Accept Refuse

EUR-Lex Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52017AR1195

Avizul Comitetului European al Regiunilor – Pachetul privind serviciile: O economie a serviciilor avantajoasă pentru europeni

OJ C 54, 13.2.2018, p. 81–98 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

13.2.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 54/81


Avizul Comitetului European al Regiunilor – Pachetul privind serviciile: O economie a serviciilor avantajoasă pentru europeni

(2018/C 054/15)

Raportor:

domnul Jean-Luc VANRAES (BE-ALDE), membru al Consiliului local Uccle

Documente de referință:

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de introducere a unui card electronic european pentru servicii și a facilităților administrative aferente

COM(2016) 824 final

Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind cadrul juridic și operațional al cardului electronic european pentru servicii introdus prin Regulamentul … [Regulamentul CES]

COM(2016) 823 final

Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind efectuarea unui test de proporționalitate înainte de adoptarea unor noi reglementări referitoare la profesii

COM(2016) 822 final

Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului cu privire la punerea în aplicare a Directivei 2006/123/CE privind serviciile în cadrul pieței interne, care prevede o procedură de notificare pentru regimuri de autorizare și cerințele legate de servicii, și de modificare a Directivei 2006/123/CE și a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne

COM(2016) 821 final

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind recomandările de reformă în domeniul reglementării serviciilor profesionale

COM(2016) 820 final

I.   RECOMANDĂRI DE AMENDAMENTE

Amendamentul 1

Propunere de Directivă cu privire la punerea în aplicare a Directivei 2006/123/CE privind serviciile în cadrul pieței interne, care prevede o procedură de notificare pentru regimuri de autorizare și cerințele legate de servicii, și de modificare a Directivei 2006/123/CE și a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne

COM(2016) 821 final

Considerentul 7

Se modifică după cum urmează:

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Obligația de notificare stabilită prin prezenta directivă ar trebui să se aplice în cazul măsurilor de reglementare ale statelor membre, cum ar fi actele cu putere de lege și actele administrative cu caracter general sau orice alte norme obligatorii cu caracter general, inclusiv norme adoptate de către organizații profesionale pentru reglementarea colectivă a accesului la activități de servicii sau la exercitarea acestora. Pe de altă parte, obligația de notificare nu ar trebui să se aplice în cazul deciziilor individuale emise de către autoritățile naționale.

Obligația de notificare stabilită prin prezenta directivă ar trebui să se aplice în cazul măsurilor de reglementare ale statelor membre, cum ar fi actele cu putere de lege și actele administrative cu caracter general sau orice alte norme obligatorii cu caracter general, inclusiv norme adoptate de către organizații profesionale pentru reglementarea colectivă a accesului la activități de servicii sau la exercitarea acestora. Pe de altă parte, obligația de notificare nu ar trebui să se aplice în cazul deciziilor individuale emise de către autoritățile naționale.

Amendamentele sau modificările la proiectele de măsuri introduse de adunările legislative sau parlamentele naționale, regionale și locale în cursul procedurii parlamentare nu ar trebui să fie acoperite de obligația de notificare prevăzută de prezenta directivă. În sensul prezentei directive, obligația de notificare ar trebui considerată ca fiind îndeplinită când proiectul de măsură este implementat și în fine adoptat la sfârșitul procedurii parlamentare.

Expunere de motive

Propunerea nu conține o procedură pentru amendamente sau modificări privind proiectele de măsuri introduse de adunările legislative.

Amendamentul 2

Propunere de Directivă cu privire la punerea în aplicare a Directivei 2006/123/CE privind serviciile în cadrul pieței interne, care prevede o procedură de notificare pentru regimuri de autorizare și cerințele legate de servicii, și de modificare a Directivei 2006/123/CE și a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne

COM(2016) 821 final

Considerentul 15

Se elimină punctul.

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Nerespectarea obligației de notificare a proiectelor de măsuri cu cel puțin trei luni înainte de adoptarea lor și/sau de abținere de la adoptarea măsurii notificate în perioada menționată mai sus și, după caz, în cursul celor trei luni care urmează primirii unei alerte, ar trebui să fie considerată drept o eroare procedurală materială gravă în ceea ce privește efectele acesteia asupra persoanelor.

 

Expunere de motive

Consecința propunerii Comisiei este faptul că proiectele de măsuri care nu au fost notificate nu vor fi aplicabile. Acest lucru va avea consecințe grave asupra aplicării măsurilor la nivel local și regional, dat fiind că domeniul de aplicare al directivei privind serviciile este foarte larg și uneori încă în evoluție în jurisprudența CEJ.

Amendamentul 3

Propunere de Directivă cu privire la punerea în aplicare a Directivei 2006/123/CE privind serviciile în cadrul pieței interne, care prevede o procedură de notificare pentru regimuri de autorizare și cerințele legate de servicii, și de modificare a Directivei 2006/123/CE și a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne

COM(2016) 821 final

Articolul 3 alineatul (2)

Se modifică după cum urmează:

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(1)   Statele membre notifică Comisiei orice proiecte de măsuri care introduc cerințe sau regimuri de autorizare noi conform articolului 4 sau modifică astfel de cerințe sau regimuri de autorizare existente.

(1)   Statele membre notifică Comisiei orice proiecte de măsuri care introduc cerințe sau regimuri de autorizare noi conform articolului 4 sau modifică astfel de cerințe sau regimuri de autorizare existente.

(2)   În cazul în care un stat membru modifică un proiect de măsură notificat în sensul extinderii semnificative a domeniului de aplicare, a cuprinsului acestuia, al scurtării calendarului prevăzut inițial pentru punerea în aplicare ori al adăugării de cerințe sau regimuri de autorizare ori al sporirii regimului restrictiv al acestor măsuri sau regimuri de autorizare pentru stabilire sau prestarea de servicii la nivel transfrontalier, acesta notifică din nou proiectul de măsură modificat notificat anterior la alineatul (1), prezentând inclusiv o explicație cu privire la obiectivul și cuprinsul modificărilor. Într-o astfel de situație, notificarea anterioară se consideră a fi retrasă.

 

a)

În cazul în care un stat membru modifică un proiect de măsură notificat în sensul extinderii semnificative a domeniului de aplicare, a cuprinsului acestuia, al scurtării calendarului prevăzut inițial pentru punerea în aplicare ori al adăugării de cerințe sau regimuri de autorizare ori al sporirii regimului restrictiv al acestor măsuri sau regimuri de autorizare pentru stabilire sau prestarea de servicii la nivel transfrontalier, acesta notifică din nou proiectul de măsură modificat notificat anterior la alineatul (1), prezentând inclusiv o explicație cu privire la obiectivul și cuprinsul modificărilor. Într-o astfel de situație, notificarea anterioară se consideră a fi retrasă.

b)

Statele membre nu sunt obligate să notifice modificările efectuate în cursul procedurii parlamentare la un proiect de măsuri care a fost deja notificat. Cu toate acestea, statele membre notifică proiectul de măsură care conține aceste modificări Comisiei, odată ce acesta el fost adoptat.

(3)   Proiectele de măsuri la care se face referire în alineatele (1) și (2) se aduc la cunoștința Comisiei cu cel puțin trei luni înainte de adoptarea acestora.

(3)   Proiectele de măsuri la care se face referire în alineatele (1) și (2) se aduc la cunoștința Comisiei cu cel puțin trei luni înainte de adoptarea acestora.

