Access to European Union law
<a href="https://eur-lex.europa.eu/content/help/eurlex-content/experimental-features.html" target="_blank">More about the experimental features corner</a>
Choose the experimental features you want to try
EUR-Lex
Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

You are here
Use quotation marks to search for an "exact phrase". Append an asterisk (*) to a search term to find variations of it (transp*, 32019R*). Use a question mark (?) instead of a single character in your search term to find variations of it (ca?e finds case, cane, care).
Search tips
Need more search options? Use the Advanced search

Summaries of EU Legislation

Băncile – supraveghere prudențială

Date of last review:
30/01/2025
Responsible entity(ies):
Direcția Generală Stabilitate Financiară, Servicii Financiare și Uniunea Piețelor de Capital
Summarised document(s):

Băncile – supraveghere prudențială

SINTEZĂ PRIVIND:

Directiva 2013/36/UE privind accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții (directivă privind cerințele de capital – CRD IV)

CARE ESTE ROLUL ACESTEI DIRECTIVE?

  • Directiva 2013/36/UE, Directiva privind cerințele de capital (CRD), reglementează accesul la activitatea instituțiilor de credit din Uniunea Europeană (UE).
  • De asemenea, aceasta prevede norme privind:
    • cerințele generale pentru accesul la activitatea instituțiilor de credit;
    • libertatea de stabilire și de a presta servicii;
    • regimul aplicabil sucursalelor băncilor din țări din afara UE;
    • supravegherea prudențială a instituțiilor de credit de către autoritățile relevante;
    • cerințele pe care trebuie să le îndeplinească managerii instituțiilor de credit pentru a respecta standarde înalte de profesionalism și integritate (norme în materie de evaluare a adecvării);
    • competențele și instrumentele de supraveghere ale autorităților respective pentru supravegherea prudențială a instituțiilor de credit; și
    • cerințele de publicare pe care trebuie să le respecte acele autorități în legătură cu reglementarea și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit.
  • Aceasta înlocuiește fostele directive privind cerințele de capital (2006/48/CE și 2006/49/CE) și acoperă aspecte incluse anterior în aceste directive.
  • Directiva 2013/36/UE face parte dintr-un pachet legislativ menit să consolideze reziliența sectorului bancar din UE în urma crizei financiare din 2008. Pachetul include, de asemenea, Regulamentul (UE) nr. 575/2013, Regulamentul privind cerințele de capital (CRR) (a se vedea sinteza), care stabilește cerințele de supraveghere pe care trebuie să le îndeplinească băncile.

ASPECTE-CHEIE

Directiva acoperă o serie de domenii importante, printre care se numără următoarele.

