Cauza C‑67/14

Jobcenter Berlin Neukölln

împotriva

Nazifa Alimanovic și alții

(cerere de decizie preliminară

formulată de Bundessozialgericht)

„Trimitere preliminară — Libera circulație a persoanelor — Cetățenia Uniunii — Egalitate de tratament — Directiva 2004/38/CE — Articolul 24 alineatul (2) — Prestații de asistență socială — Regulamentul (CE) nr. 883/2004 — Articolele 4 și 70 — Prestații speciale în numerar de tip necontributiv — Resortisanți ai unui stat membru aflați în căutarea unui loc de muncă, având reședința pe teritoriul unui alt stat membru — Excludere — Menținerea statutului de lucrător”

Sumar – Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 15 septembrie 2015

1. Securitate socială – Lucrători migranți – Directiva 2004/38 – Prestații de asistență socială – Noțiune – Prestații speciale în numerar de tip necontributiv prevăzute la articolul 70 alineatul (2) din Regulamentul nr. 883/2004 – Includere

   [Regulamentul nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 70 alin. (2); Directiva 2004/38 a Parlamentului European și al Consiliului, art. 24 alin. (2)]

2. Cetățenia Uniunii – Dreptul de liberă circulație și de liberă ședere pe teritoriul statelor membre – Directiva 2004/38 – Principiul egalității de tratament – Obligația statului membru gazdă de a acorda dreptul la prestații sociale resortisanților celorlalte state membre fără activitate economică – Condiții – Ședere pe teritoriul statului membru gazdă cu respectarea condițiilor prevăzute de directivă

   [Directiva 2004/38 a Parlamentului European și al Consiliului, considerentul (10) și art. 24 alin. (1)]

3. Cetățenia Uniunii – Dreptul de liberă circulație și de liberă ședere pe teritoriul statelor membre – Directiva 2004/38 – Principiul egalității de tratament – Reglementare națională care îi exclude de la beneficiul anumitor prestații speciale în numerar de tip necontributiv pe resortisanții altor state membre care au calitatea de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă – Prestații garantate resortisanților statului membru gazdă care se află în aceeași situație – Admisibilitate

   [Regulamentul nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 4 și art. 70 alin. (2); Directiva 2004/38 a Parlamentului European și a Consiliului, art. 14 alin. (1) și alin. (4) lit. (b) și art. 24]

1.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctele 43 și 44)

2.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctele 49 și 50)

3.  Articolul 24 din Directiva 2004/38 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora și articolul 4 din Regulamentul nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 1244/2010, trebuie interpretate în sensul că nu se opun unei reglementări a unui stat membru care îi exclude de la beneficiul anumitor prestații speciale în numerar de tip necontributiv, în sensul articolului 70 alineatul (2) din Regulamentul nr. 883/2004, care constituie de asemenea o prestație de asistență socială, în sensul articolului 24 alineatul (2) din Directiva 2004/38, pe resortisanții altor state membre aflați într‑o situație precum cea prevăzută la articolul 14 alineatul (4) litera (b) din directiva menționată, deși aceste prestații le sunt garantate resortisanților acestui stat membru care se află în aceeași situație.

   Astfel, reiese în mod expres din trimiterea, care figurează la articolul 24 alineatul (2) din Directiva 2004/38, la articolul 14 alineatul (4) litera (b) din aceasta că statul membru gazdă îi poate refuza unui cetățean al Uniunii care beneficiază de un drept de ședere orice prestație de asistență socială doar în temeiul acestei ultime dispoziții.

   Deși Directiva 2004/38 impune ca statul membru să ia în considerare situația individuală a unei persoane interesate atunci când intenționează să adopte o măsură de expulzare sau să constate că această persoană constituie o sarcină excesivă pentru sistemul său de asistență socială în cadrul șederii sale, o asemenea examinare individuală nu se impune totuși în cazul unui cetățean al Uniunii intrat pe teritoriul statului membru gazdă în căutarea unui loc de muncă, având în vedere că Directiva 2004/38, stabilind un sistem gradual de menținere a statutului de lucrător, care urmărește securizarea dreptului de ședere și a accesului la prestații sociale, ia în considerare ea însăși diferiți factori ce caracterizează situația individuală a fiecărui solicitant al unei prestații sociale și în special durata exercitării unei activități economice.

   În plus, examinarea individuală prin care se urmărește realizarea unei aprecieri globale a sarcinii pe care ar reprezenta‑o în mod concret acordarea unei prestații pentru întregul sistem național de asistență socială, ajutorul acordat unui singur solicitant poate fi cu greu calificat drept sarcină excesivă pentru un stat membru, în sensul articolului 14 alineatul (1) din Directiva 2004/38, care ar putea afecta statul membru vizat nu după ce a fost sesizat cu o cerere individuală, ci în mod necesar după acumularea tuturor cererilor individuale care i‑ar fi adresate.

   (a se vedea punctele 58-60, 62 și 63 și dispozitivul)