Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Obținere de probe în materie civilă și comercială (până în 2022)

Obținere de probe în materie civilă și comercială (până în 2022)

 

SINTEZĂ:

Regulamentul (CE) nr. 1206/2001 privind cooperarea între instanțele țărilor UE în domeniul obținerii de probe în materie civilă sau comercială

CARE ESTE ROLUL ACESTUI REGULAMENT?

Scopul său este de a îmbunătăți și de a simplifica cooperarea judiciară între țările UE și de a accelera obținerea de probe în procedurile judiciare în materie civilă și comercială.

Regulamentul (CE) nr. 1206/2001 este abrogat de Regulamentul (UE) 2020/1783 (a se vedea sinteza) începând din 1 iulie 2022.

ASPECTE-CHEIE

Domeniul de aplicare

Regulamentul se aplică în materie civilă și comercială, atunci când instanța dintr-o țară a UE solicită:

  • instanței dintr-o altă țară a UE obținerea de probe;
  • permisiunea de a colecta ea însăși probe într-o altă țară a UE.

Cererea trebuie să se refere la obținerea de probe menite să fie utilizate într-o procedură judiciară angajată sau luată în considerare.

Comunicarea directă între instanțe

Țările UE trebuie să întocmească o listă a instanțelor judecătorești competente pentru obținerea de probe și trebuie să indice competența lor teritorială sau specială (cum ar fi o instanță specială care ar putea avea competențe de confiscare a activelor infracționale). Cererile se transmit direct de către instanța înaintea căreia procedura este angajată sau urmează a fi angajată („instanța solicitantă”) instanței din țara UE care trebuie să colecteze probele („instanța solicitată”).

Fiecare țară UE trebuie să desemneze o autoritate centrală responsabilă pentru:

  • furnizarea de informații instanțelor;
  • rezolvarea eventualelor probleme legate de transmiterea cererilor;
  • redirecționarea, în cazuri excepționale, a cererilor către instanța competentă.

Forma și conținutul cererii

Cererea trebuie depusă utilizând formularul specificat în prezentul regulament. Acest formular trebuie să conțină anumite detalii, cum ar fi:

  • numele și adresa părților în proces,
  • natura și obiectul cazului,
  • o descriere a obținerii de probe care urmează să fie efectuate.

Cererile trebuie să fie redactate în limba oficială a țării UE a instanței solicitate sau în orice altă limbă pe care țara respectivă o indică că o poate accepta.

Executare

Executarea cererii se desfășoară în conformitate cu legislația țării UE solicitate. Cererea trebuie executată, cel târziu, în termen de 90 de zile de la primirea acesteia.

Executarea unei cereri nu poate fi refuzată decât în următoarele cazuri:

  • cererea nu se încadrează în domeniul de aplicare al prezentului regulament (de exemplu, este vorba despre o procedură penală, și nu una civilă sau comercială);
  • executarea cererii nu intră în atribuțiile puterii judiciare;
  • cererea nu este completă;
  • persoana care face obiectul unei cereri de audiere invocă o scutire de la a depune mărturie sau o interdicție de a depune mărturie;
  • o parte nu a plătit depozitul sau avansul aferent cheltuielilor de consultare a unui expert.

În caz de refuz de executare a unei cereri, instanța solicitată informează instanța solicitantă cu privire la aceasta în termen de 60 de zile de la primirea cererii.

În cazul în care acest lucru este prevăzut în legislația statului instanței solicitante, reprezentanții instanței din țara respectivă au dreptul să fie prezenți atunci când instanța solicitată întreprinde acțiunea solicitată. Părțile și reprezentanții acestora (dacă există) pot fi, de asemenea, prezenți.

Regulamentul nu exclude două sau mai multe state membre UE de la a încheia sau menține acorduri pentru accelerarea sau simplificarea executării unei cereri.

Raportare

În 2007 Comisia Europeană a publicat un raport cu privire la aplicarea regulamentului. Comisia a concluzionat că încă trebuie luate anumite măsuri pentru îmbunătățirea funcționării acestuia. Aceste măsuri au vizat:

  • îmbunătățirea nivelului profesiilor juridice de cunoaștere a reglementărilor;
  • respectarea termenului de 90 de zile stabilit pentru executarea cererilor;
  • utilizarea pe scară mai largă a tehnologiei, în special a videoconferințelor.

Consultare publică

În decembrie 2017, Comisia a lansat o consultare publică privind modernizarea cooperării judiciare în materie civilă și comercială în UE. Consultarea acoperă atât Regulamentul (CE) nr. 1393/2007 privind notificarea și comunicarea actelor, cât și regulamentul care face obiectul prezentului rezumat.

Abrogare

Regulamentul (CE) nr. 1206/2001 este abrogat și înlocuit de Regulamentul (UE) 2020/1783 de la 1 iulie 2022.

DE CÂND SE APLICĂ REGULAMENTUL?

Regulamentul se aplică din 1 ianuarie 2004 cu excepția articolelor:

  • Articolul 19 (privind crearea de către Comisie a unui manual de norme de punere în aplicare),
  • Articolul 21 (o listă a acordurilor sau aranjamentelor în vigoare între țările UE pe care acestea trebuie să le furnizeze Comisiei) și
  • Articolul 22 (informații pe care Statele membre trebuie să furnizeze Comisiei cu privire la normele care reglementează funcționarea instanțelor lor naționale și a autorităților competente),

toate acestea fiind aplicate începând cu 1 iulie 2001.

Danemarca nu participă la acest regulament.

CONTEXT

Pentru informații suplimentare, consultați:

DOCUMENTUL PRINCIPAL

Regulamentul (CE) nr. 1206/2001 al Consiliului din 28 mai 2001 privind cooperarea între instanțele statelor membre în domeniul obținerii de probe în materie civilă sau comercială (JO L 174, 27.6.2001, pp. 1-24)

Modificările succesive aduse Regulamentului (CE) nr. 1206/2001 au fost integrate în textul de bază. Această versiune consolidată are doar un caracter informativ.

DOCUMENTE CONEXE

Regulamentul (CE) nr. 1393/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 noiembrie 2007 privind notificarea sau comunicarea în statele membre a actelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă sau comercială („notificarea sau comunicarea actelor”) și abrogarea Regulamentului (CE) nr. 1348/2000 al Consiliului (JO L 324, 10.12.2007, pp. 79-120)

A se vedea versiunea consolidată.

Data ultimei actualizări: 11.12.2020

Top