EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52020DC0102

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR O nouă Strategie industrială pentru Europa

COM/2020/102 final

Bruxelles, 10.3.2020

COM(2020) 102 final

COMUNICARE A COMISIEI

O nouă Strategie industrială pentru Europa


1.Noul parcurs industrial al Europei

Europa a fost dintotdeauna leagănul industriei. Timp de secole, Europa a fost un deschizător de drumuri în domeniul inovării industriale și a contribuit la îmbunătățirea modului în care oamenii din întreaga lume produc, consumă și fac afaceri. Întemeindu-se pe o piață internă puternică, industria europeană contribuie de multă vreme la buna funcționare a economiei noastre, asigurând un trai stabil pentru milioane de persoane și creând platformele sociale în jurul cărora sunt construite comunitățile noastre.

Pe parcursul îndelungatei sale istorii, sectorul industrial și-a dovedit capacitatea de a declanșa schimbări. Și trebuie să procedeze la fel și acum, când Europa se angajează pe calea tranziției către neutralitatea climatică și poziția de lider în domeniul digital, într-o lume în continuă schimbare și din ce în ce mai imprevizibilă.

Dubla tranziție ecologică și digitală va afecta toate segmentele economiei, ale societății și ale industriei noastre. Aceste tranziții interconectate vor necesita noi tehnologii, precum și investiții și inovare, creând noi produse, servicii, piețe și modele de afaceri. Acestea vor contura noi tipuri de locuri de muncă inexistente încă și care necesită competențe pe care nu le avem deocamdată, favorizând totodată trecerea de la producția liniară la o economie circulară.

Tranzițiile menționate vor avea loc într-o perioadă de mutații geopolitice, care afectează natura concurenței. Europa trebuie, mai mult ca niciodată, să își facă auzită vocea, să își susțină valorile și să lupte pentru instituirea unor condiții de concurență echitabile. Este vorba de suveranitatea Europei. 

Amploarea și profunzimea, anvergura și viteza, natura și necesitatea acestei duble tranziții sunt fără precedent. Acest lucru se reflectă în Orientările politice ale președintei von der Leyen, în prioritățile stabilite de Parlamentul European și în Agenda strategică a Consiliului European pentru perioada 2019-2024. Pactul verde european 1 și recenta strategie a Comisiei intitulată Conturarea viitorului digital al Europei 2 au stabilit nivelul de ambiție, viteza și direcția de urmat pentru anii viitori.

Acum avem nevoie de un nou parcurs industrial pentru Europa, care să corespundă ambițiilor de astăzi și realităților de mâine. În centrul acestui demers se află capacitatea sectoarelor industriale ale Europei de a conduce dubla tranziție și de a stimula competitivitatea noastră. Industria nu își poate permite să se adapteze pur și simplu, ci trebuie să devină acum factorul de accelerare și catalizatorul schimbării și al inovării. Politica noastră industrială trebuie să contribuie la realizarea acestei ambiții.

Strategia industrială pentru Europa trebuie să reflecte valorile noastre și tradițiile economiei noastre sociale de piață. Ne vom baza pe punctele noastre forte: diversitatea și talentele noastre, valorile și modul nostru de viață, inovatorii și creatorii noștri. Avem nevoie de o politică industrială europeană bazată pe concurență, pe piețe deschise, pe cercetare și tehnologii de vârf la nivel mondial și o piață unică puternică, menită să elimine barierele și să reducă birocrația. Trebuie să ne opunem tentațiilor simpliste, care decurg din protecționism sau din denaturări ale pieței, fără a fi naivi atunci când ne confruntăm cu cazuri de concurență neloială.

Această strategie recunoaște forța și rolul Uniunii Europene, în principal ca factor de facilitare și de reglementare. Stabilirea cadrului și furnizarea de îndrumări politice și strategice sunt esențiale pentru a le oferi investitorilor, inovatorilor și industriei deopotrivă certitudinea necesară.

Noua noastră strategie industrială este antreprenorială atât ca atitudine, cât și prin acțiunile pe care le propune. Comisia este pregătită să elaboreze și să creeze soluții în comun cu sectoarele industriale, precum și cu partenerii sociali și cu toate celelalte părți interesate. Acest lucru va fi sprijinit printr-o nouă abordare a ecosistemelor industriale, ținând seama de toți actorii din cadrul unui lanț valoric. Aceasta este noua noastră abordare și reflectă nevoia de noi moduri de gândire și de lucru pentru a conduce dubla tranziție. 

Prezenta strategie ne arată direcția și calea pe care trebuie să o urmăm pentru a ajunge acolo. Aceasta prezintă viziunea a ceea ce dorim să realizăm până în 2030 și dincolo de această dată, precum și elementele fundamentale care ne vor ajuta să ne îndeplinim obiectivele. Într-o perioadă de tranziție și de schimbări majore pentru Uniunea noastră, iată o realitate imuabilă: Europa va fi întotdeauna leagănul industriei. Prin prezenta strategie, Comisia Europeană este pregătită să facă tot ce îi stă în putință pentru a se asigura că această afirmație rămâne valabilă mereu.

2.Industria Europei: azi și mâine

Industria este esențială pentru progresul și prosperitatea viitoare ale Europei. Aceasta reprezintă peste 20 % din economia UE și asigură locuri de muncă pentru aproximativ 35 de milioane de persoane, multe alte milioane de locuri de muncă fiind legate de sectorul industrial atât în interiorul UE, cât și în afara granițelor sale. 80 % din bunurile exportate provin din sectorul industrial, ceea ce reprezintă un motiv-cheie care justifică poziția UE ca furnizor și ca destinație de prim rang pentru investițiile străine directe la nivel mondial. Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) reprezintă peste 99 % din toate întreprinderile europene, din care marea majoritate sunt întreprinderi familiale; ele reprezintă coloana noastră vertebrală economică și socială 3 .

Industria europeană are un avantaj competitiv la nivel mondial în ceea ce privește produsele și serviciile cu valoare adăugată ridicată. Aceasta oferă un exemplu în privința respectării celor mai înalte standarde sociale, de muncă și de mediu, permițându-i Europei să își proiecteze valorile. Datorită unei capacități solide de inovare, Europa este, de asemenea, lider mondial în domeniul brevetelor pentru tehnologii verzi și în alte sectoare de înaltă tehnologie. Piața noastră unică le permite întreprinderilor europene, indiferent de dimensiunea lor, să inoveze, să se extindă și să angajeze mai multe persoane. Aceste puncte forte trebuie canalizate către asumarea rolului de lider în domenii în care UE rămâne încă în urmă, cum ar fi tehnologiile cloud și aplicațiile de date.

Industria europeană se transformă deja în mod semnificativ. Are loc o trecere accentuată de la produse la servicii și de la proprietatea exclusivă la proprietatea comună asupra produselor și a serviciilor. Presiunea exercitată asupra resurselor naturale antrenează deja o abordare mai circulară a industriei prelucrătoare. Datorită unor tehnologii disruptive, cum ar fi imprimarea 3D, Europa trebuie, de asemenea, să valorifice la maximum localizarea ca pe o oportunitate de a readuce în UE producția în anumite sectoare.

Pentru a transpune în realitate ambițiile, Europa are nevoie de o industrie care să devină mai verde și mai digitalizată, rămânând totodată competitivă pe scena mondială. Acest lucru va contribui la transformarea și la dezvoltarea industriilor tradiționale și a celor noi, la sprijinirea IMM-urilor și la stimularea sustenabilității noastre competitive în întreaga UE, ceea ce este la fel de important pentru servicii, precum și pentru bunuri.

