(1)

punctul 2.1.1. se înlocuiește cu următorul text:

„Principiu

Constituenții de origine animală care pot fi prezenți în materiile prime furajere și furajele combinate trimise pentru a fi analizate se identifică pe baza caracteristicilor tipice, identificabile prin examinare microscopică, cum ar fi fibre musculare și alte particule de carne, cartilagii, oase, coarne, păr, păr de porc, sânge, globule grase din lapte, cristale de lactoză, pene, coji de ouă, oase și solzi de pește.”

(2)

punctul 2.1.2.1.3.2 se înlocuiește cu următorul text:

„Glicerol (nediluat, vâscozitate: 1 490 cP) sau un mediu de montare cu proprietăți echivalente pentru pregătirea lamelor nepermanente.”

(3)

punctul 2.1.2.2.2 se înlocuiește cu următorul text:

„Echipament de măcinare: moară cu cuțite sau moară cu rotor. Dacă este utilizată o moară cu rotor, sitele ≤ 0,5 mm sunt interzise.”

(4)

punctul 2.1.2.2.3 se înlocuiește cu următorul text:

„Sitele cu ochiuri pătrate de 0,25 mm și 1 mm lățime. Cu excepția cernerii în prealabil a eșantioanelor, diametrul sitelor nu trebuie să depășească 10 cm pentru a evita pierderea de materiale. Nu este necesară calibrarea sitelor.”

(5)

la punctul 2.1.2.2 se adaugă următoarele puncte:

(6)

punctul 2.1.3.1 se înlocuiește cu următorul text:

„Eșantionare

Se utilizează un eșantion reprezentativ, prelevat în conformitate cu dispozițiile din anexa I la prezentul regulament.”

(7)

punctul 2.1.3.3.1 se înlocuiește cu următorul text:

„Uscarea eșantioanelor: eșantioanele cu un conținut de umiditate > 14 % se usucă înainte de tratare în conformitate cu anexa III la prezentul regulament.”

(8)

punctul 2.1.3.3.2 se înlocuiește cu următorul text:

„Cernerea în prealabil a eșantioanelor: pentru a colecta informații privind posibila contaminare ambientală a furajelor, se recomandă să se cearnă în prealabil la 1 mm furajele sub formă de pelete și grăunțele și apoi să se pregătească, să se analizeze și să se raporteze separat cele două fracțiuni rezultate, care trebuie să fie considerate ca eșantioane distincte.”

(9)

ultimul paragraf de la punctul 2.1.3.3.4 se înlocuiește cu următorul text:

„Sedimentul se colectează într-un filtru de hârtie plasat într-o pâlnie pentru a permite separarea restului de TCE, evitându-se în același timp depunerile de grăsime în sediment. Sedimentul se usucă. Se recomandă cântărirea ulterioară a sedimentului (cu o precizie de 0,001 g) pentru a controla etapa de sedimentare. În fine, sedimentul se cerne la 0,25 mm și se examinează cele două fracțiuni rezultate, cu excepția cazului în care cernerea nu este considerată necesară.”

(10)

prima teză de la punctul 2.1.4.1 se înlocuiește cu următorul text:

„Lamele microscopice se pregătesc din sediment și, în funcție de alegerea operatorului, fie din reziduu de flotație, fie din materie primă.”

(11)

punctul 2.1.4.2, inclusiv diagramele 1 și 2 ale acestuia, se înlocuiește cu următorul text:

„Diagrama de observare pentru detectarea particulelor animale în furajele combinate și materiile prime furajere

Lamele microscopice pregătite se observă în conformitate cu diagramele de observare stabilite în diagramele 1 și 2.

Observațiile microscopice se realizează utilizând microscopul compus pe sediment și, în funcție de alegerea operatorului, fie pe reziduul de flotație, fie pe materia primă. Microscopul stereoscopic poate fi utilizat în plus față de microscopul compus pentru fracțiunile grosiere. Fiecare lamă se examinează în întregime la diferite amplificări. Explicații precise cu privire la modul de utilizare a diagramelor de observare sunt detaliate printr-o PSO stabilită de laboratorul de referință al UE pentru detectarea proteinelor animale în hrana pentru animale și publicată pe site-ul internet al acestuia.

