Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 62013CJ0043

Kronos Titan

Cauzele conexate C‑43/13 și C‑44/13

Hauptzollamt Köln

împotriva

Kronos Titan GmbH

și

Hauptzollamt Krefeld

împotriva

Rhein‑Ruhr Beschichtungs‑Service GmbH

(cereri de decizie preliminară formulate de Bundesfinanzhof)

„Directiva 2003/96/CE — Impozitarea produselor energetice — Produse care nu sunt menționate în Directiva 2003/96/CE — Noțiunea «combustibil pentru încălzire sau carburant echivalent»”

Sumar – Hotărârea Curții (Camera a patra) din 3 aprilie 2014

Dispoziții fiscale – Armonizarea legislațiilor – Impozitarea produselor energetice și a electricității – Directiva 2003/96 – Impozitarea produselor care nu sunt menționate în directivă la rata aplicabilă combustibilului pentru încălzire sau carburantului echivalent – Noțiunea de echivalență

[Directiva 2003/96 a Consiliului, art. 2 alin. (3), anexa I ]

Condiția prevăzută la articolul 2 alineatul (3) din Directiva 2003/96 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității, potrivit căreia produsele energetice altele decât cele pentru care este precizat un nivel de impozitare în directiva menționată se impozitează în funcție de utilizarea lor, la rata aplicată combustibilului pentru încălzire sau carburantului echivalent, trebuie interpretată în sensul că trebuie să se determine, într‑o primă etapă, dacă produsul în cauză este utilizat drept combustibil pentru încălzit sau drept carburant, înainte de a se identifica, în a doua etapă, căruia dintre carburanții sau dintre combustibilii pentru încălzire, după caz, care sunt menționați în tabelul corespondent din anexa I la această directivă produsul în cauză i se substituie efectiv în utilizarea sa sau, în lipsă, care dintre respectivii carburanți sau dintre respectivii combustibili pentru încălzire îi este, prin proprietățile sale și prin destinația sa, cel mai apropiat. Interpretând, în măsura posibilului, noțiunea „echivalență a produsului” din perspectiva substituibilității sau a interschimbabilității produselor energetice în discuție, se asigură că două produse care îndeplinesc aceeași funcție sunt impozitate la același nivel.

(a se vedea punctele 35, 36 și 38 și dispozitivul)

Top

Cauzele conexate C‑43/13 și C‑44/13

Hauptzollamt Köln

împotriva

Kronos Titan GmbH

și

Hauptzollamt Krefeld

împotriva

Rhein‑Ruhr Beschichtungs‑Service GmbH

(cereri de decizie preliminară formulate de Bundesfinanzhof)

„Directiva 2003/96/CE — Impozitarea produselor energetice — Produse care nu sunt menționate în Directiva 2003/96/CE — Noțiunea «combustibil pentru încălzire sau carburant echivalent»”

Sumar – Hotărârea Curții (Camera a patra) din 3 aprilie 2014

Dispoziții fiscale — Armonizarea legislațiilor — Impozitarea produselor energetice și a electricității — Directiva 2003/96 — Impozitarea produselor care nu sunt menționate în directivă la rata aplicabilă combustibilului pentru încălzire sau carburantului echivalent — Noțiunea de echivalență

[Directiva 2003/96 a Consiliului, art. 2 alin. (3), anexa I ]

Condiția prevăzută la articolul 2 alineatul (3) din Directiva 2003/96 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității, potrivit căreia produsele energetice altele decât cele pentru care este precizat un nivel de impozitare în directiva menționată se impozitează în funcție de utilizarea lor, la rata aplicată combustibilului pentru încălzire sau carburantului echivalent, trebuie interpretată în sensul că trebuie să se determine, într‑o primă etapă, dacă produsul în cauză este utilizat drept combustibil pentru încălzit sau drept carburant, înainte de a se identifica, în a doua etapă, căruia dintre carburanții sau dintre combustibilii pentru încălzire, după caz, care sunt menționați în tabelul corespondent din anexa I la această directivă produsul în cauză i se substituie efectiv în utilizarea sa sau, în lipsă, care dintre respectivii carburanți sau dintre respectivii combustibili pentru încălzire îi este, prin proprietățile sale și prin destinația sa, cel mai apropiat. Interpretând, în măsura posibilului, noțiunea „echivalență a produsului” din perspectiva substituibilității sau a interschimbabilității produselor energetice în discuție, se asigură că două produse care îndeplinesc aceeași funcție sunt impozitate la același nivel.

(a se vedea punctele 35, 36 și 38 și dispozitivul)

Top