Datorită economiei sociale de piață a Europei, creșterea economică merge mână în mână cu îmbunătățirea standardelor sociale și de viață și cu condiții bune de muncă. Pilonul european al drepturilor sociale va continua să fie busola noastră și să asigure faptul că dubla tranziție este echitabilă din punct de vedere social.

Datorită bazei sale industriale puternice, inovatoare și integrate, Europa este în măsură să își asume rolul de lider mondial.

2.1 O industrie competitivă și de vârf pe plan mondial

Realitățile geopolitice noi, aflate în continuă schimbare, au un efect profund asupra industriei europene. Concurența la nivel mondial, protecționismul, distorsiunile pe piață, tensiunile comerciale și provocările cu care se confruntă sistemul bazat pe norme sunt tot mai mari. Apar noi puteri și noi concurenți. Partenerii mai consacrați aleg noi căi. Alături de incertitudinea economică la nivel mondial ce se profilează la orizont, aceste tendințe creează noi provocări pentru industria europeană, pe fondul dublei tranziții ecologice și digitale pe care și-o asumă.

Confruntată cu aceste dificultăți, răspunsul Europei nu poate fi acela de a ridica mai multe obstacole, de a proteja industriile necompetitive sau de a urma exemplul politicilor protecționiste ori cu efecte de denaturare adoptate în alte părți ale lumii. Competitivitatea presupune concurență – atât pe plan intern, cât și la scară mondială. Sunt necesare condiții adecvate pentru ca antreprenorii să își transpună ideile în acțiuni și pentru ca întreprinderile de toate dimensiunile să prospere și să se dezvolte.

În același timp, UE trebuie să fie în măsură să își consolideze propriile interese strategice peste hotare grație impactului său economic și al diplomației. UE trebuie să valorifice impactul, anvergura și integrarea pieței sale unice pentru a fixa standarde la nivel mondial. Capacitatea de a crea standarde globale de înaltă calitate, care să poarte marca valorilor și a principiilor Europei, va consolida autonomia noastră strategică și competitivitatea noastră industrială.

De asemenea, Europa va continua să se bazeze pe un comerț liber și echitabil cu parteneri din întreaga lume. Sistemul comercial multilateral, bazat pe norme, și Organizația Mondială a Comerțului sunt indispensabile pentru a asigura piețe deschise și condiții de concurență echitabile. UE își va continua eforturile de susținere, actualizare și îmbunătățire a sistemului comercial mondial, astfel încât acesta să fie pregătit să abordeze provocările de astăzi și realitățile de mâine.

2.2 O industrie care pregătește terenul pentru neutralitatea climatică

Pactul verde european este noua strategie de creștere a Europei. În centrul său se află obiectivul de a deveni, până în 2050, primul continent neutru din punct de vedere climatic din lume.

Industria are un rol important de jucat în privința a ceea ce se dovedește a fi cea mai mare provocare și totodată cea mai mare oportunitate a vremurilor noastre. Toate lanțurile valorice industriale, inclusiv sectoarele mari consumatoare de energie, vor avea de jucat un rol esențial. Acestea vor trebui să depună eforturi pentru reducerea propriilor amprente de carbon, dar și pentru accelerarea tranziției prin furnizarea de soluții tehnologice curate și la prețuri accesibile și prin dezvoltarea de noi modele de afaceri.

Pentru a deveni mai competitivă pe măsură ce devine mai verde și mai circulară, industria va avea nevoie de o aprovizionare sigură cu energie curată și la prețuri accesibile, precum și de materii prime. Creșterea investițiilor în cercetare, inovare, dezvoltare și infrastructură modernă va contribui la dezvoltarea unor noi procese de producție și, totodată, la crearea de locuri de muncă.

În spiritul antreprenorial al prezentei strategii, instituțiile UE, statele membre, regiunile, industria și toți ceilalți actori relevanți ar trebui să colaboreze pentru a crea piețe-lider în domeniul tehnologiilor curate și pentru a se asigura că industria noastră se află în prima linie la nivel mondial. Politicile de reglementare, achizițiile publice, concurența loială și implicarea deplină a IMM-urilor vor fi esențiale pentru realizarea acestui deziderat.

Eforturile depuse ar trebui să fie sprijinite de politici la nivelul UE și la nivel național, precum și de sectorul privat. Cei care iau inițiativa și sunt cei mai rapizi vor avea un avantaj competitiv mai mare.

2.3O industrie care să contureze viitorul digital al Europei

Tehnologiile digitale schimbă imaginea industriei și modul în care facem afaceri. Ele creează noi modele de afaceri, îi permit industriei să fie mai productivă, să ofere lucrătorilor noi competențe și să sprijine decarbonizarea economiei noastre. Sectorul digital va contribui, de asemenea, la Pactul verde european, atât ca sursă de soluții tehnologice curate, cât și prin reducerea propriei sale amprente de carbon.

Prin Strategia sa privind conturarea viitorului digital al Europei, Comisia și-a prezentat viziunea cu privire la modul în care Europa își poate păstra suveranitatea tehnologică și digitală și poate fi liderul mondial în domeniul digital. Recunoscând că este crucial să se țină seama de scalabilitatea unei economii digitalizate, consolidarea pieței unice digitale va sta la baza tranziției Europei.

De asemenea, Europa trebuie să își intensifice investițiile în cercetare și implementarea tehnologiei, în domenii precum inteligența artificială, tehnologia 5G, analiza datelor și a metadatelor. În 2018, doar aproximativ una din zece companii din UE analiza volume mari de date, în timp ce doar una din patru utiliza servicii de cloud computing.

Astfel cum se prevede în recenta Strategie europeană privind datele 4 a Comisiei, Europa are nevoie de un cadru care să le permită întreprinderilor să creeze, să regrupeze și să utilizeze date pentru a îmbunătăți produsele și a concura pe plan internațional, astfel încât valorile noastre, precum și drepturile și viața privată a tuturor părților să fie respectate.

De asemenea, UE trebuie să își consolideze capacitatea industrială în infrastructurile digitale critice. Lansarea cu succes a unei rețele 5G extrem de securizate, de ultimă generație, va fi un catalizator major pentru viitoarele servicii digitale și va constitui elementul central al valului de date industriale. Europa trebuie să investească acum dacă dorește să fie în prima linie în domeniul rețelelor 6G.

În spiritul antreprenorial al prezentei strategii industriale, Europa trebuie să își reunească forțele pentru a face la nivel colectiv ceea ce nimeni nu poate face de unul singur. Exemple recente în acest sens au demonstrat potențialul și valoarea acestei abordări. Europa găzduiește în prezent unul dintre primele trei cele mai rapide supercalculatoare din lume și a inversat tendința descendentă a microelectronicii.

Europa are toate atuurile necesare pentru a se situa în fruntea acestei noi curse tehnologice și trebuie să își pună în valoare punctele forte, și anume baza industrială solidă, cercetarea de înaltă calitate, lucrătorii calificați, ecosistemul dinamic de întreprinderi nou-înființate, infrastructura matură și poziția de lider în domeniul utilizării datelor industriale.

