Reducerea costurilor administrative

Comisia Europeană şi-a fixat ca obiectiv reducerea constrângerilor birocratice cu care se confruntă întreprinderile. Pentru acest lucru, Comisia îşi propune să diminueze costurile administrative cu 25 % în cinci ani. O asemenea reducere ar trebuie să ducă la o creştere cu 1,5 % a PIB, adică aproape 150 de miliarde de euro.

ACT

Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor din 24 ianuarie 2007 - Program de acţiune privind reducerea poverii administrative în Uniunea Europeană [COM(2007) 23 final – Nepublicată în Jurnalul Oficial].

SINTEZĂ

Pentru a îndeplini ambiţiile Strategiei de la Lisabona revizuite şi ale programului „O mai bună legiferare”, Comisia a constatat că este necesară o reducere a costurilor administrative * suportate de întreprinderi. Într-adevăr, întreprinderile trebuie să consacre mult timp îndeplinirii anumitor obligaţii de informare, în loc să folosească acest timp pentru a-şi realiza activitatea principală.

Costurile administrative decurg din obligaţii de informare cuprinse în textele legislative. Programul de reducere a costurilor administrative se bazează pe aceste obligaţii de informare. Într-adevăr, este mai uşor să se compare obligaţii de informare, decât texte legislative în întregime. Măsurile de reducere a costurilor administrative sunt limitate la simplificarea cerinţelor de informare şi nu modifică principiile fundamentale ale legislaţiei de bază.

Costurile administrative rezultă din dreptul internaţional, din dreptul comunitar, din dreptul naţional şi chiar din dreptul regional. Dreptul internaţional, precum şi o parte din dreptul comunitar, impun o transpunere la nivel naţional. Este vorba, deci, de o responsabilitate comună, care va necesita un parteneriat susţinut între instituţiile Uniunii Europene şi statele membre.

Măsurarea costurilor administrative la nivelul UE

Prezentul program de acţiune foloseşte un model comunitar de calcul al costurilor administrative. Acest model se bazează pe metoda MCS (metoda costurilor standard), integrând şi câteva variante. MCS a fost elaborată de către Ţările de Jos. Ea urmăreşte să identifice obligaţiile de informare cuprinse în regulamente, care impun întreprinderilor să pună un anumit număr de informaţii la dispoziţia autorităţilor publice sau a terţelor părţi. De asemenea, ea constă în evaluarea resurselor interne şi externe folosite de întreprinderi pentru a produce informaţiile necesare.

Metoda MCS este aplicată de către o reţea formată din şaptesprezece state membre. Cu toate acestea, Comisia a considerat necesar să se elaboreze un veritabil model comunitar de calcul al costurilor administrative (MCS UE). MCS UE se inspiră din metoda MCS, dar diferă de aceasta în special prin gama grupurilor vizate de obligaţiile de informare. Această gamă este mai largă şi include întreprinderile, sectorul de voluntariat, autorităţile publice şi cetăţenii. În consecinţă, modelul MCS UE inovează în principal evaluând reglementarea excesivă *.

Programul de acţiune îşi stabileşte ca obiectiv măsurarea costurilor administrative impuse de legislaţia comunitară până în luna noiembrie 2008 cel târziu. O măsurare a costurilor administrative la nivelul UE trebuie să răspundă la trei provocări, şi anume:

• identificarea cu precizie a tuturor obligaţiilor de informare ce rezultă din actele legislative. Programul de reducere a costurilor administrative se bazează pe obligaţiile de informare, şi nu pe textele legislative în întregime. Obligaţiile de informare trebuie să fie clasificate clar atât la nivel comunitar, cât şi la nivel naţional;
• armonizarea obligaţiilor de informare ce trebuie măsurate. O minimă armonizare este necesară pentru a compara datele statelor membre şi pentru a stabili obiective de reducere comune. Va trebui să fie armonizaţi mai mulţi parametri, printre care: clasificările după origine a obligaţiilor de informare, raporturile de costuri standardizate, tipul de activităţi administrative şi tipul de populaţii vizate, definiţia unei „întreprinderi eficiente” şi, în fine, entităţile vizate. Din motive practice, armonizarea ar trebui să vizeze, într-o primă etapă, doar măsurile destinate întreprinderilor;
• selectarea obligaţiilor de informare ce trebuie măsurate. Comisia propune, din motive practice, să fie măsurate numai regulamentele şi directivele comunitare, precum şi dispoziţiile adoptate în vederea transpunerii acestora în legislaţia naţională. Comisia mai propune să fie limitate obligaţiile de informare ce trebuie măsurate la anumite domenii prioritare, care sunt următoarele: dreptul întreprinderilor, legislaţia farmaceutică, condiţiile şi relaţiile de muncă, dreptul fiscal şi taxa pe valoare adăugată, statisticile, agricultura şi subvenţiile agricole, securitatea alimentară, transportul, pescuitul, serviciile financiare, mediul, politica de coeziune şi, în fine, contractele de achiziţii publice. Comisia doreşte să abordeze cu prioritate aceste domenii, în care costurile administrative sunt cele mai împovărătoare.

Stabilirea unei strategii comunitare de reducere a poverii administrative

Comisia propune mai întâi de toate alegerea, ca obiectiv global, a reducerii costurilor administrative cu 25 % la nivelul UE. Acest obiectiv ar trebui să fie atins în cinci ani.

Pentru a urmări acest obiectiv, Comisia plănuieşte să reducă anumite poveri în domenii în care este posibilă o acţiune imediată. Câteva modificări minore aduse legislaţiei existente ar permite atunci să se obţină, simplu şi rapid, rezultate semnificative. Comisia a identificat 11 sectoare în care povara administrativă ar putea fi redusă cu 1,3 miliarde euro.

Va trebui, de asemenea, ca statele membre să ia decizii care să permită reducerea costurilor, de vreme ce o parte importantă din costuri provine direct din legislaţiile naţionale şi regionale.

Pentru a îndeplini aceste obiective, Comisia propune elaborarea unor principii comune pentru reducerea poverii administrative, şi anume:

• reducerea frecvenţei declaraţiilor obligatorii la nivelul minim necesar;
• verificarea dacă aceeaşi obligaţie de informare nu este impusă de mai multe ori;
• încurajarea strângerii de informaţii prin Internet;
• limitarea constrângerilor impuse întreprinderilor mici şi mijlocii, introducând praguri pentru obligaţiile de informare;
• favorizarea operatorilor care sunt cei mai expuşi costurilor administrative în anumite sectoare;
• reducerea sau eliminarea obligaţiilor de informare în raport cu exigenţele legislative care au dispărut ori au fost între timp modificate;
• clarificarea anumitor acte legislative complexe, ce ar putea încetini activitatea întreprinderilor.

Organizare

Comisia specifică, în final, structura organizatorică a programului. Comisia va apela, de exemplu, la consultanţi externi în vederea măsurării costurilor administrative ale legislaţiei comunitare. Comisia va lucra în strânsă colaborare cu statele membre pentru a pune în aplicare prezentul program.

Etapele următoare

Comisia invită statele membre să finalizeze măsurarea până în 2009 şi să stabilească obiective de reducere a poverii administrative la nivel naţional până în luna octombrie 2008 cel târziu.

Comisia sugerează Parlamentului European şi Consiliului să adopte cât mai repede măsurile referitoare la domeniile prioritare.

În final, Comisia va asigura cu regularitate monitorizarea progreselor realizate în aplicarea prezentului program.

Ultima actualizare: 12.02.2007