  • Autorizarea instituțiilor de credit. Acest set de norme impune firmelor care doresc să desfășoare activități de preluare de depozite și alte fonduri rambursabile de la public să obțină o autorizație din partea autorității de supraveghere bancară („autoritatea competentă” în terminologia directivei).
  • O mai bună guvernanță și mai multă transparență. Directiva introduce norme pentru a asigura că riscurile care decurg din activitățile instituțiilor de credit sunt supuse unei gestionări și supravegheri eficiente de către organele de conducere ale acestora. Începând din ianuarie 2015, instituțiile de credit au obligația de a comunica în fiecare țară în parte anumite informații, inclusiv profiturile, impozitele și subvențiile publice primite. Începând din iulie 2024, Directiva (UE) 2024/1619 modificată a introdus standarde de guvernanță mai stricte și obligația de a pune în aplicare o politică de promovare a diversității în ceea ce privește genul, vârsta și originea în cadrul organelor de conducere.
  • Prime pentru personal. Pentru a împiedica instituțiile de credit să acorde personalului propriu prime care îi încurajează să își asume riscuri excesive, directiva prevede un raport maxim între salariile fixe și primele pentru tot personalul relevant. Prima nu poate depăși remunerația anuală fixă a personalului identificat, deși, în anumite condiții, acționarii pot permite acordarea de prime de până la de două ori valoarea remunerației fixe. De asemenea, normele includ alte cerințe privind primele care promovează o abordare pe termen lung a riscului. Directiva de modificare (UE) 2024/1619 a introdus noi norme privind bonusurile, corelându-le cu gestionarea riscurilor pentru a încuraja o cultură conștientă de risc în cadrul instituțiilor și urmărirea obiectivelor de durabilitate.
  • Cadrul de supraveghere. Autoritățile competente dispun de competențe semnificative pentru a monitoriza și asigura respectarea directivei, inclusiv controale mai stricte asupra guvernanței bancare, gestionării riscurilor și politicilor de remunerare.
  • Capital suplimentar care urmează să fie deținut de instituțiile de credit (Pilonul 2 și amortizoarele de capital).
    • Directiva prevede cerințe mai detaliate privind cadrul pilonului 2, în care autoritățile naționale relevante pot impune instituțiilor de credit să dețină capital suplimentar față de cerințele minime prevăzute în regulamentul privind cerințele de capital (CRR).
    • Aceasta stabilește un cadru cu privire la amortizoare de capital, care sunt menite să protejeze solvabilitatea unei instituții de credit prin stabilirea unor măsuri de protecție și a unor limite privind suma plăților de dividende și de prime pe care le poate efectua o instituție de credit. În funcție de măsura în care o instituție de credit își folosește amortizoarele, limitele devin mai stricte, prevenind astfel pierderea capitalului său.
    • Aceasta impune instituțiilor de credit să ia în considerare modul în care riscurile de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) ar putea afecta stabilitatea financiară și adecvarea capitalului propriu, influențând potențial evaluările capitalului propriu din cadrul pilonului 2.
  • Riscuri ESG. Directiva impune instituțiilor să integreze riscurile ESG în cadrele lor de gestionare a riscurilor și să divulge modul în care riscurile ESG sunt incorporate în strategiile și practicile lor de gestionare a riscurilor.
  • Sucursale din țări din afara UE. Directiva clarifică normele privind prestarea transfrontalieră de servicii bancare din afara UE și introduce cerințe minime privind reglementarea și supravegherea sucursalelor băncilor din țări terțe.
  • Independența în materie de supraveghere. Directiva include dispoziții referitoare la independența autorităților de supraveghere și la guvernanța corporativă (de exemplu, perioade de așteptare pentru personalul de supraveghere înainte de a putea începe să lucreze pentru bănci; introducerea unor norme armonizate în materie de evaluare a adecvării managerilor bancari).
  • Capacitatea de a face față șocurilor. Directiva conține norme privind entitățile exceptate, societățile financiare holding, societățile financiare holding mixte, remunerarea, măsurile și competențele de supraveghere, precum și măsurile de conservare a capitalului pentru a spori capacitatea sectorului financiar de a face față șocurilor potențiale.
  • Reziliența operațională digitală. Directiva a fost aliniată la cerințele privind riscurile TIC pentru entitățile financiare prevăzute în Regulamentul privind reziliența operațională digitală a sectorului financiar (DORA) [Regulamentul (UE) 2022/2554 – a se vedea sinteza].

Tratamentul firmelor de investiții în conformitate cu Directiva privind cerințele de capital

Noul cadru de reglementare pentru firmele de investiții. La , a intrat în vigoare un cadru prudențial specific pentru firmele de investiții: Regulamentul (UE) 2019/2033 (a se vedea sinteza) și Directiva (UE) 2019/2034 (a se vedea sinteza). Înainte de acesta, firmele de investiții erau supuse acelorași norme prudențiale ca și băncile. Conform anumitor criterii de proporționalitate, anumite firme de investiții – considerate sistemice și interconectate – rămân supuse anumitor dispoziții ale Directivei 2013/36/UE.

Acte de punere în aplicare și delegate

Pachetul CRD/CRR impune adoptarea de acte delegate și de punere în aplicare. Acestea oferă îndrumări privind respectarea pachetului de către autoritățile naționale competente, băncile și firmele de investiții. Următoarele reglementări delegate completează Directiva 2013/36/UE privind standardele tehnice de reglementare:

  • Regulamentul delegat (UE) nr. 524/2014 în ceea ce privește informațiile pe care autoritățile competente din statele membre de origine și cele din statele membre gazdă și le comunică reciproc;
  • Regulamentul delegat (UE) 527/2014 în ceea ce privește clasele de instrumente care reflectă în mod corespunzător calitatea creditului instituției în condiții de asigurare a continuității activității și care sunt adecvate pentru a fi utilizate în scopul remunerației variabile;
  • Regulamentul delegat (UE) nr. 530/2014 în ceea ce privește definirea mai detaliată a expunerilor semnificative și a pragurilor pentru abordările interne de calculare a riscului specific din portofoliul de tranzacționare;
  • Regulamentul delegat (UE) nr. 1151/2014 în ceea ce privește informațiile care trebuie notificate în exercitarea dreptului de stabilire și a libertății de a presta servicii, modificat ulterior prin regulamentele (UE) 2022/192 și (UE) 2022/2403;
  • Regulamentul delegat (UE) nr. 1152/2014 în ceea ce privește identificarea situării geografice a expunerilor din credite relevante în scopul calculării ratelor amortizorului anticiclic de capital specific instituției;
  • Regulamentul delegat (UE) nr. 1222/2014 în ceea ce privește metodologia pentru identificarea instituțiilor globale de importanță sistemică și pentru definirea de subcategorii ale instituțiilor globale de importanță sistemică, modificat ulterior prin regulamentele (UE) 2016/1608 și (UE) 2021/539;
  • Regulamentul delegat (UE) 2016/98 în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare pentru precizarea condițiilor generale de funcționare a colegiilor de supraveghetori;
  • Regulamentul delegat (UE) 2016/861 în ceea ce privește criteriile calitative și cantitative corespunzătoare pentru identificarea categoriilor de personal ale căror activități profesionale au un impact semnificativ asupra profilului de risc al unei instituții;
  • Regulamentul delegat (UE) 2017/180 în ceea ce privește standardele de evaluare pe bază de portofolii de referință și pentru procedurile de transmitere reciprocă a evaluărilor;
  • Regulamentul delegat (UE) 2021/923 în ceea ce privește criteriile de definire a responsabilității de conducere, a funcțiilor de control, a unităților operaționale importante și a unui impact semnificativ asupra profilului de risc al unei unități operaționale, precum și criteriile de identificare a membrilor personalului sau a categoriilor de personal ale căror activități profesionale au asupra profilului de risc al instituției un impact la fel de semnificativ ca cel al membrilor personalului sau al categoriilor de personal;
  • Regulamentul delegat (UE) 2022/2579 în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare care precizează informațiile ce trebuie furnizate de o întreprindere în cererea de autorizare în conformitate cu articolul 8a din directiva 2013/36/UE.
  • Regulamentul delegat (UE) 2022/2580 în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare care precizează informațiile care trebuie furnizate în cererea de autorizare ca instituție de credit și obstacolele care ar putea împiedica exercitarea efectivă a funcțiilor de supraveghere de către autoritățile competente;
  • Regulamentul delegat (UE) 2024/856 în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare care precizează scenariile de șoc în materie de supraveghere, ipotezele comune în materie de modelare și de parametri și ceea ce constituie o scădere semnificativă;
  • Regulamentul delegat (UE) 2024/857 în ceea ce privește o metodologie standardizată și o metodologie standardizată simplificată pentru evaluarea riscurilor care decurg din variațiile potențiale ale ratelor dobânzii care afectează atât valoarea economică a capitalului propriu, cât și veniturile nete din dobânzi aferente activităților din afara portofoliului de tranzacționare ale unei instituții.

Următoarele acte de punere în aplicare au fost adoptate:

  • Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 620/2014 privind standardele cu privire la schimbul de informații dintre autoritățile competente din statul membru de origine și din statul membru gazdă;
  • Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 650/2014, modificat ulterior prin Regulamentul (UE) 2019/912, privind standardele în ceea ce privește formatul, structura, conținutul și data publicării anuale a informațiilor pe care autoritățile competente trebuie să le publice;
  • Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 710/2014 privind standardele în ceea ce privește condițiile de aplicare a procesului de adoptare a deciziei comune privind cerințele prudențiale specifice unei instituții;
  • Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 926/2014, modificat ulterior prin Regulamentele (UE) 2022/193 și 2024/796, privind formularele, modelele și procedurile standard folosite pentru notificările referitoare la exercitarea dreptului de stabilire și a libertății de a presta servicii;
  • Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/99 privind funcționarea operațională a colegiilor de supraveghetori;
  • Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/2070, modificat ultima dată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/379 privind formularele, definițiile și soluțiile IT care trebuie utilizate de către instituții pentru raportarea către Autoritatea Bancară Europeană și autoritățile competente;
  • Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/461 cu privire la procedurile, formularele și modelele standard pentru procesul de consultare dintre autoritățile competente relevante în cazul proiectelor de achiziționare de participații calificate la instituții de credit;
  • Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2581 privind standardele tehnice de punere în aplicare pentru aplicarea Directivei 2013/36/UE în ceea ce privește transmiterea de informații în cererile de autorizare ca instituție de credit.

DE CÂND SE APLICĂ NORMELE?

  • Directiva 2013/36/UE trebuia transpusă în legislația națională până la . Normele cuprinse în directivă ar trebui să se aplice de la .
  • Directiva de modificare (UE) 2019/878 a trebuit transpusă până la . Normele cuprinse în directivă ar trebui să se aplice de la aceeași dată.
  • Directiva de modificare (UE) 2019/2034a trebuit transpusă până la . Normele cuprinse în directivă ar trebui să se aplice de la aceeași dată, cu excepția celor privind furnizarea de servicii la inițiativa clientului, care ar trebui să se aplice de la .
  • Directiva de modificare (UE) 2022/2556 a trebuit transpusă până la . Normele cuprinse în directivă ar trebui să se aplice de la aceeași dată.
  • Directiva de modificare (UE) 2024/1619 trebuie transpusă până la . Majoritatea noilor reguli cuprinse în directivă ar trebui să se aplice de la aceeași dată.

CONTEXT

Pentru informații suplimentare, consultați:

DOCUMENTUL PRINCIPAL

Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (JO L 176, , pp. 338-436).

Modificările și corecturile succesive aduse Directivei 2013/36/UE au fost integrate în textul de bază. Această versiune consolidată are doar un caracter informativ.

data ultimei actualizări:

Top