(4)   Încălcarea uneia dintre obligațiile prevăzute la articolul 3 alineatele (1), (2) și (3) sau la articolul 6 alineatul (2) constituie o eroare procedurală materială gravă în ceea ce privește efectele acesteia asupra persoanelor.

(4)   Încălcarea uneia dintre obligațiile prevăzute la articolul 3 alineatele (1), (2) și (3) sau la articolul 6 alineatul (2) constituie o eroare procedurală materială gravă în ceea ce privește efectele acesteia asupra persoanelor.

(5)   Statele membre prezintă, în cadrul oricărei notificări, informații prin care să demonstreze conformitatea regimului de autorizare sau a cerinței notificate cu Directiva 2006/123/CE.

Informațiile respective identifică motivul imperativ de interes general urmărit și prezintă motivele pentru care regimul de autorizare sau cerința notificată este nediscriminatoriu (nediscriminatorie) pe criterii de naționalitate sau reședință, precum și motivul pentru care acesta (aceasta) este proporțional(ă).

Informațiile respective includ o evaluare care să demonstreze faptul că nu există mijloace mai puțin restrictive, precum și dovezi care să susțină argumentele enunțate de către statul membru care a transmis notificarea.

(5)   Statele membre prezintă, în cadrul oricărei notificări, informații prin care să demonstreze conformitatea regimului de autorizare sau a cerinței notificate cu Directiva 2006/123/CE.

Informațiile respective identifică motivul imperativ de interes general urmărit și prezintă motivele pentru care regimul de autorizare sau cerința notificată este nediscriminatoriu (nediscriminatorie) pe criterii de naționalitate sau reședință, precum și motivul pentru care acesta (aceasta) este proporțional(ă).

Informațiile respective includ o evaluare care să demonstreze faptul că nu există mijloace mai puțin restrictive, precum și dovezi care să susțină argumentele enunțate de către statul membru care a transmis notificarea.

(6)   În notificarea sa, statul membru în cauză comunică totodată textul dispoziției legislative sau de reglementare care stă la baza proiectului de măsură notificat.

(6)   În notificarea sa, statul membru în cauză comunică totodată textul dispoziției legislative sau de reglementare care stă la baza proiectului de măsură notificat.

(7)   Statele membre în cauză comunică măsura adoptată în decurs de două săptămâni de la adoptarea sa.

(7)   Statele membre în cauză comunică măsura adoptată în decurs de două săptămâni de la adoptarea sa.

(8)   În scopul aplicării procedurii de notificare instituite prin prezenta directivă și pentru a asigura schimbul de informații dintre statul membru care a transmis notificarea, alte state membre și Comisie, se utilizează Sistemul de informare al pieței interne prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 1024/2012.

(8)   În scopul aplicării procedurii de notificare instituite prin prezenta directivă și pentru a asigura schimbul de informații dintre statul membru care a transmis notificarea, alte state membre și Comisie, se utilizează Sistemul de informare al pieței interne prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 1024/2012.

Expunere de motive

Propunerea nu conține o procedură pentru amendamente sau modificări privind proiectele de măsuri introduse de adunările legislative.

Amendamentul 4

Propunere de Directivă cu privire la punerea în aplicare a Directivei 2006/123/CE privind serviciile în cadrul pieței interne, care prevede o procedură de notificare pentru regimuri de autorizare și cerințele legate de servicii, și de modificare a Directivei 2006/123/CE și a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne

COM(2016) 821 final

Articolul 3 alineatul (4)

Se elimină punctul.

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Încălcarea uneia dintre obligațiile prevăzute la articolul 3 alineatele (1), (2) și (3) sau la articolul 6 alineatul (2) constituie o eroare procedurală materială gravă în ceea ce privește efectele acesteia asupra persoanelor.

 

Expunere de motive

Consecința propunerii Comisiei este faptul că proiectele de măsuri care nu au fost notificate nu vor fi aplicabile. Acest lucru va avea consecințe grave asupra aplicării măsurilor la nivel local și regional, dat fiind că domeniul de aplicare al directivei privind serviciile este foarte larg și uneori încă în evoluție în jurisprudența CEJ.

Sancțiunile propuse ar conduce la un nivel foarte ridicat de insecuritate juridică, prin faptul că până și proiectele neproblematice din punct de vedere al conținutului și aflate într-o evidentă conformitate cu dreptul UE riscă să nu poată fi puse în aplicare la cele mai mici încălcări formale ale procedurii de notificare.

Amendamentul 5

Propunere de Directivă cu privire la punerea în aplicare a Directivei 2006/123/CE privind serviciile în cadrul pieței interne, care prevede o procedură de notificare pentru regimuri de autorizare și cerințele legate de servicii, și de modificare a Directivei 2006/123/CE și a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne

COM(2016) 821 final

Articolul 3 alineatul (8)

Se adaugă un articol nou, după articolul 3 alineatul (8):

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

Articolul 3 alineatul (3) nu se aplică în cazul în care un stat membru este obligat să adopte măsuri pentru introducerea unor noi regimuri de autorizare sau cerințe sau să modifice regimurile de autorizare existente într-un interval de timp foarte scurt din motive de urgență determinate de circumstanțe grave și imprevizibile legate de protecția ordinii publice, de securitatea publică, de sănătatea publică sau de protecția mediului.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 6

Propunere de Directivă cu privire la punerea în aplicare a Directivei 2006/123/CE privind serviciile în cadrul pieței interne, care prevede o procedură de notificare pentru regimuri de autorizare și cerințele legate de servicii, și de modificare a Directivei 2006/123/CE și a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne

COM(2016) 821 final

Articolul 5 alineatul (2)

Se modifică după cum urmează:

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

De la data la care Comisia informează statul membru care a transmis notificarea cu privire la caracterul complet al notificării primite, va avea loc o consultare de maximum trei luni între statul membru care a transmis notificarea, alte state membre și Comisie.

De la data la care Comisia informează statul membru care a transmis notificarea cu privire la caracterul complet al notificării primite, va avea loc o consultare de maximum trei luni între statul membru care a transmis notificarea, alte state membre și Comisie. Consultarea nu trebuie să împiedice statul membru notificator să adopte dispozițiile respective, care, însă, nu pot fi executate înainte de sfârșitul perioadei de consultare.

Expunere de motive

Perioada propusă este prea rigidă. Ea ar putea cauza întârzieri nejustificate ale procesului. Prin urmare, statele membre ar trebui să fie libere să adopte respectivele măsuri, cu condiţia amânării punerii în practică până la sfârșitul perioadei de consultare.

Amendamentul 7

Propunere de Directivă cu privire la punerea în aplicare a Directivei 2006/123/CE privind serviciile în cadrul pieței interne, care prevede o procedură de notificare pentru regimuri de autorizare și cerințele legate de servicii, și de modificare a Directivei 2006/123/CE și a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne

COM(2016) 821 final

Articolul 6

Alertă

Se modifică după cum urmează:

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(1)   Înainte de încheierea perioadei de consultare prevăzute la articolul 5 alineatul (2), Comisia poate alerta statul membru care a transmis notificarea cu privire la preocupările sale în legătură cu compatibilitatea proiectului de măsură notificat cu Directiva 2006/123/CE și la intenția sa de a adopta decizia menționată la articolul 7.

(1)   Înainte de încheierea perioadei de consultare prevăzute la articolul 5 alineatul (2), Comisia poate alerta statul membru care a transmis notificarea cu privire la preocupările sale în legătură cu compatibilitatea proiectului de măsură notificat cu Directiva 2006/123/CE și la intenția sa de a adopta recomandarea menționată la articolul 7. Această notificare de alertă va indica motivele de preocupare ale Comisiei și, dacă este cazul, orice modificare adusă proiectului de măsură notificat, pe care Comisia le consideră necesare pentru soluţionarea acestor preocupări într-un mod satisfăcător.

(2)   La primirea unei astfel de alerte, statul membru care a transmis notificarea nu adoptă proiectul de măsură pentru o perioadă de trei luni de la încheierea perioadei de consultare.

(2)   La primirea unei astfel de alerte, Comisia se angajează pentru o perioadă de trei luni într-un dialog cu organismele competente relevante, inclusiv la nivel regional și local. . O alertă transmisă de Comisie către un stat membru nu îl va împiedica pe acesta din urmă să adopte proiectul de act legislativ în cauză, care, însă, nu poate fi pus în aplicare înainte de sfârșitul perioadei de consultare.

Expunere de motive

Pentru a se asigura că autoritățile competente din statul membru sunt informate pe deplin cu privire la preocupările Comisiei și la motivele acestora, precum și pentru a garanta că acestea vor fi discutate în timp util şi într-un mod hotărât cu organismele competente din statele membre.

Amendamentul 8

Propunere de Directivă cu privire la punerea în aplicare a Directivei 2006/123/CE privind serviciile în cadrul pieței interne, care prevede o procedură de notificare pentru regimuri de autorizare și cerințele legate de servicii, și de modificare a Directivei 2006/123/CE și a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne

COM(2016) 821 final

Articolul 7

Decizie

Se modifică după cum urmează:

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Articolul 7

Decizie

În cazul în care Comisia a emis o alertă conform articolului 6 alineatul (1), aceasta poate adopta, în termen de trei luni de la data încheierii perioadei de consultare prevăzute la articolul 5 alineatul (2), o decizie prin care constată faptul că proiectul de măsură este incompatibil cu Directiva 2006/123/CE și solicită statului membru să nu adopte proiectul de măsură în cauză sau, dacă această măsură a fost adoptată cu încălcarea articolului 3 alineatul (3) sau a articolului 6 alineatul (2), să o abroge.

Articolul 7

Recomandare

În cazul în care Comisia a emis o alertă conform articolului 6 alineatul (1), aceasta poate adopta, în termen de trei luni de la data încheierii perioadei de consultare prevăzute la articolul 5 alineatul (2), o Recomandare cu caracter neobligatoriu prin care constată faptul că proiectul de măsură este incompatibil cu Directiva 2006/123/CE și informează statul membru în cauză cu privire la intenția sa ca, în cazul în care măsurile ar fi adoptate, să introducă o acțiune în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene prin care se contestă compatibilitatea măsurii cu Directiva 2006/123/CE.

Expunere de motive

Propunerea de decizie prezentată de Comisie este inacceptabilă în această formă, întrucât ar restricționa în mod nejustificat libertatea legiuitorilor de la nivel național și regional. O recomandare fără caracter obligatoriu, prin care se notifică intenția Comisiei de a contesta legalitatea măsurii în cauză în cazul adoptării acesteia, ar putea, în contextul celorlalte dispoziții ale proiectului de legislație, să reprezinte o procedură de notificare îmbunătăţită, mai eficace, prin care s-ar respecta, în același timp, prerogativele legiuitorilor de la nivel național și regional.

Amendamentul 9

Propunerea de directivă privind efectuarea unui test de proporționalitate înainte de adoptarea unor noi reglementări referitoare la profesii

COM(2016) 822 final/1

Considerentul 9

Se modifică după cum urmează:

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Sarcina de a dovedi caracterul justificat și proporționalitatea revine statelor membre. Motivele invocate de un stat membru pentru reglementare trebuie, așadar, să fie însoțite de o analiză a caracterului oportun și a proporționalității măsurii adoptate de statul în cauză, precum și de dovezi specifice care să permită susținerea argumentării sale.

Sarcina de a dovedi caracterul justificat și proporționalitatea revine statelor membre. Motivele invocate de un stat membru pentru reglementare trebuie, așadar, să fie însoțite de o analiză a caracterului oportun și a proporționalității măsurii adoptate efectuată de autoritățile competente din statul în cauză, precum și de dovezi specifice care să permită susținerea argumentării sale.

Expunere de motive

Această cerință cauzează eforturi administrative disproporționate față de rezultatele scontate.

Amendamentul 10

Propunerea de directivă privind efectuarea unui test de proporționalitate înainte de adoptarea unor noi reglementări referitoare la profesii

COM(2016) 822 final/1

Considerentul 12

Se introduce un considerent nou după considerentul 12

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

 

Considerent nou

Este la latitudinea autorităților publice relevante din statele membre să evalueze proporționalitatea unei măsuri, pe baza criteriilor stabilite în directivă. Aceste evaluări individuale ar putea duce în mod normal la rezultate diferite în state membre diferite.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 11

Propunerea de directivă privind efectuarea unui test de proporționalitate înainte de adoptarea unor noi reglementări referitoare la profesii

COM(2016) 822 final/1

Considerentul 18

Se modifică după cum urmează:

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Impactul economic al măsurii, inclusiv o analiză costuri/beneficii, în special în ceea ce privește gradul de concurență de pe piață și calitatea serviciilor prestate, precum și impactul asupra dreptului la muncă și asupra liberei circulații a persoanelor și a serviciilor în cadrul Uniunii ar trebui să fie luate în considerare în mod corespunzător de către autoritățile competente. Pe baza acestei analize, statele membre ar trebui să examineze, în special, dacă domeniul de aplicare al restricției privind accesul la profesiile reglementate sau al restricției privind exercitarea acestora în cadrul Uniunii este proporțional cu importanța obiectivelor urmărite și cu beneficiile preconizate.

Impactul economic al măsurii, în special în ceea ce privește gradul de concurență de pe piață și calitatea serviciilor prestate, impactul din perspectiva coeziunii teritoriale, precum și impactul asupra dreptului la muncă și asupra liberei circulații a persoanelor și a serviciilor în cadrul Uniunii ar trebui să fie luate în considerare în mod corespunzător de către autoritățile competente. Pe baza acestei analize, autorităţile publice competente din statele membre ar trebui să examineze, în special, dacă domeniul de aplicare al restricției privind accesul la profesiile reglementate sau al restricției privind exercitarea acestora în cadrul Uniunii este proporțional cu importanța obiectivelor urmărite și cu beneficiile preconizate.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 12

Propunerea de directivă privind efectuarea unui test de proporționalitate înainte de adoptarea unor noi reglementări referitoare la profesii

COM(2016) 822 final/1

Considerentul 21

Se modifică după cum urmează:

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

Este esențial pentru funcționarea corespunzătoare a pieței interne să se asigure că statele membre furnizează informații cetățenilor, asociațiilor reprezentative sau altor părți interesate relevante înainte de a introduce măsuri noi, de natură să restricționeze accesul la profesiile reglementate sau exercitarea acestora și că statele membre le oferă acestora posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere.

Este esențial pentru funcționarea corespunzătoare a pieței interne să se asigure că autorităţile publice competente din statele membre furnizează informații cetățenilor, autorităţilor locale şi regionale, partenerilor sociali, asociațiilor reprezentative sau altor părți interesate relevante înainte de a introduce măsuri noi, de natură să restricționeze accesul la profesiile reglementate sau exercitarea acestora și că statele membre le oferă acestora posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere.

Expunere de motive

Motivele sunt evidente.

Amendamentul 13

Propunerea de directivă privind efectuarea unui test de proporționalitate înainte de adoptarea unor noi reglementări referitoare la profesii

COM(2016) 822 final

Articolul 6

Proporționalitate

Se modifică după cum urmează:

Textul propus de Comisia Europeană

Amendamentul CoR

(1)   Înainte de a introduce noi dispoziții legislative, de reglementare sau administrative care restricționează accesul la profesiile reglementate sau exercitarea acestora sau înainte de a modifica dispozițiile existente, statele membre evaluează în ce măsură aceste dispoziții sunt necesare și adecvate pentru a garanta atingerea obiectivului urmărit și dacă acestea nu depășesc ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului respectiv.

(1)   Înainte de a introduce noi dispoziții legislative, de reglementare sau administrative care restricționează accesul la profesiile reglementate sau exercitarea acestora sau înainte de a modifica dispozițiile existente, statele membre evaluează în ce măsură aceste dispoziții sunt necesare și adecvate pentru a garanta atingerea obiectivului urmărit și dacă acestea nu depășesc ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului respectiv.

(2)   Atunci când evaluează necesitatea și proporționalitatea dispozițiilor, autoritățile competente relevante iau în considerare, în special:

(2)   Atunci când evaluează necesitatea și proporționalitatea dispozițiilor, autoritățile competente relevante iau în considerare, în special:

(a)

natura riscurilor legate de obiectivele de interes public urmărite, în special riscurile pentru consumatori, profesioniști și părți terțe;

(a)

natura riscurilor legate de obiectivele de interes public urmărite, în special riscurile pentru beneficiarii serviciilor, printre care consumatorii și alți beneficiari neprofesioniști, profesioniști, partenerii sociali, autoritățile locale și regionale sau părți terțe;

(b)

caracterul adecvat al dispoziției, și anume în ceea ce privește aptitudinea sa de a atinge obiectivul urmărit și dacă dispoziția răspunde cu adevărat nevoii de a realiza acest obiectiv în mod coerent și sistematic și, prin urmare, abordează riscurile identificate în același mod ca în activități comparabile;

(b)

caracterul adecvat al dispoziției, și anume în ceea ce privește aptitudinea sa de a atinge obiectivul urmărit și dacă dispoziția răspunde cu adevărat nevoii de a realiza acest obiectiv în mod coerent și sistematic și, prin urmare, abordează riscurile identificate în același mod ca în activități comparabile;

(c)

necesitatea dispoziției în cauză, în special dacă normele în vigoare, de o natură mai generală sau specifică, cum ar fi legislația din domeniul siguranței produselor sau legislația în materie de protecție a consumatorilor, sunt insuficiente pentru a proteja obiectivul urmărit;

(c)

necesitatea dispoziției în cauză, în special dacă normele în vigoare, de o natură mai generală sau specifică, cum ar fi legislația din domeniul siguranței produselor sau legislația în materie de protecție a consumatorilor, sunt insuficiente pentru a proteja obiectivul urmărit;

(d)

legătura dintre sfera de cuprindere a activităților pe care le implică o profesie sau care sunt rezervate acesteia și calificarea profesională necesară;

(d)

legătura dintre sfera de cuprindere a activităților pe care le implică o profesie sau care sunt rezervate acesteia și calificarea profesională necesară;

(e)

legătura dintre complexitatea sarcinilor și necesitatea deținerii anumitor calificări profesionale specifice, în special în ceea ce privește nivelul, natura și durata formării profesionale sau experiența necesară, precum și existența unor căi diferite de obținere a calificării profesionale;

(e)

legătura dintre complexitatea sarcinilor și necesitatea deținerii anumitor calificări profesionale specifice, în special în ceea ce privește nivelul, natura și durata formării profesionale sau experiența necesară, precum și existența unor căi diferite de obținere a calificării profesionale;

(f)

sfera de cuprindere a activităților profesionale rezervate deținătorilor unei anumite calificări profesionale, și anume dacă activitățile rezervate anumitor profesii pot fi sau nu pot fi partajate cu alte profesii, și din ce motiv;

(f)

sfera de cuprindere a activităților profesionale rezervate deținătorilor unei anumite calificări profesionale, și anume dacă activitățile rezervate anumitor profesii pot fi sau nu pot fi partajate cu alte profesii, și din ce motiv;

(g)

gradul de autonomie în exercitarea unei profesii reglementate și impactul modalităților de organizare și supraveghere asupra atingerii obiectivului urmărit, în special în cazul în care activitățile referitoare la o profesie reglementată se desfășoară sub controlul și responsabilitatea unui profesionist calificat corespunzător;

(g)

gradul de autonomie în exercitarea unei profesii reglementate și impactul modalităților de organizare și supraveghere asupra atingerii obiectivului urmărit, în special în cazul în care activitățile referitoare la o profesie reglementată se desfășoară sub controlul și responsabilitatea unui profesionist calificat corespunzător;

(h)

evoluțiile științifice și tehnologice care pot reduce asimetria dintre profesioniști și consumatori la nivelul informațiilor;

(h)

evoluțiile științifice și tehnologice care pot reduce asimetria dintre profesioniști și consumatori la nivelul informațiilor;

(i)

impactul economic al măsurii, în special în ceea ce privește gradul de concurență de pe piață și calitatea serviciilor prestate, precum și impactul asupra liberei circulații a persoanelor și a serviciilor în cadrul Uniunii;

(i)

impactul economic şi social al măsurii, în special în ceea ce privește gradul de concurență de pe piață și calitatea serviciilor prestate, precum și impactul asupra liberei circulații a persoanelor și a serviciilor în cadrul Uniunii;

(j)

posibilitatea de a utiliza mijloace mai puțin restrictive pentru atingerea obiectivului de interes public;

(j)

posibilitatea de a utiliza mijloace mai puțin restrictive pentru atingerea obiectivului de interes public;

(k)

efectul cumulativ al restricțiilor în ceea ce privește atât accesul la profesie, cât și exercitarea acesteia, și în special modul în care fiecare dintre cerințele respective contribuie la atingerea aceluiași obiectiv de interes public și dacă este necesară în acest sens.

(k)

efectul cumulativ al restricțiilor în ceea ce privește accesul la profesie și exercitarea acesteia.

 

Atunci când evaluează necesitatea și proporționalitatea dispozițiilor, autoritățile competente aplică criteriile de la alineatul (2), de la litera (a) până la litera (k), într-un mod chibzuit, având în vedere circumstanțele speciale ale cazului individual. În cazul în care consideră că un anumit criteriu nu este relevant, îl pot exclude din evaluare, prezentând, însă, o justificare pentru această decizie.

(3)   În sensul alineatului (2) litera (j), în cazul în care măsurile se justifică din motive de protecție a consumatorilor și în cazul în care riscurile identificate sunt limitate la relația dintre profesionist și consumator, fără a afecta în mod negativ părțile terțe, autoritățile competente relevante evaluează în special dacă obiectivul poate fi atins printr-un titlu profesional protejat, fără rezervarea activităților.

(3)   În sensul alineatului (2) litera (j), în cazul în care măsurile se justifică din motive de protecție a consumatorilor și în cazul în care riscurile identificate sunt limitate la relația dintre profesionist și consumator, fără a afecta în mod negativ părțile terțe, autoritățile competente relevante evaluează în special dacă obiectivul poate fi atins printr-un titlu profesional protejat, fără rezervarea activităților.

(4)   În sensul alineatului (2) litera (k), autoritățile competente relevante evaluează în special efectul cumulativ al impunerii uneia dintre următoarele cerințe:

(4)   În sensul alineatului (2) litera (k), autoritățile competente relevante evaluează în special efectul cumulativ al impunerii uneia dintre următoarele cerințe:

(a)

activități rezervate, care există în paralel cu un titlu profesional protejat;

(a)

activități rezervate, care există în paralel cu un titlu profesional protejat;

(b)

cerințe privind dezvoltarea profesională continuă;

(b)

norme referitoare la organizarea profesiei, la etica profesională și la supraveghere;

(c)

norme referitoare la organizarea profesiei, la etica profesională și la supraveghere;

(c)

apartenența obligatorie la o anumită asociație profesională, înregistrarea sau regimurile de autorizare, în special în cazul în care aceste cerințe presupun deținerea unei calificări profesionale specifice;

(d)

apartenența obligatorie la o anumită asociație profesională, înregistrarea sau regimurile de autorizare, în special în cazul în care aceste cerințe presupun deținerea unei calificări profesionale specifice;

(d)

restricții cantitative, în special cerințele care limitează numărul de autorizații pentru exercitarea unei profesii sau care stabilesc un număr minim sau maxim de salariați, de cadre de conducere sau de reprezentanți care dețin anumite calificări profesionale;

(e)

restricții cantitative, în special cerințele care limitează numărul de autorizații pentru exercitarea unei profesii sau care stabilesc un număr minim sau maxim de salariați, de cadre de conducere sau de reprezentanți care dețin anumite calificări profesionale;

(e)

cerințe privind o formă juridică specifică sau cerințe care se referă la deținerea de capital sau la conducerea unei societăți, în măsura în care aceste cerințe sunt legate în mod direct de exercitarea profesiei reglementate;

(f)

cerințe privind o formă juridică specifică sau cerințe care se referă la deținerea de capital sau la conducerea unei societăți, în măsura în care aceste cerințe sunt legate în mod direct de exercitarea profesiei reglementate;

(f)

restricții teritoriale, în special în cazul în care profesia este reglementată în mod diferit în anumite părți din teritoriul unui stat membru;

(g)

restricții teritoriale, în special în cazul în care profesia este reglementată în mod diferit în anumite părți din teritoriul unui stat membru;

(g)

cerințe care restricționează exercitarea în comun sau în parteneriat a unei profesii reglementate, precum și normele în materie de incompatibilitate;

(h)

cerințe care restricționează exercitarea în comun sau în parteneriat a unei profesii reglementate, precum și normele în materie de incompatibilitate;

(h)

cerințe privind asigurarea sau alte mijloace de protecție personală sau colectivă în ceea ce privește răspunderea civilă profesională;

(i)

cerințe privind asigurarea sau alte mijloace de protecție personală sau colectivă în ceea ce privește răspunderea civilă profesională;

(i)

cerințe privind cunoștințele lingvistice, în măsura în care acestea sunt necesare pentru a exercita profesia.

(j)

cerințe privind cunoștințele lingvistice, în măsura în care acestea sunt necesare pentru a exercita profesia.

 

Expunere de motive

Catalogul de criterii prevăzute la articolul 6 ar trebui să fie considerat ca având un caracter indicativ, dat fiind că nu toate criteriile vor fi aplicabile sau vor avea aceeași importanță pentru fiecare caz în parte, în condiţiile în care o abordare nediferențiată ar fi excesivă și împovărătoare pentru autoritățile competente din statele membre.

II.   RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Importanța și caracterul urgent al finalizării pieței unice în domeniul serviciilor

1.

subliniază importanța pieței unice pentru stimularea creșterii economice, creșterea investițiilor, îmbunătățirea nivelului de viață și crearea de locuri de muncă în regiunile și orașele de pe întreg teritoriul UE;

2.

subliniază caracterul urgent al finalizării pieței unice pentru bunuri și servicii, astfel cum este prevăzut în Strategia privind piața unică și subliniază că multe dintre cele mai importante obstacole economice rămase se întâlnesc în domeniului serviciilor;

3.

subliniază faptul că serviciile reprezintă o componentă majoră a economiei europene, reprezentând aproximativ 70 % din PIB și din numărul de locuri de muncă; subliniază, cu toate acestea, că sectorul serviciilor din UE este caracterizat de o creștere lentă a productivității și o concurență slabă, care îi frânează potențialul; subliniază faptul că obstacolele aflate în calea prestării de servicii transfrontaliere cauzate de norme și proceduri naționale divergente ar oferi prestatorilor de servicii și consumatorilor mai multe oportunităţi de a beneficia pe deplin de potențialul pieței interne; prin urmare, solicită Comisiei Europene și statelor membre să continue să adopte măsuri care să crească competitivitatea sectorului serviciilor, să intensifice concurența între întreprinderi și să elimine obstacolele juridice și procedurale din calea furnizării transfrontaliere de servicii;

4.

subliniază faptul că serviciile reprezintă un important element intermediar pentru economie și că existenţa unor servicii competitive, în special cele desinate întreprinderilor, sunt cruciale pentru productivitatea și competitivitatea din punct de vedere al costurilor în alte sectoare, cum ar fi industria prelucrătoare, vitale pentru economia locală și regională;

5.

subliniază că, la zece ani de la adoptarea sa, potenţialul Directivei privind serviciile de a îmbunătăți libera circulație a serviciilor nu a fost încă pe deplin valorificat și că furnizorii din diferite sectoare de servicii se confruntă încă cu numeroase obstacole atunci când doresc să se stabilească în alt stat membru sau să presteze servicii transfrontaliere pe bază temporară; solicită Comisiei și statelor membre să adopte în continuare măsuri care să elimine aceste obstacole; ia act de faptul că estimările arată că abordarea barierelor aflate în calea schimburilor comerciale și a investițiilor transfrontaliere de servicii plecând de la cadrul prevăzut de Directiva privind serviciile poate genera o creștere suplimentară a PIB-ului în UE de 1,7 %;

6.

salută preocuparea Comisiei de a reduce obstacolele birocratice nejustificate din calea liberei circulații a serviciilor și consideră că propunerile pot contribui la crearea unei piețe unice reale în materie de servicii, ceea ce ar stimula creșterea economică, investițiile și ocuparea forței de muncă în regiunile și orașele Europei; subliniază, totuși, necesitatea respectării principiului proporționalității și subsidiarității în punerea în aplicare a pachetului privind serviciile;

7.

scoate în evidenţă conexiunile existente între diferitele componente ale pachetului și necesitatea de a le considera ca făcând parte dintr-un ansamblu integrat și de a evalua temeinicia propunerilor individuale din acest punct de vedere;

8.

consideră că propunerea privind procedura de notificare ar trebui, cel mai probabil, să fie modificată în lumina hotărârii Curții de Justiție a Comunităților Europene în cauza C-320/16 Uber France SAS, pentru care avocatul general a emis un aviz preliminar la 4 iulie 2017, în care se precizează că „statele membre pot interzice și pedepsi exercitarea ilegală a unei activități de transport precum Uberpop, fără a fi necesar să notifice în prealabil Comisiei proiectul de lege”;

