EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32016R1851

Regulamentul delegat (UE) 2016/1851 al Comisiei din 14 iunie 2016 de adoptare a programului de module ad hoc, care acoperă anii 2019, 2020 și 2021, pentru ancheta prin sondaj asupra forței de muncă prevăzută prin Regulamentul (CE) nr. 577/98 al Consiliului (Text cu relevanță pentru SEE)

C/2016/3515

OJ L 284, 20.10.2016, p. 1–4 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

Legal status of the document In force

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2016/1851/oj

20.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 284/1


REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2016/1851 AL COMISIEI

din 14 iunie 2016

de adoptare a programului de module ad hoc, care acoperă anii 2019, 2020 și 2021, pentru ancheta prin sondaj asupra forței de muncă prevăzută prin Regulamentul (CE) nr. 577/98 al Consiliului

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 577/98 al Consiliului din 9 martie 1998 privind organizarea unei anchete prin sondaj asupra forței de muncă din Comunitate (1), în special articolul 7a alineatul (4),

întrucât:

(1)

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 577/98, este necesară definirea elementelor programului de module ad hoc care acoperă anii 2019, 2020 și 2021.

(2)

Este nevoie de un ansamblu de date complet și comparabil privind organizarea muncii și amenajarea timpului de lucru, precum și de date mai detaliate privind participarea pe piața muncii, în scopul monitorizării progreselor înregistrate în îndeplinirea obiectivelor comune ale Strategiei Europa 2020.

(3)

În contextul dezbaterii actuale privind conceptul de flexicuritate (2) și al necesității manifestate pentru o mai mare capacitate de adaptare a lucrătorilor și a întreprinderilor din Europa, un aspect-cheie subliniat în Strategia europeană privind ocuparea forței de muncă și în Liniile directoare privind ocuparea forței de muncă (3), este necesar să se colecteze date, printr-o anchetă europeană pe scară largă, privind amploarea aplicării sub diferite forme a noilor practici de organizare a muncii și de amenajare a timpului de lucru și a modului în care sunt resimțite acestea de către lucrători.

(4)

În comunicarea sa referitoare la un cadru strategic al UE privind sănătatea și siguranța la locul de muncă 2014-2020 (4), Comisia a subliniat importanța îmbunătățirii colectării datelor statistice cu privire la accidentele de muncă și bolile profesionale, expunerile profesionale și deteriorarea stării de sănătate din motive profesionale. Un nou modul ad hoc privind accidentele de muncă și problemele de sănătate profesionale ar trebui să facă posibilă compararea datelor transmise de către statele membre în cadrul proiectului dedicat statisticilor europene privind accidentele de muncă cu situația persoanelor pe piața muncii și de a colecta date privind problemele de sănătate profesionale. În plus, acesta ar trebui să ofere informații cu privire la expunerea profesională la factori de risc pentru sănătatea fizică și mintală.

(5)

În comunicarea sa „O agendă europeană privind migrația” (5), Comisia a recunoscut necesitatea de a elabora acțiuni structurale legate de migrație. Ar trebui promovate măsurile pentru integrarea migranților, inclusiv inițiative pentru îmbunătățirea competențelor lingvistice și profesionale, precum și facilitarea recunoașterii calificărilor și a accesului la piața forței de muncă. În plus, unul dintre principalele domenii vizate de Recomandarea (UE) 2015/1184 a Consiliului (6) se concentrează pe înlăturarea barierelor din calea participării pe piața forței de muncă a persoanelor defavorizate și reducerea diferențelor în privința ocupării acestora, inclusiv a diferențelor între cetățenii Uniunii și cetățenii din afara Uniunii. În acest context, sunt necesare date detaliate privind situația migranților pe piața muncii pentru a oferi o bază de date sigură pentru procesul de luare a deciziilor,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Se adoptă programul de module ad hoc pentru ancheta prin sondaj asupra forței de muncă, care acoperă anii 2019, 2020 și 2021, astfel cum este stabilit în anexă.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 14 iunie 2016.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 77, 14.3.1998, p. 3.

