Normele UE privind impozitarea produselor energetice și a electricității

 

SINTEZĂ PRIVIND:

Directiva 2003/96/CE – restructurarea sistemului UE de impozitare a produselor energetice și a electricității

CARE ESTE OBIECTIVUL DIRECTIVEI?

• Directiva stabilește normele de impozitare ale Uniunii Europene (UE) cu privire la electricitate, la toți carburanții și la majoritatea combustibililor pentru încălzire.
• Scopul este acela de a asigura buna funcționare a pieței unice a energiei UE și de a evita orice denaturare a schimburilor și a concurenței care ar putea rezulta din cauza unor diferențe mari între sistemele fiscale naționale.
• Normele contribuie la obiective mai ample, precum trecerea la o economie competitivă, cu emisii scăzute de dioxid de carbon și eficientă din punct de vedere energetic.

ASPECTE-CHEIE

• Produsele energetice sunt impozitate numai când sunt utilizate drept carburanți sau combustibili pentru încălzire.
• Actul legislativ introduce niveluri minime de impozitare a carburanților, a combustibililor pentru încălzire și a electricității, aplicabile de la 1 ianuarie 2004.
• Produsele energetice utilizate pentru încălzire, în agricultură, motoare staționare și utilaje folosite în construcții și lucrări publice pot fi impozitate la rate inferioare celor aplicabile carburanților pentru automobile.
• Pentru motorina de uz comercial (utilizată de transportatorii rutieri sau pentru transportul de călători) guvernele pot aplica o rată a accizelor mai mică decât pentru motorina de uz privat.
• Directiva permite scutiri și reduceri de impozite, în special din motive legate de politicile în materie de mediu și de sănătate. Guvernele pot scuti de la impozitare resursele de energie regenerabilă, precum carburanții ecogeni sau carburanții și electricitatea utilizate pentru transportul de bunuri și de pasageri cu trenul, metroul, tramvaiul sau troleibuzul.
• Legislația permite reducerea impozitelor pentru întreprinderile mai consumatoare de energie – cele care au depus cel mai mare efort pentru reducerea consumului. Țările UE care s-au confruntat cu dificultăți legate de punerea în aplicare a noilor măsuri au beneficiat de acorduri de tranziție înainte de aplicarea legislației (Belgia, Germania, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Austria și Portugalia).
• Perioade similare de scutire temporară și de tranziție au fost acordate țărilor care s-au alăturat UE în 2004 și în 2007.
• Legislația nu se aplică anumitor sectoare mari consumatoare de energie (de exemplu, în metalurgie) sau produselor energetice cu dublă utilizare, adică utilizate atât pentru încălzire, cât și pentru alt scop (de exemplu, pentru producerea anumitor substanțe chimice).

DE CÂND SE APLICĂ DIRECTIVA?

Directiva se aplică de la 31 octombrie 2003. Țările UE au avut obligația de a o integra în legislația națională până la 31 decembrie 2003.

CONTEXT

Pentru informații suplimentare, consultați:

• „Accizele: norme curente privind impozitarea energiei” pe site-ul web al Comisiei Europene.

ACTUL PRINCIPAL

Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității (JO L 283, 31.10.2003, pp. 51-70)

Modificările succesive aduse Directivei 2003/96/CE au fost integrate în textul de bază. Această versiune consolidată are doar un caracter informativ.

Data ultimei actualizări: 28.11.2016