3.Elementele fundamentale ale transformării industriale a Europei

Cei trei factori determinanți menționați mai sus arată amploarea procesului de transformare pe care îl va cunoaște Europa. Este nevoie de o generație pentru a transforma un sector industrial și toate lanțurile valorice care îl alcătuiesc. Dar într-un mediu competitiv și dinamic, nu avem timp de irosit. Următorii cinci ani vor fi decisivi pentru a stabili condițiile favorabile adecvate pentru această tranziție.

La baza strategiei industriale se află o serie de elemente fundamentale pentru transformarea industrială a Europei. Unele dintre acestea reînnoiesc sau extind abordările existente în ceea ce privește inovarea, investițiile, standardele sau crearea de condiții de concurență echitabile. Alte elemente reflectă necesitatea unor noi modalități de lucru pentru ca Europa să își consolideze industria în vederea tranzițiilor, fie că este vorba de competențe, fie de circularitate.

Elementele fundamentale reflectă faptul că nu există nicio soluție miraculoasă sau separată – ele sunt interconectate și se consolidează reciproc. Însă acestea reflectă și faptul că, deși se pot realiza multe lucruri la nivel european pentru a favoriza și a oferi certitudine, multe dintre pârghii se află în mâinile altora. Prin urmare, o abordare bazată pe parteneriat va fi esențială.

3.1 Asigurarea certitudinii pentru sectorul industrial: o piață unică aprofundată și mai digitalizată

Grație pieței noastre unice, întreprinderile din UE beneficiază de o rampă de lansare pentru a concura la nivel mondial. Oferind un spațiu și o scală de reglementare comune, piața unică este factorul determinant al competitivității și facilitează integrarea întreprinderilor de toate dimensiunile în lanțurile valorice europene și globale.

Pentru a-i permite pieței unice să propulseze sectoarele noastre industriale, legislația trebuie să fie pusă în aplicare și respectată la toate nivelurile. Planul de acțiune privind asigurarea respectării normelor privind piața unică 5 , adoptat astăzi, prezintă propuneri concrete de consolidare a eforturilor comune în acest domeniu, vizând în special crearea unui grup operativ privind asigurarea respectării normelor pieței unice. Conform Raportului privind barierele existente pe piața unică 6 , este necesar să se elimine barierele cu care se confruntă întreprinderile atunci când vând bunuri sau, într-o măsură și mai mare, atunci când furnizează servicii la nivel transfrontalier. Consolidarea armonizării fiscale ar contribui la eliminarea unuia dintre principalele obstacole cu care se confruntă întreprinderile atunci când desfășoară activități transfrontaliere, și anume prin transpunerea în realitate a unei baze fiscale consolidate comune a societăților.

Legislația privind piața unică trebuie, de asemenea, revizuită și actualizată pentru a se asigura că este adecvată pentru era digitală. Printre demersurile necesare se numără revizuirea normelor UE privind siguranța produselor, punerea în aplicare a Strategiei europene privind datele și adoptarea actului legislativ privind serviciile digitale.

De asemenea, va fi esențială o abordare „de la IMM la IMM”. Creșterea numărului de IMM-uri tinere și competente în folosirea noilor tehnologii poate ajuta întreprinderile industriale consacrate să își adapteze modelele de afaceri și să dezvolte noi forme de muncă pentru era digitală. Aceasta a creat deja noi oportunități, iar întreprinderile nou-înființate ar trebui sprijinite pentru a contribui la construirea economiei platformelor. Însă noile forme de muncă trebuie să fie corelate cu forme moderne și îmbunătățite de protecție, inclusiv pentru persoanele care lucrează pe platforme online.

Piața unică depinde de existența unor sisteme robuste și funcționale de standardizare și certificare. Acestea contribuie la creșterea dimensiunii piețelor și oferă securitate juridică. Dezvoltarea de noi standarde și reglementări tehnice, cuplate cu participarea sporită a UE în cadrul organismelor internaționale de standardizare, va fi esențială pentru impulsionarea competitivității industriei. 

De asemenea, UE trebuie să se asigure că politica sa privind proprietatea intelectuală contribuie la menținerea și la consolidarea suveranității tehnologice a Europei, precum și la promovarea unor condiții de concurență echitabile la nivel mondial. Proprietatea intelectuală contribuie la determinarea valorii de piață și a competitivității întreprinderilor europene, și anume imobilizările lor necorporale, cum ar fi mărcile, desenele sau modelele, brevetele, datele, know-how-ul și algoritmii. Este esențial să se instituie politici inteligente în materie de proprietate intelectuală pentru a ajuta toate întreprinderile să crească, să creeze locuri de muncă și să protejeze și dezvolte ceea ce le face să fie unice și competitive.

Politica independentă a UE în domeniul concurenței a slujit bine cauza Europei, contribuind la crearea unor condiții de concurență echitabile, la stimularea inovării și la oferirea mai multor opțiuni pentru consumatori. Concurența le este extrem de prielnică întreprinderilor noastre, permițându-le să rămână competitive pe plan mondial. Într-o lume aflată în schimbare rapidă și într-o perioadă în care Europa se angajează pe calea dublei sale tranziții majore, ar trebui să ne asigurăm că normele în materie de concurență rămân adecvate pentru lumea de astăzi.

Ținând seama de aceste aspecte, Comisia revizuiește în prezent cadrul de concurență al UE, analizând modul în care sunt aplicate normele actuale în materie de concurență, în special în ceea ce privește măsurile reparatorii în materie de antitrust, examinând totodată dacă normele care reglementează acordurile orizontale și verticale și comunicarea privind definirea pieței continuă să fie adecvate scopului. Comisia va examina, de asemenea, modalitatea de îmbunătățire a detectării cazurilor și de accelerare a investigațiilor. Comisia va utiliza sondajele sectoriale în piețele noi și în cele emergente care modelează economia și societatea noastră.

Evaluarea în curs a controlului concentrărilor economice și verificarea „adecvării diferitelor orientări privind ajutoarele de stat fac, de asemenea, parte din această revizuire. Normele privind ajutoarele de stat asigură condiții de concurență echitabile în Europa, evitând o cursă fratricidă pentru subvenții și sprijinind obiective importante de interes public. Comisia se va asigura că vor fi instituite, în 2021, norme revizuite privind ajutoarele de stat într-o serie de domenii prioritare, inclusiv în sectorul energetic și al ajutoarelor de mediu.

Transformarea obiectivelor în realitate

ÆPlanul de acțiune privind asigurarea respectării normelor privind piața unică și Raportul privind barierele existente pe piața unică, adoptate astăzi.

ÆInstituirea unui grup operativ privind asigurarea respectării normelor privind piața unică, alcătuit din reprezentanți ai statelor membre și ai Comisiei.

ÆStrategia pentru IMM-uri pentru o Europă sustenabilă și digitală, adoptată astăzi.

ÆEvaluarea, revizuirea și, dacă este necesar, adaptarea normelor UE în materie de concurență începând din 2021, inclusiv evaluarea în curs a controlului concentrărilor economice și verificarea adecvării orientărilor privind ajutoarele de stat.

ÆPlanul de acțiune privind proprietatea intelectuală pentru evaluarea necesității de a îmbunătăți cadrul juridic, pentru asigurarea unei utilizări inteligente a proprietății intelectuale și pentru combaterea mai eficientă a furtului de proprietate intelectuală.

ÆAcțiunile subsecvente Strategiei europene privind datele pentru dezvoltarea unei economii a datelor la nivelul UE, inclusiv lansarea unor spații europene comune ale datelor în sectoare și lanțuri valorice specifice.

