Articolul 5 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană stabilește principiul subsidiarității. Acest principiu este fundamental pentru funcționarea Uniunii Europene (UE), mai precis pentru procesul decizional al UE. În special, aceasta stabilește în ce situații are UE competența de a legifera. Acesta este menționat alături de alte două principii, considerate de asemenea esențiale pentru luarea deciziilor la nivel european: principiul atribuirii și principiul proporționalității.
Tratatul de la Lisabona a revizuit principiul subsidiarității (care a fost introdus inițial prin Tratatul de la Maastricht) prin introducerea unor mecanisme de control în vederea monitorizării aplicării sale:
- Protocolul (nr. 2) privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, care definește, de asemenea, punerea în aplicare a principiului subsidiarității;
- Protocolul (nr. 1) privind rolul parlamentelor naționale în procesul decizional al UE

ASPECTE-CHEIE

Definiția subsidiarității

Principiul subsidiarității vizează stabilirea nivelului de intervenție care este cel mai relevant în domeniile de competență partajate între UE și statele membre ale UE. Acesta poate viza acțiuni la nivelul UE, național sau local. În toate cazurile, UE poate interveni numai dacă este în măsură să acționeze mai eficient decât statele membre la nivelul lor național sau local.
Protocolul (nr. 2) privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității stabilește următoarele trei criterii menite să stabilească oportunitatea unei intervenții la nivelul UE.
- Acțiunea are aspecte transnaționale care nu pot fi soluționate de statele membre?
- Acțiunea națională, sau absența acțiunii, ar fi contrară cerințelor tratatului?
- Acțiunea la nivelul UE prezintă avantaje clare?
Principiul subsidiarității urmărește, de asemenea, să apropie UE de cetățenii săi, garantând că se iau măsuri la nivel local atunci când acestea se dovedesc a fi necesare.

Complementaritatea cu principiile atribuirii și proporționalității

Articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană definește repartizarea competențelor între UE și statele membre. În primul rând, acesta face referire la principiul atribuirii, conform căruia UE dispune numai de competențele care îi sunt atribuite prin tratate.
Subsidiaritatea și proporționalitatea sunt principii corolare principiului atribuirii. Acestea stabilesc în ce măsură UE își poate exercita competențele care îi sunt atribuite prin tratate.
În virtutea principiului proporționalității, mijloacele puse în aplicare de UE pentru a îndeplini obiectivele stabilite prin tratate nu pot depăși ceea ce este necesar.
Astfel, UE nu va putea acționa într-un domeniu politic decât dacă:
- acțiunea face parte din competențele conferite UE prin tratate (principiul atribuirii);
- în contextul competențelor partajate cu statele membre, nivelul UE este cel mai relevant pentru a îndeplini obiectivele stabilite prin tratate (principiul subsidiarității);
- conținutul și forma acțiunii nu depășesc ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor stabilite prin tratate (principiul proporționalității).

Monitorizarea principiului subsidiarității

Tratatul de la Lisabona a reformat protocolul menționat anterior, pentru a îmbunătăți și a consolida monitorizarea.

Mecanismele de monitorizare a principiului subsidiarității au fost instituite prin Protocolul (nr. 2) privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității și prin Protocolul (nr. 1) privind rolul parlamentelor naționale în cadrul UE.
Protocolul (nr. 2), introdus inițial prin Tratatul de la Amsterdam, prevede respectarea anumitor obligații în timpul elaborării propriu-zise a legislației. Astfel, înainte de a propune acte legislative, cu excepția cazurilor de urgență excepțională, Comisia Europeană trebuie să organizeze ample consultări și, după caz, să ia în considerare dimensiunile regionale și locale ale acțiunii preconizate. Aceste consultări permit Comisiei să colecteze opiniile instituțiilor naționale și locale și ale societății civile cu privire la oportunitatea unei propuneri legislative, în special în ceea ce privește principiul subsidiarității.
Acest protocol adaugă, de asemenea, o obligație pentru Comisie de a însoți proiectele de acte legislative de o declarație detaliată care să demonstreze respectarea principiilor subsidiarității și proporționalității.

În temeiul Protocolului (nr. 1), Tratatul de la Lisabona adaugă o nouă reformă prin asocierea strânsă a parlamentelor naționale cu monitorizarea principiului subsidiarității. Parlamentele naționale exercită o dublă monitorizare, după cum urmează.

Acestea au dreptul de a formula obiecții atunci când se elaborează legislația. Astfel, acestea pot respinge o propunere legislativă aflată pe masa Comisiei, dacă consideră că nu a fost respectat principiul subsidiarității.
Acestea pot contesta un act legislativ în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul în care consideră că nu a fost respectat principiul subsidiarității.

Tratatul de la Lisabona asociază, de asemenea, Comitetul European al Regiunilor cu monitorizarea principiului subsidiarității. La fel ca parlamentele naționale, Comitetul poate contesta, de asemenea, în fața Curții de Justiție, un act legislativ care nu respectă principiul subsidiarității.

În fiecare an, Comisia pregătește un raport anual privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității și privind relațiile cu parlamentele naționale și, ca parte a punerii în aplicare a inițiativei privind o mai bună legiferare, publică rapoarte anuale privind subsidiaritatea și proporționalitatea.

DOCUMENTELE PRINCIPALE

Versiune consolidată a Tratatului privind Uniunea Europeană – Titlul I – Dispoziții comune – Articolul 5 (ex-articolul 5 TCE) (JO C 202, 7.6.2016, p. 18).

Versiunea consolidată a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene – Protocolul (nr. 2) privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității (JO C 202, 7.6.2016, pp. 206-209).

Versiunea consolidată a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene – Protocolul (nr. 1) privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană (JO C 202, 7.6.2016, pp. 203-205).

DOCUMENTE CONEXE

Raport al Comisiei: Raportul anual pe 2020 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității și relațiile cu parlamentele naționale [COM(2021) 417 final, 23.7.2021].

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: „O mai bună legiferare pentru rezultate mai bune – O agendă a UE” [COM(2015) 215 final, 19.5.2015].

Data ultimei actualizări: 17.05.2024

Top