorii principali ai SMR să își coordoneze eforturile cu toate părțile interesate relevante din întreaga macroregiune în domeniile în care SMR și-au dovedit valoarea adăugată. Acest lucru ar trebui să includă rolul SMR în punerea în aplicare a Pactului verde european și a Strategiei digitale europene, care reprezintă piatra de temelie a strategiei de creștere a Europei, precum și domenii precum turismul durabil, clusterele transnaționale de IMM-uri sau sănătatea.

Integrarea și punerea în aplicare

Procesul care vizează armonizarea programelor de finanțare naționale/regionale ale UE pentru perioada 2021-2027 cu prioritățile relevante ale SMR („integrare”) trebuie finalizat cu succes. Acest proces este vital pentru ca SMR să își atingă obiectivele economice, sociale și teritoriale, precum și pentru ca programele să își îmbunătățească eficacitatea și să își sporească impactul prin cooperarea și coordonarea acțiunilor la nivel de macroregiune. În acest scop:

·Promotorii principali ai SMR și autoritățile naționale/regionale responsabile pentru programele de finanțare ale UE pentru perioada 2021-2027 ar trebui să își intensifice eforturile înainte de finalizarea programelor.

·Pentru a se asigura un proces eficient de punere în aplicare la nivelul întregii macroregiuni a priorităților SMR incluse în programele de finanțare ale UE pentru perioada 2021-2027, ar trebui să se creeze rețele relevante de autorități (de management) responsabile cu programele pentru fiecare SMR. Aceste rețele au un rol central și ar trebui să fie bine structurate pentru a funcționa pe parcursul perioadei 2021-2027 și ulterior. Acestea vor oferi un spațiu comun în care autoritățile (de management) responsabile cu programele să colaboreze cu promotorii principali ai SMR, pentru a coordona punerea în aplicare a măsurilor SMR incluse în programele lor relevante și pentru a promova cooperarea între programe, astfel încât să se garanteze obținerea impactului scontat la nivel macroregional. Exemplele inițiale de astfel de rețele din regiunea Mării Baltice și din regiunea Dunării prezintă deja rezultate încurajatoare.

Accesul la fondurile gestionate direct de Comisie

Coordonatorii naționali și tematici ai SMR ar trebui să încurajeze promotorii de proiecte relevanți (de exemplu, actorii de la nivel macroregional) să participe la mecanismele concurențiale (precum cererile de proiecte) publicate prin intermediul instrumentelor UE gestionate direct (de exemplu Orizont Europa, programul Europa digitală, LIFE, Erasmus, Programul privind piața unică 32 ).

Pentru a crește șansele de succes ale acestora, coordonatorii naționali și tematici ai SMR ar trebui să promoveze și să faciliteze accesul la expertiză națională/regională pentru a sprijini elaborarea de propuneri de înaltă calitate pentru cererile de proiecte.

Guvernanța SMR

Nivelul politic ar trebui să își consolideze poziția de lider al SMR prin:

·oferirea de orientări strategice solide;

·asigurarea coerenței între SMR și alte strategii și politici teritoriale/sectoriale naționale și transnaționale;

·asigurarea faptului că toți coordonatorii naționali și tematici ai SMR sunt împuterniciți în mod corespunzător și beneficiază de un mandat clar și de resurse adecvate;

·consolidarea guvernanței pe mai multe niveluri prin implicarea efectivă a părților interesate regionale/locale, a societății civile, inclusiv a tinerilor, în punerea în aplicare a SMR.

Reuniunile ministeriale/politice anuale care au loc în strânsă legătură cu forumurile anuale s-au dovedit a fi o practică bună valoroasă, care ar trebui luată în considerare în toate SMR. Reuniunile ministeriale anuale sunt foarte utile pentru a asigura asumarea responsabilității, pentru a lua decizii politice și pentru a oferi orientări strategice, de exemplu prin adoptarea unor declarații ministeriale/politice. Coordonatorii naționali și tematici ar trebui să fie împuterniciți să pună în aplicare deciziile luate și să raporteze cu privire la realizările obținute în cadrul următoarei reuniuni ministeriale anuale.