ÆActul legislativ privind serviciile digitale pentru actualizarea și consolidarea cadrului juridic pentru o piață unică în domeniul serviciilor digitale.

ÆInițiativa privind îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru lucrătorii pe platforme online.


3.2 Menținerea unor condiții de concurență echitabile la nivel mondial

Deschiderea economiei europene se află la baza prosperității și a competitivității sale. Deși industria UE este puternic integrată în lanțurile valorice globale și funcționează la nivel mondial, UE nu ar trebui să fie naivă în fața amenințărilor la adresa concurenței loiale și a comerțului.

UE depune eforturi pentru a menține piețele deschise, prin încheierea de tranzacții comerciale cu țări sau regiuni partenere sau prin activitatea desfășurată în cadrul forurilor internaționale pentru a institui norme care să funcționeze pentru toți. Trebuie să continuăm să adoptăm o abordare europeană coordonată pentru a asigura schimburi comerciale reciproc avantajoase și pentru a depăși eventualele obstacole care împiedică întreprinderile noastre să aibă un acces corespunzător la alte piețe de pe mapamond. Aceasta include combaterea sistemelor de planificare fiscală agresivă care creează condiții de concurență inechitabile.

UE își va valorifica pe deplin întregul set de mecanisme de apărare comercială. Până la jumătatea anului 2020, Comisia va analiza cele mai bune modalități de consolidare a mecanismelor și a instrumentelor antisubvenții, și anume în Cartea albă privind un instrument pentru subvențiile străine, care va aborda efectele de denaturare cauzate de subvențiile străine în cadrul pieței unice. Aceste demersuri vor fi urmate de o propunere de instrument juridic în 2021.

Această denaturare este adesea asociată cu lipsa accesului reciproc al întreprinderilor europene pe piețele din țările de origine ale întreprinderilor străine, deținute de stat. În special, piețele de achiziții publice din UE sunt în majoritate deschise întreprinderilor din țările în care întreprinderile din UE sunt discriminate sau se confruntă cu închiderea definitivă a piețelor. Prin urmare, Cartea albă va aborda și problema accesului întreprinderilor străine, deținute de stat, la piețele de achiziții publice și la finanțarea UE. Un acord rapid cu privire la propunerea de Instrument pentru achiziții publice internaționale va fi, de asemenea, esențial pentru a combate lipsa de reciprocitate și pentru a-i conferi UE o putere de negociere suplimentară.

Industria europeană nu ar trebui să se confrunte cu o concurență neloială din partea unor concurenți din întreaga lume care se conformează unor standarde sau principii diferite, cum ar fi în domeniul climei. Un nou responsabil cu aplicarea dispozițiilor în materie comercială va depune eforturi pentru a îmbunătăți conformitatea și asigurarea respectării acordurilor noastre comerciale și va informa cu regularitate Parlamentul European. Comisia va propune ca respectarea Acordului de la Paris să constituie un element esențial pentru toate viitoarele acorduri comerciale cuprinzătoare.

Este, de asemenea, crucial să se instituie controale vamale consolidate pentru a se asigura că produsele importate respectă normele UE.

Transformarea obiectivelor în realitate

ÆAdoptarea, până la jumătatea anului 2020, a Cărții albe privind un instrument pentru subvențiile străine, luând, de asemenea, în considerare accesul întreprinderilor străine la achizițiile publice și la finanțarea din partea UE.

ÆConsolidarea normelor globale privind subvențiile pentru industrie în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului.

ÆAdoptarea rapidă a Instrumentului pentru achiziții publice internaționale.

ÆAdoptarea, în 2020, a Planului de acțiune privind uniunea vamală pentru consolidarea controalelor vamale, inclusiv o propunere legislativă de ghișeu unic al UE care să permită desfășurarea unor procese de vămuire pe deplin digitale la frontieră.


3.3 Sprijinirea industriei în tranziția către neutralitatea climatică

Pe măsură ce Europa trece la neutralitatea climatică, anumite sectoare vor trebui să întreprindă schimbări mai ample și mai transformatoare decât altele. Industriile mari consumatoare de energie sunt indispensabile pentru economia europeană, iar alte sectoare depind de ele. Prin urmare, modernizarea și decarbonizarea industriilor mari consumatoare de energie trebuie să fie o prioritate absolută.

Pactul verde european stabilește obiectivul de a crea noi piețe pentru produsele neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei și circulare, cum ar fi oțelul, cimentul și produsele chimice de bază. Pentru a impulsiona schimbările, Europa are nevoie de procese industriale noi și de tehnologii mai curate vizând reducerea costurilor și îmbunătățirea stadiului de pregătire pentru introducerea pe piață.

De exemplu, Comisia va sprijini tehnologiile revoluționare legate de producția nepoluantă a oțelului, antrenând un proces de producție a oțelului fără emisii de dioxid de carbon. Fondul pentru inovare EU ETS va contribui la implementarea altor proiecte inovatoare la scară largă pentru a sprijini produsele curate în toate sectoarele mari consumatoare de energie.

O nouă strategie pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice va contribui la protecția mai eficientă a populației și a mediului înconjurător împotriva substanțelor chimice periculoase și va încuraja inovarea în acest sector în vederea dezvoltării de alternative sigure și sustenabile.

Europa trebuie să abordeze și sustenabilitatea produselor pentru construcții și să îmbunătățească eficiența energetică și performanța de mediu a activelor construite. Un mediu construit mai sustenabil va fi esențial pentru tranziția Europei către neutralitatea climatică.

Pe măsură ce tranziția se accelerează, Europa trebuie să se asigure că nimeni nu este lăsat în urmă. Propunerea privind noul Mecanism pentru o tranziție justă 7 va mobiliza 100 de miliarde EUR pentru a asigura o tranziție echitabilă pentru regiunile cu emisii ridicate de dioxid de carbon, în timp ce acestea continuă să își transforme industriile și economiile.

Reducerea emisiilor în toate sectoarele industriale va depinde de principiul „eficiența energetică pe primul loc” și de o ofertă sigură și suficientă de energie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, la prețuri competitive. Acest lucru va necesita o planificare și investiții în tehnologii, capacități și infrastructuri de producție cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Vom avea nevoie de o abordare mai strategică a industriilor aferente energiei din surse regenerabile, cum ar fi energia eoliană offshore, și a lanțului de aprovizionare care stă la baza acestora. Acest lucru va contribui, de asemenea, la adaptarea creșterii substanțiale a cantității de energie electrică necesară pentru dubla tranziție și ar trebui să fie sprijinit prin eforturi depuse în sensul unei mai bune conectări a sistemelor de energie electrică din Europa pentru a spori securitatea aprovizionării cu energie electrică și pentru a integra mai multe surse regenerabile de energie.

Ca parte a acestui demers, toți purtătorii de energie, inclusiv de energie electrică, de gaze naturale și de combustibili lichizi, vor trebui să fie utilizați în mod mai eficace prin conectarea diferitelor sectoare. Acesta va fi obiectivul unei noi strategii pentru o integrare sectorială inteligentă, care va prezenta, de asemenea, viziunea Comisiei privind hidrogenul curat. Utilizarea rețelelor energetice transeuropene va sprijini, de asemenea, tranziția către neutralitatea climatică.