Numărul minim de lame care trebuie observate în fiecare etapă a diagramelor de observare trebuie să fie strict respectat, cu excepția cazului în care întregul material al fracțiunii nu permite să se ajungă la numărul prevăzut de lame, de exemplu atunci când nu este obținut niciun sediment. Nu se utilizează mai mult de 6 lame pentru fiecare determinare pentru înregistrarea numărului de particule.

Atunci când se prepară lame suplimentare pe reziduul de flotație sau pe materia primă utilizând un mediu de montare mai specific cu proprietăți de colorare, astfel cum se prevede la punctul 2.1.2.1.4, pentru a caracteriza suplimentar structurile (de exemplu pene, fire de păr, mușchi sau particule de sânge) care au fost detectate pe lame pregătite de alte medii de montare, astfel cum se prevede la punctul 2.1.2.1.3, numărul de particule se calculează pe baza unui număr de maximum 6 lame pentru fiecare determinare, inclusiv lamele suplimentare cu un mediu de montare mai specific.

Pentru a facilita identificarea naturii și originii particulelor, operatorul poate utiliza instrumente de sprijin cum ar fi sisteme de asistare în luarea deciziilor, biblioteci de imagini și eșantioane de referință.

(D1 și D2 se referă la prima și a doua determinare; *: vertebrate terestre, pești)

(D1 și D2 se referă la prima și a doua determinare; *: vertebrate terestre, pești)

”

(12)

punctul 2.1.4.3 se înlocuiește cu următorul text:

„Numărul de determinări

Determinările se efectuează pe subeșantioane diferite de 50 g fiecare.

Dacă, în urma unei prime determinări efectuate în conformitate cu diagrama de observare stabilită în diagrama 1, nu sunt detectate particule animale, nu este necesară nicio determinare suplimentară, iar rezultatul analizei se raportează utilizând terminologia stabilită la punctul 2.1.5.1.

Dacă, în urma unei prime determinări efectuate în conformitate cu diagrama de observare stabilită în diagrama 1, se detectează una sau mai multe particule animale de o anumită natură (și anume, vertebrate terestre sau pești), iar natura particulelor găsite confirmă conținutul declarat al eșantionului, nu este necesară o a doua determinare. Dacă numărul particulelor animale de o anumită natură detectate pe parcursul acestei prime determinări este mai mare de 5, rezultatul analizei se raportează în funcție de natura animală utilizând terminologia stabilită la punctul 2.1.5.3. Altfel, rezultatul analizei se raportează în funcție de natura animală utilizând terminologia stabilită la punctul 2.1.5.2.

În alte cazuri, inclusiv atunci când nu a fost furnizată laboratorului nicio declarație de conținut, se efectuează o a doua determinare pornind de la un nou subeșantion.

Dacă, în urma celei de a doua determinări, efectuate în conformitate cu diagrama de observare stabilită în diagrama 2, suma particulelor animale de o anumită natură detectate pe parcursul celor două determinări este mai mare de 10, rezultatul analizei se raportează în funcție de natura animală utilizând terminologia stabilită la punctul 2.1.5.3. Altfel, rezultatul analizei se raportează în funcție de natura animală utilizând terminologia stabilită la punctul 2.1.5.2.”

(13)

punctul 2.1.5 se înlocuiește cu următorul text:

„Exprimarea rezultatelor

Atunci când raportează rezultatele, laboratorul indică tipul de material care a fost analizat (sediment, reziduu de flotație sau materie primă). Raportarea indică în mod clar numărul de determinări care au fost efectuate și dacă cernerea fracțiunilor înainte de pregătirea lamelor, în conformitate cu ultimul paragraf de la punctul 2.1.3.3.4, nu a fost efectuată.

Raportul laboratorului conține cel puțin informații privind prezența constituenților derivați din vertebrate terestre și din pești.

Diferitele situații se raportează în modul următor: