EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52020DC0456

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Acum este momentul Europei: să reparăm prejudiciile aduse de criză și să pregătim viitorul pentru noua generație

COM/2020/456 final

Bruxelles, 27.5.2020

COM(2020) 456 final

COMUNICARE A COMISIEI

Acum este momentul Europei: să reparăm prejudiciile aduse de criză și să pregătim viitorul pentru noua generație

{SWD(2020) 98 final}


 Acum este momentul Europei: să reparăm prejudiciile aduse de criză și să pregătim viitorul pentru noua generație

1.Introducere

Coronavirusul a zdruncinat din temelii Europa și întreaga lume, punându-ne la încercare sistemele de sănătate și de protecție socială, societățile și economiile și modul în care trăim și colaborăm. Unii și-au pierdut persoane dragi și locurile de muncă, iar planurile și viitorul le-au fost puse sub semnul întrebării. Europa s-a confruntat cu o problemă de sănătate publică care a devenit rapid cea mai gravă criză economică pe care a cunoscut-o vreodată. Putem vedea deja urmele adânci pe care le va lăsa virusul asupra relațiilor noastre, asupra politicii și geopoliticii. Cu toate acestea, de cele mai multe ori, când vorbim de adversități, vorbim și de oportunități. Acum este momentul ca Uniunea Europeană să își revină și să ne angajăm împreună în repararea daunelor provocate de criză și în pregătirea unui viitor mai bun pentru generația următoare.

Este în interesul nostru comun să îi sprijinim pe cei mai afectați de criză, să ne consolidăm piața unică și să investim în prioritățile europene comune. În Uniunea din care facem parte, un euro investit într-o țară este un euro investit pentru toți. O redresare colectivă și coerentă, care să accelereze dubla tranziție verde și digitală, nu va face decât să consolideze competitivitatea, reziliența și poziția Europei ca actor mondial. Din acest motiv, solidaritatea, coeziunea și convergența trebuie să conducă la redresarea Europei. Nicio persoană, nicio regiune, niciun stat membru nu ar trebui lăsat în voia sorții.

De la începutul pandemiei, UE și statele sale membre au luat măsuri fără precedent pentru a proteja viețile oamenilor și mijloacele de subzistență. UE a sprijinit eforturile naționale de ieșire din criza sanitară și de atenuare a impactului economic, punând la dispoziție până la ultimul euro disponibil în bugetul său pentru combaterea virusului. UE a folosit pe deplin flexibilitatea normelor bugetare și a celor privind ajutoarele de stat și a propus înființarea SURE, un nou instrument care să îi ajute pe cetățeni să își păstreze locurile de muncă.

Aceasta era o parte dintr-un pachet de măsuri imediate de răspuns, care poate pune la dispoziție imediat peste cinci sute de miliarde EUR pentru sprijinirea lucrătorilor, a întreprinderilor mici și a economiilor statelor membre. Împreună cu măsurile luate de Banca Centrală Europeană, acest răspuns al UE le oferă statelor membre resurse financiare fără precedent, prin care să îi poată sprijini pe cei care au cea mai mare nevoie de ajutor. Acestea sunt măsuri adecvate luate la momentul potrivit; suntem însă conștienți că acest lucru nu va fi suficient pentru a ne relansa economiile.

Pentru relansarea economiei, trebuie să ne recăpătăm încrederea. Cetățenii trebuie să se simtă în siguranță în locul în care merg la muncă, în locurile unde merg la cumpărături și în cele în care socializează. Trebuie să aibă un sentiment de siguranță și de pace interioară în ceea ce privește mijloacele de subzistență și viitorul lor. Redresarea va depinde de capacitatea de a ridica treptat și în mod durabil măsurile de distanțare socială, de capacitatea noastră de a trăi cu acest virus și de a avea o înțelegere clară a situației din întreaga Europă.

Această criză, care nu seamănă cu niciuna dintre crizele cu care ne-am confruntat până acum, are un caracter perturbator și evolutiv, iar multe dintre efectele și discrepanțele pe care le generează vor continua să se concretizeze într-un mod neașteptat sau pe care nu l-am anticipat. Ceea ce știm deja este că acțiunile necesare întreprinse de UE și de statele sale membre pentru a preveni sute de mii de decese au un preț. Întreaga Europa a fost afectată, iar încetarea activității economice înseamnă că locuri de muncă, venituri și întreprinderi sănătoase s-au confruntat cu riscuri noi, cu care nu s-au mai confruntat în crizele anterioare.

Deși virusul este același în toate statele membre, există diferențe între statele membre în ceea ce privește impactul și potențialul de recuperare. Țările și regiunile cu economii dependente de servicii care presupun contactul fizic cu clienții, de exporturi sau de un număr mare de întreprinderi mici vor fi mult mai afectate decât altele. Fiecare stat membru și-a sprijinit, pe cât posibil, lucrătorii și întreprinderile, însă nu toate în aceeași măsură. Apare astfel riscul unei redresări dezechilibrate, al unei concurențe inechitabile și al adâncirii disparităților. De aici necesitatea și valoarea unui răspuns european.

Alegerile pe care le facem astăzi vor defini viitorul generației ce va urma. Investițiile masive necesare pentru relansarea economiilor trebuie să le ușureze povara pe care o vor purta pe umeri, nu să o îngreuneze. Din acest motiv, planul de redresare al UE trebuie să ofere orientări și să construiască o Europă mai durabilă, mai rezilientă și mai echitabilă pentru generația următoare.

Provocările generaționale – tranziția verde și cea digitală – sunt și mai importante acum decât înainte de începerea crizei. Prin redresare, vom accelera procesul de realizare a tranziției verzi și a celei digitale. Ne vom consolida autonomia strategică, menținând în același timp beneficiile unei economii deschise. Ne vom sprijini partenerii din întreaga lume și vom adopta o formă reînnoită și revigorată de multilateralism de care are nevoie lumea.

Pentru a răspunde acestei provocări extraordinare și pentru a pregăti un viitor mai bun, Comisia propune astăzi un nou instrument de redresare, intitulat Next Generation EU, în cadrul revizuirii bugetului UE pe termen lung. În total, Planul de redresare al Europei va contribui cu 1,85 mii de miliarde EUR 1 la redemararea economiei noastre și va asigura relansarea Europei.

Redresarea va necesita, probabil, mai mult timp, însă nevoile sunt imediate. Un acord rapid cu privire la aceste propuneri va reprezenta o afirmare puternică a unității europene, a solidarității și a sentimentului că urmăm același drum. Redresarea Europei va fi un efort de echipă, la care va participa fiecare persoană în parte la partenerii sociali, societatea civilă, mediul de afaceri, regiuni, țări și instituții. Este un moment important pentru Europa și trebuie să fructificăm împreună această ocazie.

2.Anatomia crizei economice

Pentru a înțelege ce trebuie să facă Europa pentru a se redresa, trebuie mai întâi să avem o imagine clară a situației în care ne aflăm. Previziunile sau concluziile definitive în această etapă a crizei se confruntă, în mod inevitabil, cu incertitudini. Cu toate acestea, este deja clar că perspectiva economică este plină de riscuri și că în Europa recesiunea ar putea fi gravă și dăunătoare, iar, dacă nu luăm măsuri decisive, s-ar putea prelungi.

Restricțiile impuse pentru limitarea răspândirii virusului au dus la o încetinire și, în unele cazuri, aproape la întreruperea activității economice. Lanțurile de aprovizionare și liniile de producție au fost perturbate, iar comerțul cu bunuri și servicii a fost întrerupt. Cheltuielile gospodăriilor și investițiile private s-au prăbușit, ajungând la un minim istoric. Economia Europei și majoritatea ecosistemelor sale industriale au funcționat cu mult sub capacitatea lor.