(2)  Flexicuritatea este o strategie integrată de consolidare simultană a flexibilității și a securității pe piața forței de muncă. Ea încearcă să concilieze nevoile angajatorilor în materie de flexibilitate a forței de muncă cu cele ale lucrătorilor în materie de securitate și încredere că nu se vor confrunta cu perioade lungi de șomaj.

(3)  Decizia (UE) 2015/1848 a Consiliului din 5 octombrie 2015 privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre pentru 2015 (JO L 268, 15.10.2015, p. 28).

(4)  COM(2014) 332 final din 6 iunie 2014.

(5)  COM(2015) 240 final din 13 mai 2015.

(6)  Recomandarea (UE) 2015/1184 a Consiliului din 14 iulie 2015 privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii Europene (JO L 192, 18.7.2015, p. 27).


ANEXĂ

ANCHETĂ PRIVIND FORȚA DE MUNCĂ

Program multianual de module ad hoc 2019-2021

Organizarea muncii și amenajarea timpului de lucru

Perioada de referință: 2019

Submodule (domenii în care trebuie furnizate informații mai detaliate):

 

Submodulul 1: Flexibilitatea timpului de lucru

Scop: să ofere mai multe detalii privind modul în care lucrătorii pot decide cu privire la timpul lor de lucru și la absențele lor, dar și privind frecvența situațiilor în care lucrătorilor li se solicită să își modifice timpul de lucru.

 

Submodulul 2: Metodele de lucru

Scop: să colecteze informații cu privire la constrângerile legate de timp, gestiunea directă și autonomia în mediul profesional.

 

Submodulul 3: Locul de muncă

Scop: să ofere mai multe detalii cu privire la locul de muncă și la timpul de deplasare exprimat ca timpul necesar pentru a ajunge de la domiciliu la locul de muncă.

Accidentele la locul de muncă și alte probleme de sănătate profesionale

Perioada de referință: 2020

Submodule (domenii în care trebuie furnizate informații mai detaliate):

 

Submodulul 1: Accidentele de muncă

Scop: să identifice accidentele de muncă soldate cu vătămări corporale, tipul și impactul acestora în termen de zile de lucru pierdute sau de handicap.

 

Submodulul 2: Problemele de sănătate profesionale

Scop: să identifice probleme de sănătate fizică sau mintală cauzate sau agravate de muncă, tipul și impactul acestora în termen de zile de lucru pierdute sau de handicap.

 

Submodulul 3: Factorii de risc pentru sănătatea fizică și/sau mintală

Scop: să analizeze dacă lucrătorii sunt expuși unor factori de risc care pot afecta sănătatea lor fizică și/sau mintală.

Situația migranților și a descendenților direcți ai acestora pe piața muncii

Perioada de referință: 2021

Submodule (domenii în care trebuie furnizate mai multe informații):

 

Submodulul 1: Informații de context

Scop: să ofere mai multe detalii asupra migranților și a descendenților lor direcți (1), și anume privind nivelul de educație al părinților și principalul motiv pentru migrare.

 

Submodulul 2: Competențele lingvistice

Scop: să colecteze informații cu privire la autoevaluarea competențelor lingvistice ale migranților.

 

Submodulul 3: Obstacolele și sprijinul pentru participarea pe piața muncii

Scop: să colecteze informații privind obstacolele din calea participării pe piața muncii (de exemplu, recunoașterea calificărilor obținute în străinătate sau obstacole legate de originea străină) și privind strategiile individuale pentru găsirea unui loc de muncă.


(1)  Migranții sunt definiți în acest caz ca persoane născute în străinătate, care pot fi, de asemenea, resortisanți ai unor țări terțe. Descendenții direcți ai migranților ar trebui înțeleși ca imigranți de a doua generație, și anume persoanele autohtone cu cel puțin un părinte născut în străinătate.


Top