Regulamentul (UE) nr. 806/2014 stabilește structura Comitetului Unic de Rezoluție (SRB). Acesta este alcătuit dintr-un președinte, un vicepreședinte, patru membri permanenți și autoritățile din toate statele membre participante ale Uniunii Europene (UE). Acesta funcționează în următoarele moduri.
- Sesiuni executive la care participă președintele, patru membri deplini și independenți, doi observatori permanenți desemnați de Comisia Europeană și de Banca Centrală Europeană (BCE) și, în anumite cazuri, reprezentanți ai autorităților naționale de rezoluție ale țărilor participante sau alți observatori.
- Sesiuni plenare la care participă întregul comitet, prezentat mai sus, și reprezentanți ai tuturor autorităților naționale de rezoluție ale țărilor participante.
Regulamentul introduce norme uniforme și o procedură uniformă pentru rezoluția instituțiilor de credit și a anumitor firme de investiții printr-un mecanism unic de rezoluție și utilizând un fond unic de rezoluție.
Deși regulamentul se aplică țărilor din zona euro, este permisă și participarea altor state membre.
Regulamentul de modificare (UE) 2019/877 încorporează în legislația UE standarde internaționale privind absorbția pierderilor și recapitalizarea pentru bănci, stabilite de Consiliul pentru Stabilitate Financiară.
Regulamentul de modificare (UE) 2021/23 exclude contrapărțile centrale din domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) nr. 806/2014, pentru a evita duplicarea cerințelor.

ASPECTE-CHEIE

Comitetul Unic de Rezoluție

Când o bancă este considerată a fi într-o situație de criză, Comitetul poate alcătui o schemă de rezoluție care este transferată la Comisie pentru aprobarea oficială. În cazul în care Comisia nu are nicio obiecție, schema trebuie adoptată în 24 de ore. În unele cazuri specifice, Comisia poate cere Consiliului Uniunii Europene să aprobe modificările pe care le-a adus schemei.
O schemă de rezoluție care utilizează mai puțin de 5 miliarde EUR de la fondul unic de rezoluție se decide în cadrul sesiunilor executive, la care participă doar autoritatea națională de rezoluție din statul membru în care este situată banca aflată în criză.
Când sunt necesare peste 5 miliarde EUR, deciziile se iau în cadrul sesiunii plenare.

Fondul unic de rezoluție

Finanțat de bănci începând din 2016, fondul unic de rezoluție este de 1 % din depozitele asigurate în toate statele membre participante (un total de aproximativ 55 miliarde EUR) în 2024. Împreună cu Regulamentul (UE) nr. 806/2014, a fost semnat un acord interguvernamental între statele membre participante. Acesta prevede:
- transferul contribuțiilor băncilor la compartimentele naționale ale fondului; și
- mutualizarea¹ progresivă a contribuțiilor respective la fond.

Mecanismul unic de rezoluție;

Împreună, Comitetul unic de rezoluție (SRB) și fondul unic de rezoluție constituie mecanismul unic de rezoluție. Acest sistem și mecanismul unic de supraveghere, care conferă BCE competențe de supraveghere, stau la baza uniunii bancare a UE, care se aplică țărilor din zona euro. Pot participa și alte state membre.

Băncile vizate

SRB răspunde de rezoluția tuturor băncilor supravegheate de BCE. Ca și în cazul mecanismului unic de rezoluție, SRB este responsabil în mod direct pentru cele mai mari bănci supravegheate direct de BCE și pentru alte bănci transnaționale.
Alte bănci rămân sub răspunderea directă a autorităților lor de rezoluție naționale. Acestea rămân însă sub răspunderea indirectă a SRB, iar SRB poate interveni dacă schema lor de rezoluție necesită utilizarea fondului unic de rezoluție.

Calcularea contribuțiilor instituțiilor individuale

Un act de punere în aplicare, Regulamentul (UE) 2015/81, stabilește norme referitoare la obligația SRB de a calcula contribuțiile pentru instituțiile individuale și la metodologia de calcul a acestora.

Capacitatea de absorbție a pierderilor și de recapitalizare a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții

Încorporând standarde internaționale privind absorbția pierderilor și recapitalizarea în legislația UE pentru băncile de importanță sistemică globală și modificând normele existente pentru alte bănci, Regulamentul de modificare (UE) 2019/877 stabilește normele pe baza cărora băncile trebuie să gestioneze pierderile, garantând faptul că acestea dețin suficient capital și alte instrumente de datorie pentru a reduce cât mai mult posibil cazurile de salvare cu banii contribuabililor.

DE CÂND SE APLICĂ REGULAMENTUL?

Regulamentul (UE) nr. 806/2014 se aplică de la 1 ianuarie 2016. Cu toate acestea, unele norme, precum cele care se referă la începerea activităților comitetului, se aplică de la 1 ianuarie 2015.
Regulamentul de modificare (UE) 2019/877 se aplică de la 28 decembrie 2020.

CONTEXT

Pentru informații suplimentare, consultați:

Mecanismul unic de rezoluție (Comisia Europeană);
Mecanismul unic de supraveghere (Comisia Europeană).

TERMENI-CHEIE

Mutualizare. Procesul prin care băncile participante partajează costurile de restructurare.

DOCUMENTUL PRINCIPAL

Regulamentul (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2014 de stabilire a unor norme uniforme și a unei proceduri uniforme de rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor firme de investiții în cadrul unui mecanism unic de rezoluție și al unui fond unic de rezoluție și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 (JO L 225, 30.7.2014, pp. 1-90).

Modificările succesive aduse Regulamentului (UE) nr. 806/2014 au fost integrate în textul de bază. Această versiune consolidată are doar un caracter informativ.

DOCUMENTE CONEXE

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/81 al Consiliului din 19 decembrie 2014 de stabilire a condițiilor uniforme de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește contribuțiile ex ante la Fondul unic de rezoluție (JO L 15, 22.1.2015, pp. 1-7).

Directiva 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții și de modificare a Directivei 82/891/CEE a Consiliului și a Directivelor 2001/24/CE, 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2005/56/CE, 2007/36/CE, 2011/35/UE, 2012/30/UE și 2013/36/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010 și (UE) nr. 648/2012 ale Parlamentului European și ale Consiliului (JO L 173, 12.6.2014, pp. 190-348).

A se vedea versiunea consolidată.

Directiva 2014/49/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind schemele de garantare a depozitelor (reformare) (JO L 173, 12.6.2014, pp. 149-178).

A se vedea versiunea consolidată.

Regulamentul (UE) nr. 1022/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2013 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană) în ceea ce privește conferirea de atribuții specifice Băncii Centrale Europene în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului (JO L 287, 29.10.2013, pp. 5-14).

Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului din 15 octombrie 2013 de conferire a unor atribuții specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit (JO L 287, 29.10.2013, pp. 63-89).

Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (JO L 176, 27.6.2013, pp. 338-436).

A se vedea versiunea consolidată.

Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, pp. 1-337).

A se vedea versiunea consolidată.

Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții (JO L 201, 27.7.2012, pp. 1-59)

A se vedea versiunea consolidată.

Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, pp. 12-47).

A se vedea versiunea consolidată.

Directiva 97/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 martie 1997 privind sistemele de compensare pentru investitori (JO L 84, 26.3.1997, pp. 22-31).

data ultimei actualizări 28.4.2023

Top