Cardul electronic pentru servicii

9.

subliniază că Directiva privind serviciile impune statelor membre să reducă obstacolele administrative cu care se confruntă prestatorii de servicii care desfășoară activități transfrontaliere, dar consideră că nu a fost pe deplin eficientă în această privinţă;

10.

salută noul card electronic pentru servicii, considerându-l o contribuție utilă la promovarea mobilității furnizorilor de servicii, dar solicită clarificări cu privire la măsura în care noul card electronic pentru servicii se aplică şi sistemului existent de informare al pieței interne (IMI) și cardului profesional european; consideră că cardul electronic poate contribui la reducerea complexității administrative și a costurilor pentru prestatorii de servicii transfrontaliere la îndeplinirea formalităților administrative; IMM-urile, care sunt coloana vertebrală a economiilor locale și regionale, sunt cele mai influențate, în condiţiile în care ele sunt cele mai afectate de complexitatea administrativă atunci când își desfășoară activitatea la nivel transfrontalier;

11.

se opune abordării bazate pe transferul responsabilității principale privind procedura către autoritățile statului membru de origine în măsura în care este în contradicție cu principiul statului membru gazdă care stă la baza Directivei privind serviciile. Într-adevăr, cardul electronic pentru servicii nu ar trebui să împiedice sau să îngreuneze controalele pe care autoritățile publice relevante din statul membru gazdă trebuie să le efectueze asupra activităților economice desfășurate pe teritoriul său. Propunerea privind cardul electronic pentru servicii prezentată de Comisie ar permite furnizorilor de servicii să trateze exclusiv cu statul membru de origine ca intermediar și să fie armonizat schimbul de date pe baza principiului „țării de origine”;

12.

își pune întrebări cu privire la impactul acestei propuneri de card electronic european pentru servicii asupra cărților de identitate sociale sectoriale existente emise la inițiativa autorităților naționale sau a partenerilor sociali;

13.

menționează că propunerea nu precizează care sunt elementele pe care statul membru de origine ar trebui să le evalueze pentru a declara că un prestator de servicii este stabilit în mod legal pe teritoriul său, în timp ce Directiva 2014/67/UE precizează elementele de fapt pentru a stabili dacă o întreprindere desfășoară cu adevărat activități semnificative în statul membru în cauză;

14.

amintește, în acest context, că eliberarea formularelor portabile A1 în legătură cu detașarea lucrătorilor a evidențiat deja potențialele pericole legate de o dependența exclusivă de statul membru de origine pentru validarea datelor privind prestatorii de servicii externi, în special în cazul falșilor lucrători independenți. În acest sens, evaluarea impactului care însoțește propunerea de modificare a Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor arată: „Exactitatea informațiilor conținute în documentele PD A1 nu poate fi garantată din cauza lipsei controalelor oficiale ale autorităților din țările de origine, printre alte aspecte.” (1);

15.

menționează că anumite caracteristici ale cardului electronic european pentru servicii, cum ar fi principiul „o singură dată” pentru transmiterea informațiilor, perioada sa de valabilitate nedeterminată, obligația statelor membre de a utiliza informațiile conținute în cardul electronic pentru servicii fără posibilitatea de a solicita, ulterior, dovada valabilității informațiilor furnizate, precum și procedurile de revocare restrictive, care pot necesita o hotărâre judecătorească definitivă, ar putea împiedica controlul de conformitate cu legislațiile naționale și respectarea drepturilor lucrătorilor și consumatorilor;

16.

constată că cardul electronic european pentru servicii ar trebui să includă informații cu privire la asigurări. Or, durata de valabilitate limitată a cardului lasă să se înțeleagă că informațiile vor trebui furnizate doar o singură dată, ceea ce ar putea dăuna eficacității inspecțiilor și controalelor efectuate în statele membre gazdă;

17.

subliniază faptul că cardul electronic pentru servicii ar putea fi disponibil atât pentru prestatorii de servicii care furnizează temporar servicii transfrontaliere, cât și pentru cei care furnizează servicii după înfiinţarea unei sucursale, agenții sau reprezentanţe în alt stat membru;

18.

consideră că este important ca statele membre să fie obligate să pună la dispoziţie cardurile pentru servicii, dar ca utilizarea acestora să fie voluntară pentru prestatorii de servicii, indiferent dacă este vorba de persoane fizice care desfășoară o activitate independentă sau de întreprinderi;

19.

subliniază că, fiind vorba de un instrument facultativ, utilizarea cardului pentru servicii depinde de valoarea adăugată evidentă pentru prestatorii de servicii și de eforturile comunității de afaceri și ale autorităților competente din statele membre, inclusiv de la nivel regional și local, de a promova pe o scară cât mai largă cardul și beneficiile acestuia;

20.

are o poziție critică față de principiul aprobării tacite, în eventualitatea în care cererea unui furnizor de servicii care dorește să obțină un card electronic nu primește răspuns din partea autorității statului-gazdă în termenele stabilite; o astfel de prevedere privind prezumția de validare ar trebui eliminată complet sau ar trebui stabilite cel puțin termene adecvate de examinare și prelucrare;

21.

regretă că aspecte importante legate de cardul pentru servicii, precum detaliile cu privire la informațiile care urmează să fie incluse în formularul de cerere standard și documentele care trebuie incluse în cerere ca documente justificative, nu sunt incluse în proiectul de act legislativ, ci urmează a fi specificate de Comisie prin intermediul unor acte delegate; subliniază că acest lucru ar putea exclude posibilitatea ca autoritățile regionale și locale să-și prezinte punctul de vedere cu privire la aceste chestiuni importante; solicită ca Comitetul European al Regiunilor să primească toate documentele referitoare la actele delegate concomitent cu experții din statele membre, cu Parlamentul European și Consiliul și să aibă acces la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei care se ocupă de pregătirea actelor delegate relevante, pentru a putea prezenta orice observații necesare în timp util;

22.

ia act de faptul că domeniul de aplicare al cardului electronic este limitat într-o primă etapă la serviciile pentru întreprinderi și serviciile de construcții, sectoare care reprezintă o parte importantă a economiei, dar caracterizate printr-un nivel limitat al comerțului și investițiilor transfrontaliere și o creștere modestă a productivității și care, prin urmare, ar putea beneficia de creșterea concurenței transfrontaliere;

23.

subliniază faptul că o bună funcționare a sistemului de carduri electronice presupune o cooperare eficientă între statele membre prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne, care include autoritățile locale și regionale, iar acest lucru necesită o intensificare a utilizării platformei de către autoritățile publice și mai multe investiții în dezvoltarea acesteia; având în vedere, de asemenea, că punerea în aplicare a altor elemente importante ale pachetului de servicii, în special în ceea ce privește procedura de notificare, va depinde de eficacitatea acestei platforme, solicită Comisiei să prezinte un plan de acțiune pentru adaptarea acesteia, pentru a sprijini astfel procedurile necesare;

24.

prin urmare, solicită Comisiei ca sistemul de gestionare a cardului electronic european pentru servicii să țină seama de sistemele de gestionare electronică deja existente în statele membre și să fie facilitată interoperabilitatea cu acestea din urmă;

25.

îndeamnă Comisia Europeană să extindă în continuare domeniul de aplicare al cardului electronic european pentru servicii pentru ca, în viitor, să fie disponibil pentru un număr cât mai mare de ramuri economice, cum ar fi microîntreprinderile și întreprinderile mici, precum și actorii economici inovatori și dinamici;

26.

sprijină ideea că prestatorii de servicii trebuie să plătească taxe pentru eliberarea cardului electronic de servicii, cu condiția ca acestea să nu fie disproporționat de ridicate; recomandă Comisiei să monitorizeze îndeaproape și să prezinte rapoarte privind nivelurile taxelor aplicate de statele membre, deoarece acestea ar putea reprezenta un factor important pentru nivelul de utilizare al cardului electronic ca instrument voluntar;

27.

consideră că un element important al cardului electronic din punctul de vedere al prestatorilor de servicii este dispoziția conform căreia autoritățile din statele membre nu pot cere solicitantului să prezinte informații deja conținute pe cardul electronic, inclusiv cele referitoare la atribuirea unui contract de achiziții publice, la un concurs de proiecte sau la o concesiune, înființarea de filiale sau înregistrarea unor sucursale, în conformitate cu dreptul privind societățile comerciale sau înregistrarea acestora în sistemele de asigurări sociale obligatorii, dat fiind că acest lucru va permite reducerea, în general, a costurilor administrative aferente conformării prestatorilor de servicii, făcând ca acest card să devină mai atractiv și încurajând astfel utilizarea sa;

28.

subliniază că acest lucru ar putea avea implicații de ordin practic pentru procedurile administrative şi electronice, de exemplu cele pentru achizițiile publice pe lângă autoritățile locale și regionale; ar putea fi necesare perioade de tranziție pentru a permite o adaptare fără dificultăți a sistemelor pentru îndeplinirea noilor cerințe;

29.

sprijină dispozițiile menite să faciliteze respectarea formalităților administrative referitoare la detașarea de personal şi cele ce vizează facilitarea obținerii unei asigurări pentru serviciile prestate dincolo de frontiere, întrucât acestea vor spori, de asemenea, gradul de atractivitate a cardului pentru prestatorii de servicii și vor încuraja utilizarea sa;

30.

subliniază că, în conformitate cu dispozițiile din Directiva privind serviciile, legislaţia nu afectează definiția și organizarea serviciilor de interes economic general și nu se aplică în cazul serviciilor neeconomice de interes general, servicii care sunt adesea furnizate la nivel local și regional și nu afectează dreptul muncii sau condițiile de încadrare în muncă;

31.

invită Comisia să instituie sisteme de control eficace privind cardul electronic pentru servicii, cu scopul de a preveni concurența neloială și practicile frauduloase. Asigurarea aplicării riguroase a unor astfel de controale, bazată nu numai pe simplul control al datelor electronice, ar reduce eventualele practici de dumping social și recurgerea la munca nedeclarată;

32.

subliniază faptul că există dubii referitoare la echilibrul dintre beneficiile introducerii cardului electronic european pentru servicii pentru furnizorii de servicii și efortul administrativ care revine autorităților competente din statele membre, inclusiv la nivel regional și local, ca urmare a acestei măsuri. Acest lucru este valabil cu atât mai mult, cu cât, în prezent, toate statele membre dispun de puncte unice de contact pentru orice întrebări și probleme legate de prestarea de servicii transfrontaliere, schimbul de informații între autoritățile statelor membre fiind posibil prin intermediul IMI. Regretă, de asemenea, că propunerea nu specifică în mod clar care dintre obligațiile administrative privind furnizorii de servicii va deveni inutilă pentru titularii deținătorii unui card electronic. În acest context, CoR consideră că, din punctul de vedere al proporționalității, introducerea cardului electronic pentru servicii este problematică;

Procedura de notificare pentru îmbunătăţirea notificării referitoare la proiectele legislative naționale în domeniul serviciilor

33.

sprijină principiul conform căruia anumite reglementări naționale care restrâng libertatea de stabilire și libertatea de a presta servicii ar trebui să fie nediscriminatorii în ceea ce privește naționalitatea sau reședința, proporționale și justificate prin motive imperative de interes general;

34.

sprijină măsurile menite să îmbunătățească procedura de notificare pentru servicii, în condițiile în care experiența în punerea în aplicare a directivei privind serviciile a arătat că procedura este inoperantă, deoarece domeniul de aplicare al obligației de notificare este neclar, statele membre o abordează în moduri diferite, iar părțile interesate nu au acces la acestea;

35.

consideră că orice reformă ar trebui să respecte dreptul statelor membre de a reglementa serviciile pe teritoriul lor, în conformitate cu principiile stabilite în Directiva privind serviciile;

36.

subliniază faptul că problemele identificate de Comisia Europeană, cum ar fi nerespectarea obligației de notificare completă a măsurilor, ar putea fi evitate, între altele prin îmbunătățirea sistemului actual de notificare în temeiul Directivei privind serviciile. Valoarea adăugată a noii proceduri de notificare, mai dificil de pus în aplicare și impunând legiuitorului de la nivel național mai multe restricții, inclusiv la nivel regional și local, merită pusă sub semnul întrebării din perspectiva principiilor subsidiarității și proporționalității;

37.

salută clarificarea măsurilor specifice pe care statele membre sunt obligate să le notifice Comisiei, precum și a informațiilor pe care acestea trebuie să le prezinte în acest context;

38.

sprijină o mai mare transparență, dar consideră că ar trebui scoase în evidenţă mai explicit posibilitățile specifice de care dispun părțile interesate pentru a contribui cu observații în timpul perioadei de consultare;

39.

solicită ca legislația cu relevanță exclusiv locală să fie exclusă din domeniul de aplicare al prezentei directive;

40.

consideră că această consultare nu ar trebui să împiedice statele membre să adopte măsura în cauză;

41.

este de părere că sistemul de alertă prevăzut de Comisie la articolul 6 alineatul (1) trebuie să stabilească în detaliu motivele pentru care consideră că proiectul de măsură în cauză este incompatibil cu Directiva privind serviciile și să conţină eventuale propuneri care să permită eliminarea preocupărilor pe care le are Comisia; propune ca proiectul de directivă să fie modificat în acest sens;

42.

consideră că, după emiterea unei alerte, Comisia ar trebui să aibă obligația de a se angaja într-un dialog cu organizațiile competente relevante, inclusiv la nivel regional și local;

43.

este preocupat de faptul că propunerea de decizie prevăzută la articolul 7 ar putea restricționa în mod nejustificat libertatea legiuitorilor de la nivel național, regional și local; consideră că ar trebui propusă, în schimb, o recomandare fără caracter obligatoriu care să nu împiedice legiuitorii naționali și regionali să finalizeze procesului legislativ, ținând seama de recomandarea Comisiei; ia act de faptul că Comisia este abilitată să conteste legalitatea legislației adoptate pe lângă Curtea de Justiție a Uniunii Europene, ceea ce reprezintă o sancțiune potențială importantă, de care legiuitorii de la nivel național și regional care au primit o notificare de alertă/recomandare cu privire la incompatibilitatea din partea Comisiei vor ţine, cu siguranţă, seama;

44.

consideră că clarificările pe care proiectul de directivă le prevede cu privire la domeniul de aplicare al măsurilor care trebuie notificate, precum și informațiile care trebuie furnizate, împreună cu intensificarea consultării, instituirea unui mecanism de alertă și elaborarea unei Recomandări a Comisiei referitoare la incompatibilitate, trebuie să fie suficiente pentru a asigura o mai bună procedură de notificare, care să fie eficace, respectând totodată prerogativele organelor legislative naționale și regionale;

45.

sugerează Comisiei să elaboreze estimări ale creșterii anuale a numărului de notificări ca urmare a noii proceduri de notificare, astfel încât, dacă este necesar, să ia măsuri de planificare menite să asigure capacitatea de a răspunde în mod eficient la volumul de lucru preconizat în termenele prevăzute în proiectele legislative în cauză;

Testul de proporţionalitate (evaluare din perspectiva proporționalității a normelor naționale privind serviciile profesionale)

46.

subliniază faptul că serviciile profesionale sunt foarte importante din punct de vedere economic, oferind locuri de muncă pentru 22 % din persoanele angajate în UE, respectiv pentru 47 de milioane de cetăţeni;

47.

subliniază că reglementarea serviciilor profesionale rămâne o prerogativă a statelor membre și că este de competența statelor membre, la nivel național, regional sau local, să decidă dacă și în ce mod sunt reglementate profesiile, în limitele principiilor nediscriminării și proporționalității;

48.

ia act de faptul că reglementarea serviciilor profesionale poate avea loc sub forma reglementării de către stat sau prin instrumentele de autoreglementare de către organismele profesionale și că, în multe cazuri, reglementarea are loc la nivel regional și local în statele membre, ceea ce creează o situaţie foarte complexă și fragmentată, în care statele membre trebuie să își îndeplinească obligațiile de a asigura evaluarea proporționalității, inclusiv în ceea ce privește participarea tuturor părților interesate direct implicate;

49.

recunoaște că există un control inegal privind reglementarea profesiilor pe teritoriul UE și că acest lucru are un efect negativ asupra furnizării de servicii și a mobilității profesionale; recunoaște faptul că este de dorit să se asigure un cadru juridic mai coerent la nivelul UE pentru evaluarea proporționalității cerințelor noi sau modificate în legătură cu accesul sau exercitarea unei profesii reglementate, ţinând seama de jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene;

50.

consideră că este important ca propunerea să lase la latitudinea statelor membre deciziile cu privire la modul în care acestea și organele lor competente de la nivel regional și local ar trebui să se asigure că aceste decizii sunt bazate pe elemente concrete și în urma unei evaluări transparente și obiective, aplicată în mod uniform în toate statele membre și care ține seama de obiectivele de interes public;

51.

este de părere că setul cuprinzător de criterii prevăzute la articolul 6 ar trebui să fie considerat unul indicativ, deoarece nu toate criteriile pot fi aplicabile sau au aceeași importanță într-un caz concret; consideră că, deși evaluarea proporționalității trebuie să fie riguroasă, obiectivă și bazată pe dovezi, ea ar trebui să fie şi proporțională, în condiţiile în care o abordare universală ar putea fi inutil de împovărătoare în multe situații. În plus, cerințele de la articolul 6 merg prea departe din punctul de vedere al domeniului de aplicare și al complexității;

52.

salută dispozițiile care oferă părților interesate posibilitatea de a contribui cu propriile opinii la noile acte cu putere de lege sau la actele administrative care limitează accesul sau exercitarea profesiilor reglementate și consideră că transparența și implicarea tuturor părților interesate sunt esențiale pentru asigurarea unei reglementări adecvate;

53.

subliniază că noile norme de proporționalitate, care implică monitorizarea regulată a dispozițiilor legislative, de reglementare și administrative, precum și realizarea unor teste de proporţionalitate complete, obiective și bazate pe dovezi, inclusiv prin implicarea unor comitete de analiză independente și cu o implicare mai amplă a părților interesate, vor spori volumul de muncă și costurile pentru autoritățile statelor membre, inclusiv la nivel regional și local. Acest lucru este valabil în special pentru articolul 4, în temeiul căruia ar trebui evaluate din punct de vedere al proporționalității nu doar introducerea unor noi dispoziții privind profesiile reglementate, ci și modificările aduse celor existente, cerință care poate fi considerată excesivă;

Orientări pentru reformarea și reducerea numărului de profesii reglementate

54.

ia act de eforturile Comisiei de a se asigura că reglementarea profesiilor este adecvată scopului pentru care a fost creată, încurajând statele membre să verifice dacă cerințele profesionale sunt necesare pentru a îndeplini obiectivele politicilor publice naționale;

55.

salută orientările pentru reformele naționale de reglementare a profesiilor, deosebit de utile în demersul de a ajuta statele membre să își adapteze cadrele de reglementare pentru profesiile cu un potențial ridicat de creștere și de ocupare a forței de muncă, inclusiv pentru arhitecți, contabili, avocați, agenți de brevetare, agenți imobiliari și ghizi turistici;

56.

ia act de faptul că aceste recomandări sunt destinate să completeze evaluările semestrului european și consideră că integrarea lor în cadrul procesului semestrului european ar putea fi utilă;

Respectarea principiilor subsidiarității și proporționalității

57.

consideră că anumite aspecte ale propunerilor referitoare la pachetul privind serviciile ridică probleme importante în ceea ce privește subsidiaritatea și proporționalitatea (2); atrage atenția asupra faptului că mai multe parlamente naționale au emis avize motivate, atrăgând atenția asupra aspectelor legate de subsidiaritate și proporționalitate, exprimându-și îngrijorarea cu privire la posibilele interferențe în procedurile legislative naționale;

Implicații asupra sarcinii administrative și a capacității administrative

58.

este preocupat de faptul că propunerile referitoare la cardul pentru servicii, la procedura de notificare și testul proporționalității vor impune sarcini administrative suplimentare autorităților competente din statele membre, inclusiv autorităților locale și regionale, cu consecinţe asupra capacităţii administrative și cu implicații asupra bugetelor acestora.

Bruxelles, 11 octombrie 2017.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Karl-Heinz LAMBERTZ


(1)  SWD(2016) 52, p. 8.

(2)  Mai multe parlamente naționale și regionale au subliniat că măsurile propuse în directive referitoare la procedura de notificare și testul de proporționalitate depășesc limitele permise de temeiul juridic indicat. Mai multe parlamente naționale și regionale au emis avize motivate care indică probleme legate de subsidiaritate în ceea ce privește procedura de notificare, dat fiind că Comisia și alte state membre ar putea să intervină în procedurile legislative naționale; în condiţiile în care măsurile propuse depășesc temeiul legal indicat, testul proporționalității reprezintă o imixtiune în competența statelor membre și nu este necesar, iar cardul pentru servicii, în forma propusă, nu generează o valoare adăugată suficientă. În ceea ce privește proporționalitatea, parlamentele naționale și regionale consideră că o directivă privind un test de proporționalitate nu este necesară, fiind suficiente recomandări mai puțin stricte, şi că catalogul de criterii este excesiv, iar propunerea nu lasă suficientă marjă de manevră pentru adoptarea de decizii la nivel național în vederea realizării obiectivelor avute în vedere. În ceea ce privește cardul pentru servicii, parlamentele consideră că este probabil ca volumul de muncă administrativă pentru a asigura respectarea unei proceduri complexe să crească în mod considerabil, și că termenele stricte sunt disproporționate, că normele propuse ar duce la introducerea unui principiu al țării de origine, că cardurile electronice pentru servicii ar putea fi emise fără efectuarea unor controale, date fiind termenele scurte fixate pentru evaluări, și că propunerile depășesc ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor propuse.


Top