Pe baza experienței acumulate în Strategiile pentru regiunea Dunării și adriatico-ionică, toate SMR ar trebui să fie ajutate de o structură de asistență tehnică responsabilă pentru: sprijinirea președințiilor prin rotație și asigurarea continuității acțiunilor; punerea în aplicare a activităților de comunicare; sprijinirea coordonatorilor tematici și a grupurilor de coordonare; asigurarea coordonării în cadrul/între SMR și cu strategiile pentru bazinele maritime; facilitarea rețelelor de autorități (de management) responsabile cu programele și de promotori principali ai SMR; și coordonarea monitorizării și evaluării. Structura de asistență tehnică ar trebui să aibă o sursă stabilă de finanțare pentru a se asigura continuitatea. Programele de cooperare transnațională Interreg care acoperă teritoriul SMR (Marea Baltică, Dunărea, Marea Adriatică și Marea Ionică, spațiul alpin) ar trebui să joace un rol esențial.

Comunicarea SMR către părțile interesate și către public este de o importanță majoră. Activitatea în acest domeniu ar trebui continuată și extinsă în cadrul SMR și între acestea, printr-o comunicare direcționată mai eficient, prin exploatarea sinergiilor, prin îmbunătățirea coordonării și a armonizării.

Rolul SMR în politica de extindere a UE

Sinergiile mai strânse cu procesul de extindere sunt esențiale pentru sprijinirea perspectivei UE pentru Balcanii de Vest, în conformitate cu prioritatea UE „O Europă mai puternică pe plan internațional” și cu noua metodologie în materie de extindere 33 .

La nivel politic, schimbul și cooperarea ar trebui să fie instituite prin inițiative la nivel înalt în regiune, precum reuniunile la nivel înalt UE-Balcanii de Vest și alte inițiative de cooperare regională. Acest lucru va contribui la evitarea suprapunerilor, va permite o mai bună coordonare și va spori cooperarea regională cu scopul final de a avea un impact pozitiv mai puternic asupra vieții oamenilor din regiune.

Implicarea actuală, dintr-o poziție de egalitate, a Balcanilor de Vest în strategiile pentru regiunea Dunării și regiunea adriatico-ionică ar trebui consolidată în continuare, inclusiv prin asigurarea participării efective a acestora la punerea în aplicare a dublei tranziții ecologice și digitale. Autoritățile din țările participante din Balcanii de Vest ar trebui să aloce resurse suficiente care să le asigure participarea efectivă la structurile de guvernanță și la punerea în aplicare a SMR.

4. Concluzii

În circumstanțele excepționale actuale, generate de pandemia de COVID-19 și de criza economică care rezultă din aceasta, este nevoie mai mult ca niciodată de cooperare între țări și regiuni. Criza are consecințe economice, fiscale și sociale care nu pot fi gestionate de o singură țară. UE furnizează instrumente inovatoare și mijloace financiare extraordinare pentru „a reacționa și a se redresa”: pe termen scurt, pentru a reacționa și a repara daunele cauzate structurii europene de către izbucnirea pandemiei; pe termen mediu și lung, pentru a se redresa prin investiții într-o economie verde, digitală, rezilientă și solidară. Redresarea în urma crizei reprezintă o oportunitate majoră pentru modelarea Europei viitorului.

În acest context, SMR joacă un rol semnificativ în sprijinirea țărilor și regiunilor participante în vederea soluționării crizei economice prin punerea în aplicare a priorităților UE cum ar fi Pactul verde european, Strategia digitală europeană, „O economie în serviciul cetățenilor” și „O Europă mai puternică pe plan internațional” într-un mod coordonat. Turismul durabil, sprijinul acordat IMM-urilor, inovarea transnațională necesită o atenție deosebită.

Statele membre au acum o șansă unică de a promova includerea priorităților relevante ale SMR în programele naționale și regionale ale UE pentru perioada 2021-2027 (fondurile ESI, FEADR, IPA, IVCDCI). Acest lucru este esențial pentru a asigura punerea în aplicare coordonată a programelor și a SMR în macroregiuni.

Pentru ca SMR să contribuie în mod substanțial la redresarea economică pe termen mediu și lung și la prosperitatea țărilor participante, trebuie susținută intensificarea asumării responsabilității politice și a eforturilor.

Apendice: Harta strategiilor macroregionale ale UE

(1)

   Concluziile Consiliului privind Strategia UE pentru regiunea alpină (EUSALP), punctul (32): https://ec.europa.eu/regional_policy/sources/cooperate/macro_region_strategy/pdf/eusalp_coucil_conclusions_27112015.pdf . 

(2)

   Inițiativa pentru investiții ca reacție la coronavirus (CRII) și Inițiativa plus pentru investiții ca reacție la coronavirus (CRII+): https://ec.europa.eu/regional_policy/en/newsroom/coronavirus-response/ . 

(3)

    https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_20_940 .

(4)

    https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/european-green-deal_ro .

(5)

    https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/content/european-digital-strategy .

(6)

    https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/economy-works-people_ro . 

(7)

    https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/stronger-europe-world_ro . 

(8)

   Raportul HELCOM privind starea Mării Baltice ( http://stateofthebalticsea.helcom.fi/in-brief/summary-of-findings/ ) demonstrează clar că măsurile luate până în prezent în cadrul Strategiei pentru regiunea Mării Baltice, precum reducerea aporturilor de nutrienți (nitrați și fosfor), combaterea poluării și activitatea de protejare a biodiversității, au avut un impact pozitiv semnificativ asupra stării mediului din regiunea Mării Baltice.

(9)

   Fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI), Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA), Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI).

(10)

   SWD(2020) 59 final - https://danube-region.eu/wp-content/uploads/2020/04/EUSDR-ACTION-PLAN-SWD202059-final-1.pdf . 

(11)

   Informații complete referitoare la toate domeniile prioritare ale fiecărei SMR pot fi consultate în documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește acest raport.

(12)

    https://www.syke.fi/projects/hazbref .

(13)

    https://www.adrioninterreg.eu/index.php/2019/08/02/funded-projects-under-s-o-2-2/#toggle-id-3 .

(14)

    https://environmentalrisks.danube-region.eu/tisza-ministerial-meeting/ . 

(15)

    https://www.alpine-region.eu/results/28-alpine-states-and-regions-adopted-political-declaration-%E2%80%9Ealpine-green-infrastructure-%E2%80%93 . 

(16)

    https://www.alpine-region.eu/projects/re-search-alps .

(17)

    https://knowledgesociety.danube-region.eu/working-groups/wg-3-newly-established-danube-funding-coordination-network-dfcn/ . 

(18)

   Strategia maritimă pentru zona Oceanului Atlantic ( https://atlanticstrategy.eu/en ), Inițiativa pentru dezvoltarea durabilă a economiei albastre în Mediterana de Vest - WestMED ( https://www.westmed-initiative.eu/ ) și Agenda maritimă comună pentru Marea Neagră ( https://blackseablueconomy.eu/206/common-maritime-agenda-black-sea ).

(19)

    https://www.submariner-network.eu/blue-platform .

(20)

    https://www.italy-croatia.eu/web/beat/about-the-project .

(21)

    https://navigation.danube-region.eu/danube-ministers-of-transport-sign-again-conclusions-on-effective-waterway-rehabilitation-and-maintenance/ .

(22)

    http://www.fairwaydanube.eu/ .

(23)

    https://projects.interreg-baltic.eu/projects/scandriaR2act-2.html .

(24)

    https://superlng.adrioninterreg.eu/ .

(25)

    https://www.alpine-space.eu/projects/smartvillages/en/home .

(26)

   Programele de cooperare transnațională Interreg pentru regiunea Mării Baltice (FEDR 264 de milioane EUR), Interreg pentru regiunea Dunării (FEDR 222 de milioane EUR), Interreg pentru regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice (FEDR și IPA 99 de milioane EUR), Interreg pentru regiunea alpină (FEDR 117 milioane EUR).

(27)

   De exemplu, prin alocarea unui număr suplimentar de puncte în cererea de propuneri pentru proiectele de importanță macroregională sau cu impact macroregional.

(28)

   În perioada de raportare, datele obținute din programele finanțate din fonduri ESI, referitoare la sprijinul acordat SMR, nu sunt suficient de coerente pentru a fi agregate și ar trebui utilizate cu prudență. În documentul de lucru al serviciilor Comisiei este furnizată o sinteză.

(29)

   COM(2014) 284 final, privind guvernanța strategiilor macroregionale.

(30)

   Exemple: convenții maritime regionale, precum Convenția de la Barcelona pentru EUSAIR și HELCOM pentru EUSBSR sau convențiile regionale privind regiunile alpine și bazinele hidrografice, cum ar fi Convenția alpină pentru EUSALP, Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR) și Convenția privind Carpații pentru EUSDR.

(31)

    https://www.alpine-region.eu/pitch-your-project-2020 . 

(32)

   Pe baza propunerilor actuale ale Comisiei pentru programele din perioada 2021-2027.

(33)

   COM(2020) 57 final: Consolidarea procesului de aderare – O perspectivă credibilă de aderare la UE pentru Balcanii de Vest.

Top