Ar trebui să se pună un accent deosebit și pe sectoarele industriale ale mobilității sustenabile și inteligente. Acestea au atât responsabilitatea, cât și potențialul de a impulsiona dubla tranziție, de a sprijini competitivitatea industrială a Europei și de a îmbunătăți conectivitatea. Este, în special, cazul industriilor auto, aerospațiale, feroviare și al construcțiilor navale, precum și al combustibililor alternativi și al mobilității inteligente și conectate.

Menținerea în avangarda cercetării și a inovării, extinderea rapidă a infrastructurii necesare și furnizarea unor stimulente solide, inclusiv în ceea ce privește achizițiile publice, vor fi esențiale pentru a se asigura că industriile europene din domeniul mobilității își mențin poziția de lider tehnologic la nivel mondial. Întregul lanț valoric al sectorului trebuie să contribuie la elaborarea de noi standarde internaționale pentru o mobilitate sigură, sustenabilă, accesibilă, securizată și rezilientă. Strategia cuprinzătoare pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă va propune măsuri cuprinzătoare care să contribuie la valorificarea la maximum a potențialului acestui sector.

În cazul în care persistă diferențe ale nivelurilor de ambiție la scară mondială, Comisia va propune, în 2021, un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon pentru a reduce riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, în deplină concordanță cu normele OMC. Acest demers ar trebui să fie sprijinit prin consolidarea instrumentelor noastre actuale de combatere a relocării emisiilor de dioxid de carbon.

Transformarea obiectivelor în realitate

ÆStrategia pentru o integrare sectorială inteligentă.

ÆUn spațiu european comun al datelor privind energia va exploata potențialul datelor pentru a consolida capacitatea de inovare a sectorului energetic.

ÆLansarea Platformei pentru o tranziție justă menită să ofere sprijin tehnic și consiliere regiunilor și industriilor cu emisii ridicate de dioxid de carbon.

ÆStrategia UE privind producția nepoluantă a oțelului și Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice.

ÆRevizuirea Regulamentului privind rețeaua energetică transeuropeană.

ÆStrategia UE privind energia din surse regenerabile offshore.

ÆStrategia cuprinzătoare pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă.

ÆInițiativa „Valul de renovări ale clădirilor” și Strategia privind mediul construit.

ÆMecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon pentru a reduce relocarea emisiilor de dioxid de carbon, în deplină concordanță cu normele OMC.



3.4 Crearea unei economii mai circulare

În conformitate cu noua strategie de creștere a Europei, prin care se restituie mai mult decât se extrage, industria europeană trebuie să joace un rol de lider în tranziția ecologică. Aceasta vizează reducerea amprentei sale de carbon și a amprentei de materiale, precum și integrarea circularității în întreaga economie.

În acest scop, trebuie să ne îndepărtăm de modelul secular de producție care constă în a ne baza pe resursele din sol pentru a fabrica produse pe care apoi le folosim și le aruncăm. Trebuie să revoluționăm modul în care proiectăm, confecționăm, folosim și eliminăm lucrurile, prin stimularea industriei noastre.

Această abordare mai circulară va asigura o industrie mai curată și mai competitivă, prin diminuarea impactului asupra mediului, prin reducerea concurenței pentru resurse limitate și a costurilor de producție. Modelul de afaceri este la fel de puternic ca imperativul de mediu și cel moral. Aplicarea principiilor economiei circulare în toate sectoarele și industriile are potențialul de a crea 700 000 de noi locuri de muncă în întreaga UE până în 2030, dintre care multe în IMM-uri.

UE este deja bine plasată în acest domeniu și ar trebui să se concentreze acum pe consolidarea avantajului primului venit. Noul plan de acțiune privind economia circulară 8 propune o serie de măsuri care să îi permită industriei UE să valorifice aceste oportunități. 

În centrul acestuia se află un nou cadru de politică privind sustenabilitatea produselor, care va stabili principii de sustenabilitate pentru toate produsele, contribuind la creșterea competitivității industriei europene. Se va acorda prioritate grupurilor de produse cu impact puternic, iar acțiunile urmând a fi întreprinse vor include inițiativa privind încărcătorul comun, o inițiativă pentru circularitate în domeniul electronicii, cerințe de sustenabilitate pentru baterii și noi măsuri în sectorul produselor textile.

Planul de acțiune include, de asemenea, măsuri care să le permită consumatorilor să joace un rol mai activ în economia circulară. Consumatorii ar trebui să primească informații fiabile și relevante pentru a alege produse reutilizabile, durabile și reparabile. Comisia va propune modalități de îmbunătățire a drepturilor și a protecției consumatorilor, inclusiv prin acțiuni în favoarea unui „drept la reparații” pentru consumatori.

Autoritățile publice, inclusiv instituțiile UE, ar trebui să conducă prin puterea exemplului alegând bunuri, servicii și lucrări ecologice. Prin această procedură de achiziții publice verzi, ele pot contribui la orientarea către un consum și o producție durabile. Comisia va propune noi acte legislative și noi orientări privind achizițiile publice verzi.

Transformarea obiectivelor în realitate

ÆPlanul de acțiune privind economia circulară adoptat în paralel cu prezenta strategie, inclusiv un nou cadru de politică privind sustenabilitatea produselor.

ÆNoul cadru de reglementare pentru promovarea sustenabilității în ceea ce privește bateriile.

ÆStrategia UE pentru industria textilă.

ÆInițiativa pentru circularitate în domeniul electronicii.

ÆCapacitarea consumatorilor pentru a juca un rol activ în economia circulară, printr-o mai bună informare cu privire la produse și prin îmbunătățirea drepturilor lor.




3.5 Integrarea spiritului inovării industriale

Întreprinderile europene și-au văzut cota globală a cheltuielilor de cercetare și dezvoltare în declin în ultimii cinci ani, în timp ce cota omologilor lor din SUA și din China a crescut. Cheia abordării acestei tendințe va fi deblocarea de investiții în inovare, cu înțelegerea aspectelor asupra cărora dorim să ne concentrăm și a traiectoriei clare către piață, pentru a dobândi anvergura necesară. În acest context, IMM-urile ar trebui stimulate și sprijinite să inoveze și să aducă idei pe piață.

Cursa mondială aferentă dublei tranziții se va baza din ce în ce mai mult pe știința de frontieră și pe stăpânirea tehnologiilor de tip „deep tech”. Următoarea eră a industriei va fi o eră în care lumea fizică, cea digitală și cea biologică se reunesc. Dacă Europa dorește să conducă dubla tranziție, strategia industrială trebuie să fie, în esență, o strategie privind inovarea în industrie. 

Acest lucru implică de asemenea că, pe măsură ce se intensifică investițiile în cercetarea și inovarea disruptive și revoluționare, trebuie să acceptăm eșecurile ce pot apărea pe parcurs. Astfel putem învăța, ne putem adapta și, dacă este necesar, putem să ne resetăm abordarea astfel încât să ne permită să avansăm. Trebuie să ne schimbăm mentalitatea și să trecem de la aversiunea față de risc la toleranța față de eșecuri. Acest lucru trebuie să se reflecte în toate domeniile, iar inovarea ar trebui să fie integrată în procesul nostru de elaborare a politicilor. În cadrul activității noastre privind o mai bună reglementare și prognoză strategică, ne vom asigura că politicile sunt favorabile inovării.

