Cauza C‑559/12 P

Republica Franceză

împotriva

Comisiei Europene

„Recurs — Ajutor de stat — Ajutor sub forma unei garanții implicite nelimitate în favoarea La Poste care rezultă din statutul acesteia de instituție publică — Existența garanției — Prezența resurselor de stat — Avantaj — Sarcina probei și nivelul probatoriu”

Sumar – Hotărârea Curții (Camera întâi) din 3 aprilie 2014

1. Procedură jurisdicțională – Cerere de sesizare a instanței – Cerințe de formă – Identificarea obiectului litigiului – Expunere sumară a motivelor invocate – Formulare neechivocă a concluziilor reclamantului

   [Regulamentul de procedură al Tribunalului, art. 44 alin. (1) lit. (c)]

2. Procedură jurisdicțională – Invocarea de motive noi pe parcursul procesului – Motiv care reiese în mod coerent și comprehensibil din termenii cererii introductive – Inexistența unui motiv nou – Efectele unei calificări eronate drept motiv nou

   [Regulamentul de procedură al Tribunalului, art. 44 alin. (1) lit. (c) și art. 48 alin. (2)]

3. Ajutoare acordate de state – Procedură administrativă – Obligațiile Comisiei – Examinare cu diligență și cu imparțialitate – Luare în considerare a celor mai complete și fiabile elemente posibile – Întinderea obligației

   [art. 108 alin. (2) TFUE]

4. Ajutoare acordate de state – Decizie a Comisiei prin care se constată incompatibilitatea unui ajutor cu piața internă – Sarcina probei – Utilizarea de către Comisie a unei serii de indicii serioase, precise și concordante pentru a verifica un risc economic suficient de concret de cheltuieli care grevează bugetul de stat – Admisibilitate

   [art. 107 alin. (1) TFUE]

5. Recurs – Motive – Apreciere eronată a faptelor și a elementelor de probă – Control exercitat de Curte cu privire la aprecierea elementelor de probă – Excludere, cu excepția cazurilor de denaturare

   (art. 256 TFUE; Statutul Curții de Justiție, art. 58 primul paragraf)

6. Recurs – Motive – Insuficiența motivării – Motivare implicită a Tribunalului – Admisibilitate – Condiții

   (art. 256 TFUE; Statutul Curții de Justiție, art. 36 și art. 53 primul paragraf)

7. Ajutoare acordate de state – Noțiune – Acordarea unui avantaj beneficiarilor – Garanție de stat implicită și nelimitată în favoarea unei întreprinderi care nu este supusă procedurilor de drept comun în materie de redresare și de lichidare – Dovada existenței acestei garanții printr‑o prezumție de îmbunătățire a poziției financiare a acestei întreprinderi

   [art. 107 alin. (1) TFUE; Comunicarea 2008/C 155/02 a Comisiei, pct. 1.2, 2.1 și 2.2]

8. Recurs – Motive – Motivare contradictorie – Motiv care nu este susceptibil să determine anularea hotărârii atacate din cauza unui dispozitiv fondat pentru alte motive de drept

   (art. 256 TFUE; Statutul Curții de Justiție, art. 36 și art. 53 primul paragraf)

1.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctele 38 și 39)

2.  Nu constituie un motiv nou invocat în stadiul replicii un argument ale cărui elemente esențiale, precum și a cărui expunere sumară reies în mod coerent și comprehensibil din înșiși termenii cererii de sesizare a instanței, deși aceasta nu conține niciun motiv formal în acest sens.

   Totuși, calificarea eronată drept motiv nou nu poate determina anularea unei hotărâri din moment ce Tribunalul a efectuat o verificare deplină și completă a temeiniciei argumentului rezultat din cererea de sesizare a instanței.

   (a se vedea punctele 40, 45 și 46)

3.  Potrivit principiilor în materie de administrare a probei în sectorul ajutoarelor de stat, Comisia are obligația să conducă procedura de investigare a măsurilor incriminate cu diligență și imparțialitate, pentru ca, la momentul adoptării deciziei finale privind existența și, dacă este cazul, incompatibilitatea sau ilegalitatea ajutorului, să dispună de cele mai complete și fiabile elementele posibile în acest scop.

