Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Consolidarea capacității UE de prevenire, pregătire și răspuns la dezastre

Consolidarea capacității UE de prevenire, pregătire și răspuns la dezastre

 

SINTEZĂ PRIVIND:

Decizia nr. 1313/2013/UE privind un mecanism de protecție civilă al UE

CARE ESTE ROLUL ACESTEI DECIZII?

  • Mecanismul de protecție civilă al Uniunii (mecanismul) urmărește să consolideze cooperarea dintre Uniunea Europeană (UE) și statele membre ale UE și să faciliteze coordonarea dintre acestea în domeniul protecției civile, în scopul prevenirii, pregătirii și răspunderii la dezastrele naturale și provocate de om, în interiorul și în afara UE.
  • Decizia (UE) 2019/420, de modificare a Deciziei nr. 1313/2013/UE, consolidează în special capacitatea colectivă a UE de a face față dezastrelor naturale. Aceasta introduce, de asemenea, rezerva „rescEU”, care oferă o rezervă suplimentară de resurse de răspuns la nivel european. rescEU a fost ulterior extinsă succesiv pentru a introduce alte resurse.
  • Regulamentul (UE) 2021/836, de modificare a Deciziei nr. 1313/2013/UE, consolidează solidaritatea europeană, în special pentru situațiile de urgență pe scară largă care afectează mai multe țări în același timp (cum ar fi pandemia de COVID-19) în care asistența voluntară și națională se dovedește a fi insuficientă. Mecanismul va fi mai bine pregătit, mai flexibil și va putea răspunde mai rapid și va oferi statelor membre și cetățenilor acestora un sprijin transsectorial mai cuprinzător.

ASPECTE-CHEIE

Obiective

Principalul obiectiv al mecanismului este de a îmbunătăți eficiența sistemelor de prevenire, pregătire pentru și răspuns la orice fel de dezastre naturale și provocate de om în interiorul și în afara UE. Deși mecanismul se concentrează asupra protecției oamenilor, acesta vizează și mediul și bunurile, inclusiv patrimoniul natural.

Obiectivele specifice ale mecanismului sunt:

  • atingerea unui nivel ridicat de protecție împotriva dezastrelor prin:
    • prevenirea sau reducerea efectelor potențiale ale acestora;
    • promovarea unei culturi a prevenirii; și
    • îmbunătățirea cooperării între serviciile de protecție civilă și alte servicii relevante;
  • îmbunătățirea pregătirii atât la nivel național, cât și la nivelul UE pentru a răspunde la dezastre;
  • facilitarea unui răspuns rapid și eficient în caz de dezastre sau dezastre iminente, inclusiv prin luarea de măsuri pentru atenuarea consecințelor imediate ale dezastrelor;
  • creșterea gradului de sensibilizare și pregătire a populației pentru dezastre;
  • intensificarea disponibilității și utilizarea cunoștințelor științifice în caz de dezastre; și
  • intensificarea activităților de cooperare și coordonare la nivel transfrontalier și între statele membre predispuse la aceleași tipuri de dezastre.

Prevenirea și managementul riscurilor

Mecanismul se concentrează în principal pe prevenirea dezastrelor, punând un accent deosebit pe evaluarea riscurilor și pe planificarea managementului riscurilor. Decizia (UE) 1313/2013/UE, astfel cum a fost modificată prin Decizia (UE) 2019/420, impune statelor membre:

  • să dezvolte în continuare evaluarea capabilității de management al riscurilor la nivel național sau subnațional corespunzător;
  • să furnizeze Comisiei Europene, o dată la trei ani, un rezumat al elementelor relevante ale evaluării, cu accent pe riscurile cheie;
  • să participe, în mod voluntar, la evaluările de la egal la egal cu privire la evaluarea capacității de gestionare a riscurilor.

După cum se prevede în Regulamentului de modificare (UE) 2021/836, Comisia, împreună cu statele membre, va defini și va elabora obiective ale UE în materie de reziliență la dezastre. Aceste obiective fără caracter obligatoriu vor fi stabilite în recomandări ale Comisiei și se vor baza pe scenarii utilizând situații actuale și scenarii prospective, luând în considerare date privind evenimentele trecute și efectele schimbărilor climatice asupra riscurilor de dezastre.

Rețeaua de cunoștințe pentru protecția civilă a Uniunii

Pentru a îmbunătăți formarea și schimbul de cunoștințe, Decizia de modificare (UE) 2019/420 impune Comisiei să instituie o rețea de cercetători, organisme și instituții relevante pentru protecția civilă și pentru gestionarea dezastrelor, inclusiv centre de excelență și universități. Acestea vor forma, împreună cu Comisia, o rețea de cunoaștere a protecției civile a Uniunii.

La 10 noiembrie 2021, Comisia a înființat oficial Rețeaua de cunoaștere (Decizia de punere în aplicare 2021/1956). Decizia de punere în aplicare stabilește structura de guvernare a Rețelei de cunoaștere și modul de funcționare al acesteia. Structura de guvernare a Rețelei de cunoaștere este compusă dintr-un consiliu și doi piloni ai grupurilor de lucru (Dezvoltarea capacităților și știința). Secretariatul este asigurat de Comisie.

De asemenea, Comisia are obligația de:

  • consolidare a cooperării în materie de formare profesională și schimbul de cunoștințe și experiență între rețeaua de cunoaștere a protecției civile a Uniunii și organizațiile internaționale și țările din afara UE;
  • dezvoltare a unei strategii de comunicare pentru a face vizibile cetățenilor rezultatele măsurilor întreprinse în cadrul mecanismului; și
  • acordare de medalii pentru a recunoaște și onora angajamentele de lungă durată și contribuțiile extraordinare la mecanism.

Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență(ERCC)

Pentru a îmbunătăți acțiunile de pregătire pentru și răspuns la dezastre la nivelul UE, există un Centru de coordonare a răspunsului la situații de urgență (ERCC) operațional 24 de ore pe zi, șapte zile pe săptămână, gestionat de Comisie la Bruxelles. ERCC este un centru de coordonare și brațul operațional al mecanismului.

Printre instrumentele suplimentare se numără:

  • sistemul comun de comunicare și informare în caz de urgență, un instrument IT care permite comunicarea imediată în situații de urgență între țările participante;
  • exerciții și un program de formare pentru îmbunătățirea capacității de răspuns la dezastre și a coordonării asistenței în materie de protecție civilă în statele membre;
  • module de protecție civilă, adică echipament și unități de personal care sunt gata să fie mobilizate;
  • Rezerva europeană de protecție civilă: un ansamblu de resurse angajate în prealabil, puse în comun pe bază voluntară de statele membre, gata de mobilizat pentru operațiunile de protecție civilă din UE. Aceasta include module de înaltă calitate de echipe de asistență, experți și echipamente și rate de cofinanțare mai ridicate din partea UE.

Regulamentul de modificare (UE) 2021/836 sporește capabilitățile operaționale, analitice, de monitorizare, de gestionare a informațiilor și de comunicare la care are acces ERCC.

rescEU

Decizia de modificare (UE) 2019/420 instituie, de asemenea, rescEU, o rezervă suplimentară de resurse pentru a oferi asistență în situațiile în care capacitățile generale existente la nivel național și resursele alocate anterior de statele membre Rezervei europene de protecție civilă sunt insuficiente pentru a asigura un răspuns eficient.

Compoziția inițială a rescEU în ceea ce privește resursele și cerințele de calitate a fost stabilită prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/570. rescEU a constat inițial din resurse pentru:

  • operațiuni aeriene de stingere a incendiilor forestiere;
  • evacuare aeriană medicală;
  • echipe medicale de urgență; și
  • stocare medicală.

Domeniul său de aplicare a fost ulterior extins pentru a acoperi stocarea, decontaminarea în zona incidentelor chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN) și resursele de transport și logistică (a se vedea mai jos).

Regulamentul de modificare (UE) 2021/836 a introdus posibilitatea Comisiei de a achiziționa direct resurse rescEU în domeniul transportului și logisticii și alte resurse (numai în cazuri de urgență justificate corespunzător). Resursele rescEU sunt finanțate integral de Comisie.

Prin intermediul unor acte de punere în aplicare, Comisia definește resursele rescEU, ținând cont de:

  • riscurile identificate și emergente; și
  • resursele și lacunele generale la nivelul UE, în special în următoarele domenii:
    • operațiuni aeriene de stingere a incendiilor forestiere;
    • incidente CBRN;
    • răspuns medical de urgență; și
    • transporturi și logistică.

Comisia a modificat Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/570 de opt ori:

  • Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/1930 care prevede două tipuri diferite de resurse de evacuare medicală, respectiv pentru:
    • victimele dezastrelor care au boli extrem de infecțioase; și
    • victimele dezastrelor care au boli neinfecțioase;
  • Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/414, ca răspuns la concluziile Consiliului Uniunii Europene privind COVID-19, care adaugă stocarea de contramăsuri medicale, de echipamente medicale de terapie intensivă și de echipamente individuale de protecție destinate combaterii amenințărilor transfrontaliere grave pentru sănătate în cadrul responsabilităților rescEU.
  • Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/452 stabilește resurse rescEU pentru a gestiona riscuri cu probabilitate scăzută cu impact major. Pentru a stabili aceste resurse, sunt definite categoriile de riscuri cu probabilitate scăzută cu impact major, ținând cont de scenarii posibile pentru astfel de riscuri;
  • Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/88, care modifică Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/570, extinzându-i domeniul de aplicare pentru a cuprinde în responsabilitățile rescEU decontaminarea de agenți CBRN a infrastructurii, a clădirilor, a vehiculelor, a echipamentelor și a elementelor de probă critice. Responsabilitatea poate cuprinde și decontaminarea adecvată a persoanelor afectate, inclusiv a celor decedate.
  • Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/288 modifică Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/570, extinzându-și domeniul de aplicare pentru a acoperi instalațiile de adăpostire temporară și echipele medicale de urgență ca parte a rezervei rescEU.
  • Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/461 modifică Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/570, extinzându-și domeniul de aplicare pentru a acoperi resursele de transport și logistică ca parte a rezervei rescEU.
  • Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/465 modifică Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/570, extinzându-și domeniul de aplicare pentru a acoperi instalațiile de laborator mobile și resursele de detectare, prelevare de probe, identificare și monitorizare CBRN ca parte a rezervei rescEU.
  • Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/1198 de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2019/570 ca răspuns la vulnerabilitatea infrastructurilor critice legate de energie, expuse de războiul din Ucraina, prin încorporarea resurselor de aprovizionare de urgență cu energie ca parte a rezervei rescEU.

Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/1310 stabilește norme suplimentare de punere în aplicare pentru rescEU. Acest act de punere în aplicare stabilește toate regulile necesare pentru o operațiune rescEU, cum ar fi criteriile de detașare pe teren și cereri conflictuale, reguli de demobilizare, și reguli de utilizare națională.

Buget

  • Au fost alocate puțin peste 574,02 milioane EUR pentru punerea în aplicare a mecanismului pentru perioada 2014-2020.
  • Finanțarea a crescut substanțial pentru perioada 2021-2027, cu o alocare de 1,26 miliarde EUR în plus față de o sumă de până la 2,06 miliarde EUR pentru măsurile de protecție civilă care abordează impactul crizei COVID-19 preconizate în instrumentul de redresare al UE (a se vedea sinteza).

Participarea

Participarea la mecanism și la diferitele instrumente enumerate mai sus este deschisă țărilor din Spațiul Economic European, țărilor în curs de aderare, țărilor candidate și țărilor potențial candidate. Pe lângă statele membre, la mecanism participă Bosnia și Herțegovina, Islanda, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia, Serbia și Turcia.

Altele

La 5 mai 2022, Comisia a adoptat Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/706, care stabilește criteriile și procedurile de acordare a medaliilor pentru a recunoaște angajamentul de lungă durată și contribuțiile extraordinare la mecanism. Actul de punere în aplicare prevede două tipuri de medalii, una pentru un angajament de lungă durată și una pentru o contribuție extraordinară, în timp ce domeniul de aplicare al premiului acoperă activitățile din întregul ciclu de gestionare a dezastrelor. Medaliile vor fi decernate în cadrul Forumului european de protecție civilă sau în cadrul altor ceremonii oficiale, în mod ad-hoc.

DE CÂND SE APLICĂ DECIZIA?

Se aplică de la 1 ianuarie 2014.

CONTEXT

Pentru informații suplimentare, consultați:

DOCUMENTUL PRINCIPAL

Decizia nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 decembrie 2013 privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii (JO L 347, 20.12.2013, pp. 924-947).

Modificările succesive aduse Deciziei nr. 1313/2013/UE au fost integrate în textul de bază. Această versiune consolidată are doar un caracter informativ.

DOCUMENTE CONEXE

Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/706 a Comisiei din 5 mai 2022 de stabilire a normelor de aplicare a Deciziei nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește criteriile și procedurile pentru recunoașterea angajamentelor de lungă durată și a contribuțiilor extraordinare aduse mecanismului de protecție civilă al Uniunii (JO L 132, 6.5.2022, pp. 102-106).

Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/1956 a Comisiei din 10 noiembrie 2021 privind instituirea și organizarea Rețelei europene de cunoștințe în materie de protecție civilă (JO L 399, 11.11.2021, pp. 1-7).

Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/1310 a Comisiei din 31 iulie 2019 de stabilire a normelor privind funcționarea Rezervei europene de protecție civilă și a rescEU (JO L 204, 2.8.2019, pp. 94-99).

Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/570 a Comisiei din 8 aprilie 2019 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Deciziei nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește capacitățile rescEU și de modificare a Deciziei de punere în aplicare 2014/762/UE a Comisiei (JO L 99, 10.4.2019, pp. 41-45).

A se vedea versiunea consolidată.

Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/142 a Comisiei din 15 ianuarie 2018 de modificare a Deciziei de punere în aplicare 2014/762/UE de stabilire a normelor de punere în aplicare a Deciziei nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii (JO L 25, 30.1.2018, pp. 40-48).

Decizia de punere în aplicare 2014/762/UE a Comisiei din 16 octombrie 2014 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Deciziei nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii și de abrogare a Deciziilor 2004/277/CE, Euratom și 2007/606/CE, Euratom ale Comisiei (JO L 320, 6.11.2014, pp. 1-45).

A se vedea versiunea consolidată.

Document de lucru al serviciilor Comisiei – Evaluarea interimară a mecanismului de protecție civilă al Uniunii (2014-2016) care însoțește documentul Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind evaluarea interimară a mecanismului de protecție civilă al Uniunii pentru perioada 2014-2016 [SWD(2017) 287 final, 30.8.2017].

Data ultimei actualizări: 19.05.2022

Top