Sectoarele industriale ar trebui să fie invitate și stimulate să își definească propriile foi de parcurs pentru neutralitatea climatică sau pentru poziția de lider în domeniul digital. Acestea ar trebui să fie facilitate de cercetare și competențe de înaltă calitate și să fie sprijinite de UE. O serie de sectoare au adoptat deja această abordare de la lansarea Pactului verde european. În spiritul antreprenorial și al elaborării în comun a acestei strategii, ar trebui ca acest demers să fie sprijinit prin parteneriate public-privat, pentru a ajuta industria să dezvolte tehnologiile care să îi permită să își îndeplinească obiectivele, așa cum s-a întâmplat cu succes în alianțele industriale.

Consiliul european pentru inovare, care va fi pe deplin funcțional în 2021, va urmări, de asemenea, să valorifice la maximum baza de cercetare puternică a Europei. Acesta va identifica următoarea generație de tehnologii, va accelera aplicarea lor comercială și le va ajuta să sprijine dezvoltarea rapidă a întreprinderilor nou-înființate.

Piața unică trebuie să își aducă, de asemenea, contribuția în această privință prin stimularea inovării astfel încât să se valorifice la maximum economiile de scară, de viteză și de gamă. Ar trebui să se încurajeze inovarea și experimentarea „bazate pe realitatea zonei”. Acest lucru le-ar permite regiunilor să dezvolte și să testeze soluții noi în asociere cu IMM-urile și consumatorii, întemeindu-se pe caracteristicile, pe punctele forte și pe domeniile de specializare locale ale fiecăreia în parte. Noile tehnologii și soluții ar putea fi testate în asociere cu factorii de decizie politică și cu autoritățile de reglementare pentru a permite instituirea unor modele de afaceri inovatoare.

Odată testate și îmbunătățite, aceste soluții pot fi extinse la piețele europene și la cele mondiale, asigurându-se faptul că UE rămâne un lider în acest domeniu. Centrele de inovare digitală, care funcționează ca niște ghișee unice în ceea ce privește accesul întreprinderilor la testarea tehnologică, reprezintă o bună platformă de valorificare a acestora.

Transformarea obiectivelor în realitate

ÆComunicarea privind viitorul cercetării și al inovării și Spațiul european de cercetare pentru a identifica o nouă abordare a inovării și pentru a se asigura că bugetul UE este utilizat cu un impact maxim.

ÆLansarea de parteneriate public-privat în cadrul programului Orizont Europa.



3.6 Calificare și recalificare

O industrie competitivă depinde de recrutarea și de menținerea unei forțe de muncă calificate. Având în vedere că dubla tranziție capătă un ritm tot mai susținut, Europa va trebui să se asigure că educația și formarea țin pasul cu aceasta. Transpunerea în practică a învățării pe tot parcursul vieții pentru toată lumea va deveni cu atât mai importantă: numai în următorii cinci ani, 120 de milioane de europeni vor trebui să își perfecționeze competențele sau să se recalifice.

Acest lucru reflectă importanța competențelor pentru dubla tranziție și oportunitățile pe care aceasta le poate crea pentru oameni. Se preconizează că trecerea la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon va duce la crearea a peste 1 milion de locuri de muncă până în 2030, în timp ce în Europa există deja 1 milion de posturi vacante pentru experții în tehnologia digitală. În același timp, 70 % dintre întreprinderi declară că își amână investițiile, deoarece nu reușesc să găsească persoanele având competențele adecvate.

Pentru lucrătorii din industrie, digitalizarea, automatizarea și progresele în materie de inteligență artificială vor necesita o schimbare fără precedent în panoplia lor de competențe. Reconversia profesională și recalificarea trebuie să fie o componentă importantă a economiei noastre sociale de piață. Sistemele noastre de învățământ superior și profesional vor trebui să formeze, la rândul lor, un număr mai mare de oameni de știință, ingineri și tehnicieni, aceștia urmând a fi angajați ulterior pe piața forței de muncă. Un demers mai eficient de atragere a competențelor și a talentelor din străinătate va contribui, de asemenea, la abordarea nevoilor pieței forței de muncă din UE.

În cursa mondială pentru talente, Europa trebuie să își sporească investițiile în competențe, iar învățarea pe tot parcursul vieții ar trebui să devină o realitate. Pentru a face acest lucru este necesar ca industria, statele membre, partenerii sociali și alte părți interesate să întreprindă acțiuni colective, prin intermediul unui nou „Pact privind competențele”, care să contribuie la perfecționarea și la recalificarea lucrătorilor și care să deblocheze investiții publice și private în forța de muncă. Pactul va pune accentul pe sectoarele cu un potențial de creștere ridicat pentru Europa sau pe cele care suferă schimbări majore. Spațiul european al educației va sprijini, la rândul său, aceste eforturi.

Este, de asemenea, esențial să existe un echilibru mai bun între femei și bărbați în sectoarele industriale, mai precis prin încurajarea femeilor să studieze știința, tehnologia, ingineria și matematica, să ia în considerare o carieră în sectorul tehnologic și să investească în competențele digitale, îmbunătățind astfel echilibrul de gen în ceea ce privește înființarea și conducerea întreprinderilor.

Transformarea obiectivelor în realitate

ÆActualizarea, în 2030, a Agendei pentru competențe în Europa, inclusiv o recomandare privind educația și formarea profesională.

ÆLansarea unui Pact european privind competențele.

ÆComunicarea privind un cadru strategic aferent spațiului european al educației.

ÆPlanul de acțiune pentru educația digitală.

ÆPunerea în aplicare a Strategiei UE privind egalitatea de gen, adoptată în martie 2020.


3.7 Investițiile în tranziție și finanțarea acesteia

Multe dintre viitoarele programe ale UE, cum ar fi Orizont Europa, programul Europa digitală, programul privind piața unică, Fondul pentru inovare, InvestEU, Fondul social european, Fondul european de apărare și Programul spațial al UE, precum și toate fondurile structurale și de investiții europene vor contribui la promovarea competitivității industriei UE. Un acord rapid cu privire la următorul buget pe termen lung este esențial pentru viitorul industriei noastre.

Într-o perioadă în care finanțele publice sunt sub presiune, vom avea nevoie de noi modalități de deblocare a investițiilor private. Printre acestea se numără mobilizarea și combinarea fondurilor UE cu cele ale statelor membre și ale altor parteneri instituționali, precum și atragerea investitorilor privați. InvestEU și Planul de investiții al Pactului verde european vor contribui la deblocarea investițiilor private, acolo unde este necesar. Banca Europeană de Investiții și băncile și instituțiile naționale de promovare vor juca un rol important.

Mobilizarea investițiilor private și a finanțelor publice este extrem de importantă în cazurile în care există eșecuri ale pieței, cu precădere în ceea ce privește implementarea pe scară largă a tehnologiilor inovatoare.
Proiectele importante de interes european comun (PIIEC) sunt unul dintre instrumentele care și-au dovedit viabilitatea în acest domeniu. Statele membre pot recurge la PIIEC pentru a-și pune în comun resursele financiare, pentru a acționa rapid și pentru a conecta actorii potriviți de-a lungul lanțurilor valorice esențiale. Aceste proiecte sunt un catalizator pentru investiții și le permit statelor membre să finanțeze proiecte de inovare la scară largă, în eventualitatea apariției unor eșecuri ale pieței. Pornind de la experiența dobândită cu PIIEC recente, Comisia va analiza modalități de combinare a instrumentelor naționale cu cele ale UE pentru a mobiliza investiții în întregul lanț valoric, cu respectarea deplină a normelor financiare și de concurență relevante.

