1. 

Aderarea unor noi state membre – România – Mediu – Lipsa unui termen prevăzut în actul de aderare pentru transpunerea Directivei 1999/31 – Consecință – Aplicare imediată și integrală a directivei

[Actul de aderare din 2005, art. 52 și 53; Directiva 1999/31 a Consiliului, art. 14 lit. (b) și (c), art. 18 și 19]

(a se vedea punctele 23 și 25-27)

2. 

Acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor – Procedură precontencioasă – Obiect – Termene impuse statului membru – Cerința unor termene rezonabile – Criterii de apreciere

(a se vedea punctele 32-35)

3. 

Mediu – Deșeuri – Depozite de deșeuri – Directiva 1999/31 – Neînchiderea siturilor neconforme – Neîndeplinirea obligațiilor

[Directiva 1999/31 a Consiliului, art. 7 lit. (g), art. 13 și 14 lit. (b)]

(a se vedea punctele 39, 41, 43, 44 și 47)

4. 

Acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor – Examinarea de către Curte a temeiniciei – Situație care trebuie luată în considerare – Situația la expirarea termenului stabilit în avizul motivat

(a se vedea punctul 42)

5. 

State membre – Obligații – Executarea directivelor – Neîndeplinirea obligațiilor – Justificare întemeiată pe ordinea juridică internă – Inadmisibilitate

(a se vedea punctul 45)

1) 

Prin faptul că nu s‑a conformat, referitor la cele 68 de depozite de deșeuri în cauză, obligației de a lua toate măsurile necesare pentru a închide cât mai repede posibil, în conformitate cu articolul 7 litera (g) și cu articolul 13 din Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deșeuri, acele depozite de deșeuri care, în conformitate cu articolul 8 din directiva menționată, nu au primit autorizația care să le permită să funcționeze în continuare, România nu și‑a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 14 litera (b) din Directiva 1999/31 coroborat cu articolul 13 din aceasta.

2) 

Obligă România la plata cheltuielilor de judecată.