   (a se vedea punctul 63)

4.  În cadrul unei proceduri de investigare a ajutoarelor de stat, existența unei garanții implicite și nelimitate a statului – care nu rezultă în mod expres din nicio dispoziție legală sau contractuală – în favoarea unei instituții publice și pentru a dovedi astfel că cerința referitoare la prezența unor resurse de stat este îndeplinită, Comisiei îi este permis să se întemeieze pe metoda seriei de indicii serioase, precise și concordante pentru a verifica dacă există, în dreptul intern, o veritabilă obligație a statului de a utiliza resurse proprii pentru a acoperi pierderile unei astfel de instituții aflate în dificultate și, așadar, conform unei jurisprudențe constante, un risc economic suficient de concret de cheltuieli care grevează bugetul de stat.

   (a se vedea punctele 64 și 65)

5.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctele 78-80)

6.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctele 85 și 86)

7.  Există o prezumție simplă potrivit căreia acordarea unei garanții de stat implicite și nelimitate în favoarea unei întreprinderi care nu este supusă procedurilor de drept comun în materie de redresare și de lichidare are drept consecință o îmbunătățire a poziției sale financiare printr‑o reducere a sarcinilor care grevează în mod normal bugetul său. În consecință, în cadrul procedurii privind schemele de ajutoare existente, pentru a dovedi avantajul obținut printr‑o astfel de garanție de întreprinderea beneficiară, este suficient ca Comisia să demonstreze existența însăși a acestei garanții, fără a fi necesar să demonstreze efectele reale produse de aceasta de la momentul acordării ei.

   (a se vedea punctele 98 și 99)

8.  Din moment ce Tribunalul a concluzionat în mod întemeiat că Comisia respectase sarcina probei și nivelul probatoriu care îi revin pentru a stabili dacă o garanție de stat implicită și nelimitată constituie un avantaj, faptul că, pe de altă parte, Tribunalul a adoptat o motivare contradictorie și insuficientă nu poate invalida hotărârea atacată.

   (a se vedea punctele 103 și 104)

Cauza C‑559/12 P

Republica Franceză

împotriva

Comisiei Europene

„Recurs — Ajutor de stat — Ajutor sub forma unei garanții implicite nelimitate în favoarea La Poste care rezultă din statutul acesteia de instituție publică — Existența garanției — Prezența resurselor de stat — Avantaj — Sarcina probei și nivelul probatoriu”

Sumar – Hotărârea Curții (Camera întâi) din 3 aprilie 2014

1. Procedură jurisdicțională — Cerere de sesizare a instanței — Cerințe de formă — Identificarea obiectului litigiului — Expunere sumară a motivelor invocate — Formulare neechivocă a concluziilor reclamantului

   [Regulamentul de procedură al Tribunalului, art. 44 alin. (1) lit. (c)]

2. Procedură jurisdicțională — Invocarea de motive noi pe parcursul procesului — Motiv care reiese în mod coerent și comprehensibil din termenii cererii introductive — Inexistența unui motiv nou — Efectele unei calificări eronate drept motiv nou

   [Regulamentul de procedură al Tribunalului, art. 44 alin. (1) lit. (c) și art. 48 alin. (2)]

3. Ajutoare acordate de state — Procedură administrativă — Obligațiile Comisiei — Examinare cu diligență și cu imparțialitate — Luare în considerare a celor mai complete și fiabile elemente posibile — Întinderea obligației

   [art. 108 alin. (2) TFUE]

4. Ajutoare acordate de state — Decizie a Comisiei prin care se constată incompatibilitatea unui ajutor cu piața internă — Sarcina probei — Utilizarea de către Comisie a unei serii de indicii serioase, precise și concordante pentru a verifica un risc economic suficient de concret de cheltuieli care grevează bugetul de stat — Admisibilitate

   [art. 107 alin. (1) TFUE]

5. Recurs — Motive — Apreciere eronată a faptelor și a elementelor de probă — Control exercitat de Curte cu privire la aprecierea elementelor de probă — Excludere, cu excepția cazurilor de denaturare

   (art. 256 TFUE; Statutul Curții de Justiție, art. 58 primul paragraf)