Pentru a contribui la valorificarea la maximum a acestui instrument, Comisia va institui, în 2021, norme revizuite privind ajutoarele de stat pentru PIIEC. Această revizuire urmărește să clarifice condițiile în care proiectele lansate de statele membre în sectoare-cheie pot progresa în mod prompt și favorabil concurenței. De asemenea, aceasta ar trebui să ajute IMM-urile să participe pe deplin la viitoarele PIIEC.

Va fi necesar să se stimuleze și investițiile în direcția unei sustenabilități competitive în întregul sistem financiar. Recentul acord privind o taxonomie a UE și certitudinea oferită de Legea privind clima 9 reprezintă pași importanți în direcția cea bună.

Pe baza acestor progrese, strategia reînnoită privind finanțarea durabilă va institui norme clare pentru a orienta investitorii către investiții sustenabile. Ca parte a activității continue de aprofundare a uniunii economice și monetare, noul Plan de acțiune al Comisiei privind uniunea piețelor de capital va include o inițiativă de consolidare a protecției investițiilor în interiorul UE și a eforturilor de deblocare a mai multor surse de finanțare pentru întreprinderile europene, în special pentru IMM-uri. Strategia privind serviciile financiare digitale va contribui la facilitarea inovării în domeniul serviciilor financiare, vizând dezvoltarea de noi servicii și modele de afaceri, pentru a face față noilor riscuri.

Transformarea obiectivelor în realitate

ÆColaborarea cu Parlamentul și cu Consiliul pentru a asigura adoptarea și punerea în aplicare rapidă a viitorului buget pe termen lung.

ÆLuarea în considerare a posibilității ca statele membre și industria să își coordoneze investițiile sub forma noilor PIIEC și a posibilității de a da curs primelor PIIEC privind bateriile și microelectronica.

ÆRevizuirea normelor privind ajutoarele de stat pentru PIIEC, inclusiv pentru proiectele legate de tranziția energetică.

ÆStrategia reînnoită privind finanțarea durabilă.

ÆO nouă strategie privind serviciile financiare digitale.

ÆAdoptarea, în 2020, a Planului de acțiune privind uniunea piețelor de capital, incluzând măsuri de sprijinire a piețelor integrate de capital și mai multe oportunități de finanțare pentru cetățeni și întreprinderi.

4.Consolidarea autonomiei industriale și strategice a Europei

Autonomia strategică a Europei vizează reducerea dependenței de alte state în cazul lucrurilor de care avem cea mai mare nevoie: materiale și tehnologii critice, alimente, infrastructură, securitate și alte domenii strategice. Astfel, industria europeană are, de asemenea, ocazia de a-și dezvolta propriile piețe, produse și servicii care să stimuleze competitivitatea.

Europa prosperă într-un mediu de investiții deschis, care le permite altora să investească în competitivitatea Europei, dar trebuie să aibă, de asemenea, o abordare mai strategică a modului de analizare a riscurilor asociate investițiilor străine. Cadrul pentru examinarea investițiilor străine directe 10 , care va fi pe deplin aplicabil în octombrie 2020, va proteja interesele Europei din motive care țin de securitate și de ordinea publică. Comisia va face propuneri pentru a consolida și mai mult acest instrument.

Transformarea digitală, securitatea și viitoarea suveranitate tehnologică a Europei depind de infrastructurile noastre digitale strategice. În afară de activitatea recentă a Comisiei cu privire la tehnologia 5G și la securitatea cibernetică, UE va dezvolta o infrastructură de comunicații cuantice critice, concepută pentru implementarea, în următorii 10 ani, a unei infrastructuri de comunicații cuantice de la un capăt la altul, securizată și certificată, bazată pe conceptul de distribuție cuantică a cheilor, pentru a proteja activele digitale esențiale ale UE și ale statelor sale membre.

UE va sprijini, de asemenea, dezvoltarea unor tehnologii generice esențiale care sunt importante din punct de vedere strategic pentru viitorul industrial al Europei. Printre acestea se numără robotica, microelectronica, calculul de înaltă performanță și infrastructura de cloud de date, tehnologia blockchain, tehnologiile cuantice, fotonica, biotehnologia industrială, biomedicina, nanotehnologiile, produsele farmaceutice, materialele și tehnologiile avansate.

Sectorul european al apărării și cel al spațiului sunt esențiale pentru viitorul Europei. Cu toate acestea, fragmentarea industriei de apărare pune sub semnul întrebării capacitatea Europei de a construi următoarea generație de capacități critice de apărare. Acest lucru ar reduce suveranitatea strategică a UE și capacitatea sa de a acționa ca furnizor de securitate.

Fondul european de apărare va contribui la construirea unei baze industriale integrate de apărare în întreaga UE. Acesta va investi în lanțurile valorice industriale europene din domeniul apărării, va facilita cooperarea transfrontalieră și va sprijini lanțurile de aprovizionare deschise și dinamice care includ IMM-urile și operatorii nou-intrați pe piață. Acest fond va sprijini, de asemenea, tehnologiile disruptive, permițându-le întreprinderilor să își asume mai multe riscuri. Coerența cu alte inițiative în domeniul apărării va fi esențială.

Tehnologiile, datele și serviciile spațiale pot consolida baza industrială a Europei prin sprijinirea dezvoltării de produse și servicii inovatoare, inclusiv prin apariția unor tehnologii inovatoare de vârf.

Industria de apărare și cea spațială se confruntă cu o concurență la nivel mondial fără precedent, într-un context geopolitic în continuă schimbare, precum și cu noi oportunități, odată cu apariția unor tehnologii în evoluție rapidă și a unor noi actori. Prin căutarea de sinergii între industria civilă, cea spațială și cea de apărare în cadrul programelor sale, UE va utiliza în mod mai eficace resursele și tehnologiile și va crea economii de scară.

Odată cu tranziția industriei europene către neutralitatea climatică, dependența de combustibilii fosili disponibili ar putea fi înlocuită cu dependența de materiile prime neenergetice; multe dintre acestea provin din afara UE, iar pentru obținerea lor concurența la nivel mondial devine din ce în ce mai acerbă. Stimularea reciclării și utilizarea materiilor prime secundare vor contribui la reducerea acestei dependențe.

Cererea de materii prime se va dubla până în 2050, ceea ce face ca aprovizionarea diversificată să fie esențială pentru creșterea siguranței alimentării cu energie în Europa. Sunt esențiale pentru piețe și materiile prime critice precum electromobilitatea, bateriile, energiile regenerabile, produsele farmaceutice, aplicațiile aerospațiale, de apărare și cele digitale.

Accesul la produse medicale și farmaceutice este, de asemenea, crucial pentru securitatea și autonomia Europei în lumea de astăzi. Va fi prezentată o nouă strategie a UE privind produsele farmaceutice, care se va axa pe disponibilitatea, accesibilitatea, sustenabilitatea și securitatea aprovizionării cu produse farmaceutice. Acest lucru a fost evidențiat prin evenimentele recente legate de epidemia de Coronavirus 2019 (COVID-19).

Transformarea obiectivelor în realitate

ÆAcțiuni subsecvente Comunicării privind rețelele 5G 11 și Recomandării privind securitatea cibernetică a rețelelor 5G 12 .