Se preconizează că, împreună, acești factori vor duce la o contracție puternică a economiei UE. Cifrele sunt sumbre, iar amploarea daunelor este fără precedent. Potrivit estimărilor, produsul intern brut al UE (PIB) a scăzut cu aproximativ 15 % în cel de al doilea trimestru al anului 2020, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. În total, se estimează că economia UE va scădea cu peste 7 % în 2020. Cu toate acestea, în scenariul cel mai pesimist al unui al doilea val și al prelungirii măsurilor de izolare, s-ar ajunge peste tot la o scădere de 16 % din PIB în acest an.

Deși se preconizează că economia își va relua creșterea în 2021, redresarea inițială va fi parțială, iar impactul crizei va fi resimțit acut atât de cetățeni, cât și de întreprinderi. În cazul multor persoane, veniturile probabil că vor scădea, iar locurile de muncă le vor fi puse în pericol. Rata șomajului urmează să crească până la 9 % în UE, afectându-i mai puternic pe tineri, pe cei cu un nivel scăzut de calificare, pe lucrătorii temporari și pe cei din gospodăriile mai sărace. Probabil că sărăcia și inegalitățile vor crește, subliniind importanța unei redresări sociale și favorabile incluziunii. Lichiditatea și accesul la finanțare vor reprezenta o provocare continuă pentru întreprinderi, în special pentru întreprinderile mici. Riscul de insolvență va trebui redus, pentru a se evita un efect de domino mai grav.

Impactul economic al crizei va fi foarte diferit de la un sector economic la altul. Întreprinderile care furnizează servicii ce presupun contact fizic cu clienții sau în care locurile de muncă și de întâlnire cu clienții sunt aglomerate sunt cele mai afectate. Primele estimări ale Comisiei arată că turismul, economia socială și ecosistemele creative și culturale ar putea înregistra o scădere cu peste 70 % în cel de al doilea trimestru al anului 2020. Industria textilă, industria transporturilor, industriile mari consumatoare de energie și sectorul energiei din surse regenerabile vor fi, de asemenea, afectate. Ecosistemele cu un grad mai ridicat de încredere a consumatorilor, cum ar fi producția, comerțul cu amănuntul sau sănătatea, se vor redresa, probabil, mai rapid, în timp ce altele vor resimți cu întârziere consecințele economice.

Impactul și potențialul de recuperare depind, de asemenea, de structura demografică și economică a fiecărei țări în parte, de exemplu cele cu un număr mare de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) sunt mai grav afectate. Acestea depind, de asemenea, de abilitatea și de capacitatea economiilor de a absorbi șocurile și de a le răspunde, în special prin intermediul ajutoarelor de stat. Aceste elemente au un impact considerabil asupra pieței unice și adâncesc divergențele și disparitățile dintre statele membre. Acest lucru se reflectă în faptul că în anumite țări recesiunea va fi de aproape 10 %, iar în altele, de 6-7,5 % în medie.

Această imagine, prezentată în detaliu în evaluarea nevoilor complementare 2 , arată nevoia de investiții și finanțări masive. În această etapă a crizei nu se pot prezenta cifre definitive privind nevoile de investiții. Cu toate acestea, potrivit evaluării nevoilor, se estimează că în 2021 și 2022 va fi nevoie de o suplimentare cu 1,5 mii de miliarde EUR a investițiilor publice și private pentru a readuce Europa pe calea unei redresări economice durabile.

3.Investiții în următoarea generație

Evaluarea nevoilor arată necesitatea unor investiții masive la scară largă, inclusiv a unor investiții publice și private substanțiale la nivel național. Dacă este lăsată la latitudinea fiecărei țări, redresarea economică ar putea fi incompletă, inegală și inechitabilă. Acest risc este foarte real în alte părți ale lumii. Dar, în Uniunea noastră, în care oamenii, întreprinderile și economiile depind unele de altele, Europa se află într-o poziție unică pentru a putea investi într-o redresare durabilă și într-un viitor durabil. Această investiție va fi un bun comun pentru viitorul nostru comun și va demonstra valoarea reală și tangibilă a apartenenței la Uniune.

Conceput pentru coeziune, convergență și solidaritate, bugetul UE este un instrument care există deja. Acesta este deja testat, este transparent și se bucură de încredere din partea tuturor. Este gândit să investească în programe și priorități convenite de comun acord și să asigure că cei care au nevoie de mai mult sprijin primesc investițiile de care au nevoie pentru a recupera decalajul.

Acesta este motivul pentru care Comisia propune astăzi un nou instrument de redresare, Next Generation EU, cu un buget de 750 de miliarde EUR integrat într-un buget UE pe termen lung puternic și modern. Aceasta este o propunere istorică și unică, care reflectă amploarea provocării cu care ne confruntăm. Defalcarea completă a modului în care va funcționa acest instrument este prezentată în comunicarea aferentă 3 , precum și în textele juridice adoptate astăzi. Principalele caracteristici ale acestuia sunt:

Atragerea de fonduri

Fondurile pentru instrumentul Next Generation EU vor proveni din suspendarea temporară a plafonului resurselor proprii la 2 % din venitul național brut al UE. Comisia va putea astfel să își utilizeze ratingul de credit foarte ridicat pentru a împrumuta 750 de miliarde EUR de pe piețele financiare pentru instrumentul Next Generation EU.

Fondurile colectate vor trebui rambursate prin intermediul viitoarelor bugete ale UE – nu înainte de 2028 și nici după 2058. Pentru a face acest lucru în mod echitabil și partajat, Comisia va propune o serie de noi resurse proprii. Acestea ar putea include o nouă resursă proprie bazată pe sistemul de comercializare a certificatelor de emisii, un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon și o resursă proprie bazată pe funcționarea unor întreprinderi mari. Aceasta ar putea include, de asemenea, o nouă taxă digitală, care să se bazeze pe activitatea desfășurată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Comisia sprijină în mod activ discuțiile purtate de OCDE și G20 și este pregătită să acționeze în cazul în care nu se ajunge la un acord global. Acestea se vor adăuga propunerilor Comisiei privind resursele proprii bazate pe o taxă pe valoarea adăugată simplificată și pe materialele plastice nereciclate.

În plus față de instrumentul Next Generation EU, Comisia propune un buget UE revizuit, în valoare de aproximativ 1 100 de miliarde EUR în perioada 2021-2027.

Investirea fondurilor

Toate fondurile colectate prin intermediul instrumentului Next Generation EU și al noului buget al UE vor fi canalizate prin programele UE. Acest lucru înseamnă că fiecare euro investit va fi pus la dispoziție pentru ca Europa să își revină, pentru a accelera dubla tranziție, atât cea verde, cât și cea digitală și pentru a construi o societate mai echitabilă și mai rezilientă. Iar Parlamentul European și Consiliul asigură transparența deplină și responsabilitatea democratică. Fondurile instrumentului Next Generation EU vor fi investiți în trei piloni, 500 de miliarde EUR sub formă de granturi și 250 de miliarde EUR sub formă de împrumuturi acordate statelor membre.

Primul pilon este sprijinul acordat statelor membre pentru investiții și reforme menite să contribuie la soluționarea crizei:

üUn nou Instrument de redresare și reziliență cu un buget de 560 de miliarde EUR – distribuit sub formă de granturi și împrumuturi. Statele membre vot fi astfel sprijinite să pună în aplicare investițiile și reformele care sunt esențiale pentru o redresare durabilă. Ele își vor concepe propriile planuri naționale de redresare adaptate, pe baza priorităților de investiții și reformă identificate ca parte a semestrului european, în conformitate cu planurile naționale privind clima și energia, cu planurile pentru o tranziție justă, cu acordurile de parteneriat și cu programele operaționale din cadrul fondurilor UE.

üO nouă inițiativă, REACT-UE, cu un buget de 55 de miliarde EUR, le va oferi statelor membre un sprijin suplimentar pentru politica de coeziune. Aceste fonduri vor fi disponibile începând din 2020 și vor fi distribuite în funcție de o nouă cheie de alocare, ținând seama de impactul crizei. Se va asigura astfel că nu există nicio întrerupere a finanțării pentru măsurile esențiale de ieșire din criză și pentru sprijinirea celor mai defavorizate persoane. Această inițiativă va sprijini lucrătorii și IMM-urile, sistemele de sănătate, tranziția verde și cea digitală și de ea vor putea beneficia toate sectoarele – de la turism la cultură.

üPentru a sprijini tranziția către o economie verde, Comisia propune acordarea de finanțare suplimentară pentru Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală. Programele politicii de coeziune vor fi, la rândul lor, consolidate în următoarea perioadă bugetară a UE, pentru a permite o mai mare flexibilitate.

Al doilea pilon se referă la relansarea economiei UE prin stimularea investițiilor private. 

üUn nou Instrument de sprijin pentru solvabilitate va mobiliza resurse private pentru a oferi sprijin urgent întreprinderilor sănătoase. Investițiile vor fi canalizate către întreprinderi din sectoarele, regiunile și țările cele mai afectate. Acest lucru va contribui la crearea unor condiții de concurență echitabile pentru statele membre care sunt mai puțin în măsură să acorde sprijin prin ajutoare de stat. Acesta va fi operațional începând cu 2020 și va avea un buget de 31 de miliarde EUR, scopul fiind deblocarea a 300 de miliarde EUR pentru acordarea de sprijin pentru solvabilitate. Se vor elabora orientări care vor contribui la alinierea investițiilor la prioritățile UE.

üComisia propune modernizarea InvestEU, programul de investiții emblematic al UE, mărindu-i capacitatea de peste două ori.

üÎn plus, în cadrul InvestEU va fi creat Instrumentul de investiții strategice. Acesta va fi în măsură să deblocheze investiții în valoare de 150 de miliarde EUR datorită sumei de 15 miliarde EUR alocate de instrumentul Next Generation EU. Vom investi astfel în consolidarea rezilienței și autonomiei noastre strategice în ceea ce privește principalele tehnologii și lanțuri valorice.

Al treilea pilon se referă la învățămintele trase în urma crizei:

üComisia propune crearea unui nou program de sine stătător „EU4Health”, cu un buget de 9,4 miliarde EUR. Aceasta va investi în prevenirea, pregătirea pentru situații de criză, achiziționarea de medicamente și echipamente vitale, precum și în îmbunătățirea rezultatelor pe termen lung în materie de sănătate. O serie de alte programe-cheie vor fi consolidate pentru a trage învățăminte în urma crizei, în special rescEU și Orizont Europa.

üPentru a ne sprijini mai bine partenerii globali, atât Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională, cât și Instrumentul de ajutor umanitar vor fi consolidate.

În plus față de cei trei piloni de cheltuieli prin intermediul Instrumentului de redresare, Comisia propune, de asemenea, consolidarea unei serii de alte programe din bugetul UE, în comparație cu ceea ce a fost discutat de Consiliul European în februarie. Printre acestea se numără politica agricolă comună, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, Programul privind piața unică, programe care sprijină cooperarea fiscală și vamală, Mecanismul pentru interconectarea Europei, Erasmus+, programul Europa creativă, programul Europa digitală, Fondul european de apărare, Fondul pentru securitate internă, Fondul pentru azil și migrație, Fondul de gestionare integrată a frontierelor și asistența pentru preaderare.

4.Ieșirea din criză și pregătirea terenului pentru noua generație: elementele fundamentele ale politicii

Această criză perturbatoare și producătoare de schimbări este, în primul rând, o tragedie umană. Dincolo de eforturile continue de abordare a domeniului sănătății, UE trebuie să acorde prioritate dimensiunii sociale a acestui aspect, în special prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale. Trebuie să investim în protejarea și crearea de locuri de muncă și în stimularea durabilității noastre competitive prin construirea unei Europe mai echitabile, mai ecologice și mai digitale. Trebuie să reparăm prejudiciile pe termen scurt aduse de criză într-un mod prin care să investim totodată în viitorul nostru pe termen lung. Pentru a realiza acest lucru, UE trebuie să dea dovadă, prin politicile sale, de claritate în ceea ce privește scopul și de siguranță în ceea ce privește direcția.

4.1.Pactul verde european: strategia de creștere a UE

Pactul verde european reprezintă strategia de creștere a Europei. Pentru a o folosi la întregul său potențial, este esențial ca instrumentul Next Generation EU să conducă la durabilitatea noastră competitivă. Investițiile publice în redresare ar trebui să respecte jurământul verde de a nu face rău. La baza acestor investiții ar trebui să stea prioritățile identificate în cadrul semestrului european, al planurilor naționale integrate privind energia și schimbările climatice și planurile pentru o tranziție justă. Orientările în materie de investiții pentru noul Instrument de sprijin pentru solvabilitate vor reflecta, de asemenea, necesitatea acordării de prioritate investițiilor ecologice. Acest instrument va beneficia de 25 % din bugetul UE cheltuit pentru investiții în domeniul climei și de finanțare suplimentară pentru Orizont Europa, fapt ce reflectă rolul crucial al cercetării și inovării în orientarea tranziției către o economie curată, circulară, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei.

Pentru a contribui la deblocarea investițiilor private necesare, siguranța pe termen lung și predictibilitatea sunt esențiale. Acest lucru subliniază importanța Legii climei și a viitoarelor propuneri pentru obiective mai ambițioase de reducere a emisiilor până în 2030. Taxonomia UE a finanțelor durabile va orienta investițiile în redresarea Europei, pentru a se asigura că acestea corespund cu ambițiile noastre pe termen lung. La aceasta se va adăuga Strategia reînnoită privind finanțarea durabilă, care urmează să fie adoptată în cursul acestui an. Pentru a asigura integrarea deplină a intereselor sociale și de mediu în strategiile de afaceri, Comisia va prezenta, în 2021, o nouă inițiativă privind guvernanța corporativă durabilă.

Datorită acestor investiții, Pactul verde european ar urma să devină un generator de locuri de muncă. Atingerea obiectivelor existente în domeniul climei și al energiei până în 2030 poate genera o creștere cu 1 % a PIB-ului și poate crea aproape 1 milion de noi locuri de muncă verzi. Investițiile într-o economie mai circulară are potențialul de a crea în Europa cel puțin 700,000 de noi locuri de muncă până în 2030 și de a ajuta UE să își reducă dependența de furnizorii externi și să își sporească reziliența la problemele de aprovizionare globală.

Pe lângă asigurarea unei certitudini pe termen lung, redresarea verde trebuie să contribuie, de asemenea, la relansarea economiei Europei într-un interval scurt de timp și la nivel local. Următorul „val de renovări” va pune accentul pe crearea de locuri de muncă în sectoarele construcțiilor și renovării și în alte sectoare care utilizează intensiv forță de muncă. Prin sprijin normativ și financiar, cum ar fi dublarea ca mărime a componentei pentru infrastructură durabilă din cadrul InvestEU, obiectivul va fi cel puțin dublarea ratei anuale de renovare a parcului imobiliar existent. Statele membre vor putea, de asemenea, să utilizeze în acest scop fonduri din Instrumentul de redresare și reziliență, în conformitate cu prioritățile identificate în cadrul semestrului european sau al planurilor naționale integrat privind energia și clima. Vor scădea astfel facturile la energie, se vor asigura condiții mai sănătoase de trai și va scădea nivelul de sărăcie energetică.

În același spirit, Comisia se va concentra pe deblocarea investițiilor în tehnologii și lanțuri valorice curate, în special prin acordarea de finanțare suplimentară pentru Orizont Europa. Noul Instrument de investiții strategice va investi în tehnologii esențiale pentru tranziția către o energie curată, cum ar fi tehnologiile regenerabile și de stocare a energiei, hidrogenul curat, bateriile, captarea și stocarea dioxidului de carbon și infrastructuri energetice durabile. Alianța europeană pentru baterii își va intensifica activitatea, iar noua Strategie și alianță privind hidrogenul curat vor conduce și coordona dezvoltarea rapidă a producției și utilizării hidrogenului curat în Europa. De asemenea, Comisia va face propuneri prin care să stimuleze utilizarea energiei din surse regenerabile offshore și o mai bună integrare a sistemului energetic.

Criza a demonstrat, de asemenea, rolul esențial pe care îl joacă transporturile, după ce toate modurile de transport, lanțurile valorice și economiile noastre au fost afectate de întreruperi ale rutelor de transport și ale rutelor logistice. Pentru a contribui la crearea mai multor locuri de muncă, se va pune accentul și pe accelerarea producției și utilizarea de vehicule și nave durabile, precum și pe combustibili alternativi. Mecanismul pentru interconectarea Europei, programul InvestEU și alte fonduri vor sprijini finanțarea instalării unui milion de puncte de încărcare, reînnoirea parcului de vehicule ecologice deținute de orașe și întreprinderi și infrastructura de transport sustenabil și vor permite trecerea la o mobilitate urbană curată. Investițiile publice menite să relanseze sectorul transporturilor ar trebui să fie însoțite de un angajament din partea industriei de a investi în mobilitate mai curată și mai durabilă. 

Protejarea și refacerea biodiversității și a ecosistemelor naturale este esențială pentru stimularea rezilienței și prevenirea apariției și răspândirii viitoarelor epidemii. Strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2030, care a fost adoptată recent, și viitoarea Strategie UE pentru păduri capătă astfel o importanță dublă. În cadrul InvestEU, o nouă inițiativă privind capitalul natural și economia circulară va mobiliza cel puțin 10 miliarde EUR în următorii 10 ani.

Politica agricolă comună și Strategia „De la fermă la consumator” vor ajuta agricultorii și sectorul agricol să prospere și să ne furnizeze în continuare alimentele accesibile, nutritive, sigure și durabile de care avem nevoie, consolidând în același timp lanțurile de aprovizionare și abordând problemele apărute în timpul crizei. Având în vedere rolul vital al agricultorilor și al zonelor rurale în tranziția verde, Comisia propune astăzi consolidarea bugetului pentru Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală cu 15 miliarde EUR.

Multe dintre persoanele, regiunile și sectoarele afectate cel mai puternic de criză vor trebui, de asemenea, să adopte schimbări mai mult decât majoritatea. Acesta este motivul pentru care Comisia propune astăzi consolidarea Fondului pentru o tranziție justă cu 32,5 miliarde EUR. Această finanțare va fi utilizată pentru a atenua impactul socioeconomic al tranziției, sprijinind măsurile de recalificare, ajutând IMM-urile să creeze noi oportunități economice și investind în tranziția către o energie curată. Comisia prezintă, de asemenea, propuneri de instituire a unui nou instrument de împrumut pentru sectorul public, care constituie cel de al treilea pilon al Mecanismului pentru o tranziție justă. Noul instrument va beneficia de 1,5 miliarde EUR din bugetul UE și de 10 miliarde EUR din partea Băncii Europene de Investiții.

4.2O piață unică aprofundată și mai digitală

Pandemia și consecințele acesteia asupra vieților și a economiilor noastre au scos în evidență importanța digitalizării în toate domeniile economiei și societății UE. Datorită noilor tehnologii, întreprinderile și serviciile publice au fost funcționale, asigurând continuitatea schimburilor comerciale. Datorită acestor tehnologii am rămas în contact unii cu alții, am lucrat de la distanță și ne-am putut ajuta copiii în procesul de învățare.

Pe termen lung, acest lucru este de natură să genereze schimbări permanente și structurale în viața socială și economică: mai multă muncă la distanță, mai multă învățare online, mai mult comerț electronic, mai multă guvernare electronică. Acest lucru evidențiază potențialul de dezvoltare a unei e-identificări universal acceptate – identitate electronică publică – care să permită accesul simplu, fiabil și securizat la serviciile publice digitale transfrontaliere.

Patru elemente vor fi esențiale pentru redresarea digitală, contribuind la stimularea inovării competitive și oferindu-le utilizatorilor o gamă mai largă de opțiuni.

În primul rând, va trebui să investim în mai multă conectivitate și într-o mai mare calitate a conectivității. Implementarea rapidă a tehnologiei 5G va avea un efect de propagare în întreaga societate digitală și va spori autonomia strategică a Europei. Această tehnologie se va alătura eforturilor mai ample de construire a unor infrastructuri care să poată gestiona procesele și aplicațiile emergente și viitoare. Acesta va furniza, de asemenea, lărgimea de bandă necesară pentru sănătate, educație, transport, logistică și media, care sunt esențiale pentru reziliența, competitivitatea și redresarea economică.

În al doilea rând, vom avea nevoie de o prezență industrială și tehnologică mai puternică în sectoarele strategice ale lanțului de aprovizionare digital. Dacă a devenit clar cât de importante sunt conectivitatea și tehnologiile digitale, ni s-a reamintit și cât de importantă este securitatea tehnologiei. Vedem astfel din nou cât de mult are nevoie Europa de suveranitate tehnologică în domeniile în care are cel mai mare impact, precum și de menținerea comerțului deschis și a fluxului de inovare.

În acest sens, investițiile în redresare vor fi canalizate către capacitățile și capabilitățile digitale strategice, inclusiv în ceea ce privește inteligența artificială, securitatea cibernetică, comunicațiile securizate, datele și infrastructura de tip cloud, rețelele 5G și 6G, supercalculatoarele, tehnologiile cuantice și blockchain. Aceasta va fi o prioritate în cadrul Instrumentului de redresare și reziliență, al InvestEU și al Instrumentului de investiții strategice. Orientările în materie de investiții pentru noul Instrument de sprijin pentru solvabilitate vor reflecta, de asemenea, necesitatea acordării de prioritate investițiilor digitale. Acest lucru va contribui, de asemenea, la reducerea decalajului digital al Europei, care a devenit și mai evident în timpul crizei.

În al treilea rând, trebuie să construim o economie reală a datelor, ca motor al inovării și al creării de locuri de muncă. Datele le oferă întreprinderilor oportunități de a dezvolta produse și servicii. Pentru a valorifica la maximum aceste oportunități este nevoie de spații europene comune ale datelor în sectoarele și în domeniile cheie, inclusiv în sprijinul industriei europene, al punerii în aplicare a Pactului verde european, al sănătății, al mobilității și al administrației publice.

Pentru ca acest obiectiv să devină realitate, Comisia va prezenta măsuri legislative privind schimbul de date și guvernanța, care vor contribui la crearea structurilor potrivite pentru gestionarea schimbului de date între statele membre și între sectoare, pentru eliminarea barierelor din calea comerțului digital și pentru ca Europa să fie pregătită și capabilă să concureze în cadrul economiei mondiale a secolului XXI. Astfel se va facilita crearea spațiilor comune ale datelor și se va consolida guvernanța cu privire la aspecte precum portabilitatea datelor sau accesul la date. Măsurile menționate vor fi urmate de un act legislativ privind datele, care va crea condițiile pentru un acces mai bun la datele industriale și un control îmbunătățit asupra acestora. Comisia va propune, de asemenea, ca seturile de date guvernamentale cu valoare ridicată să devină disponibile pentru binele comun, printr-un acces mai liber în vederea utilizării de către sectorul cercetării și inovării și de către IMM-uri.

Al patrulea element este necesitatea unui mediu de afaceri mai echitabil și mai favorabil. Măsurile de izolare prelungite au stimulat vânzările pe internet și modelele de afaceri online. Această tendință se va accelera în lunile și anii ce vor urma, în care tot mai multe întreprinderi vor recurge la tehnologiile digitale pentru a-și desfășura activitatea. Cu toate acestea, mediul online este dominat în prezent de o serie de platforme mari. Poziția acestora – și accesul lor mai mare la principalele resurse de date – are impact asupra capacității întreprinderilor europene mai mici de a se lansa, de a se extinde sau de a profita pe deplin de avantajele pieței unice.

Aceste aspecte trebuie abordate pentru ca Europa să valorifice la maximum redresarea digitală. În acest context, unul dintre obiectivele noului Act legislativ privind serviciile digitale va fi îmbunătățirea cadrului juridic pentru serviciile digitale, cu norme clare pentru platformele online. Astfel se va oferi o mai mare siguranță consumatorilor în mediul online, se vor preveni cazurile de abuz de putere pe piață de către platforme și se va asigura o piață echitabilă, cu șanse egale pentru întreprinderile mai mici.

De asemenea, trebuie să ne concentrăm pe reducerea sarcinii administrative și pe facilitarea utilizării instrumentelor digitale, cum ar fi semnătura electronică, de către întreprinderi și în special IMM-uri. Acestea trebuie ajutate să obțină un acces mai bun la date și să adopte soluții digitale pentru a reduce birocrația, de exemplu în ceea ce privește contractele. Ar trebui să se încurajeze utilizarea ghișeelor unice și simplificarea procedurilor administrative online.

Se va acorda prioritate digitalizării achizițiilor publice, inclusiv prin dezvoltarea sistemelor și platformelor naționale de achiziții publice electronice. Acest obiectiv va fi sprijinit prin punerea deplină în aplicare a pachetului legislativ privind dreptul societăților comerciale, pentru a facilita digitalizarea și mobilitatea întreprinderilor, precum și prin punerea deplină în aplicare a portalului digital unic.

În ultimele săptămâni am asistat, de asemenea, la o creștere extraordinară a atacurilor rău intenționate din mai multe surse, în încercarea de a capitaliza perturbările cauzate de pandemie în scopuri infracționale sau cu obiective geopolitice. Îmbunătățirea capacităților digitale ale autorităților de aplicare a legii va asigura capacitatea acestora de a proteja cetățenii în mod eficace. Digitalizarea sistemelor de justiție poate îmbunătăți accesul la justiție și funcționarea mediului de afaceri.

O nouă strategie pentru securitate cibernetică va examina modalitățile de stimulare a cooperării, a cunoștințelor și a capacităților la nivelul UE. De asemenea, strategia va ajuta Europa să își consolideze capacitățile și parteneriatele industriale și va încuraja dezvoltarea IMM-urilor din sector. Aceasta va însoți reexaminarea Directivei privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice și propunerea de măsuri suplimentare privind protejarea infrastructurilor critice. Alături de acțiunile în curs cu privire la securitatea cibernetică desfășurate în cadrul uniunii securității la nivelul UE, strategia va îmbunătăți capacitățile statelor membre și va consolida securitatea cibernetică a UE în ansamblu.

4.3.O redresare echitabilă și favorabilă incluziunii

Criza prin care trecem este o tragedie umană. Europa trebuie să facă tot ce îi stă în putință pentru a se asigura că ceea ce a început ca o pandemie – și a devenit o urgență economică – nu devine o adevărată criză socială. Milioane de persoane din întreaga UE și-au pierdut locul de muncă sau sunt în șomaj tehnic, iar alte milioane ar putea fi amenințate, având în vedere gradul ridicat de incertitudine.

Vom face eforturi pentru a ajuta cetățenii să-și păstreze locurile de muncă și pentru a crea noi locuri de muncă. Pe termen scurt, noul instrument temporar de sprijin pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE) va pune la dispoziție 100 de miliarde EUR pentru a ajuta lucrătorii să își păstreze veniturile și pentru a se asigura că întreprinderile rămân pe linia de plutire și își pot păstra personalul. Când va propune un instrument permanent în viitor, Comisia se va baza aceste experiențe, precum și experiența programelor de șomaj tehnic pe care multe state membre le-au introdus recent.

Noul instrument de sprijin pentru solvabilitate va contribui la menținerea în activitate a întreprinderilor și a persoanelor fizice. Noul Fond de garantare paneuropean al Băncii Europene de Investiții va putea sprijini IMM-urile, care angajează aproximativ două treimi din forța de muncă din UE. Regiunile cele mai afectate de criză vor putea beneficia de o susținere flexibilă și rapidă datorită noii inițiative REACT-UE. Pe termen mediu și lung, eforturile de restabilire a unei piețe unice pe deplin funcționale, precum și investițiile realizate prin intermediul instrumentului Next Generation EU vor crea noi locuri de muncă în întreaga economie, în special în domeniul tranziției verzi și al tranziției digitale.

Toate acestea reflectă necesitatea ca redresarea să fie echitabilă și favorabilă incluziunii. Trebuie abordate disparitățile și inegalitățile care au ieșit la iveală sau au fost exacerbate în timpul crizei și trebuie promovată coeziunea teritorială. Punctul de plecare este solidaritatea: între oameni, generații, regiuni și țări. Acest lucru va trebui realizat în strânsă cooperare cu partenerii sociali, cu societatea civilă și cu celelalte părți interesate. Busola care ne va ghida pentru îndeplinirea acestui obiectiv va rămâne Pilonul european al drepturilor sociale.

UE se va asigura că egalitatea se află în centrul eforturilor de redresare. Obiectivul unei Europe prospere și sociale depinde de noi toți, indiferent de gen, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală. Acest obiectiv are o importanță dublă în contextul unei crize care a avut un impact disproporționat asupra anumitor grupuri din societate.

Va fi esențial pentru redresare să ne asigurăm că toți lucrătorii din UE au un nivel de trai decent. Dacă sunt stabilite niveluri adecvate, salariile minime ajută lucrătorii vulnerabili să-și facă rezerve financiare în perioadele favorabile și să limiteze scăderea veniturilor în perioadele dificile. Având în vedere că femeile sunt suprareprezentate în multe profesii din prima linie și primesc remunerații insuficiente, devine cu atât mai importantă necesitatea de a elimina diferența de remunerare dintre femei și bărbați, inclusiv prin măsuri obligatorii de asigurare a transparenței salariale.

Sprijinul consolidat pentru încadrarea în muncă a tinerilor îi va ajuta pe tineri să obțină un loc de muncă sau să urmeze un program de educație sau formare, iar o economie socială puternică poate oferi oportunități unice pentru revenirea pe piața muncii a celor mai vulnerabili lucrători.

De asemenea, virusul a lovit deosebit de puternic persoanele în vârstă, care sunt cel mai grav afectate de virus și cele mai izolate în locuințele lor. Lucrările viitoare ale Comisiei cu privire la îmbătrânire și la persoanele cu dizabilități vor ține seama de experiența și de învățămintele desprinse în urma crizei. La celălalt capăt al scării vârstelor, trebuie, de asemenea, să atenuăm impactul crizei asupra copiilor. În 2021, Comisia va propune Garanția europeană pentru copii, pentru a se asigura că toți copiii au acces la servicii de bază precum sănătatea și educația.

Cu toții vom avea de câștigat în urma redresării economice a Europei și cu toții trebuie să contribuim la realizarea acestui obiectiv. Pentru a se asigura că solidaritatea și echitatea se află în centrul eforturilor de redresare, Comisia va intensifica lupta împotriva fraudei fiscale și a altor practici neloiale. Acest lucru va ajuta statele membre să genereze veniturile fiscale necesare pentru a răspunde provocărilor majore ale crizei actuale. O bază fiscală consolidată comună a societăților le-ar oferi întreprinderilor un set unic de norme pentru a calcula baza lor de impozitare în UE. Simplificarea fiscală poate îmbunătăți mediul de afaceri și poate contribui la creșterea economică.

Criza reprezintă un test pentru sistemele noastre de protecție socială și trebuie să facem investițiile necesare pentru a remedia lacunele de acoperire care au ieșit la iveală în timpul crizei, de exemplu în ceea ce privește lucrătorii care desfășoară activități independente. Acesta a fost, în special, cazul lucrătorilor de pe platforme, care adesea nu sunt acoperiți de legislația UE din domeniul muncii și, prin urmare, trebuie să beneficieze de condiții de lucru echitabile și de o protecție socială adecvată.

În prezent, când Europa pornește pe calea către redresare și către o economie și o societate mai ecologice, digitale, și mai reziliente, devine cu atât mai importantă necesitatea de a îmbunătăți și de a adapta abilitățile, cunoștințele și competențele. Criza a demonstrat, de asemenea, importanța pe care competențele digitale o au pentru copii, studenți, profesori, formatori și pentru noi toți, pentru a comunica și a munci. Comisia va prezenta o Agendă pentru competențe în Europa și un Plan de acțiune pentru educația digitală actualizat.

De asemenea, perioada de izolare la nivelul întregii societăți s-a dovedit a fi un moment de teamă și de suferință pentru victimele violenței domestice și ale abuzurilor, existând dovezi ale unei creșteri substanțiale a acestor cazuri. UE va face tot posibilul pentru a preveni și a combate violența bazată pe gen, pentru a sprijini și a proteja victimele acestor infracțiuni și pentru a trage la răspundere făptașii pentru comportamentul lor abuziv. Strategia privind drepturile victimelor va acorda o atenție deosebită nevoilor specifice ale victimelor violenței bazate pe gen.

5.Construirea unei Uniuni și a unei piețe unice mai rezistente

Pandemia a pus în lumină interdependența economiilor noastre și importanța de a avea o piață unică pe deplin funcțională. Statele membre se bucură de avantajele pieței unice de aproape treizeci de ani, iar pentru unele state membre comerțul intra-UE reprezintă peste 70 % din exporturi. Ecosistemele noastre industriale sunt din ce în ce mai integrate și conectate. Activitățile de cercetare, proiectare, producție, asamblare și reparații au adesea loc în diferite părți ale Europei și le permit întreprinderilor să fie mai competitive și să se concentreze asupra a ceea ce fac cel mai bine. Este exact ceea ce va fi necesar pentru redresarea Europei.

De asemenea, criza a întrerupt anumite părți ale țesutului nostru productiv și a afectat lanțuri de aprovizionare esențiale. Perturbarea producției și scăderea cererii într-un stat membru va avea un impact semnificativ în alte state membre. Dacă nu sunt abordate, acestea ar putea duce la închideri de întreprinderi și la pierderi de locuri de muncă și, în cele din urmă, vor afecta competitivitatea și ritmul redresării din alte state membre. Având în vedere amploarea și natura acestei provocări, singurul răspuns adecvat poate fi oferit la nivel european.

Trebuie să începem prin a ne asigura că piața noastră unică funcționează din nou în mod corespunzător. Trei dintre cele patru libertăți au fost grav afectate de pandemie: circulația persoanelor, a mărfurilor și a serviciilor. După problemele inițiale, măsurile decisive luate pentru a asigura libera circulație a mărfurilor și a produselor au făcut ca magazinele noastre alimentare să rămână deschise și multe fabrici să își continue activitatea. Libera circulație a persoanelor a fost esențială pentru a permite lucrătorilor din sectorul transporturilor, lucrătorilor sezonieri și altor lucrători să mențină continuitatea lanțurilor de aprovizionare.

Aceste acțiuni au contribuit la asigurarea continuității activităților de bază, dar redresarea va însemna reinstaurarea deplină a tuturor celor patru libertăți. Trebuie să continuăm reducerea poverii administrative și simplificarea normelor privind piața internă și să ne asigurăm că acestea sunt puse în aplicare și respectate pe deplin. Noul Grup operativ pentru asigurarea respectării normelor privind piața unică va avea un rol esențial în vederea identificării și a eliminării barierelor generate de măsuri necorespunzătoare de punere în aplicare sau de asigurare a respectării. Grupul operativ se va asigura că Planul de acțiune pentru asigurarea respectării normelor privind piața unică, adoptat în luna martie, este pus în aplicare pe deplin.

Pentru a garanta condiții de concurență echitabile și a menține activitatea pieței unice, Comisia propune un nou Instrument de sprijin pentru solvabilitate, în scopul de a oferi sprijin întreprinderilor sănătoase care se confruntă în prezent cu riscuri din cauza încetării activităților economice. Astfel de întreprinderi ar trebui ajutate să obțină un acces mai ușor și mai rapid la finanțare. Aceasta subliniază importanța finalizării uniunii piețelor de capital și a uniunii bancare, elemente esențiale pentru aprofundarea uniunii economice și monetare. Astfel se va contribui la asigurarea stabilității economice și financiare pe tot parcursul procesului de redresare și se va consolida reziliența noastră față de șocurile viitoare. De asemenea, Comisia își va formula concluziile în ceea ce privește revizuirea guvernanței economice în urma crizei.

Criza a reprezentat, de asemenea, un test pentru cadrul UE în domeniul concurenței, care a fost adaptat rapid pentru a permite sprijinul național indispensabil prin intermediul ajutoarelor de stat. În același timp, este important ca aceste măsuri temporare de flexibilitate să nu conducă la o fragmentare pe termen lung în cadrul pieței unice. Politica UE în domeniul concurenței este esențială pentru asigurarea unor condiții de concurență echitabile în cadrul economiei actuale, stimulând inovarea și oferindu-le consumatorilor mai multe posibilități de alegere. Aceasta este cel mai bun stimulent pentru întreprinderile noastre și le permite să rămână competitive pe plan mondial. Acum când Europa pornește pe calea către redresare și accelerează cele două procese de tranziție, ar trebui să ne asigurăm că normele în materie de concurență sunt în continuare adecvate pentru lumea de astăzi. În acest scop, Comisia revizuiește în prezent cadrul de concurență al UE.

Criza a evidențiat, de asemenea, o serie de vulnerabilități și o creștere semnificativă a anumitor tipuri de criminalitate, precum criminalitatea informatică. Aceasta demonstrează necesitatea de a consolida uniunea securității de la nivelul UE. În acest context, Strategia UE privind o uniune a securității va aborda provocările amintite, valorificând eforturile depuse pentru siguranța pieței interne și a societății.

De asemenea, criza a determinat o presiune puternică asupra sistemelor de azil ale statelor membre și asupra gestionării frontierelor în Uniunea Europeană. Noul Pact privind migrația și azilul va urmări să sporească eficiența, caracterul echitabil și flexibilitatea gestionării UE în domeniul azilului, al migrației și al frontierelor, pentru a putea răspunde crizelor.

5.1.O autonomie strategică deschisă și lanțuri valorice puternice

Criza a scos în evidență o serie de domenii în care Europa trebuie să fie mai rezilientă pentru a putea preveni șocurile viitoare, a se proteja împotriva lor și a face față la acestea. Vom fi mereu în favoarea unui comerț liber și echitabil, dar trebuie să fim conștienți de necesitatea de a ne reduce dependența și de a consolida securitatea aprovizionării, în special în ceea ce privește ingredientele farmaceutice sau materiile prime.

Pentru aceasta, Europa trebuie să se concentreze pe consolidarea autonomiei sale strategice, a securității economice și a potențialului de creare de locuri de muncă. Comisia propune un nou Instrument de investiții strategice, care să favorizeze contribuția investițiilor transfrontaliere la consolidarea și dezvoltarea lanțurilor valorice strategice europene. Mecanismul va ajuta astfel UE să devină lider într-o serie de ecosisteme majore din sectorul industrial și de afaceri, în special cele legate de dubla tranziție verde și digitală. Acest lucru va consolida piața unică, va sprijini noua strategie industrială a UE 4 și va contribui la o economie mai circulară.

Noua Strategie farmaceutică va aborda riscurile scoase la iveală de criză care afectează autonomia strategică a Europei și va sprijini, de asemenea, construirea unor capacități suplimentare de producție farmaceutică în Europa.

Odată cu tranziția către neutralitatea climatică, dependența de combustibilii fosili disponibili riscă să fie înlocuită cu dependența de alte materii prime neenergetice, pentru care concurența la nivel mondial devine din ce în ce mai acerbă. Prevenirea generării de deșeuri, stimularea reciclării și sporirea gradului de utilizare a materiilor prime secundare vor contribui la reducerea acestei dependențe. Noile investiții în reciclare vor contribui la furnizarea de materii prime secundare strategice. Un nou Plan de acțiune privind materiile prime critice va examina, de asemenea, modalitățile de consolidare a piețelor esențiale într-un mod sustenabil, în ceea ce privește electromobilitatea, bateriile, energiile regenerabile, produsele farmaceutice, industria aerospațială, apărare și aplicațiile digitale. Acest lucru va fi sprijinit prin punerea în aplicare deplină a Planului de acțiune privind economia circulară.

Comerțul mondial și lanțurile sale valorice integrate vor rămâne un motor de creștere major și vor fi esențiale pentru redresarea Europei. Ținând seama de acest lucru, Europa va urmări un model de autonomie strategică deschisă. Aceasta va însemna definirea noului sistem de guvernanță economică globală și dezvoltarea unor relații bilaterale reciproc avantajoase, protejându-ne în același timp de practicile neloiale și abuzive. Astfel se va contribui, de asemenea, la diversificarea și consolidarea lanțurilor de aprovizionare la nivel mondial, pentru a ne proteja de crizele viitoare, precum și la consolidarea rolului internațional al monedei euro. În acest spirit, UE va realiza o analiză a politicii comerciale, în scopul de a asigura fluxul continuu de bunuri și servicii la nivel mondial și de a reforma Organizația Mondială a Comerțului.

În același timp, UE trebuie, de asemenea, să își protejeze activele, infrastructura și tehnologiile strategice de investițiile străine directe care i-ar putea amenința securitatea sau ordinea publică, cu ajutorul unui Mecanism consolidat de examinare a investițiilor străine directe. În perioada crizei, subvențiile de stat oferite de țări terțe pot contribui la accentuarea condițiilor de concurență neechitabile în cadrul pieței unice. Acest aspect va fi abordat în viitoarea Carte albă a Comisiei referitoare la un instrument privind subvențiile străine. Un acord rapid cu privire la propunerea de Instrument pentru achiziții publice internaționale va fi, de asemenea, esențial pentru a consolida capacitatea UE de a negocia reciprocitatea și deschiderea pieței cu partenerii săi.

Dacă diferențele la nivel internațional în ceea ce privește nivelurile de ambiție în domeniul climei vor persista, Comisia va propune în 2021 un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon, pentru a reduce riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, în deplină compatibilitate cu normele OMC. Aceasta ar reprezenta o nouă resursă proprie pentru bugetul UE, care ar contribui la rambursarea fondurilor atrase în viitor de instrumentul Next Generation EU.

5.2.O coordonare mai strânsă în domeniul sănătății publice și o gestionare consolidată a crizelor

Criza în domeniul sănătății publice cu care se confruntă Uniunea în prezent a demonstrat forța, competențele și curajul personalului sanitar din Europa. Cu toate acestea, sistemele noastre de sănătate publică, care rămân unele dintre cele mai bune și mai accesibile din lume, au fost supuse unor presiuni severe. În plus, coordonarea între statele membre cu privire la aspectele legate de sănătate a fost, de asemenea, pusă la încercare în momentul declanșării crizei.

Având în vedere acest lucru și pentru a îmbunătăți pregătirea comună pentru viitoarele crize în domeniul sănătății, Comisia va propune consolidarea Agenției Europene pentru Medicamente în ceea ce privește monitorizarea producției și a aprovizionării cu medicamente esențiale în UE, în scopul de a preveni deficitele. De asemenea, se va acorda un rol mai important Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) în ceea ce privește coordonarea supravegherii, a pregătirii și a răspunsului la crizele sanitare.

În plus, cadrul de reglementare al UE în domeniul sănătății ar trebui consolidat și ar trebui sporită utilizarea achizițiilor publice comune pentru produsele medicale. Această abordare ar valorifica învățămintele desprinse în urma crizei, începând cu achizițiile publice de vaccinuri pe termen scurt. De asemenea, vom propune crearea unui spațiu european al datelor medicale pentru a promova schimbul de date medicale și pentru a sprijini cercetarea, cu respectarea deplină a protecției datelor.

Pentru a beneficia de sisteme de sănătate mai reziliente, sunt necesare investiții și un sprijin financiar adecvate, care să corespundă rolului de prim plan al acestora. Comisia propune astăzi un program EU4Health de sine stătător, pentru a sprijini statele membre și UE să consolideze capacitățile și gradul de pregătire pentru viitoarele crize sanitare. Programul va contribui la conturarea unei viziuni pe termen lung privind asigurarea unor sisteme de sănătate publică performante și reziliente, în special prin investiții în prevenirea și supravegherea bolilor și prin îmbunătățirea accesului la asistență medicală, diagnostic și tratament.

Cercetarea și inovarea vor fi esențiale pentru a ne spori cunoștințele privind bolile, tratamentele și vaccinurile și pentru a ne consolida autonomia și poziția de lider în cadrul lanțurilor valorice. Acesta este motivul pentru care, în cadrul următorului buget pe termen lung, Comisia propune consolidarea Orizont Europa pentru a sprijini cercetarea și inovarea în domeniul sănătății, a extinde studiile clinice, a îmbunătăți accesul la infrastructura de cercetare și a face ca datele științifice solide să se afle în centrul procesului politic.

Criza actuală a subliniat, de asemenea, necesitatea de a ne coordona și a oferi unui răspuns european în situații de criză. În timp ce coordonarea dintre statele membre s-a accelerat după un debut lent, este necesar să se tragă învățăminte în urma crizei. Este vorba de consolidarea gradului de pregătire pentru situații de criză și a gestionării crizelor pentru scenariile viitoare.

Comisia propune astăzi consolidarea rescEU pentru a constitui o capacitate permanentă de gestionare a tuturor tipurilor de situații de urgență. Acest lucru va consolida capacitatea sa de a investi în infrastructura de răspuns la situații de urgență, în capacitatea de transport și în echipele de sprijin de urgență. Va fi instituită o rezervă la nivelul UE de materiale și echipamente esențiale, care să fie mobilizate ca răspuns la situațiile de urgență majoră.

O altă lecție este necesitatea unui răspuns al UE rapid, flexibil și coordonat la situații de criză. În acest spirit, Comisia propune consolidarea instrumentelor sale de urgență și îmbunătățirea flexibilității acestora, astfel încât resursele să poată fi mobilizate rapid și la anvergura necesară. Aceasta include Fondul european de solidaritate și Fondul european de ajustare la globalizare. Rezerva pentru solidaritate și ajutoare de urgență va fi, de asemenea, consolidată în mod considerabil, astfel încât să permită un răspuns rapid la crizele atât din interiorul, cât și din afara UE.

6.O redresare bazată pe valorile UE și pe drepturile fundamentale

Criza pune la încercare modul de viață al Europei. Pentru a salva vieți, unele dintre libertățile noastre au fost limitate. În multe cazuri, au fost suspendate elemente esențiale care fac ca societatea noastră să funcționeze. A fost testată reziliența noastră democratică. Cu toate acestea, Europa nu trebuie să ajungă niciodată la un compromis cu privire la valorile sale. Recuperarea trebuie să se bazeze pe drepturile fundamentale și pe respectarea deplină a statului de drept.

Toate statele membre au trebuit să adopte măsuri de urgență pentru a face față crizei. Comisia a subliniat încă de la început că măsurile de urgență trebuie să fie strict proporționale și limitate în timp și în natură. Toate aceste măsuri trebuie să facă obiectul unui control regulat și toate drepturile trebuie respectate în totalitate.

Criza a evidențiat, de asemenea, o serie de vulnerabilități ale statului de drept. Acestea au variat de la presiunea asupra sistemelor de justiție până la capacitatea inegală a sistemelor de control și echilibru instituțional de a funcționa în mod eficace. Mass-media și societatea civilă s-au confruntat cu noi obstacole în ceea ce privește exercitarea rolului lor în dezbaterea democratică. Raportul anual privind statul de drept elaborat de Comisie va examina mai îndeaproape aceste aspecte în toate statele membre. Propunerea Comisiei de regulament privind protecția bugetului UE împotriva deficiențelor generalizate în ceea ce privește statul de drept va constitui, de asemenea, un element esențial.

Criza a scos în evidență, de asemenea, amenințările la adresa democrației noastre. Aceasta a fost însoțită de o nouă „epidemie de dezinformare” din partea celor care doresc să manipuleze spațiul public și să răspândească mesaje false, propagandă și discursuri de incitare la ură. Respectând libertatea de exprimare și sprijinind mass-media, Comisia va aborda cele mai urgente provocări legate de dezinformarea cu privire la pandemie și va utiliza, de asemenea, Planul de acțiune pentru democrația europeană pentru a trage învățăminte și a consolida reziliența pentru viitor.

Toate acestea reflectă nevoia și mai importantă de consolidare și cultivare a democrației noastre. În acest scop, trebuie să începem prin a le oferi cetățenilor un cuvânt mai greu de spus în ceea ce privește viitorul lor. Prin intermediul Conferinței privind viitorul Europei, cetățenii ar trebui să joace un rol de prim-plan și activ în stabilirea priorităților și a nivelului nostru de ambiție în vederea construirii unei Europe mai reziliente, mai durabile și mai echitabile.

7.O Europă mai puternică pe scena internațională

Pandemia și criza economică vor redefini modul în care interacționează puterile mondiale și partenerii acestora. Amenințarea unei posibile eroziuni și fragmentări a ordinii mondiale a crescut în mod semnificativ. În același timp, un virus care nu cunoaște frontiere creează o provocare comună și evidențiază necesitatea unui multilateralism consolidat și a unei ordini internaționale bazate pe norme. Mai mult ca oricând, provocările globale impun cooperarea internațională și soluții comune.

Legăturile care ne unesc trebuie întreținute în mod constant pentru a ne permite să ne adaptăm la noile realități și să facem față evoluțiilor perturbatoare ale secolului XXI. Țările trebuie să evite un „mare joc” la nivel mondial pentru a încerca să se claseze pe primul loc în detrimentul celorlalți. Ar trebui să ne concentrăm asupra a ceea ce putem face împreună, de la securitate la climă și mediu, de la combaterea inegalităților la consolidarea comerțului internațional și a instituțiilor internaționale.

UE se află în prima linie a răspunsului mondial, colaborând îndeaproape cu Organizația Națiunilor Unite (inclusiv Organizația Mondială a Sănătății și Organizația Internațională a Muncii), G20, G7, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială. În acest sens, UE și statele sale membre vor trebui să își valorifice puterea colectivă pe scena mondială.

În acest spirit, Comisia a organizat o conferință a donatorilor în scopul de a atrage 7,5 miliarde EUR pentru dezvoltarea de vaccinuri, tratamente și instrumente destinate să constituie un bun comun mondial. Orice vaccin viitor va trebui să fie produsul eforturilor la nivel mondial și să fie destinat întregii lumi, să aibă un preț rezonabil și să fie accesibil tuturor.

Pe termen mai lung, succesul redresării UE depinde de redresarea partenerilor noștri din întreaga lume. Prin urmare, investițiile într-o redresare globală durabilă sunt în interesul UE. Acest lucru va necesita un răspuns masiv și coordonat, bazat pe solidaritate, deschidere și coordonare la nivel internațional. În calitate de putere economică majoră și cel mai mare donator de ajutor internațional din lume, UE va fi întotdeauna deschisă și pregătită să își sprijine partenerii. Acest lucru este ilustrat de cele peste 23 de miliarde EUR mobilizate de Echipa Europa pentru a ajuta țările partenere și organizațiile internaționale să răspundă impactului umanitar, economic, social și economic al crizei.

UE a oferit sprijin partenerilor și vecinilor săi pe tot parcursul crizei și este pregătită să facă mai mult. Pentru aceasta, Comisia propune astăzi consolidarea Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională, care va atinge un nivel de 86 de miliarde EUR. Instrumentul de ajutor umanitar consolidat va garanta că Europa poate lua măsuri concrete de solidaritate în beneficiul celor care au cea mai mare nevoie de ajutor. Pentru a ne sprijini partenerii din Balcanii de Vest, Comisia propune majorarea asistenței pentru preaderare până la 12,9 miliarde EUR.

În condițiile în care criza a declanșat o agravare a tensiunilor geostrategice, europenii trebuie să își asume o responsabilitate mai mare în ceea ce privește propria lor siguranță. În cooperare cu partenerii săi, UE trebuie să își consolideze rolul său de furnizor de securitate și de pilon de stabilitate în cadrul ordinii mondiale. În acest scop, UE va continua să susțină multilateralismul și își va promova în mod mai eficient interesele economice și strategice. De asemenea, UE trebuie să își consolideze autonomia tehnologică și cooperarea în domeniul dezvoltării capacităților de apărare.

8.Concluzie – momentul Europei

Acesta este momentul Europei. Dorința noastră de a acționa trebuie să se ridice la înălțimea provocărilor cu care ne confruntăm. Doar eforturile naționale nu vor fi suficiente: Europa se află într-o poziție unică pentru a putea investi într-o redresare comună și într-un viitor mai bun pentru generațiile viitoare.

Este sarcina care va defini generația noastră. Investiția realizată prin intermediul instrumentului Next Generation EU nu numai că va contribui la relansarea economiilor și la sprijinirea lucrătorilor, a întreprinderilor și a regiunilor de astăzi. Este o investiție în viitorul nostru, care ne va face să devenim mai rezilienți, astfel încât să ieșim din criză mai puternici și mai orientați spre viitor decât înainte. Vom accelera dubla tranziție ecologică și digitală și ne vom asigura că oamenii se află în centrul eforturilor de redresare.

Comisia Europeană invită Consiliul European și colegiuitorii să examineze aceste propuneri în mod prompt, în vederea ajungerii la un acord politic în cadrul Consiliului European. O decizie rapidă va permite alocarea imediată a fondurilor și abordarea domeniilor în care există cele mai mari urgențe.

Comisia va colabora apoi îndeaproape cu Parlamentul European și cu Consiliul pentru a finaliza un acord privind viitorul cadru pe termen lung și programele sectoriale însoțitoare. Încheierea acestor lucrări la începutul toamnei ar însemna că noul buget pe termen lung ar putea să fie operativ și să orienteze redresarea Europei începând cu 1 ianuarie 2021.

Redresarea Europei și construirea unui viitor mai bun pentru următoarea generație nu vor fi ușoare și nu pot fi realizate dacă acționăm de unii singuri. Va fi nevoie de voință și curaj politic și de susținerea întregii societăți. Este vorba de un bun comun pentru viitorul nostru comun. 

(1)    Cu excepția cazului în care se prevede altfel, sumele sunt exprimate în prețuri constante pentru 2018.
(2) SWD(2020) 98.
(3) COM(2020) 442.
(4) COM(2020) 102.
Top