Cauza C-532/03

Comisia Comunităților Europene

împotriva

Irlandei

„Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Contracte de achiziții publice — Articolele 43 CE și 49 CE — Servicii de transport de urgență cu ambulanța”

Concluziile avocatului general C. Stix-Hackl prezentate la 14 septembrie 2006   I - 11355

Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 18 decembrie 2007   I - 11376

Sumarul hotărârii

Acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor – Proba neîndeplinirii obligațiilor – Sarcina probei ce revine Comisiei

(Art. 226 CE)

Fără a aduce atingere obligației statelor membre de a facilita, în temeiul articolului 10 CE, îndeplinirea misiunii Comisiei, care, potrivit articolului 211 CE, constă, printre altele, în a veghea la aplicarea dispozițiilor tratatului și a dispozițiilor adoptate de instituții în temeiul acestuia, în cadrul unei acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia este cea căreia îi revine sarcina de a demonstra existența pretinsei neîndepliniri a obligațiilor. Comisia este aceea care trebuie să prezinte Curții elementele necesare pentru ca aceasta să poată verifica existența acestei neîndepliniri a obligațiilor, fără a se putea întemeia pe vreo prezumție.

Astfel, în ceea ce privește o acțiune prin care se solicită să se constate că prestarea, fără publicitate prealabilă, de către o entitate publică în beneficiul unei alte entități publice, a unor servicii de transport de urgență cu ambulanța este contrară libertății de stabilire și libertății de a presta servicii, Comisia este cea care trebuie să prezinte Curții elementele necesare pentru ca aceasta să poată verifica existența unei atribuiri de contracte de achiziții publice, având în vedere că nu poate fi exclus ca entitatea publică vizată să presteze serviciile respective exercitându-și propriile competențe. În această privință, simpla existență, între două entități publice, a unui mecanism de finanțare privind servicii de transport de urgență cu ambulanța nu implică faptul că acele prestări de servicii constituie o atribuire de contracte de achiziții publice care ar trebui apreciată din perspectiva normelor fundamentale ale tratatului.

(a se vedea punctele 28, 29, 36 și 37)