ÆPlanul de acțiune privind realizarea de sinergii între industria civilă, cea de apărare și cea spațială, inclusiv la nivel de programe, tehnologii, inovare și întreprinderi nou-înființate. 

ÆAdoptarea, în 2020, a unei noi strategii a UE privind produsele farmaceutice, inclusiv acțiuni de garantare a aprovizionării și de asigurare a inovării pentru pacienți.

ÆUn plan de acțiune privind materiile prime critice, inclusiv depunerea unor eforturi de extindere a parteneriatelor internaționale privind accesul la materii prime.

5. Strângerea legăturilor: o abordare bazată pe parteneriat a guvernanței

Industria europeană trebuie să se prevaleze de caracteristicile și de atuurile sale unice: integrarea sa în toate lanțurile valorice și dincolo de granițe, diversitatea sa, tradițiile și oamenii săi. Pe măsură ce procesul dublei tranziții se intensifică, iar concurența la nivel mondial devine din ce în ce mai aspră, industria europeană se transformă, la rândul său. În acest context, există legături din ce în ce mai strânse între diferitele produse și servicii din diverse sectoare.

Pe lângă axarea pe tehnologii specifice, Europa trebuie, de asemenea, să analizeze cu atenție oportunitățile și provocările cu care se confruntă ecosistemele industriale. Aceste ecosisteme cuprind toți actorii care își desfășoară activitatea într-un lanț valoric: de la cele mai mici întreprinderi nou-înființate până la cele mai mari întreprinderi, de la mediul academic până la cel de cercetare, de la prestatorii de servicii până la furnizori. Fiecare dintre aceste ecosisteme are propriile sale caracteristici.

Pe baza lucrărilor mesei rotunde la nivel înalt pentru sectorul industrial „Industria 2030”, ale Forumului strategic privind PIIEC și ale altor organisme, Comisia va analiza în mod sistematic diferitele ecosisteme și va evalua diferitele riscuri și nevoi ale industriei, pe măsură ce se angajează pe calea dublei tranziții într-o lume mai competitivă. Aceasta va examina aspecte precum competențele în materie de cercetare și inovare, rolul IMM-urilor și al întreprinderilor mari, precum și orice presiuni sau dependențe externe.

În cadrul acestei analize, Comisia va colabora strâns cu un forum industrial deschis și favorabil incluziunii, alcătuit din reprezentanți ai sectoarelor industriale, inclusiv IMM-uri, întreprinderi mari, parteneri sociali, cercetători, precum și state membre și instituții ale UE. Atunci când este necesar, experții din sectoare specifice vor fi invitați să își împărtășească cunoștințele.

Această activitate poate demonstra că unele ecosisteme, datorită naturii sau nevoilor lor specifice, vor necesita un sprijin specific personalizat. Sprijinul respectiv s-ar putea acorda sub forma unor măsuri de reglementare, a deblocării finanțării sau a valorificării la maximum a instrumentelor de apărare comercială. Astfel s-ar constitui apoi un set de instrumente specifice. Progresele vor fi monitorizate în mod continuu, în cooperare cu Parlamentul European și cu Consiliul.

Acolo unde este necesar, abordarea aferentă alianțelor industriale ar putea fi instrumentul adecvat. Aceasta a produs deja rezultate pozitive în domeniul bateriilor, al materialelor plastice și al microelectronicii. . Alianța europeană pentru baterii a reușit să plaseze UE pe poziția de lider industrial în această tehnologie-cheie. Alianțele pot orienta activitatea și pot contribui la finanțarea unor proiecte la scară largă cu efecte de propagare în întreaga Europă, recurgând la cunoștințele IMM-urilor, ale întreprinderilor mari, ale cercetătorilor și ale regiunilor, pentru a contribui la eliminarea barierelor din calea inovării și la îmbunătățirea coerenței politicilor.

Hidrogenul curat este un exemplu grăitor de domeniu în care acest lucru poate avea o valoare adăugată reală. Având un caracter disruptiv, se impune o coordonare mai bună de-a lungul întregului lanț valoric. În acest spirit, Comisia va propune în curând lansarea noii Alianțe europene pentru hidrogen curat, care să reunească investitori și parteneri guvernamentali, instituționali și industriali. Alianța se va baza pe activitatea existentă pentru a identifica nevoile în materie de tehnologie, oportunitățile de investiții și barierele de reglementare, precum și factorii de facilitare. Alianțele viitoare ar trebui să includă, de asemenea, industrii cu emisii scăzute de dioxid de carbon, tehnologii și platforme cloud în domeniul industrial, precum și materii prime.

Transformarea obiectivelor în realitate

ÆVa fi lansată o nouă Alianță europeană pentru hidrogen curat, pe baza modelului de succes al alianțelor industriale. Alianța pentru industriile cu emisii scăzute de dioxid de carbon, Alianța pentru tehnologiile și platformele cloud în domeniul industrial și Alianța pentru materiile prime ar urma să fie lansate după ce vor fi pregătite.

ÆComisia va efectua o examinare și o analiză aprofundată a nevoilor industriale și va identifica ecosistemele care necesită o abordare personalizată.

ÆUn forum industrial deschis și favorabil incluziunii va fi instituit până în septembrie 2020 pentru a sprijini această activitate.

6.Concluzie

Prezenta strategie pune bazele unei politici industriale care va sprijini dubla tranziție, va face ca industria UE să devină mai competitivă la nivel mondial și va consolida autonomia strategică a Europei.

Având în vedere implicațiile sociale importante ale schimbărilor viitoare, dialogul cu partenerii sociali și cu societatea civilă va fi esențial. Zilele anuale ale industriei organizate de Comisie vor continua să reprezinte un eveniment important menit să îi reunească pe toți actorii implicați. Comisia va propune ca președințiile Consiliului și statele membre interesate să găzduiască Zilele industriei în țările lor de origine.

Comisia va depune eforturi pentru a spori asumarea politică a strategiei, sugerând analizarea situației în mod curent în cadrul Consiliului Competitivitate și al Parlamentului European. Acest lucru se va realiza pe baza unei monitorizări regulate a punerii în aplicare a strategiei și a analizei unui set de indicatori-cheie de performanță.

Numai un angajament comun din partea UE, a statelor sale membre și a regiunilor, a industriei, a IMM-urilor și a tuturor celorlalte părți interesate relevante într-un parteneriat reînnoit îi va permite Europei să valorifice la maximum transformarea industrială. Consiliul European din martie 2020 oferă prilejul pentru sprijinirea acestui parteneriat reînnoit pe baza unei viziuni și a unor obiective comune.

(1)

   COM(2019) 640 final.

(2)

   COM(2020) 67 final.

(3)

O strategie dedicată IMM-urilor este adoptată în paralel cu prezenta comunicare – Strategia pentru IMM-uri pentru o Europă sustenabilă și digitală, COM (2020) 103 final.

(4)

   COM(2020) 66 final.

(5)

   Comunicarea privind identificarea și eliminarea barierelor existente pe piața unică și raportul însoțitor, COM(2020) 93 final.

(6)

   Planul de acțiune pe termen lung pentru o mai bună punere în aplicare și asigurare a respectării normelor privind piața unică, COM(2020) 94 final.

(7)

   COM(2020) 22 final.

(8)

   COM(2020) 98 final.

(9)

   COM(2020) 80 final.

(10)

   Regulamentul (UE) 2019/452.

(11)

   COM(2020) 50 final.

(12)

   COM(2019) 2335 final.

Top