6. Recurs — Motive — Insuficiența motivării — Motivare implicită a Tribunalului — Admisibilitate — Condiții

   (art. 256 TFUE; Statutul Curții de Justiție, art. 36 și art. 53 primul paragraf)

7. Ajutoare acordate de state — Noțiune — Acordarea unui avantaj beneficiarilor — Garanție de stat implicită și nelimitată în favoarea unei întreprinderi care nu este supusă procedurilor de drept comun în materie de redresare și de lichidare — Dovada existenței acestei garanții printr‑o prezumție de îmbunătățire a poziției financiare a acestei întreprinderi

   [art. 107 alin. (1) TFUE; Comunicarea 2008/C 155/02 a Comisiei, pct. 1.2, 2.1 și 2.2]

8. Recurs — Motive — Motivare contradictorie — Motiv care nu este susceptibil să determine anularea hotărârii atacate din cauza unui dispozitiv fondat pentru alte motive de drept

   (art. 256 TFUE; Statutul Curții de Justiție, art. 36 și art. 53 primul paragraf)

1.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctele 38 și 39)

2.  Nu constituie un motiv nou invocat în stadiul replicii un argument ale cărui elemente esențiale, precum și a cărui expunere sumară reies în mod coerent și comprehensibil din înșiși termenii cererii de sesizare a instanței, deși aceasta nu conține niciun motiv formal în acest sens.

   Totuși, calificarea eronată drept motiv nou nu poate determina anularea unei hotărâri din moment ce Tribunalul a efectuat o verificare deplină și completă a temeiniciei argumentului rezultat din cererea de sesizare a instanței.

   (a se vedea punctele 40, 45 și 46)

3.  Potrivit principiilor în materie de administrare a probei în sectorul ajutoarelor de stat, Comisia are obligația să conducă procedura de investigare a măsurilor incriminate cu diligență și imparțialitate, pentru ca, la momentul adoptării deciziei finale privind existența și, dacă este cazul, incompatibilitatea sau ilegalitatea ajutorului, să dispună de cele mai complete și fiabile elementele posibile în acest scop.

   (a se vedea punctul 63)

4.  În cadrul unei proceduri de investigare a ajutoarelor de stat, existența unei garanții implicite și nelimitate a statului – care nu rezultă în mod expres din nicio dispoziție legală sau contractuală – în favoarea unei instituții publice și pentru a dovedi astfel că cerința referitoare la prezența unor resurse de stat este îndeplinită, Comisiei îi este permis să se întemeieze pe metoda seriei de indicii serioase, precise și concordante pentru a verifica dacă există, în dreptul intern, o veritabilă obligație a statului de a utiliza resurse proprii pentru a acoperi pierderile unei astfel de instituții aflate în dificultate și, așadar, conform unei jurisprudențe constante, un risc economic suficient de concret de cheltuieli care grevează bugetul de stat.

   (a se vedea punctele 64 și 65)

5.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctele 78-80)

6.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctele 85 și 86)

7.  Există o prezumție simplă potrivit căreia acordarea unei garanții de stat implicite și nelimitate în favoarea unei întreprinderi care nu este supusă procedurilor de drept comun în materie de redresare și de lichidare are drept consecință o îmbunătățire a poziției sale financiare printr‑o reducere a sarcinilor care grevează în mod normal bugetul său. În consecință, în cadrul procedurii privind schemele de ajutoare existente, pentru a dovedi avantajul obținut printr‑o astfel de garanție de întreprinderea beneficiară, este suficient ca Comisia să demonstreze existența însăși a acestei garanții, fără a fi necesar să demonstreze efectele reale produse de aceasta de la momentul acordării ei.

   (a se vedea punctele 98 și 99)

8.  Din moment ce Tribunalul a concluzionat în mod întemeiat că Comisia respectase sarcina probei și nivelul probatoriu care îi revin pentru a stabili dacă o garanție de stat implicită și nelimitată constituie un avantaj, faptul că, pe de altă parte, Tribunalul a adoptat o motivare contradictorie și insuficientă nu poate invalida hotărârea atacată.

   (a se vedea punctele 103 și 104)